BIOCLIMATOLOGIA

Meteorologia studiaz atmosfera.

Una dintre diviziunile convenionale ale meteorologiei este Meteorologia climatologic /
Climatologia.
Climatologia conine Bioclimatologia.
Bioclimatologia este tiina care studiaz influenele, comportamentul i adaptarea
organismelor vii la clima diverselor regiuni geografice.
Romnia este situat n S-E Europei , la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul
Nord.
Teritoriul Romniei este strbtutde :
- paralela de 45 latitudine N
- meridianul de 25 longitudine E
Cele dou se intersecteaz n apropierea oraului Piteti.
Romnia este caracterizat prin climat TEMPERAT CONTINENTAL DE TRANZIIE.
Factorii genetici ai climei sunt reprezentai de:
1. Radiaia solar
* radiaia corpuscular ( vnt solar)
* radiaie electromagnetic (radiaii: infraroii, vizibile, ultraviolete, X, gamma)
2.Suprafaa subiacent atmosferei
* gradul de continentalism al suprafeei terestre
* latitudinea
* formele de relief ntlnite
* nveliul vegetal
3.Circulaia general a atmosferei
* masele de aer (arctice, antarctice, polare, tropicale,ecuatoriale)
* fronturile atmosferice ( care separ masele de aer)
* centrii barici (ciclonii, anticiclonii)

REGIONAREA CLIMATIC A TERITORIULUI ROMNIEI

Sunt cunoscute apte tipuri de climat:

alpin ( peste 1800m)

montan (800-2000m)
de depresiuni
de dealuri nalte (500-800m)
de dealuri joase (200-500m)
de cmpie
de litoral i de delt
1. CLIMATUL ALPIN
Se ntlnete la altitudini de peste:
- 1800 m n partea de nord a Carpailor Orientali
- 2000 m n Carpaii Meridionali
2. CLIMATUL MONTAN
Caracterizeaz altitudinile cuprinse ntre 800-2000 m

3. CLIMATUL DE DEPRESIUNI
Depresiunile sunt:
- intramontane
- submontane
Exemple :
- pasajul/culoarul Timi-Cerna
- depresiunea Braov
Sunt caracterizate prin fenomenul de INVERSIUNE TERMIC : iarna sunt temperaturi
sczute i geruri puternice iar primvara prezint nclziri datorit foehn-ului.
4. CLIMAT DE DEALURI NALTE
Caracterizeaz altitudinile de 500-800 m.
Exemple:
-Subcarpaii
-partea estic a depresiunii Transilvaniei
5. CLIMAT DE DEALURI JOASE
Caracterizeaz altitudinile de 200-500m
Exemple:
-partea vestic a depresiunii Transilvaniei
-Piemont-ul Getic( Rm.Vlcea, Govora,Climneti, Olneti, Ocnele Mari, Tg.Jiu).
6.CLIMAT DE CMPIE
a) moderat

- Cmpia de Vest
- Cmpia Romn ( are trei sectoare: vestic, central,estic=Brganul)
b) accentuat
- Brganul
7. CLIMAT DE LITORAL I DELT

NUANELE / INFLUENELE CLIMATICE ALE ROMNIEI

Sunt cunoscute 5 tipuri de influene:
-oceanice
-submediteraneene
-de ariditate
-baltice
-pontice
1. INFLUENELE OCEANICE
Exemple:
- Cmpia de Vest
- Munii Apuseni
- depresiunea colinar a Transilvaniei
Caracteristici:
- amplitudine termic mai mic ntre var i iarn
- precipitaii mai bogate
2. INFLUENELE SUBMEDITERANEENE
Exemple:
- Banat
- Piemont-ul Getic
Caracteristici:
- iarn blnd i ploioas
3. INFLUENELE CLIMATULUI DE ARIDITATE
Exemple:
- Cmpia Jijiei
- Podiul Brladului
Caracteristici:
- iarna este ger

- vara este secet

4. INFLUENELE BALTICE
Exemple: Obcinile Bucovinei
5. INFLUENELE PONTICE
Caracteristici:
- brize diurne
- numr maxim de zile cu soare
- precipitaii reduse
Prin centralizarea datelor de mai sus s-au definitivat 4 sectoare climatice:
-clima CONTINENTAL MODERAT
-clima CONTINENTAL
-clima DE LITORAL
-clima DE MUNTE
SECTORUL I = CLIM CONTINENTAL-MODERAT
- vestul Romniei
- interiorul arcului carpatic
SECTORUL II = CLIM CONTINENTAL
- sudul
- estul
Ambele dau exteriorul arcului carpatic
SECTORUL III = CLIM DE LITORAL MARITIM
SECTORUL IV = CLIM DE MUNTE
PARAMETRII CLIMATICI UTILIZAI N CLIMATOLOGIE
1.TEMPERATURA AERULUI
2. UMIDITATEA AERULUI
3. PRESIUNEA ATMOSFERIC = REGIMUL BARIC
4. PRECIPITAIILE = REGIMUL PRECIPITAIILOR
5. VNTUL = REGIMUL EOLIAN
Aceeai parametrii sunt utilizai n bioclimatologie.

IONIZAREA AERULUI
Prin aeroionizare se nelege prezena n atmosfera liber de ioni pozitivi i ioni negativi.
Fenomenul de ionizare se produce sub aciunea agenilor ionizani:
RUV cu lungimea de und sub 1microm
vntul solar
radiaiile nucleare ale substanelor radioactive din sol i aer
trecerea curenilor de aer prin coronamentul arborilor
meteoriii
pulverizarea picturilor de ap
AEROIONII NEGATIVI produc:
-parasimpaticotonie
-reglarea nivelului de serotonin cu instalarea strii de relaxare
-diminuarea depresiei
-creterea capacitii de concentrare
-reglarea dezechilibrelor neurovegetative
-creterea excitabilitii neuromusculare i a tonusului muscular
-reglarea activitii glandelor endocrine(tiroid i ovar)
-accelerarea micrilor cililor epiteliului traheal
-normalizarea lungimii pauzelor respiratorii
-creterea intensitii schimbului pulmonar de gaze
-dilatarea arterelor i arteriolelor
-scderea AV
-scderea TAs la hipertensivi(nu influeneaz normotensiunea)
-reglarea pH-ului
-scaderea colesterolemiei
-creterea vscozitii sngelui
-scaderea VSH-ului
-scaderea coagulabilitii sngelui
-scaderea glicemiei la diabetici
-creterea apetit-ului
-creterea setei
-accentuarea senzaiei de oboseal cronic

INDICII BIOCLIMATICI
Sunt cunoscui 14 indici bioclimatici:
1. Indicele temperaturii efectiv echivalente (TEE)
2. Indicele temperatur-umiditate (THOM)
3. Indicele termo-higrometric (THI)
4. Indicele de tensiune relativ
5. Indicele de stress termic
6.I ndicele de cldur (HI) = de temperatur aparent (TA)
7. Indicele temperatur-umezeal(ITU)
8. Indicele SIMMER de var (SSI)
9. Indicele Scharlau (IS)
10.Indicele puterii de rcire a vntului
11. Indicele ARAKAWA DI ARAKAWA
12. Indicele de stress cutanat (SCA)
13. Indicele de stress pulmonar (SPA)
14. Indicele de stress bioclimatic total (STA)

Relieful rii noastre este variat, caracteristicile climei fiind impuse de prezenta MuntilorCarpati si a
litoralului Mrii Negre, ponderea formelor de relief fiind urmatoarea:
- 30% cmpii;
- 36% dealuri i podiuri;
- 34% muni.
Caracteristicile geografice ale Romniei imprim tarii noastre caracterele unui CLIMAT
CONTINENTAL TEMPERAT CU NUANE MODERATE N VESTUL RII I EXCESIVE N
EST.
Variatia parametrilor climatici are urmatoarele componente:
-componenta spatiala: temperatura scade de la sud, sud-est si sud-vest catre nord, nord-vest si nord-est,
odata cu cresterea altitudinii, iar precipitatiile cresc de la est spre vest;
-componenta temporala, n cadrul careia se nregistreaza variatii anuale si diurne ale elementelor
climatice principale.
Datele geografice, indicii climatici, au permis clasificarea climei Romniei astfel:
1. clima continental temperata
cuprinde zonele de cmpie si podisuri joase,regiunile de stepa;
2. clima continental moderata
cuprinde Cmpia Tisei si Podisul Transilvaniei
3.clima de litoral maritim

4. clima de munte cuprinde regiunea Muntilor Carpati.

Pe aceste sectoare de clima, bioclima se suprapune n modul urmator:
a) bioclima sedativ-indiferenta
cuprinde sectoarele de clima continental temperata si continental moderata ( ZONELE DE
CMPIE I PODIURI JOASE, CMPIA TISEI I PODIUL TRANSILVANIEI)
b) bioclima tonica-stimulenta
cuprinde sectorul climei de munte (MUNII CARPAI)
c) bioclima excitanta-solicitanta
cuprinde sectorul climei de litoral maritim si de cmpie.(LITORALUL MRII NEGRE)
INDICII BIOCLIMATICI DE STRESS
a) stressul cutanat anual (SCA)
este expresia actiunii temperaturii si vntului la nivelul pielii.
b) stressul pulmonar anual (SPA)
reflecta actiunea cantitatilor de vapori de apa din aer, exprimate prin tensiunea vaporilor asupra alveolelor
pulmonare si a mucoasei cailor respiratorii.
c) stressul bioclimatic global(STA = SCA plus+SPA)
reprezinta suma stressului cutanat anual si a stressului pulmonar anual.
I. BIOCLIMA EXCITANTA SOLICITANTA
n cadrul bioclimei excitante solicitante se deosebesc doua subtipuri:
1. Bioclima de campie (altitudine sub 200 m)
2. Bioclima de litoral maritim (altitudiine 0-35 m)
IA BIOCLIMA DE CMPIE
Elementele caracteristice acestui tip de bioclima snt urmatoarele:
-temperatura medie anuala cu valori crescute
-umiditatea relativa scazuta (70%, ziua scaznd pna la 50-60%);
-nebulozitate redusa;
- durata de stralucire a soarelui crescut
-cantitati mici de precipitatii anual (400-600 mm/an);
-presiunea atmosferica crescuta (aproximativ 1000 milibari).
EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI:
1 confort termic moderat sau scazut vara;

2 stressul cutanat si cel pulmonar ca si suma acestora, stressul bioclimatic sntcrescute;

3 solicitare intensa a mecanismelor de termoreglare (termoliza);
4. solicitare intensa a sistemului nervos central si vegetativ;
5. solicitare crescuta a sistemului endocrin;
6 stimulare a proceselor imuno-biologice nespecifice de aparare a organismului;
7 ameliorare a metabolismului calciului.
Solicitarea organismului de adaptare la acest tip de clima este cu att mai mare cu ct contrastul climatic
fa de localitatea de domiciliu a pacientului este mai mare. Vor fi ndrumati catre statiunile din acest
climat indivizi cu potential biologic ct mai aproape de limitele fiziologice.
INDICAIILE BIOCLIMATULUI EXCITANT-SOLICITANT
A. n scop profilactic:
- profilaxia afectiunilor reumatismale (spondilita reumatismal,)
- profilaxia afectiunilor alergice( rinita alergica)
- afectiuni metabolice.
B. n scop terapeutic
- afectiuni cronice n sfera ORL (sinuzita cronic)
- afectiuni reumatismale degenerative( reumatismul degenerativ)
- afectiuni reumatismale abarticulare ( tendinopatii, bursite)
- sechele posttraumatice ale aparatului locomotor;
- rahitism
- osteoporoza;
- ginecopatii cronice;
- bronsita cronica;
- tuberculoza extrapulmonara (ganglionara, osteoarticulara);
- afectiuni dermatologice ( psoriazis)
CONTRAINDICAII:
1. afectiuni cardio-vasculare si respiratorii cu rezerve functionale reduse;
2. afectiuni neurologice centrale;
3. tuberculoza pulmonara;
4. boala ulceroasa;
5. tumori benigne cu potential de malignizare;
6. afectiuni reumatismale inflamatorii cu potential evolutiv marcat (poliartritareumatoida sau
aflate n faz acut)
STAIUNI
Amara, Lacu Sarat, Murighiol (cu nuante climatice excesive);
Baile Felix, 1 Mai, Buzias (cu nuante climatice moderate).

IB .BIOCLIMA DE LITORAL MARIN

Elemente caracteristice
- datorita prezentei brizei marine, temperatura medie este mai redusa vara fata de climatul de cmpie
- umiditatea relativa este n jur de 80%;
- durata de stralucire a soarelui este de 2300-2400 ore anual si n jur de 350 de ore n lunile de vara;
- cantitati mici de precipitatii anuale (400 mm);
- prezenta permanenta a vntului, cu viteze medii de 4-5 m/s;
- presiune atmosferica crescuta (aproximativ 1015 milibari).
EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI:
Efectele biologice snt asemanatoare celor determinate de clima de campie , cu urmatoarele
deosebiri:
- procesul de termoliza este nlocuit de procesul de antrenare si calire termica,datorita posibilitatilor de
termoterapie contrastanta specifice litoralului;
-confort termic relativ redus
-stress bioclimatic mare, att cel cutanat datorat vntului, ct si cel pulmonar, datoratumezelii accentuate.
MECANISMELE DE TERMOLIZ sunt:
-radiaia( pierderea de cldur prin RIR)
-conducia(cedarea de cldur de la o suprafa mai cald la una mai rece)
-convecia( pierderea de cldur se face prin cureni de aer)
-vasodilataie periferic
-scderea tonusului muscular i activitile musculare voluntare
-evaporarea apei organismului (600 ml /zi prin piele i plmn iar prin transpiraie 4l/or cu 0,85 Kcal
de cldur pe fiecare gram de ap evaporat)
- polipneea
-alte mecanisme(clinostatismul,reducerea activitii, tipul de mbrcaminte)
HIPERTERMIA are urmtoarele etape:
-crampe de cldur
-insolaia
-ocul caloric

INSOLAIA prezint:
-Tulburri ale circulaiei cerebrale cu posibil edem cerebral, HIC, hemoragii
-Manifestri psihice:accidente confuzionale, delir, halucinaii, amnezie, scderea capacitii intelectuale
-Cefalee puternic
-Congestia feei
-Precordialgii, tulburri de ritm cardiac
-Puls mic, filiform
-Dispnee
-Convulsii epileptiforme
-Privire fix
-Hemoconcentraie
Adaptarea n intervale scurte de timp privete maxim temperatura de 100C(saun)
nclzirile brute de 20-25C reprezint un factor de stress pentru organism.
AEROIONIZAREA datorit unei puternice ionizri sub aciunea brizei marine este de exces de ioni
pozitivi.
Dimineaa i seara sunt mai frecveni ionii mici iar la prnz sunt mai numeroi ionii grei (turbulena mrii i
impurificarea aerului).
Ioniii pozitivi :
-cresc fosforilarea oxidativ cu creterea depozitelor de ATP
-induc simpaticotonie
-stare de oboseal
-dureri de cap
-creterea TAs i TAd
-scade pH-ul
-creterea glicemiei, calcemiei, VSH
-scderea numrului de eritrocite
INDICAII BIOCLIMATULUI DE LITORAL MARITIM:
A. n scop profilactic:
- profilaxia rahitismului;
profilaxia bolilor aparatului locomotor;
- profilaxia bolilor aparatului respirator;
B. n scop terapeutic:
- afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare;
- afectiuni posttraumatice;
- rahitism;
- osteoporoza;
- rinofaringite cronice, bronsite cronice;

- ginecopatii cronice;
- boli dermatologice (psoriazis, eczeme).
CONTRAINDICAIILE: snt asemanatoare cu cele ale climatului de stepa.
De mentionat ca nsezonul rece, datorita stressului climatic mai redus n raport cu regiunile nvecinate,
efortul de aclimatizare este mai mic. n acest fel factorul terapeutic natural devine valoros n acest sezon.
Metode specifice de tratament pe litoral sunt:
a) aerosoloterapia, care reprezinta inhalarea aerosolilor marini, continnd ioni de Ca,Mg, K, I, rezultati
din spargerea valurilor la tarm;
b) aero-, helio-, talasoterapia
c) tratamente cu nmol
STATIUNI:
Eforie Nord
Eforie Sud
Techirghiol
Mangalia

II BIOCLIMA SEDATIV- INDIFERENTA

Elemente caracteristice:
-valori moderate ale temperaturii aerului:- temperatura medie anuala de 7-10
-valori medii ale umiditatii relative (75%)
-valori medii ale duratei de stralucire a soarelui (1800-2100 ore, peste 250 ore vara);
-calm atmosferic;
-presiunea atmosferica moderata (890-920 milibari);
-precipitatii n cantitati medii.
EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI
-confort termic crescut;
-stress cutanat, pulmonar si bioclimatic redus;
-solicitare slaba a sistemulu nervos central si vegetati
-solicitare minima a sistemului endocrin.
SCADEREA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CONSTANT
-cresc volume respiratorii

-bradicardie, apoi tahicardie

-simpaticotonie apoi vagotonie
-hiperglicemie apoi hipoglicemie
-crete secreia de corticosteroizi
-crete frecvena IMA
-crete nr. de colici nefretice
CRETEREA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CONSTANT
-agraveaz tulburrile psihice
-agraveaz bolile cardiovasculare(n special manifestrile de IC)
-HTA
-hemoragii cerebrale
-agraveaz episoadele dureroase la ulceroo
INDICAII BIOCLIMATULUI SEDATIV-INDIFERENT:
Bioclima sedativ indiferenta, bioclima de crutare, are cea mai larga indicatie de trimitere la curabalneara,
adaptarea pacientilor fiind deosebit de facila:
-cure pentru odihna;
-stari de convalescenta;
-afectiuni reumatismale cu important potential evolutiv (poliartrita reumatoida);
-fectiuni cardio-vasculare;
-afectiuni cronice ale aparatului respirator cu rezerve functionale limitate.
De mentionat ca n climatul sedativ indiferent se gasesc doi factori terapeutici naturali cu
valoaredeosebita:
1. mofetele, care snt emanatii naturale de CO2, utile in afectiunile cardiovasculare
2. salinele amenajate n galeriile unor foste mine de sare, eficiente n tratamentul afectiunilorrespiratorii.
STAIUNI;
Slanic Moldova
Slanic Prahova
Govora
Calimanesti
III . BIOCLIMA TONIC- STIMULENTA
Elemente caracteristice
-valori scazute ale presiunii atmosferice si ale presiunii partiale a oxigenului;
-temperaturi medii anuale scazute

-valorile medii ale presiunii atmosferice si ale temperaturii medii anuale snt cu att mai
scazute,cu ct creste altitudinea.
-umiditate crescuta;
-precipitatii n cantitati mari
-viteza a vntului accentuata n raport cu altitudinea;
-valori crescute ale duratei de nsorire si a intensitatii radiatiei solare.
EFECTELE FACTORILOR CLIMATICI
-confort termic redus;
-stress pulmonar si cutanat ridicat (peste altitudinea de 1900-2000 m stressul
bioclimatic nregistreaza valori maxime);
-mobilizarea mecanismelor de adaptare pentru mentinerea concentratiei optime de O2
n snge:
-cresterea ventilatiei pulmonare
-cresterea frecventei cardiace
- deschiderea de noi capilare la nivel pulmona
- activarea metabolismului celular
- mobilizarea hematiilor din rezervele medulare
- antrenarea mecanismelor de termoreglare
-i nfluentarea favorabila a proceselor inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii datoritacalitatilor
aerului montan:
- puritate- continut crescut n aerosoli- aeroionizare negativa
-influentarea metabolismului calciului
echilibrare a functiilor sistemului nervos central si vegetativ
TERMOGENEZA. are urmtoarele mecanisme:
-neuroendocrin(TRH,TSH,T4)
-SNS
-tonusul i contracia muscular
-eliberarea de epinefrin
- metabolizarea alimentelor
EXPUNEREA CRONICA LA FRIG determin:
-vasoconstricie
-tahicardie
-HTA
-hemoconceantraie
-hiperglicemie
AEROIONII NEGATIVI:
-cresc schimburile gazoase pulmonare

-dau parasimpaticotonie
-crete nivelul de serotonin cu diminuarea depresiei
-crete capacitate de concentrare i cea de munc
-regleaz dezechilibrele neuro-vegetative
-regleaz activitatea glandelor endocrine(tiroid i ovare)
- reduc durerile de cap, apatia, strile de insomnie
-scad TAs i Tad
-alcalinizeaz pH-ul
-cresc apetit-ul
-scadVSH, coagulabilitatea sngelui, glicemia
INFLUENA PRESIUNII ATMOSFERICE LA ALTITUDINE CRESCND
Presiunea atmosferic scade cu creterea altitudinii ca urmare a scderii nimii coloanei de aer care
acioneaz pe unitatea de suprafa i a densitii aerului
Creterea altitudinii nseamn scderea PaO2 (deficitul de O2 se manifest de la 360m);aceasta este cauza
rului de munte.
Primele manifestri apar la 1000-2000m dar sunt infraclinice.
Manifestrile clinice apar de la 2000m:
-hiperexcitabilitate SNC (hiperactivitatae mental diurn i insomnie nocturn)
-stimularea funciei analizatorilor( crete sensibilitatea gustativ)
-hiperventilaie
-tulburri de ritm mergnd pn la EXV
-poliglobulie i hemoconcentraii cu tendina la tromboz venoas
-creterea glicemiei
-scade motilitatea intestinal( flatulena de altitudine
La 4000-6000m :
-scade activitatea motorie
-manifestri psihice de tip astenic
Limita de viabilitate este de 7500-8000m
CRETEREA RAPID DE ALTITUDINE poate genera:
- rul de munte
-EPA non-cardiogenic de altitudine
-edemul cerebral acut de altitudine
-retinopatia de altitudine (de la 4500m)
- edemele periferice de altitudine
INDICAII BIOCLIMAT TONIC-STIMULANT:
A. n scop profilactic:

- stari de surmenaj fizic si intelectual

- stari de convalescenta
- tulburari functionale de pubertate si climax cu fond hiperreactiv
- subiecti care si desfasoara activitatea n medii cu noxe respiratorii
B. n scop terapeutic:
- anemii posthemoragice
- astm bronsic alergic
- traheobronsite cronice
-tuberculoza pulmonara si extrapulmonara- hipertiroidia benigna
CONTRAINDICAII:
-afectiuni cardio-vasculare si respiratorii decompensate;
-afectiuni nsotite de meteorosensibilitate
-pacienti vrstnici cu ateroscleroza.
STAIUNI:
n zona submontana:- Tusnad- Borsec- Vatra Dornei- Sinaia- Predeal
n zona montana:- Paltinis- Stna de Vale- Poiana Brasov
CLIMATOTERAPIA
Cuprinde mai multe etape:
1.cura de repaus(la pat)
2.cura de aer(n camer, balcon, teras)
3.baia de aer(aeroterapia)
4.baia de lumin
5.helioterapia
BAIA DE AER/AEROTERAPIA
Poate fi:
-rece(1-8C)
-moderat rece(9-16C)
-rcoroas(17-20C)
-indiferent(21-22C)
-cald(22-28C)
-foarte cald(peste 29C)
Poate fi:
-aerostatic(0m/S)
-slab dinamic(sub 1m/s)

-mediu dinamic(1-4m/S)
-puternic dinamic
Poate fi:
-uscat(UR sub 55%)
-moderat uscat(UR 55-70%)
-umed(UT 71-85%)
-puternic umed
INDICAII:
-afeciunile cardio-vasculare compensate
-afeciunile respiratorii
-sindrom anemic
-tulburri funcionale ale SNC
CONTRAINDICAII:
-ATS avansat
-afeciuni renale cronice

Meteoadaptabilii nu au nicio dificultate la schimbri brute de vreme.

Meteodependenii prezint cefalee, indispoziii, irascibilitate, tendine depresive.
Anticipativii presimt schimbarea vremii cu 48 ore n avans.
Meteosensibilii amplific simptomele bolii la variaiile presiunii atmosferice.

HELIOTERAPIA
INDICAII:
-afeciuni respiratorii(AB;traheobronite),
-ginecopatii cronice,
-afeciuni dermatologice.
CONTRAINDICAII:
-neo,
-TBC pulmonar evolutiv,
-focare evolutive deinfecie,
-UGD,
-afeciuni cardiovasculare decompensate.