Devenita simbol al stiintei, mai mult, simbol al unei intelepciuni care depaseste frontierele stiintei ajungand

la intrebarile despre ordinea universului si rostul nostru pe pamant, figura lui Einstein continua sa exercite o
fascinatie fara egal atat asupra savantilor cat si asupra profanilor. Volumul de fata reuneste articole care
definesc munca de cercetator, personalitatea si viziunea lui Einstein asupra lumii, texte prin care
descoperitorul teoriei relativitatii a urmarit sa se apropie de publicul larg fara a lasa in umbra rigoarea
fizicianului. Multe din problemele puse aici raman, in datele lor esentiale, si astazi in actualitate. Antologia e
completata de o lucrare scrisa in tinerete, in care Einstein expune pe intelesul tuturor, cu claritate si
desavarsit simt pedagogic, teoria relativitatii.
Idealurile mele, care m-au calauzit si mi-au dat curajul de a infrunta greutatile vietii, au fost binele, frumosul
si adevarul. Fara sentimentul acordului cu cei care gandesc la fel, fara indeletnicirea cu ceea ce este obiectiv,
cu ceea ce ramane intotdeauna de neatins pe taramul artei si al cercetarii stiintifice, viata mi s-ar parea
goala.
Lucrul cel mai frumos pe care il putem trai este tainicul. Este simtamantul ce sta la leaganul adevaratei arte
si stiinte. Cine nu il cunoaste, cel care nu se mai poate mira, acela este, pentru a spune asa, mort, iar ochii
sai
sunt
inchisi.
Daca ma intreb cum se face ca tocmai eu am stabilit teoria relativitatii, mi se pare ca acest fapt este legat de
urmatoarea imprejurare: omul normal nu mai gandeste asupra problemei spatiului si timpului. Aceasta a
facut-o, dupa parerea sa, deja cand era copil. Eu, dimpotriva, m-am dezvoltat din punct de vedere intelectual
atat de incet, incat abia ca om matur am inceput sa ma intreb despre spatiu si timp. In mod firesc, am
patruns mai adanc in problema decat copiii normal inzestrati. (Albert Einstein)
Traducere de Mircea Flonta, Ilie Parvu si Dragan Stoianovici

Dar, n pofida acestui fapt, cartea conine idei filosofice extrem de interesante. Era normal
ca Einstein geniul s nu fie preocupat dect de tiin.
Astfel, acest reflecteaz asupra evoluiei societii, asupra religiei, asupra importanei
educaiei, etc. iar opiniile sale sunt, cu siguran, de luat n seam.
Filosofia lui Einstein este una a iubirii, n care individul nelege c este dependent de
societate i i alege drept scop munca n folosul acesteia. Religia sa este una cosmic,
departe de cretinism Einstein condamn religiile n care aciunile oamenilor sunt
influenate de greutatea pedepsei sau de bucuria rasplatei, ambele venind din partea unui
Dumnezeu antropomorf credina lui Einstein se apropie cel mai mult de hinduism.
n carte este expus i prerea lui Einstein legat de societatea capitalist, societate pe care
o blameaz deoarece promoveaz ctigul individual n detrimentul binelui societii. El
opteaz pentru socialism, dar i cunoate punctele slabe i este contient c fr rezolvarea
problemelor impuse de acesta, societatea socialist s-ar putea ndrepta la fel de bine ca i
cea capitalist spre dezastru.

Poate nu v intereseaz Teoria Relativitii (este i ea explicat n carte) sau alte elemente
de fizic abordate de Einstein, dar cel puin ultimele capitole, cele care cuprind idei despre
religie, societate etc, merit citite.