ARSURILE

Arsura = leziunea alterativa a tegumentelor si/sau mucoaselor

provocate de agenti externi : fizici , chimici , electrici .
=> plag = ntreruperea continuitii de cauz extrinsec: comunicare
direct: esuturi mediu
Etiologie :
Agenti FIZICI
Termici:

Lichide fierbinti
Aburi supraincalziti
Flacari
Gaze inflamabile
Corpuri vascoase topite (ceara, bitum)
raze X

Curent electric
Iradierea

Agenti CHIMICI(substante chimice cu actiune coroziva):

Acizi si derivati
Baze si derivati
Fosfor, magneziu

Leziuni :
In functie de intensitatea si durata actiunii agentului termic - transferul de
energie termica peste 45 grade Celsius.
Degradare enzimatica 46 grade C
Coagularea proteinelor 56 grade C
Caramelizarea glucidelor 100 grade C
Carbonizarea peste 600 grade C
Calcinarea peste 1000 grade C
FUNCIILE FIZIOLOGICE ALE PIELII AFECTATE DE ARSURI
Barier pentru microorganisme
Termoreglare
Retenia lichidelor
Senzoriale
Cosmetice

La temperaturi mai mari de 46 C proteinele ncep

s-i piard forma tridimensional i s se
dezintegreze. Aceasta are ca rezultat distrugeri ale
celulelor i esuturilor.Multe din efectele directe ale
arsurilor asupra sntii sunt provocate de faptul c
funcionarea normal a pielii este afectat. Aceste
efecte includ afectarea senzaiilor primite de piele, a
capacitii acesteia de a preveni pierderile de ap prin
evaporare i a capacitii acesteia de a controla
temperatura corpului. Afectarea membranelor celulare
are ca efect pierderea de potasiu ctre spaiile din afara
celulei i inundarea celulei cu ap i sodiu .

n arsurile mari (peste 30% din suprafaa total a

corpului) exist un rspuns inflamator semnificativ.
Acesta are ca efect scurgeri sporite de lichid din
capilare,urmate de edemaierea esutului.
Acestea au la rndul lor ca efect pierderi din volumul
total de snge, iar sngele rmas pierde semnificativ din
plasm, ceea ce face ca sngele s fie mai concentrat.
Circulaia proast a sngelui ctre organe cum ar fi
rinichii i tractul gastrointestinal poate avea ca efect
insuficien renal i ulcer stomacal.

FIZIOPATOLOGIA PLAGII ARSE

Clasificare dupa profunzimea arsurii
1. = superficiale (strat bazal al epidermului neafectat)
Vindecare fr sechele (restitutio ad integrum)
Eritem, edem, flictene cu coninut serocitrin
2. = intermediare afectare parial a resurselor de epitelizare
Flicten hemoragic deepitelizare (foliculi pilosebacei, gl. Sudoripare):
Evoluie bun n 3 spt.
Evoluie cu granulare
3. = profunde extradermice nu mai exist resurse de epitelizare,
necesit acoperire chirurgical (gref)
Escar brun

 Dupa suprafata totala arsa :

Regula cifrei 9 Wallace :
- cap si gat 9 %
- membru superior 2 x 9 = 18 %
- membru inferior 2 x 18 = 36 %
- trunchi fata ant. 1 x 18=18 %
- trunchi fata post 1 x 18= 18%
- palma = 1 %
Calculul suprafetei arse :
Indicele prognostic = suprafaa ars n % x profunzimea
arsurii (gradul)

Arsura, ca leziune locala si generala, produce o serie de

perturbari locale si generale prezente in toate etapele evolutive
ale bolii, a caror intensitate este in raport de gravitatea
agresiunii si de rezerva functionala a organismului ce trebuie
sa compenseze deficitele aparute.
A) Leziunea locala de arsura este o plaga, reprezentand o
intrerupere a continuitatii tegumentului de cauza extrinseca, ce
realizeaza o comunicare directa intre tesuturi si mediul
exterior. Ea este rezultatul unui transfer de caldura asupra
tesuturilor.
Gravitatea leziunilor ce se vor instala in tesuturi este
proportionala cu gradientul termic (diferenta de temperatura
dintre tesut si agentul vulnerant) si timpul de actiune.

Leziunea locala de arsura a fost schematizata inca din 1953 de catre

Jackson, ca reprezentand zone concentrice de gravitate diferentiate:
1. zona centrala necroza de coagulare a tuturor structurilor;
- lezarea ireversibila prin efect termic a tuturor structurilor, inclusiv a
vaselor capilare;
- fluxul sanguin capilar absent;
- profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii ;
2. zona de staza;
- flux sanguin capilar ncetinit ;
- leziuni tisulare importante, dar nu ireversibile ;
- pot aparea ocluzii vasculare si microtromboze, cu extinderea secundara
a leziunilor;
3. zona de hiperemie.
- tulburri de dinamic i hiperpermeabilitate capilar;
- extravazri lichidiene;
- eliberarea de mediatori specifici ai inflamatiei;

Semnele clinice ale socului bolnavilor arsi

- mai multe sindroame, care sunt in realitate intricate,
conditionindu-se reciproc.
A. Sindromul circulator:
1. hipovolemie
2. hemoconcentraie
3. tulburri hemodinamice.

 B. Sindromul respirator se caracterizeaz prin

fenomenele de hipoxie, prin:
1. hipoxia hipoxic - data de lipsa de oxigen;
2. hipoxia anemic - prin micorarea numrului de
globule roii transportoare de oxigen;
3. hipoxie histotoxic - determinata de substanele
resorbite de la nivelul focarului de arsur;

C. Sindromul hematologic, mascat iniial de hemoconcentraia consecutiv plasmexodiei (iesirea

plasmei din patul vascular ) , cuprinde :
1. anemia
2. leucocitoza postagresiv
3. eozinofilia
4. scderea numrului de trombocite.

D. Sindromul neuroendocrin:
1. initial, efecte de compensare a hipovolemiei eliberare crescut de catecolamine (adrenalin i
noradrenalin), ACTH i glucocorticoizi ;
2. ulterior, fenomene de epuizare eliberare ADH,
aldosteron i hormoni tiroidieni.
Toate aceste modificri neuroendocrine initiale se
resfrng si asupra:
- circulaiei (tahicardie, hipertensiune arteriale),
- respiraiei (tahipnee, hipercapnee)
- functiei renale (oligurie, glicozurie).

E. Sindromul metabolic :
1. afectarea tuturor sectoarele metabolismului
intermediar, energetic i catabolic, inclusiv hormonii,
vitaminele, enzimele, ionii i apa ;
2. acidoza metabolic cauzat de hipoxie ;
3. in faza imediata postagresiva, predomina
catabolismul, cu un consum mare al rezervelor
energetice, pierderi mari de lichide i care vor duce la
denutriia grav din faza de oc cronic ;

Evoluia general a arilor prezinta mai multe

perioade clinice :
1. Perioada primelor 3 zile (1-3 zile) (a ocului
postcombustional) sau perioada imediat postagresiva
Este perioada ocului i posibil a insuficienelor de
organ, iar la sfritul ei, dac evoluia este favorabil,
bolnavul ar trebui s fie afebril i cu funciile vitale
restabilite.
ocul postcombustional se instaleaz la mai mult de
15% suprafa ars, este franc la 25% i grav la 50%
din suprafata, cind poate aprea exitusul

Cauzele generatoare de oc sunt reprezentate de:

- hipovolemie (pierderi lichidiene la nivelul tesuturilor
arse)
- hipoxia (hipoxic, anemica, de staz i citotoxic);
- durere (intens n arsurile de gr.I-II, mult diminuat
n cele de gr.lll i chiar absent n cele de gr.IV
datorita coagularii terminatiilor nervoase dermice) ;
- suprainfecia leziunilor (posibil ntotdeauna n
arsurile de gr.II-III);
- toxinele circulante;
- hipercatecolaminemie (cu creterea catabolismului si
epuizarea depozitelor energetice).

Clinic se caracterizeaz prin :

- pierderi mari hidroelectrolitice(sete);
- insuficienta respiratorie (dispnee, tahipnee,
fenomene hipoxice);
- anemie;
- manifestari cardiovasculare (tahicardie, uoar
hipotensiune arterial i chiar aritmii);
- semne neurologice datorate hipoxiei (agitaie sau
adinamie);
- tulburri digestive (greata, vrsturi);
- oligurie;

2. Perioada primelor 3 sptmni (4-21 zile)

(metaagresional - dismetabolic)
Se caracterizeaza prin tulburari metabolice variate si
intense pe fondul unui catabolism continuu, prin
suprasolicitarea organelor i sistemelor, datorit
metaboliilor i toxinelor
Sunt prezente urmatoarele modificari :
- afectarea sistemului cardio-vascular: tahicardie,
aritmii sau ischemie miocardic;
- dispnee de diverse grade, prin hipoxie sau plaman de
soc;

Manifestarile clinice pot fi de gravitate variat:

- tromboze datorit eliberrii unor cantiti mari de
tromboplastin tisular
- anemie de grade variate, datorita hemolizei produse
de toxine i a pierderilor externe
- afectarea grava a funciei renale (prin agravarea
oliguriei, ca urmare a hipovolemiei si toxemiei cu
apariia necrozelor tubulare);
- hipomotilitate i hiposecretie digestiva, asociate cu
leziuni de mucoas gastric, ce vor conduce la apariia
de ulceratii (ulcer Curling) i hemoragii;
- tulburri ale metabolismelor
- scaderea imunitatii generale

Bolnavul bine reechilibrat poate iei din starea de oc

postcombustional sau instalarea ocului toxico-septic (n arsuri
grave n zilele 5-7, iar n cele medii n zilele 13- 15).
n zilele 4-6, dac bolnavul a fost corect ngrijit, se produc
resorbia edemelor i criza poliuric, care vor ameliora
tulburrile hidroelectrolitice.
In aceasta perioada, bolnavul ar trebui s evolueze spre:
- vindecare spontana (n cazul leziunilor de gradul I, II i
parial de gradul III)
- eliminarea escarelor si constituirea patului granular pregtit
pentru grefare (n cazul leziunilor de gradul III i IV).

3. Perioada pn la 2 luni (21-60 zile) (catabolic

-anabolic)
- consolidarea epitelizarii spontane si vindecarea
zonelor acoperite chirurgical (se mai numeste perioada
epitelizarii sau perioada chirurgicala);
- etapa de redresare a bolnavilor corect ngrijii;
- metabolismul ncepe s fie dominat de anabolism;
- revenirea treptat la normal a constantelor biologice
i a funciilor diverselor aparate i sisteme;

4. Perioada de "oc cronic

- apare n arsurile grave cu I.P. de peste 120.
- resursele biologice epuizate
- dominati de anemie, casexie, hipoproteinemie cu
disproteinemie, stare septic cronic, anorexie,
adinamie, febra, tulburari de comportament, plgi
granulare (neepitelizate) cu evoluie lenta, stagnant.
- constantele biologice sunt la limita inferioar a
normalului..
- in acest stadiu ei trebuie grefai rapid pentru a li se
ameliora starea generala.

ARSURILE CHIMICE
multiple mecanisme :
1. aciune de deshidratare asupra esuturilor cu care
vin n contact (acizii),
2. aciune de saponificare a grsimilor (bazele),
3. fenomene de intoxicaie sistemic (leziuni hepatice
i renale),
Aceste reactii chimice sunt in general exoterme, astfel
ca leziunilor chimice produse prin mecanism direct li
se adauga si cele determinate de degajarea locala de
caldura

TRATAMENT
Prim ajutor : extragerea de sub actiunea
agentului termic
Invelire cearceaf curat
Combaterea durerii morfina
Transport medicalizat, temperatura optima
Acces intravenos, resuscitare lichidiana
Tratamentul plagii arse chirurgical
Profilaxie antitetanica
Tratament antibiotic
Pansamentul plagii arse
Combaterea socului, transfuzie de sange

 Reechilibrarea metabolica
Sustinerea fiunctiilor organelor si sistemelor
Sustinerea imunitatii
Tratamentul local al arsurii :
Toaleta in jurul plagii arse
Toaleta arsurii : spalare cu alcool alb 70%
Excizia flictenelor, a necrozelor tisulare
Spalare repetata cu alcool alb 70 %
Pudrare cu sulfamida Pansament aseptic
Alternativa tratament deschis- spray cu antibiotice
Bai cu antiseptice

DEGERATURI
1. Definitie:Degeratura este o leziune tisulara, produsa prin
actiunea frigului, ce determina inghetarea tisulara.
2. Istoric:
Hipocrate primul care a descris unele simptome si sechele
dupa degeraturi
1805 in Anglia primele investigatii asupra leziunilor produse
prin frig
Baronul de Larey 1814 (Napoleon) primul studiu pe o
cazuistica bogata
Al II-lea razboi mondial cauza importanta de morbiditate

Factori favorizanti:
A. factori intrinseci (biologici):
- varsta: susceptibilitate crescuta la varstele extreme (copii,
batrani);
- antrenamentul individual (rezistenta crescuta la alpinisti,
schiori);
- tarele organice asociate: afectiuni cardio-vasculare, boli
vasculare periferice,
- sindroame posttrombotice, denutritia, alcoolismul, fumatul ;
- expunerea la frig in antecedente face ca leziunile sa se
instaleze mai rapid si cu intensitate mai mare.(vezi eritem
pernio)

B. factori extrinseci:
- imbracamintea neadecvata, prea stramta (jeneaza
circulatia), hainele umede;
- conditii care ingreuneaza circulatia locala, la nivelul
extremitatilor (ortostatism prelungit, calatorie cu
gambele atarnate);
- consumul de alcool, prin vasodilatatia periferica
creste pierderea de caldura, iar starea de ebrietate
favorizeaza expunerea inconstienta la frig

Semne clinice
Clasificare:
Degeratura de gradul I (degeratura edematoasa):
- initial,albirea tegumentului si senzatia de maini sau
picioare inghetate
- la cateva ore de la incetarea actiunii frigului si
reincalzire, la nivelul zonelor expuse se constata:
- tegumente edematoase, rosii-violacei;
- parestezii (senzatie de arsura, intepaturi, prurit sau
chiar dureri lancinante), determinate de suferinta
anoxica a terminatiilor nevoase periferice.
Aceste fenomenele sunt spontan, dar lent reversibile.
Vindecarea se produce in 7-10 zile, cu descuamarea
tegumentelor.

Degeratura de gradul II (flictenulara):

- initial, extremitatile expuse sunt albe, reci, cu sensibilitatea
abolita, dar motilitatea activa pastrata (senzatia de picior de
lemn).
Dupa incalzire, apar:
- edem si cianoza la nivelul zonelor afectate, mai severa si mai
precoce decat in cazul degeraturilor de gradul I;
- la 10-12 ore apar flictenele seroase, care pot deveni serohemoragice, prin lezarea plexului capilar dermic superficial;
- flictenele se detaseaza in 10-12 zile, lasand o escara
superficiala, cenusie, atona care se vindeca spontan in cateva
saptamani, fara sechele;

Degeratura de gradul III (necroza tegumentara):

- frigul lezeaza epidermul in intregime si partial
dermul, afectand grav resursele de epitelizare spontana
ale tegumentului.
Dupa incalzire se pot observa:
- flictene hemoragice, inconjurate de arii edematoase
si cianotice;
- leziuni necrotice ale pielii: escare albe, alb-cenusii
sau negre, uscate.
- se vindeca greu, prin granulare si epitelizare
marginala, in 2-3 luni, cu cicatrici vicioase si sechele
functionale importante.

Degeratura de gradul IV (gangrena uscata sau umeda):

Este forma cea mai grava, in care necroza depaseste
tegumentul si afecteaza structurile profunde si chiar osul.
Dupa incalzire, se observa:
- cianoza intensa a segmentului afectat, fara edem si fara
flictene;
- motilitatea activa este abolita;
- in cateva ore, incepe delimitarea tesutului necrotic, cu aspect
mumificat, negru (gangrena uscata);
- procesul de separare a tesutului viu de cel necrotic poate dura
pana la o luna;
- gangrena umeda apare prin suprainfectie microbiana sau in
cazul piciorului de transee.

Tratamentul local:
incalzirea rapida prin imersie in apa la 40-42C a
extremitatilor afectate pana cand acestea devin eritematoase
(aprox. 30 min);
profilaxia infectiilor: toaleta plagii, badijonaj cu solutii
antiseptice, pansament steril;
ridicarea flictenelor, asistarea delimitarii si eliminarii
escarelor;
incizii de decompresiune, in cazul leziunilor constrictive;
incizia si debridarea colectiilor purulente;
zonele ischemice secundar afectarii microcirculatiei sunt
intotdeauna mult mai intinse decat leziunile aparente;
acoperirea plagilor se face cu grefe de piele libera despicata;
tratamentul sechelelor: simpatectomii preganglionare
lombare sau cervicale, grefe de piele, plastii de tendoane si
muschi .