AS. PRINC.

TAMAS SIMONA BOGDANA

ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Ingrijirea bolnavilor traumatizati primeste particularitati deosebite in urma
dezechilibrarii functiilor vitale ale organismului, determinate de traumatismul suferit sau
de socul traumatoc consecutiv.
Accidentele rutiere , sportive , de munca , prin agresiune si cele de la domiciliu
pot cauza intreruperea completa sau incompleta a solutiei de continuitate a unuia sau mai
multor oase sub forma diverselor fracturi.
Cauza este intotdeauna un traumatism.
Ingrijirea bolnavilor traumatizati incepe inca de la locul accidentului, masurile de
reanimare se continua si in timpul transportului pina la spital in autosalvarile special
amenajate.
Totusi ei ajung in general la spital in stare de soc sau iminenta de soc traumatic
fata palida, cu acrocianoza, transpiratii reci, scaderea TA, puls frecvent.
Bolnavul periclitat cu stare de soc nu trebuie mobilizat in mod inutil .
Masurile obligatorii de ingrijire ca dezbracarea , imbracarea lenjeriei de spital,
toaleta macar sumara, indepartarea sunstantelor straine de pe suprafata corpului trebuie
facute cu cea mai mare atentie
Miscarile si durerile, eventual hemoragia consecutiva mobilizarii, agraveaza socul
sau favorizeaza recaderea la bolnavul desocat.
- se iau masurile necesare pentru prevenirea infectiilor
- se vor efectua recoltarile si insamintarile bacteriologice in vederea administrarii
antibioticelor
- se vor lua masurile de profilaxie antitetanica cu anatoxina tetanica
- in unele cazuri se administreaza si ser antigangrenos
- se asigura maximum de confort
- se utilizeaza paturi osteoarticulare si de terapie intensiva
- se fac mobilizari la pat pentru evitarea aparitiei escarelor
- schimbarea lenjeriei trebuie facuta cu deosebita atentie pentru a nu provoca dureri
bolnavului
- toaleta zilnica a bolnavului se va face prin baia la pat
- din cauza imobilizarilor indelungate se va avea grija de prevenirea micozelor
interdigitale de la membrele inferioare
- se previne constipatia
- alimentatia trebuie sa asigure un aport substantial de calorii
- asistenta sta in permanenta linga bolnav pentru a sesiza numeroase manifestari ce
pot aparesau complicatii, care uneori se exteriorizeaza numai dupa un anumit
interval de timp cum ar fi
o fenomenele hemoragiei interne cu stare de soc in ruptura de splina
o dispnee si cianoza in caz de pneumo si hematorace
o tulburari de respiratie
o somnolenta

as.princ.tamas simona

o tetraplegie cu abolirea sensibilitatii in caz de leziuni medulare cervicale

o coma sau stupor (lipsa reactiei de a se trezi, doar la manevre mai
puternice) in caz de traumatisme craniene
o varsaturi
o incontinenta sau retentie de urine
o hematurie posttraumatica
- pe masura ce starea bolnavului se imbunatateste trebuie inceputa reabilitarea
functionala
o miscarile active previn atrofiile, imbunatatesc circulatia
- leziunile traumatice pot fi infectate prin germenii gangrenei gazoase care poate
reprezenta un oarecare pericol si pentru bolnav si pentru personalul de ingrijire
Problemele pacientului
- Durere
- discomfort
- diminuarea mobilitatii fizice
- deficit de autoingrijire
- potential de accidente
- perturbarea imaginii de sine
- perturbarea imaginii corporale
- potential de coplicatii
- anxietate
Obiective
- se va tine cont de tipul si de stadiul afectiunii si ceialti factori care pot influienta
realizarea lor
- ele vor viza
o imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii
o minimalizarea efectelor imobilizarii
o mentinerea tonusului muscular
o cresterea tolerantei la efort
o obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor
o prevenirea diminuarii conceptului de sine
Interventi
Pacientii cu traumatisme
a. la locul accidentului
- asigurarea unui mediu securitar pentru pacient
- anamneza pentru a afla
o circumstantele traumatismului,
o ora,
o starea pacientului in momentrul producerii traumatismului
- efectuarea bilantului lezional

as.princ.tamas simona

o examinarea segmentului anatomic afectat

o examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii regiunilor asociate
o aprecierea starii de constienta
o aprecierea functiilor vitale
- acordarea primului ajutor tinind cont de elementele de gravitate care pun in
pericol viata pacientului
- in cazu unei parti amputate , aceasta vi fi recuperata imediat si introdusa intr-un
recipient cu gheata
b. pe timpul transportului
- pozitionare corecta a pacientului in mijlocul de transport
- continuarea masurolor de prim ajutor
- prevenirea si combaterea unor complicatii
- supravegherea pacientului
o starea de constienta
o functiile vitale
o culoarea tegumentelor
o modificari aparute in starea pacientului
o la indicatia medicului instituirea de perfuzii, recoltare de produse
biologice, administrarea tratamentului medicamentos
- suport psihic al pacientului
c. in spital
- interventiile sunt diferentiate in functie de tipul tratamentului si de starea
pacientului
Pacientii imobilizati in aparat gipsat
-

urmarirea miscarilor si segmentelor distale

observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat cianoza, paloare
sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune
la nivelul membrului afectat
sesizarea oricarui miros emenat de la nivelul aparatului gipsat
observarea schinbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii
o singe
o secretii purulente
asezarea obiectelor de stricta necesitate linga patul pacientului si inlaturarea
obstacolelor
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
aplicarea masurilor de combatere a masurilor de a efectelor imobilizarii la pat
educatia pacientului
o modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei si
deplasare

as.princ.tamas simona

Deplasare cu cirjele
o necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare in deplasare pentru protejarea
membrului lezat in timpul consolidarii
o modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare

as.princ.tamas simona

Perioade de consolidare a calusului

o consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat
o necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului
o exercitii in perioada de recuperare

as.princ.tamas simona

Interventii pentru pacientii imobilizati in aparat gipsat

Pacientii cu extensie. Tractiune
-

verificarea frecventa a dispozitivului de tractiune

verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
o cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scipetelui
o greutatiile sa atirne libere

o cadrul si barele patului sa nu stinjeneasca aparatul

as.princ.tamas simona

Tipuri de tractiune
-

plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat

as.princ.tamas simona

plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea

urmarirea culorii si temperaturii membrlor
sesizarea oricaror modificari aparute
aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii

ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale

suport psihic
o incurajarea pacientului
o indepartarea sentimentului de neputinta
educatia pacientului
o necesitatea tractiunii pentru vindecarea membrului afectat
o modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise

as.princ.tamas simona

o pozitionarea corecta in timpul tractiunii

Pacientii cu amputatie
-

suport psihic
o incurajarea pacientului sa-si priveasca bontul

o mod de abordare a implicatiilor psiho-sociale a amputatiei

o existenta posibilitatii de protezare

o existenta fenomenului de membru fantoma care poate fi ignorat in cazul

protezarii

as.princ.tamas simona

educatia pacientului
o mod de pansare a bontului
o prevenirea contracturii prin pozitionarea corecta a segmentului

Pansarea segmentelor amputate

as.princ.tamas simona

10

Pacintii cu ruptura musculara

-

imobilizarea regiunii in pozitie relaxanta pentru rupturile incomplete

ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu ruptura completa care necesita
tratament chirurgical
administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic

Pacientii cu osteoporaza
- administrarea tratamentului prescris de medic

as.princ.tamas simona

11

- educatia pacientului
- sa efectueze zilnic miscare
- sa doarma pe un plan dur cu o perna subtire sub cap
- alimentatie echilibrata bogata in calciu , vitamine
Pacientii cu TBC osteo - articular
-

ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu interventie chirurgicala

o se practica de obicei la pacientii tineri si in cazul abceselor reci

Artroplastie
-

ingrijiri specifice ,a pacientul imobilizat in aparat gipsat

administrarea medicamentelor prescrise
o tuberculostatice
o antibiotice
respectarea masurilor de asepsie in efectuarea tehnicilor
alimentatie echilibrata, vitamine
ingrijire riguroasa a tegumentelor

as.princ.tamas simona

12

Exercitii dupa artropatie de sold

-

efectuarea miscarilor pasive pentru prevenirea atrofiilor musculare

pozitionarea corecta in pat
aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii

Pacientii cu artropatie deformata

-

tratament simptomatic in vederea alinarii suferintelor si a tulburarilor organice ce

apar in cursul evolutiei bolii
o respiratorii
o cardiace
o renale
incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea atrofiilor
musculare si a rigiditatii articulare
educatia pacientului
o precautii in timpul miscarii pentru evitarea fracturilor
o necesitatea mentinerii independentei si a rolului social

as.princ.tamas simona

13

Miscari pasive pentru pacientul impbilizat

Membrul inferior

Membru superior

as.princ.tamas simona

14

Pacientul cu tendinita
Afectarile tendonului achilean includ:
- Tendinita o afectiune inflamatorie ce se caracterizeaza prin aparitia unei dureri
localizate in timpul sau dupa desfasurarea unui efort. Pe masura ce boala progreseaza,
durerea apare la eforturi din ce in ce mai mici, pentru ca in final sa apara chiar si in
repaus

- Tendinoza este o afectiune degenerativa caracterizata de microtraumatisme repetate,

cu aparitia unor microfisuri la nivelul tendonului. Poate genera aparitia unui nodul in
regiunea posterioara a piciorului
- Ruptura partiala sau totala a tendonului caracterizata de o durere violenta, mersul
devenind aproape imposibil
Factori de risc
Atletii cu o forma fizica proasta sau cei supraantrenati prezinta cel mai mare risc de a
dezvolta boala. Efectuand activitati ce presupun opriri bruste, starturi si sarituri repetitive
( baschet, tenis, dans ), creste riscul instalarii tendinitei.
Tendinita se instaleaza de obicei gradat, dupa schimbari bruste ale activitatii sau nivelului
de antrenament, purtarea de incaltaminte inadecvata, suprafata de antrenament
necorespunzatoare, mai ales daca factorii de risc sunt prezenti: varsta peste 30 de ani,
piciorul cav (bolta plantara scobita excesiv), tibia vara (tibia, osul gambei, curbat in
exterior), deformari in var ale calcaiului si labei piciorului (piciorul are contact cu solul
prin marginea externa, in timp ce marginea interna priveste in sus).
Femeile care poarta pantofi cu toc si trec la pantofi cu talpa plata pot dezvolta tendinita
ahileana pentru ca tendonul si musculatura gambei lor s-a adaptat la o pozitie mai scurta
din cauza pantofilor care nu au permis intinderea lor pana la nivelul solului. Pantofii fara
toc obliga astfel tendonul sa se intinda peste limita obisnuita, cauzand aparitia inflamatiei.
Daca pantofii cu toc sunt purtati in fiecare zi, exercitii de stretching sunt indicate
dimineata si seara pentru a mentine lungimea lui normala.

as.princ.tamas simona

15

 Cauze de aparitie ale bolii

Leziunile tendonului ahilean pot fi cauzate de :
- Suprasolicitare Tendinita achileana este o leziune de suprasolicitare, ceea ce inseamna
ca folosirea repetitiva a acestui tendon genereaza microrupturi tisulare. Suprasolicitarea
presupune alergatul sau mersul pe distante mai lungi, intr-un ritm mai alert,
urcatul/coboratul mai multor scari, mai multe miscari efectuate exploziv, precum
sariturile. Activitatea fizica in sine nu este o problema, ci cresterea intensitatii efortului
intr-un timp prea scurt sau reluarea intempestiva a efortului fizic dupa o perioada de
repaus
- Tulburarile statice ale piciorului piciorul plat, pronatia accentuata a piciorului,
scurtarea tendonului lui Achile sau a muschilor gambei, deformarea calcaiului sau a altor
oase ale piciorului
- Incaltamintea necorespunzatoare papuci cu prea mult sau prea putin suport al boltii
plantare, sistem de amortizare necorespunzator, suport pentru calcai, tocuri inalte sau
incaltaminte uzata
- Efecte secundare ale unor medicamente: antibioticele din familia fluorochinolonelor,
folosite pentru a trata o gama larga de infectii bacteriene, administrate in doze mari mai
mult de 5 zile ; perfloxacina are un risc de patru ori mai mare decat norfloxacina sau
ciprofloxacina; infiltratiile cu cortizon efectuate la nivelul sau in vecinatatea tendonului
lui Achile permit unui tendon afectat sa se intinda sau sa se contracte fara durere, uneori
ajungand la ruptura
- Accidente strivit de corpuri grele, in accident de masina de exemplu, sau retezat
partial sau complet de obiecte taioase in timpul unor accidente de munca. Aceste leziuni
sunt complicate si de obicei se asociaza cu multiple leziuni ale piciorului si gambei
Simptome si semne
- Durere localizata in spatele calcaiului ce apare in timpul mersului/alergarii sau la
ridicarea pe varfurile degetelor
- Rigiditate ce dispare odata cu incalzirea tendonului
- Prezenta unui nodul retrocalcanean
- Auzul unei trosnituri la mobilizarea tendonului
Exista trei stadii ale durerii, gradate astfel:
1. Durere care dispare la incetarea efortului
2. Durerea reapare in repaus dupa o perioada variabila
3. Durere permanenta
-

repausul regiunii
infiltratii locale
tratament simptomatic pentru ameliorarea durerii si a inflamatiei

as.princ.tamas simona

16

observarea aparitiei unor semne legate de limitarea miscarii

educatia pacientului
o evitarea activitatiilor care cauzeaza exacerbarea procesului inflamator
timp de 4 - 6 saptamini
Ingrijirea pacientilor cu fracturi

prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os ,

aparuta in urma unui traumatism
- fractura nu este numai un simplu accident traumatic , cu repercursiune locala ci un
proces patologic complex , care angajeaza intrg organismul
Fractura poate fi
- Deschisa tegumentul si straturile de sub el au fost lezate , fie de agentul
vulnerant, fie de fracturile osoase si osul ajunge in contact cu exteriorul
- Inchisa segmentele osoase sunt acoperite integral de piele

Exista fracturi
- Incomplete in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului
- Complete cu doua sgmente sau mai multe fragmente mari si mici se
numeste comunicative
- Fara deplasare cind nu a avut loc deplasarea fragmentelor osoase
- Cu deplasare cind fragmentele osoase sunt deplasate intre ele
Linia de fractura poate fi

as.princ.tamas simona

17

Oblica
Transversala
Longitudinala
In spirala

Traumatismul care a provocat fractura poate leza tesuturile vecine provocind

hemoragii mari, sectionarea nervilor sau traumatizarea altor tesuturi.
Semne si simptome
Semne de probabilitate
- Durere aparuta odata cu traumatismul
- Poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea fracturi reflectante
dureri la genunchi la pacientii cu leziuni primare ale soldului
- Unde este fractura durerea este mai vie
- Se exacerbeaza odata cu palparea
- Deformarea segmentului fracturat
- Scurtarea membrului datorita deplasarii in sens convergent a segmentelor
fracturate
as.princ.tamas simona

18

Impotenta functionala
Echimoza pot fi comune si in entorse, luxatii
o Apar tirziu
- Subfuziunile sanguine aparute la 24-48 ore
Semne de certitudine
- Mobilitate anormala a segmentului fracturat
- Crepitatia osoasa palpata si auzita in timpul miscarilor anormale
- Lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura
- Intreruperea continuitatii unui os
- Radiografia segmentului fracturat stabileste definitiv existenta sau lipsa
fracturii
Fracturile sunt insotite adesea de socul traumatic.
Ingrijirile de urgenta primul ajutor
- Se incep la locul accidentului
1. combaterea socului
o suprimarea durerii
o se face exclusiv de medic prin injectare de Morfina si infiltrarea focarului
de fractura cu Novocaina
o asistenta are obligatia sa pregateasca materialele necesare
seringi de 2 si 10 ml
solutie Novocaina 1% fara Adrenalina
fiole de Morfina 1%
o se anunta telefonic spitalul
o in lipsa medicului se va incerca calmarea durerii cu alte medicamente
algocalmin
antinevralgic
sedalgin
2. evitarea infectiei
o in cazul fracturilor deschise
o prin aplicare de pansamente sterile
o in lipsa pansamentelor se poate utiliza o pinza alba
o important este modul cum a luat nastere fractura deschisa
3. imobilizare provizorie
o se face inainte de a misca bolnavul de pe loc
o se uitlizeaza atele de sirma, lemn, tabla
o lungimea atelelor trebuie sa fie mai lunga decit segmentul fracturat
4. pregatirea pentru transport
Fracturile deschise
- sunt fracturile in care segmentele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul
- se produc si leziuni de diferite grade a partilor moi care devin poarta de intrare pentru
microbi
desi nu comporta un risc vital imediat infectia osoasa este cea mai redudabila complicatie
a fracturilor deschise datorita dificultatii deosebite pe care le ridica in calea vindecarii

as.princ.tamas simona

19

deschiderea focarului se face odata cu producerea discontinuitatii osoase

Primul ajutor
- este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de ;a accident
- indepartarea complicatiilor generale si locale care ameninta viata
o stop cardiorespirator
o embolii
o hemoragii externe
- imbracamintea sau incaltamintea vor fi taiate
o plaga va fi inspectata
- toaleta fizica si chimica a plagii
o se indeparteaza toate impurtatiile
o se curata plaga prin stergere cu solutie de iod
o in caz de impregnari cu impurtati se poate curata cu ser fiziologic
o nu se pudreaza plagile cu antibiotice
- se aplica comprese sterile
o in caz de hemoragii se face hemostaza cu pansament compresiv
- infasarea se facfe in mod diferit in functie de regiunea anatomica ranita
- imobilizarea provizorie
- se face profilaxia antitetanica
- cind functiile vitale nu sunt afectate si cind nu exista un traumatism abdominal
vor fi administrate antalgice (algocalmin, mialgin im)
- transportul la spital in cele mai bune conditii
- toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a traumatizatului
- bolnavul nu va putea fi operat in primele 4 -5 ore de la accident
- in mod normal acesti bolnavi trebuie operati imediat
o toaleta riguroasa a plagii fiind facuta de chirurg in sala de operatii cu un
timp operator esential, premergator fixarii osului fracturat
IMOBILIZAREA
SCOPUL ORICAREI IMOBILIZARI
De a impiedica miscarile active si pasive , pentru a pune in repaus organele si
tesuturile traumatizate

IMOBILIZAREA PACIENTULUI CU FRACTURA DE CLAVICULA

as.princ.tamas simona

20

De a mentine axarea corecta a membrului atunci cind fragmentele nu sunt

deplasate
De a diminua durerile
De a evita complicatiile pe care le poate provoca mescarea in focar a unui
fragment osos rupt si devenit taios
o Sectionari ale unor vase si nervi
o Sfisierea musculaturii din jurul osului
o Perforarea tegumentului
o Transormarea fraturii inchise intr-una deschisa
Suprimarea sau atenuarea relexelor
ameliorarea unor tulburari functionale
PRINCIPIILE UNEI IMOBILIZARI CORECTE
asigurarea functiilor vitale
se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin tractiuna
atraumatica

IMOBILIZAREA PACIENTULUI CU FRACTURA DE CLAVICULA

as.princ.tamas simona

21

pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza imobilizarea trebuie sa prinde

obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura
sa fie adaptatat feliefului anatomic al regiunii accidentate
sa fie simpla
sa nu fie compresive

as.princ.tamas simona

22

as.princ.tamas simona

23

MIJLOACE PE CARE LE PUTEM FOLOSI

atele Cramer facute din sirme

aparat gipsat circular

atele gipsata

atele din lemn

atele din material plastic

as.princ.tamas simona

24

 mijloace improvizate
MANEVRE INAINTE DE IMOBILIZAREA PROVIZORIE
eliberarea sau degajarea membrului accidentat
executarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importanta vitala
o resuscitare cardio-respiratorie
o aplicarea garoului
o indepartarea imbracamintii
ATENTIE!
se dezbraca intii membrul sanatos si se imbraca membrul bolnav intii
cind dezbracarea este dificila se prefera sacrificarea imbracamintii
Cind este accidentat membrul superior , indiferent de nivelul traumatismului trebuie
scoase inelele
Daca inelul se afla pe degetul fracturat se taie inelui cu aprobarea bolnavului
o primul ajutor in fracturile costale simple nu urmareste imobilizarea ci
obtinerea unei analgezii
o in fracturile costale si ale sternului imobilizarea cu bandaje circumtoracice
este inutila si chiar contraindicata, deoarece accentueaza durerea, jeneaza
expansiunea plaminului sanatos si deci respiratia
ENTORSELE
-

provocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie dincolo de gradul de

libertate pe care il asigura elementele anatomice care o delimiteaza determina fie
o entorsa , fie o luxatie

as.princ.tamas simona

25

este o leziune capsulo-ligamentara data de o miscare fortata anormala

entorsele pot fi
o usoare
o grave
carecteristic entorselor este faptul ca indiferent de gravitatea leziunilor existente
in partile moi , oasele care formeaza articulatia ramin in pozitia lor normala si nu
au suferit rupturi
semne clinice
o durere
foarte intensa
se concentreaza pe un punct fix
dupa citeva ore de la traumatism
la locul insertiei capsulo-ligamentare
o impotenta functionala relativa
o edem
o echimoze
o pozitie antalgica caracteristica articulatiei

as.princ.tamas simona

26

marirea volumului complexului articular este data de revarsatele

interstitiale si de cele intraarticulare
hidartroza prezenta de lichid seros in cavitatea articulara
hemartroza prezenta de singe in cavitatea articulara

Entorsa pozitie antalgica

-

masuri de urgenta
- combaterea durerii
o antalgice
o novocainizare
- imobilizare articulatiei cu atele
- unele entorse usoare pot beneficia de siplul repaus regional
- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt sunt contraindicate
- in entorsele usoare se aplica comprese locale cu apa rece sau ghiata
- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt contraindicate
- Masuri ulterioare
- fasa elastica sau ciorap elastic 1-2 saptamini, nu prea strins
- ciorapul se inlatura seara la culcare
- roengenterapie in edemele masive
- in hidrartrozele mari sau hemartroze masive se efectueaza punctie articulara
degajatoare in conditii de asepsie riguroasa
- cele complexe necesita interventie chirurgicala
- dupa perioada de imobilizare incepe recuperarea functionala
Luxatiile
-

daca extremitatiile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt indepartate de la

raporturile lor normale si sunt mentinute permanent in aceasta situatie luxatie

as.princ.tamas simona

27

Simptomatologie
durere care se mareste odata cu tentativa de miscare
impotenta functionala
edem tumefierea regiunii
deformarea regiunii
hemartroze
echimoze subcutane
perestezii
paralizii
usoara cianoza
scurtarea eventuala a segmentului unde s-a produs leziunea

Luxatia cotului

as.princ.tamas simona

28

Atitudine caracteristica a membrului toracic in luxatia cotului

Luxatia policelui

Luxatia soldului
diagnosticul se pune radiologic
Primul ajutor
se pot administra calmantenumai pe cale injectabila
se face imobilizarea
luxatiile deschise vor fi pansate
profilaxia antitetanica
transportul la sectia de ortopedie
efectuarea controlului radiologic
reducerea pe cale ortopedica sau chirurgicala
Sectionarea miinii
-

beneficiaza refacere prin tehnici de microchirurgie

conservarea miinii
mina taiata zboara adesea la distanta de locul accidentului si
trebuie cautata, curatata si conservata
se spala cu apa de la robinet
se inveleste intr-o compresa curata
se introduce intr-un sac de plastic si se inchide ermetic
acest sac se plaseza in alt sac de plastic ce contine gheata
nu este permis ca gheata sa fie in contact direct cu mina
este contraindicata plasarea miinii taiate direct in ser , in
alcool

TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA PROVIZORIE

NOTIUNI ELEMENTARE

as.princ.tamas simona

29

toate arterele din corp au ca origine 2 trunchiuri principale

o artera aorta
o artera pulmonara
artera aorta
o porneste din ventricolul sting
o se curbeaza formind arcul aortei cirja
o se indreapta in jos in fata coloanei vertebrale aorta toracica
o strabatind difragma devine abdominala
o la nivelul vertebrei L4 aorta se bifurca in arterele iliace comune, care la
rindul lor se divid in
artera iliaca externa
artera iliaca interna artera femurala
din acul aortic se desprind ramuri ce vor iriga gitul si capul
o trunchiul brahiocefalic care se divide in
artera carotida comuna
artera subclaviculara
sistemul arterial e insotit de sistemul venos
singele venos de la creier , fata, git e colectat de vena jugulara
o acesta se uneste cu vena subclaviculara , ea colecteaza singele de la
membre formind vena cava superioara ce se deschide in atriul drept
venele membrelor inferioare impreuna cu venele iliace comune formeaza vena
cava inferioara
circulatia mare incepe din ventricolul sting si se contunua prin aorta, distribuind
singe oxigenat, singele se incarca cu bioxid de carbon si este colectat de cele 2
vene cave care se deschid in atriul drept
circulatia mica sau pulmonara incepe in ventricolul drept, se continua prin artera
pulmonara, dupa care se imparte in 2 ramuri pentru cei 2 plamini, duc singele
neoxigenat la plamini, dupa oxigenare singele este readus la inima prin cele 4
vene pulmonare ce se deschid in atriul sting
orice leziune de vas determina hemoragie
cauzele care dau hemoragii sunt multiple
Modalitati de a clasifica hemoragiile

as.princ.tamas simona

30

A.In functie de locul unde se scurge singele se deosebesc

hemoragia interna
o cind singele se varsa intr-o cavitate seroasa (hemotorax, hemoperitoneu)
sau prin fracturarea unor oase

Hemoragie digestiva
hemoragia externa
o cind singerarea se face in afara organismului

hemoragia exteriorizata
o cind hemoragia se face intr-o cavitate (stomac, intestin) , iar eliminarea are
loc dupa ceva timp (epistaxis, melena, hematurie)

B. In functie de felul vasului care singereaza, hemoragiile pot fi

hemoragii arteriale
o cele mai periculoase
o deoarece singele se evacueaza rapid in cantitate mare

as.princ.tamas simona

31

o are urmatoarele caracteristici

tisneste din rana in jeturi intrerupte (sincron cu sistola cardiaca)
culoare rosie aprinsa
hemoragii venoase
o singele iese in jet continuu
o are culoare inchisa
hemoragii capilare
o singerarea este difuza
o apar echimoze sau hematoame
hemoragii mixte
o arterio-veno-capilare
o apar in cazul unui traumatism cind se rup toate deodata
C. In functie de cantitatea de singe pierdut deosebim
hemoragii
o mici
o mijlocii
o grave
Hemoragii interne
Simptomatologie
hemoragiile interne se insotesc de tulburari din partea intregului organism
o paloare din cauza vasoconstrictiei
o ameteli
o vijiituri in urechi
o lipotimii
o extremitati reci
o sete intensa
o gura uscata
o puls accelerat 100-120 batai/minut
o TA scazuta
o Respiratie accelerata superficiala
o Semne in functie de cavitatea in care a avut loc hemoragia
Hemotorax
Hemoperitoneu
Stabilirea indicelui de soc
- este foarte important ca inca de la locul accidentului sa fie precizat
- poate constitui un indiciu pretios in vederea aprecierii volumului de singe
pierdut
- permite evaluarea starii ranitului, facind un simplu raport intre frecventa
pulsului si valoarea tensiunii arteriale maxime
Valoarea raportului P/TA max Indice
de
Singe pierdut
Starea ranitului
soc
Deficit
70/140
0,5
Normovolemie
100/100
1
Deficit 20-30%
Soc potential
120/80
1,5
Deficit 30-35%
Soc manifest

as.princ.tamas simona

32

140/70
140/60

2
2,5
-

Deficit 50%
Deficit >50%

Soc grav
Soc termial

starea accidentatului nu evolueaza intotdeauna paralel cu intensitatea

hemoragiei
orice ranit care a avut o singerare este amenintat de soc hipovolemic, chiar
daca imediat dupa hemoragie nu s-a prabusit tensiunea arteriala

Prim ajutor
Se aseaza in pozitia in care centrii nervosi cerebrali , rinichii, ficatul, organe
foarte sensibile la lipsa de oxigen sa primeasca cantitate suficienta de singe

Membrele inferioare ridicate la 30-40 grade

Orizontal, pe spate cu membrele inferioare ridicate

Capul plasat sub nivelul corpului
Daca este inconstient se aseaza in pozitie laterala de securitate

Asezare in pozitie de securitate

Se vor punctiona venele cit acestea nu sunt colabate

Se va recolta singe pentru grup sanguin
Se monteaza perfuzii cu solutii macromoleculare
Controlul functiilor vitale

as.princ.tamas simona

33

 Reanimare imediata in caz de stop cardiorespirator

Scoaterea vestimentatiei
Supravegherea in timpul transportului
DE RETINUT
1. va fi miscat cit mai putin
2. nu se vor administra apa sarata sau alte lichide, varsaturile declansate periclitind
in plus viata bolnavului
3. nu se injecteaza vasoconstrictoare la un traumatizat care singereaza
Hemoragiile externe
Simptomatologie
-

provenienta singelui arteriala, venoasa in hemoragiile externe se

stabileste in functie de caracteristicile singelui aratae culoare, jet
hemoragiile externe fiind insotite de tulburari din partea intregului
organism, semnele generale de anemie sunt asemanatoare

DE RETINUT
cantitatea de singe existenta in corpul omenesc reprezinta ~ 1/13 parte din
greutatea corpului, adica o medie de 5-8 litrii la un adult
organismul poate sa suporte 1/10 maxim din cantitatea totala fara tulburari
importante
la pierderi mai mari apar tulburari acute, soc hemoragic prin hipovolemie (20-30
%)
Prim ajutor
se intinde la orizontala
se face hemostaza provizorie realizabila pe mai multe cai
o compresiune manuala sau digitala
artera ranita va fi comprimata numai daca apasarea se exercita in
regiunile in care ea trece in apropierea unui plan osos
in functie de calibrul vasului si de profunzimea la care se afla
apasarea va fi executata cu degetul mare , cu celelalte degete ale
miinii sau cu pumnul
compresiunea digitala se foloseste de prima urgenta pina s-a
procurat materialele necesare pentru obtinerea hemostazei
provizorii
locurile de electie pentru realizarea compresiunii trebuie bine
cunoscute de cei care aplica metoda

as.princ.tamas simona

34

comprimarea arterei temporale superficiale

crestetul capului : comprimarea marginilor ranii

o pansament compresiv
in cazul oaselor capului fracturate hemostaza provizorie se va face
prin pansament compresiv

as.princ.tamas simona

35

caoprimarea vaselor sanguine pentru ranile partilor laterale ale craniului

comprimarea arterei faciale

as.princ.tamas simona

36

comprimarea arterei carotide

comprimarea arterei carotide

as.princ.tamas simona

37

hemostaza provizorie prin comprimarea arterei subclaviculare pentru controlul

hemoragiilor umarului, axilei

comprimarea arterei in axila

o flectarea puternica a extremitatii
se utilizeaza cind plaga este localizata in regiunile axilare,
inghinale, fata anterioara a cotului sau posterioara a genunchiului
o aplicarea garoului

as.princ.tamas simona

38

este indicat in plagile arteriale sau venoase de calibru mare si

mijlociu de la membre
se poate aplica peste imbracaminte sau peste pansament si se va
stringe pina la disparitia singerarii
este bine ca intre garou si tegument sa se fixeze un rulou de fasa pe
traiectul arterei
aplicarea garoului se face inaintea toaletei si pansarii ranii
daca rana continua sa singereze inseamna ca garoul nu a fost
aplicat corect
garoul va fi plasat deasupra plagii cind hemoragia provine dintr-o
artera rupta si sub rana cind este sectionata o vena
in realitate in practica aceasta diferentiere intre hemoragia arteriala
si cea venoasa nu este foarte importanta pentru ca in cazul in care
garoul este aplicat corect la radacina membrului se opreste atit
hemoragia arteriala cit si cea venoasa
dezavantajul principal al aplicarii garoului consta in faptul ca nu
poate fi mentinut mai mult de o ora sau o ora si jumatate
daca este mentinut peste acest interval exista riscul aparitiei unor
leziuni ireversibile , fapt care poate solda la amputarea membrului
o pensarea vasului singerind
se face cu pensa Pean sau Kocher
capetele vaselor sectionate singerinde se prind in virful penselor
pensa va fi lasata in plaga pe vasul prins , aplicindu-se peste ea un
pansament aseptic si se tarnsporta bolnavul la spital
se va urmari sa nu se desfaca pensele
Prevenirea sau combaterea socului posthemoragic
dupa refacerea hemostazei provizorii se va proceda astfel
o se aseaza pe targa in decubit dorsal, orizontal sau decliv
( nu se pune decliv in caz de traumatism cerebral)
o se pregateste trusa de perfuzie si se racordeaza la un flacon sau punga cu
solutii perfuzabile
o se punctioneaza vena
o daca hemoragia este grava si se afla in stare de colaps se vor ridica
membrele la verticala si se mentin ca atare astfel se obtine un volum de
circa 1000 ml de singe
o se monteaza tensiometrul, se masoara la intervale prestabilite si se
consemneaza
o daca punctionarea nu reuseste se incearca la jugulara sau femurala de
cadrul competent
o se evita manevrarea traumatizatiilor
o se administreaza oxigen
La spital
transfuzie de singe si plasma
orice transfuzie va fi izo grup si Rh cu determinarea compatibilitatii
as.princ.tamas simona

39

flacoanele se vor incalzii la temperatura corpului

Hemoragii exteriorizate
Simptomatologie
semnele locale apar in functie de organul cavitar din care s-a produs exteriorizarea
cele mai frecvente sunt
o epistaxis singerare pe nas
o hemoptizie hemoragie din arborele respirator
rosu
aerat
spumos
eliminat prin tuse
o hematemeza eliminare prin cavitatea bucala a singelui provenit din
stomac
o melena exteriorizarea prin defecatie
o metroragie hemoragie care provine din uter in afara ciclului
o hematurie singerare care provine din arborele urinar
in functie de cantitatea de singe pierdut si viteza cu care se pierde semnele
generale sunt cele de la hemoragia interna
Prim ajutor
se va pastra nemiscat in pozitie laterala sau semisezinda in functie de sediul
hemoragiei
se interzice orice efort fizic
hemostaza provizorie
se aplica punga cu gheata deasupra zonei presupusa suferinda
aplicarea tratamentului general
POLITRAUMATISMELE
-

as.princ.tamas simona

sunt afectiuni traumatice in care leziunile periferice sunt asociate cu

leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale functiilor vitale
accidentele de circulatie constituie cauza a peste 50% din totalul
politraumatismelor
este cea mai frecventa cauza de deces pina la virsta de 40 de ani
pentru o interventie terapeutica eficace la politraumatizati este necesara
stabilirea in primul rind a unui bilant lezional
exista 4 regiuni anatomice principale care pot fi afectate de agentul
traumatic si anume
extremitatea cefalica
toracele
abdomenul
aparatul locomotor
politraumatismele biregionale sunt numeroase
masuri de urgenta la locul accidentului

40

crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primele

ingrijiri in conditii cit mai bune
evaluarea rapida a situatiei printr-o prima examinare, pentru
aprecierea functiilor vitale si inventarierea leziunilor
stabilirea prioritatilor de prim ajutor
in functie de numarul ranitilor se face un triaj primar si se hotaresc
masurile ce trebuie luate [entru fiecare caz in parte
ierarhizarea gesturilor de prim ajutor este urmatoarea
pe primul loc se situeaza resuscitarea cardiorespiratorie
in cazul in care exista mai multi accidentati se actioneaza simultan
de regula se considera ca prioritatile de interventie in ordinea
urgentei vitale
combaterea insuficientei respiratorii acute
insuficientei cardiocirculatorii
a starilor grave de soc
dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a doua
examinare si trierea urgentelor
cuprinde
urgenta I
o stopul cardiorespirator
o hemoragiile mari nu pot fi oprite cu garou
hemoragiile organelor interne
urgenta II
o hemoragiile arteriale care pot fi oprite cu garou
o amputatiile de membre
o plagile mari abdominale
o traumatizatii care si-au pierdut cunostiinta
urgenta III
o traumatismele craniocerebrale
o traumatismele vertebomedulare si de bazin
o fracturi deschise, plagi profunde
urgenta IV
o ceilalti traumatizati constienti
o cei cu leziuni superficiale, fracturi ale membrelor
toracice
o alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu si se
pot temporiza
transportul politraumatizatilor
se va afla in permanenta supraveghere a cadrului mediu
citeva precizari
rapiditatea si competenta cu care se intervine si se transporta
bolnavul pot contribui mult la scaderea mortalitatii

as.princ.tamas simona

41

as.princ.tamas simona

stabilirea prioritatiilor la acordarea primului ajutor , ca si la

organizarea si executarea transportului spre unitatiile sanitare este
de mare importanta
atit la locul accidentului cit si in camera de garda reanimarea
politraumatizatiiilor se desfasoara in 2 etape
prima
o asigurarea schimburilor gazoase pulmonare prin
manevrele de resuscitare respiratorie
o restabilirea si mentinerea functiei cardiocirculatorii
o oprirea hemoragiei
a doua
o cuprinde actiunile care pot fi executate dupa
restabilirea in limite normale a functiilor respiratorii
si hemodinamice
bilantul leziunilor se va face din principiu evitind gesturile
intempestive care pot agrava leziunile initiale
inventarul lezional al politraumatizatului se face prin
inspectie
palpare
la nevoie vesmintele vor fi taiate pentru a evita mobilizarea inutila
la spital
se va aprecia mai exact gravitatea leziunii
executarea interventiilor chirurgicale de urgenta
o hemostaza chirurgicala
o repararea sau inlaturarea viscerelor rupte
o rolul cadrului mediu de la camera de garda este de a
asigura prompt in continuare toate masurile de
urgenta luate pe timpul transportului si cele indicate
de medicul de garda
o va urmarii functiile vitale si vegetative
o va recolta singe pentru examenele de laborator
indicate de medic
o va pregatii bolnavul din punct de vedere al
asigurarii igienei
o la nevoie va executa tehnici de mica chirurgie
in sectiile unde au fost internati
terapie intensiva
traumatologie
chirurgie
va supraveghea permanent bolnavul
necesita o monitorizare atenta
clinic se va urmari
facies

42

o paloarea
o cianoza
o roseata exagerata
o uscarea buzelor
limba uscata denota o hidratare deficitara
semnele subiective
o durerea
localizare
caracteristica
intensitate
o greturi, varsaturi
alimentare
fecaloide
sangvinolente
o tulburari ale auzului, vazului

TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

sunt totalitatea fenomenelor clinice sau paraclinice care apar ca urmare a actiunii
unui agent traumatic asupra cutiei craniene
poate fi
o inchis
o deschis
mecanismele traumatice fizice pot determina
o leziuni
ale scalpului
excoriatii
echimoze
plagi
ale cutiei craniene
fracturi
cerebrale
contuzie
dilacerare
hematom intracerebral
edem cerebral
extracerebrale
hematom epidural revarsat sanguin intre tabla interna
craniana si duramater
hematom subdural - revarsat sanguin intre duramater
si suprafata creierului
meningita seroasa revarsat lichidian subdural

as.princ.tamas simona

43

TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE INCHISE

COMOTIA CEREBRALA
se caracterizeaza prin
o abolire brusca a cunostiintei
o survine imediat postimpact
o insotita sau nu de modificari ale functiilor vitale si vegetative
TA
Tahicardie
Scurta apnee
fenomenul este de scurta durata citeva minute si e reversibil
PRIMUL AJUTOR
in repaus culcat
transport cu autosanitara
atentie = exista riscul instalarii unei come
TRATAMENTUL ULTERIOR
daca fenomenele sunt toatal reversibile fara tratament necesita doar repaus fizic
si psihic
daca e vorba de un labil psihic
o se pot administra sedative sau tranchilizante la indicatia medicului si
somnifere 2-3 zile
ATENTIE!!!!
POT APARE UNEORI MANIFESTARI DUPA CITEVA ZILE, TREBUIE
ATENTIONAT PACIENTUL CA LA APARITIA UNEI CEFALEE PERSISTENTE,
VERTIJ, VARSATURI SA SE PREZINTE DE URGENTA LA MEDIC
CONTUZIA CEREBRALA
afectiune cranio-cerebrala traumatica
poate fi de diferite grade
o minora (una sau citeva ore)
o moderata (pina la 24 ore)
o grava (alterari profunde de lunga durata)
simptomatologie
o abolirea sau alterarea starii de constienta
o modificari tranzitorii
in contuzia minora
puls
respiratie
TA
varsaturi
in contuzia moderata
dispnee

as.princ.tamas simona

44

o
o

tahicardie
rar oscilatii a TA
in contuzia grava
domina perturbarile respiratorii cu incarcare traheobronsica
dispnee de tip Cheyne Stokes, Kussmaul
hipertermie
tahicardie
varsaturi
puseuri de hipertensiune
deglutitie dificila sau abolita in contuzii grave
semne neurologice
contuzie minora
modificari de reflexe
abolire de reflex plantar
contuzie moderata
redoarea cefei
asimetrie de reflexe miostatice
extensia halicelui
pareze oculomotorii
contuzie grava
sindrom bipiramidal gal sau inegal
crize convulsivante generalizate
rigiditate prin decerebrare
semne oftalmologice
midriaza bilaterala
mioza
miscari pendulare ale globilor oculari
lcr
poate fi
rozat sau clar in contuzia minora
sangvinolent sau rozat incontuzia moderata
intens sangvinolent in contuzia grava
alte semne
cefalee
ameteli
vertije
varsaturi

GRADUL DE CONTUZIE SE IDENTIFICA PE BAZA PROFUNZIMII COMEI.

Profunzimea Comei Se Apreciaza In Functie De Precizarea Abolirii Timpilor De
Deglutitie

as.princ.tamas simona

45

prim ajutor
o se face examen riguros si rapid
o asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
o pozitionarea in decubit lateral sau ventral cu fruntea sprijinita pe antebrat

a)pozitionarea pe timpul transportului cu respiratie eficienta

b)pozitie de amplasare si transport
c)pozitia de semipronatie in care se tranporta un comatos

decubit ventral sau lateral cu fruntea sprijinita pe antebrat

o in timpul transportului trebuie urmarite orice modificare astfel
TA normala plus bradicardie indica compresiune cerebrala
TA plus tahipnee si hipertermie indica o leziune cerebrala profunda
TA normala cu stare de obnubilare si cu midriaza unilaterala plus
pareza indica un hematom extradural sau subdural
Daca starea de coma se accentueaza progresiv se suspecteaza un
hematom subdural sau extraduralcare difuzeaza rapid interventie
chirurgicala de urgenta
o mai pot apare si alte modificari
ca instalarea unei afazii sau anartri (Imposibilitatea de articulare a
cuvintelor datorita unei pareze, paralizii sau tulburari in
coordonarea si tonusul muschiilor ce intervin in vorbirea
articulara.) de la inceput indica o contuzie cerebrala

as.princ.tamas simona

46

afazia dupa un interval liber indica un hematom

tulburari psihice
sindrom convulsiv
agitatie psihomotorie
o exista situatii cind isi recapata cunostiinta dupa o coma trecatoare
o pentru scaderea edemului cerebral la indicatia medicului se
administreazaglucoza 33%
o pentru reechilibrare acidi-bazica se administreaza solutii tampon THAM
tratamentul in stationar
o se interneaza in terapie intensiva
o intubatie orotraheala
o intubatia nu se mentine mai mult de 36-48 de ore
o daca fenomenele de insuficienta respiratorie persista se practica
traheostomia
o in caz de stop respirator ventilatie artificiala
o oxigenoterapie
o combaterea hipotermiei inveliri in cearceafuri umede
o combaterea edemului cerebral glucoza 33%
o combaterea hipertoniilor
o rehidratare
o tratament chirirgial la nevoie
o in contuziile minore si moderate tratamentul este simptomatic
antalgice
mici doze de tranchilizante
repaus la pat 7-15 zile (contuzie minora)
2 -3 saptamini (contuzie moderata)

DILACERAREA CEREBRALA
o este o leziune distructiva
o cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale
o survine in traumatisme cranio-cerebrale deschise (glont)
o simptomatologie
o in functie de sediul leziunii
hemipareza sau hemiplegie
afazie
hemianopsie (modificare de cimp vizual)
in traumatismele inchise dilacerarea este asociata cu contuzie si
edem cerebral
o tratament
o in cele deschise al plagii
o in cele inchise explorare chirurgicala
TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE DESCHISE

as.princ.tamas simona

47

o pot fi
o plagi cranio-cerebrale nepenetrante intereseaza
partile moi
oasele craniului
o plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante sunt cele care au depasit
dura mater si ajung in profunzime
o conduita de urgenta
o mobilizarea va fi redusa la minim
o transportul se face cu mare grija
o tratament neurochirurgical
FRACTURILE BAZEI DE CRANIU
o sunt fracturi grave
o simptomatologia
o scurgere de LCR , singe sau chiar de substanta cerebrala prin nas, gura ,
urechi
o deosebirea dintre epstaxis si o singerare data de o rana a urechii sa face
prin faptul ca singele provenit din fractura este amestecat cu LCR, este
apos, nu coaguleaza , curge in continuu
o stare de coma
superficiala
profunda
o echimoze la pleoape
o leziuni nervoase, paralizii
o diagnosticul se pune prin punctie rahidiana sau prin radiografie
Puncia lombar (rahidian)
Metod de recoltare i investigare a lichidului cefalorahidian (LCR) prin ptrunderea n
spaiul subarahnoidian cu un ac adecvat (se efectueaz n spital).
Indicaii:
diagnostic: msurarea presiunii LCR, prelevarea LCR pentru examen
bacteriologic, chimic i citologic n caz de meningit, encefalit, hemoragie
meningo-cerebral, injectarea de substane de contrast (mielografie);
terapeutic: scderea presiunii intracraniene n caz de hidrocefalie a nounscutului, introducerea n spaiul subarahnoidian de substane medicamentoase
(citostatice n caz de leucemii)
- Contraindicaii:
o edem papilar,
o instabilitatea cardio-respiratorie,
o coagulopatie,
o contuzia coloanei sau infecia tegumentelor n regiunea unde se va
efectua puncia,
o refuzul categoric al pacientului,
o hipertensiune intracraniana,
o edem cerebral,
as.princ.tamas simona

48

o tratamentul antiagregant si anticoagulant

- trombocitopenii sau coagulopatii
Material necesar:
- ace de puncie lombar, tvi renal, pense hemostatice
- lidocain 1%,
- mnui, pansamente i cmpuri sterile,
- antiseptic: betadin / alcool iodat,
- leucoplast,
- sering de 2 ml (pentru anestezia local),
- 3 recipiente colectoare (sticlue) sterile pentru recoltarea LCR,
- medicaie (anestezice, antibiotice)
Tehnica:
- nainte de efectuarea punciei lombare se va recurge la examen neurologic i FO.
- rahicenteza se efectueaz de ctre medic care va fi servit cu cele necesare de
ctre cadrul mediu;

bolnavul, pe nemncate, se poziioneaz n decubit lateral (cel mai frecvent), la

marginea patului, cu faa la perete, coapsele flectate pe abdomen, gambele
flectate pe coapse i capul flectat pentru a realiza curbura coloanei n vederea
mririi spaiilor dintre apofizele spinoase (sugarul i copilul mic va fi imobilizat
de un cadru medical care va menine copilul cu capul flectat;
copilul mare sau obez este meninut cu capul, membrele inferioare i coloana
flectate de o persoan cu experien);

as.princ.tamas simona

49

locul punciei poate fi:

o la nivelul vertebrelor lombare (L4-L5) puncie lombar;

o la nivelul vertebrelor toracale puncie toracal dorsal;

o ntre protuberana occipital i prima vertebr cervical puncie
suboccipital;

se efectueaz dezinfecia zonei (coloanei) cu dou tampoane de betadin apoi se

usuc zona cu un tampon steril uscat;

as.princ.tamas simona

50

se palpeaz spaiul intervertebral, se introduce acul perpendicular pe linia

median .La traversarea ligamentului galben i ptrunderea n canalul medular se
simte o pierdere a rezistenei. n acest moment se retrage mandrenul i va avea
loc scurgere de LCR (n caz de poziionare corect). Se recolteaz n flacoane
etichetate (numele bolnavului, data i ora recoltrii) pentru: examen bacteriologic
(primele 20 picturi pentru cultur i frotiu direct), examen biochimic
(glicorahia, clorurorahia, albuminorahia) i examen citologic.
- dup extragerea acului se aplic pansamentul steril, iar bolnavul va fi aezat n
decubit dorsal fr pern (!).
- puncia lombar se noteaz n F.O., precizndu-se aspectul LCR (clar, tulbure,
opalescent, purulent, icteric, citrin etc), presiunea (normotensiv, hipertensiv n
jet) i cantitatea de LCR extras;
- la finele punciei lombare se trece la reorganizarea locului de munc;
- dup puncie se verific periodic funciile vitale; la fiecare examinare se
urmresc eventuale simptome de alarm aprute: greuri, vrsturi, fotofobie;
- alimentaia bolnavului se poate relua dup 6-8 ore;
Incidente i accidente:
- durere la locul punciei,
- cefalee post puncie,
- parestezii tranzitorii n timpul punciei,
- hematom peridural.
o prim ajutor
o in cazul fracturilor de baza cu leziuni cerebrale tratamentul contuziilor
grave
o in contuziile simpla va fi mentunut in repaus
TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
o simptome in fracturi
o daca este constient, ne poate informa despre
prezenta durerii
contractura si rigiditatea grupurilor de musch din zona segmentului
fracturat
tumefactie locala
echimoza locala
crepitatii ososase depistate la palpare
departarea a 2 apofize spinoase
in regiunea cervicala se mai adauga citeva semne specifice
capul aflat in pozitie de flexiune este sustinut cu ambele
miinichiar de acesta
pozitia de torticolis in fracturile de atlas
tulburari de respiratie de diferite grade
o simptome in fracturi vertebrale cu sectiune totala de maduva

as.princ.tamas simona

51

o paralizia si pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente focarului

focarului de fractura
o daca sediul leziunii este la coloana cervicala accidentatul va avea toate
extremitatile paralizate (tetraplegie)
o daca mai respira greu leziunea e localizata la primele vertebre cervicale
o paraplegia cind apare corespunde vertebrei C6C7
o se va insista asupra nivelului de sensibilitate tactila si dureroasa
o tulburari sfincteriene
retentie de urina
incontinenta de fecale
o abolirea reflexelor osteo-tendinoase
o tulburari respiratorii si cardiace
o conduita la locul accidentului
o se va evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului
o se va cerceta daca nu are o leziune medulara prin intepare usoara a
extremitatiilor
o daca e constient e pus sa faca miscari ale membrelor
o prin interogatorii se poate afla daca prezinta parestezii
amorteli
furnicaturi
intepaturi
o imbracamintea va fi inlaturata prin taiere cu foarfeca la cusaturi
o examinarea se face in pozitia in care a fost gasit
o daca sunt necesare rotiri se face de mai multe persoane
o este important ca la orice accident , nici o victima sa fie ridicata de umeri
si picioare si nici sa fie dezbracata pina nu sau stabilit leziunile
o nu se exercita tractiuni pe membre
o prim ajutor
o remedierea tulburarilor generale
o permeabilizarea cailor respiratorii
o la nevoie oxigenoterapie
o asezarea traumatizatului pe brancard
o va fi asezat cu fata in sus
o se aseaza linga accidentat targa
o se pregateste targa
o se acopera cu o patura

as.princ.tamas simona

52

modalitate de ridicare la acelasi nivel

4 persoane vor muta accidentatul pe targa
se vor aseza in genunchi linga accidentat
introduc miinile sub accidentat
la un semn ridica toti odata
un altul impinge taga
se aseaza pe targa
va fi legat cu traverse

o
o
o
o
o
o
o

imobilizarea fracturilor de coloana vertebrala pe un plan tare

fixarea capului si gitului intre 2 paturi rulate pentru transportul unui accidentat cu fractura
de coloana cervicala
o daca transportul dureaza mai mult de 4-6 ore va fi sondat
o in cazuri exceptionale cind este imposibil sa se asigure o targa tare
trasportul este admis pe patura

as.princ.tamas simona

53

tehnica imobilizarii fracturilor de coloana vertebrala pe o patura

TRAUMATISMELE BAZINULUI
-

fracturile bazinului includ fracturile oaselor care il compun

o coxal
o fundul cotilului
o ramurile ilio si ischiopubiene
o sacrul
o coccisul
- Diagnosticul de prezumtie
o Evidentierea durerilor locale
o Contracture muschilor abdominali
Poate fi reprezentata ca un semn reflex sau datorita hematomului
retroperitoneal
Poate fi semnul unei rupturi de viscer abdominal
Vezica urinara
Uretra
Colon
intestin
Prezemta contracturii abdominale trebuie apreciata ca un element
de gravitate
o Vor fi urmarite
Puls
TA
Aparitia semnelor clinice de anemie
Aspectul urinei
Posibilitatea mictiunii spontane
o Poate prezenta impotenta functionala relative a membrelor inferioare
o Mobilizarea coapselor este dureroasa
o Fracturle de cotil se pot complica cu luxatia centrala a capului femoral
o In fracturile inelului pelvian pot sa apara scurtarea aparenta
o In fracturi de disjunctie pubiana se constata largirea bazinului
-

as.princ.tamas simona

Primul ajutor

54

Sedarea bolnavului nu opiacee

combaterea starii de soc
transportul se face pe targa
este interzis transportul cu patura
nu se recomanda sondajul uretral decit la spital
nu se vor face clisme
Tratamentul in spital
diagnosticul de certitidine se stabileste in urma examenului radiologic
in functie de gravitate tratamentul poate fi chirurgical sau conservator
in fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata consta in imobilizare la pat
20-30 zile , cu incepere precoce a recuperarii functionale la pat
in fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face reducerea fracturilor sau
a disjunctiilor
disjunctia simfizei pubiene mai mare de 3 cm are indicatie chirurgicala
Tratamentul complicatiilor
necesita interventia corelata a ortopedului si urologului
in ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale, daca
nu se reuseste se face cistotomie suprapubiana si se monteaza o sonda tip Pezzer
ruptura vezicii urinare impune laparatomie de urgenta, sutura vezicii si istalarea
uei sonde
rupturile altor viscere abdominale impun de asemenea laparatomie de urgenta si
repararea chirurgicala
in paralel se face tratamentul starii de soc

Tehnica pansarii plagii la locul accidentului

-

toaleta si dezinfectia tegumentului

o cind plaga se afla intr-o regiune paroasa

se incepe cu tunderea regiunii paroase

spalarea tegumentului in jurul plagii cu apa si sapun, apoi

degresarea cu eter si benzina

dezinfectia in jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu alvcool, prin

miscari circulare, din jurul plagii spre exterior

as.princ.tamas simona

55

toaleta plagii

curatirea plagii prin turnare in jet cu apa sterila , ser fiziologic,

antiseptice neiritante apa oxigenata 3%

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile

nu se face tamponare cu vata

nu se toarna nici un fel de substanta in plagile penetrante, perforate

in organe si cavitati naturale

se poate face o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de

tifon umezite in substante antiseptice neiritante

dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii

o se face din nou cu tinctura de iod, apoi cu alcool
o aceste dezinfectante sa nu intre in plaga

acoperirea plagii
o se face cu comprese sterile care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu
2-3 cm
o compresele vor fi astfel manevrate incit sa nu se atinga cu miinile
suprafetele ce vin in contact cu plaga

fixarea pansamentului
o se face cu galifix, leucoplast sau prin infasare

DE RETINUT
-

primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora

este necesara spalarea pe miini inaintea inceperii manevrelor

respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarilor

rapide fara complicatii

as.princ.tamas simona

56

inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice , eventual si sedative

pentru calmarea durerilor si linistirea bolnavului

CE NU SE FACE
-

nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument

nu se scot fragmentele osoase in cazul fracturilor deschise

nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata pericol de

hemoragie

1. In urma unui accident rutier, ajung in UPU 2 persoane . prima X este o femeie de 48 de
ani cu multiple fracturi ale membrelor inferioare, in stare de inconstienta, TA 50/80
mmHG, puls 45 bat/min, , prezinta hemoragie interna, iar cind isi revine nu isi mai
aminteste nimic, este palida , mucoase deshidratate.
Pacientul Y un barbat de 50 de ani, cu fractura la membrul inferior sting , plinge de
durere, este speriat pentru ca nu stie ce se intimpla cu sotia, TA 140/90 mm HG, cianoza a
fetei, dispnee in timpul vorbirii.
2. Pacient in varsta de 64 a suferit in urma cu 2 ani un accident traumatic la nivelul
soldului stang (a cazut de pe bicicleta) in urma unei coliziuni cu un autovehicul.
Articulatia soldului era dureroasa la miscare activa, iar la radiografic s-a observat o fisura
la nivelul acetabulului.
Pacientul a urmat repaus la pat timp de 4 saptamani continuat apoi de alte doua saptamai
in care a inceput sa mobilizeze articulatia si sa faca sedinte de fizioterapie. Recuperarea a
fost foarte buna, astfel incat la 6 saptamani de la eveniment s-a intors la serviciu.
La un an de la eveniment, a inceput sa simta ocazional disconfort la nivelul soldului
stang, disconfort care a fost treptat inlocuit de durere. Ca urmare s-a instalat un anumit
grad de impotenta functionala: nu putea merge mai mult de 100 de metri fara sa resimta
dureri puternice, nu putea sa urce scarile.
as.princ.tamas simona

57

Durerea s-a permanentizat, pacientul neputand sa doarma noaptea.

La inspectie pacientul a prezentat un mers schiopatat iar soldul stang se afla contractat in
flexie fara a mai putea executa miscarea de rotatie.
Efectuati planul de ingrijire.

as.princ.tamas simona

58