GEOGRAFIA RESURSELOR1, CONCEPTUL DE RESURSE NATURALE 1.1. Considerafii generale Prin este aout sua fflee miloncoe de exten oferit onl 4e ine aetral eo, tote sooo ferme yi cominati al marevil xen fe urd cae pot file see emnenogtint-nna cin eapsie veloc sie Pe ‘ng sera do copriedere forte lage conoepuli, rebule repnateaactn stu dnamic, prin fepul 4 Wi schinds coninuul ta mpay eu acces soviet (frite de le © paicads de dezvohue la ait), de gredal de ‘moar anti Jeposdont do avelaldoevoltn gin yi de posible tehnice d Ie intedace i ceil econeri. e deat parte, in detnie ree si Fpl eB cep resale naturale pen gover forma Jor mteraia- sum elerene ale mau (ea oe tasean 8 opr l ept or uat detente de legit cae guvemescl oats), tle suns insole. sp 9ienogor scila, ater Ing Jor u nivelle de ereltare »Fxlor de producti, cu gradu de petcipare I tiviaten princi ‘ka seit, $i cara Gocumenor ONU temerul de resus mata ete sbordat tr scia|aceine lrg, docamene cue ichle ta fee acest moun slecele cements ale mediul oturel site, na oovet, "snd ature ‘um e fi cole climate 4 morblogice (deri, ou fevorznel Yaa om su sre constiniesupert de Sezvlarea atv umsne. VNesesisea defn lt ma exact etzmrenului de resus neural, le sivelul unor crganisme ONL, a spit si datori pete ob adeseori se Te sofa ine acetal de" fubetunsle mua ula, Ca unos at-mn sapertgupal de expe core compl ci denies gi teinelogis rerielor minaale se Tar preczin de rigeoe. Aste, te ate roiunide “resus” 9 sia de eupindee ult ma Iga, fine defita cao concenrare mural Ge substan soc, chi sv {gnconse afte fa internal su Gensupa soar! terene fn ne eae pee frplostaes somal eau cea patel, ruiab i vitor To acai tmp, poi “ena ui 3 50 flea acoa pera cesurslor idenifcate(descanecte si misirete) din car o substan able oral pone extras i ec eco. omic i exe,. Clasificarea resurselor naturale Proocup le casa & tesuessyrasturale at vist cer ma seme die ele $m incesfeat fn peneada cerempored. pe asa cei Incr general fa de roan priviad cuneate, vlosfeata si ali teu pulicinst i cehinbilawacstrn ieee de epee cfr anaes ‘ reunloe nuwile uate pe diferte crv are pom Fr evden 0 ccnihcieeacialt ater “tg teria repartt papa (8 8)ORN ee sero rele ae oa thre eviaree i utmaeie, eeopiag erg ola, ror cil jest ema componctsl rece tc mel pane Treen ae dr, clit needa nit ere Osean rhs cu ena nents a rere we) Ap coninente Gate ying solsstare, drenege opse de ena rol ne neh ‘etre ale turf: nce! oss evdefantconbasti fi, sinters wes de comer Wirt le aver cost epi sal 1 up ever! mda de esi 7 eek a. remse rege, eas torn acl abs ce pl poise sere (comb Sn spine neg ssa) I ane Semon, gna de etre se lige cnt ore eben ‘ct fh eermjeor pane de csi HS ce cea al Seca com tena ture deme pine sda ete br st ince ine scar bons pms lon nse gen compas ae (rename, ce el poase nt al sweet Tor up sete cpr inte lanl de vedere, ose vot dc eure ster potas adnate 9 Xe raise iene In domed epee ris cor pops Fresnel drone ete et Cbg eter ena de fle es dn nee a ere onan. cr 9 1 tea fa ose AO UAE Ee tre arn, ie apt fae cK Bo te ie on ecodlara viper ntl be 1 Pans ite rene craters 0 Se ce pea. (Ot se vrese cess arouse eter 5 rearcecunoteute,expltaile. Sun dln, se emtnste imports Iori sn exploatiile economic conte actuate; be rere cunscateparamangnale 9 edimarginae, clad eXctrne de Amie a coc iapotat8 exe cnc dar exphatres Irene reenebil he pot deven verti inale wand ike fc resnrrenedescoperiv (pron), aipleatbie, No mat delimit, dar rez orn nar este nica de tile geologic: 4. resurse redescaperte ‘presupese paramargtate suhoargiaie Talus ‘icrinte nel daw cer prec eat nda de prospestnie go> Ingles [Dep deep erteria, dr foetnd trent de comparatie ai mari, te osbest de ress nature bine cuneate (enerzic solr, energie clan cc), reanrserelativ bine cmeseute (resrse le biostee, ale solulat wc.) yi resarse lab canoscut (resus ale litefers el de mp sbteren2). 'E. Dap critral rablt explant spicular de focore a unsi cant exon de resurse narrle, a aleititoelasieare ‘are rispunds cerivelee prstce aie stuale actuate 51 de pespectva a econo- ‘ei monte, Aceai clsiftcaregnupen esusleneurate n oud emegeri ‘2 resarse iepuiabile, eo capri acral, af, difeie sai, reuse dem ‘me ete pen oa nivel global ru ox poate prevedenepuisace lor. Belen ‘are abazird el puna nor dine ele, poate profuce isl feromene de ciel ‘tn anumite loca fe cin cauzainsficiente! voll cen rapot eu eet oasunula, fe dao degrada eat ce 8 mai permite edodueees loein creel prods nade eonsum. Camu el ml clocvent fn aor sens ote ‘cela lapel ore a eer plat, enfin celag oka di une four intns uranizate i indusaliats, points: aproviientn ca apd s- reds conser '.reurseeputebte cre por rexegencibll gf reyencable. Cee nerege= serbile sunt cola care pit consim, se dist iar pone rlioeou Jor ete overatlo peiond co tp merit In ser gelegick (rlioane em miele ‘ean. Din ace categorie fic parle reveled cirtne, pero, meet le fer et. Resosleepairabiterogeneraie sunt acl care Te pare din Bose A espe plane sau anal, cares pot refacet prioade de dip ct a conifie ustmde cee inn fod mi met econ eon sesrselor naturale, a voluoihi $a psiilitler ce regenerate ~ prin cain ‘port cu weestea ss realizezeexploauires Ir - aceasta lasifeare reo de sebiu osemetiate praticd. De asereaca, aca clasfcare tice 8 atragh nici ecnp cet Sala» temnry hl wail do reco ‘ind we semnal de alae in veers protajniresrelor epaizbie, Geek otevob de substafele al care nu sem envio fi ok ete vorba de ose repeacrabie, dar care pot distse prio explostrenjeicioash ‘Aceasa conoerie dea conserva resursele naturale nese Tecent, Ea 8 strut ined cin secoele XVH si XVIM, end percoll disaugerit endl fo ‘ee mondial « impus recomendatescaplsti pd fn maport ert se epenerce. Aces dae a fat fa andor top atten male w- sin ale Teel va recs cosidersbil prafta forestier. fm ulimele deco sl secu al XDCLe a apa: mai alarms prblema epulzai esurselar de subsinfemineale ule dtr revert ceriaflor de materi pre lagu ‘uta eae ao dezvela rapid. $n aca dtef,ca gi bee Reser, rmlsuile a fot iefieacedeouroco, suerte icine 4 epaiat rapid. Ln recent, este dezbitt otras al robles priclulei epic nos rere ‘lasie, De acea, se impus eforturi ait in erecia unk wnor resire de ‘erg uo (acmocleeticd scl, colada meebo, 2), ct i pera valo- ‘crea aaperier a combuatbilr clic 1.3, Fondul de resurse naturale Tera, scoas minut cree cere ne oft adpoct i brant, singe Dianet de altel see ne aig un suport vail de cert, prin o tme- ‘urd siti fete complex. Acest geosisem ese stucturat pe mit mute _gecofere(otnostr, hidosfry lene bower ne cate exit raporr e reciprocate pi fntepliuniere Rnvtonls, phcingisi fleas, te aclay timp, propria a ndivideaate ov anit uno caracterice, A. Soarele 3 importanta sa penta Terra Pin teste ua corp eens independent iat ap cm se creda tn emir de lapse, cu ene componcet al Siemull Sor sist gverat de Sou, Acca oy, de menses, et shu ate sl in sud gust tons. Dibaala Pest 8 de Sone, pomun 9 posit seestls im cade lai, an erat condi opine pent pai 4 Sezvolurea ves pe nlanes noes, coi determin de apr de nee ie yermest lS nage prt de ta Sour regia eli geuteelor erece 4 setemied existe, pin intermodal woe proce Bic oi sumercne fore ce energie li sola regi eat nina ie 9 thao a,c). sca tli eres, Soa reprezn oust de nee ees, st evita bs fcowe secu o cate de eters galt cu cea de prin tere 12.600:000 mata one combust! cosvenfonl.Acetste se expli- pe de o pate, prin dinensiumle mas ale Sone, ata sind ep co 322.000 mane terest, iar pe de ai pase, prin natura douse w procestr fice care duc fa aconst esse de onergic. Ente vos de provese Je atu lermanacear,bazate pe zunea meleler de hithogen in Hecae seca, i Some, crea 6O0 miioae toe de drogen se wanstormt in cea $96 roan tone de bls, Tad seame de poral actual dts hidiogen hei din mest Soareui ($1 % H gi 18 § He) ¢ de remal seatitortcrmonuclet, 2 poate asec data cic desta normal a Soczla nc 1D niacde on Evident fla scart umana Sone repeezni o srt de ener inepuinai Di energi emis ce Soar, Pamictu na primes det 9 pare inf gal co junit de uilacine dn auuiaven ttl emia, dar oar borat Ik ‘conrumalenrgeticl voici eH tnd ml mai ral dec sce a ar tea cats in med efcient (Tell 1). ews energie anual at shiva dent cu comsbusta a 200000 miiade tone bul, epignd depose 21.400 er cus consumdeeaerie al meni. ‘Tebelal ne 1. -Canstatce de india solar primi i coca de Pain (Gu Stneseuf, BellfS, 1981) aatudinea | Radinga primi | Radial seat seogratea) | abem (calem) c 0339 O77 10 6350 0282 20 0320) 286 30 03297 0.60 ‘0267 84 30 ‘on ‘oz oo ais wo} 70 0} 0.360 30 ci 357 30 oo ‘0257 Cantatea de cacrgie solar resepionata pe suprats soba este print in mod inegel, ta fans, primal ad, de frac Pata’ (vid) fae face ca wrghil de inciéng al velor sole oh oe seducd continu, dea ‘eruaos care pot, na dies rind, de reputi nega avalos (Te tcl m2). Ase, n zone opal aid, teal energetic solr ming ‘losrea enim (1800 - 2200 KWivinglun}, see I ave zone! temperate u{1100 — 18€0 bwin) peat ca fa zoom pola 3 preeine cote mai mit valor (250. 1100 While. Tnclinarea sei police pe ities oscilaia ilies valoviloraentia ‘ome 22°05" $2430" determina 9 diibui szniers neal a energie salire recejionall de so sau gpl pe late, irewsiate wecenuat in perinadsle co ‘eles mai mac ielnSi ae poi, ‘abel ar. 2 - Innes nebula sia tansparenel ae aspera solae ier [eupl Suaneeweuf, Ball S, 1881) Taiuainea [ORONO NSONGON [ON] 0075 ehutiatea metll 6, | ss | 50 | 40 | a2 | a8 | 56 | 46 | 8 Frat ration ae ta ents be ‘mal po }a80] 077 Ja75] 072] 070 [020 |o70/0,70| 070] a de, rade sola 105 | 128 | 148 168 | 172 | sms fst] 183 | 172 ealen?) aniaten snvalt sell fe radepo sola aif 41 | 54 | 74 | 91 | 100] 95 | a2 | 20 | se th (koon?) fora cine ra clad i radispa post] 39 | 42 | 30 | s6 | 58 | so | a4 | ae | 31 il) “Tonle aes aspects av interme consecofe pe plan eoaromi, reg rile ca cele ma: bene eon pent captaen enrgii solar id cele de la latadin mich si cy nebulzieve sedust, unde solul primey peste G6 ‘alempmin,insolapa este de pate 6 ori ir media unit a illo seaine ‘ste do pete 180, Accste condi co ntlaese pe urntoalesuprte> geog foe: Africe de Nerd, Asia de sud-veat i Avia cena, Europa do end, Antal contal gd suds 5, B. Atmosfera Deasupm scowl wrest, pana Ia audines de cca 10000 km, se esfgoudfnveligal de ue el Pheadal. Acct agregar” de elemcaiegazonse, lide solide (pulbor fine) presets msl told de 53:10" 4, cece ce reprezcts 11 000.060 din russ Parris. foie dia acest mast situenzh pin amen de Sk, a ple La 30a itis eee 99% n in masa aumostee. Se negroes dierene preznana pe erica a resin atnoserice, dren eae ae ane una popula, a sup repartil acesia Ia vel tetova its esupee seit aecstea, Alda de reson, tepeatra pi ui hms trogisteen ditrere pe vocal § pecrizensla ‘In funcpie de aceste aspect, evidenfiats in bara nurerose eel, ames fi eve specified © sualicae pe yereals precendnd uanaoarce Sirtar: posi saloon meosTc, sonostr (uu temmaefx) 9 exon, Fecae inte acoseaindepliing, pin componeaa § proatetiple lor (fice, imice sau dinuee), aro nsermat pera van de pe Vera. Cea mai mae ‘nsormatte 0 ae troposfer, in ba a 12 nel interne! sale cu esa 5 hidiosfem, sinndise ,orizonul vial. In mod virtua, tte rosesele 9) fevomotsie mteorlegico, cre detail vsuin gi cima 3 ca fecteacd sod dizect om ne prec fn imiteleropofere ‘Aimosier ese un domenie inepuizabi de ress, ee ruth tin e1- ate sui ale, care condoneac,nlueneaa gi contribu material i ‘curgetic a exiseapomulu a fat bilogick 9 a sole omeneyt. Ase 5 vorbeye tot mai mult de resus climacce ca ,sesuse seeundas exc goice fle nani of ea poten climate fvocabil l ui tertora in are wont incluse envga si sub forma eoepe adiane ga energie cave, engin olin, incu cen a brizelor, umezeala peductivs salah provents rcpt igloo gi rezeva de ap real din sua! de zpos, elecu- ‘lutea ames ets. (Octavi Bogdan, 1974) Fsvorsbilistes sso nefavosbiltatescondiilretinative penta plants, ‘nai ales pentr ele citivate, a das formolaea noni de resurse agi ‘matce (radia solr, tuna, amezel et.) pea scopur terapentie, lace dd sure biocintice peat ec constucilg, noha de,elnaiuae”, fn sencal gi optimulni climatic do amplasament (cider, lamat, aes, prone imposriva ceniilor meteoalogice nefversbile), ato util zara matenaelr de eenstusit Despur, varantee de valonifeare a esl ofele de amested sx cundilor de veene cla pot ft numero, arco respondlejce njouae, mebipl. Tousi uebuie cut dstncia ave resus 96 covdiinclimatl (cons do rhor sou de navigate, de wtizare a cablunler pnt taasporal eneaioi electrics, peniru rezatena le Fata « dfertclor Inala, ee). Aceaca igeamnd of sia rim de resus climatice ave 1m cornu nie st nase eer bof factor cimatc, cj rua fa acl Tact care centric diet yi ntrun med frvorabil a Gecvollrea econo. Accnth peciarerepresint prensa porn clfcarearemarelercimatce tn maport de motel lor de foosing (osese nergtice, de rater prime), dup dotinaic (resuse auioclinates, hdrameteoenergstic, hostimavice) dup valoate ns(sess pateniae ests real) Pr apm <8 atmnsfen confine ele mai imporante elements biofle (osigea, zo 1 forma cee mai rela pera Theorporsnea acestor ele> tent in cicll bis, ea heron: viata Pin Composing stuenza sa confot calteta do mediu uzic dan penta pate radar slare, noose cimatu si vii tree, de me- tu de “desareare™ energetce 2 Teel spre “groplle"entonke! ecsmiee, Fon ceil, aeseraIndepinste lal de ewcregulaior al syyatyel teres. ‘Act rl deGiveneh pre vequva niga a tecelor de ar late ceatle ct Aiferte potent ernie bree rennin meso ne ape de howbaramenral de means Tnpo- ‘va unoerafiap eosmice primar, lsd a treaca prin “lcul statu de ‘nen ner promis de raze leave Savrsbil vei ssi umane ‘Amostze ae, ce asenensa,saien do a "refine a code vapor de api, fecisnd sical accteia fe nat, Find posible emprceptaren rece. lor de apt secerare popula, indie, sricul, ete ‘Sub aejumea cfeilorfacton (radiagi cosmic, tearice,stowtera te tn permanent Kénizad sl consime sedul uror fenomene elec, cu inplicai tn ehnicacomuncailr i zoruiloratene, C Hidrosfera iostra ete doen uso inte one ma inpvtant ese aa rae, ast sb anpect anita, cit din ponctal de veers al valor lor de inaructre, Dire acest, cea mu de pe este apa rs, cae constitu misa ‘estes. Abu este consid ca une din sande nana fntametale, Vnndiseseama de fp cf alc de ate clive esusc st a ba uur ‘tv onl shir I bara prose vite. a divalent ale haf pause lft nS uk door, Find excl! solver, cone nameraes subse sob cae conf atts dered én eta diverse organise, le ss mprezind 0 aE resus, De serene psc goes, luisa Ta nape, aumecoae salve nee, wea onset aprcable, centtuad ol ens deat pe. Divorfcsea damenioe de use a rsuelr de aph, pe tertort din c= ce mai ite ale panei nasi, inflate tit caniatn ct 5 caliatea sceso sure inpaniad ast, cao nevesate perdi, seca ‘ell ea ezrve 9 coms, marumai Ta ave ghbal lye plan regional Cuatocarin, apr aseitatn ofc eu laa caer renuri ca fanfi ile pots crite, sr vider posite atl ride erpcti Driv safe necesito ce consum Yolumal tot de apa tides ste dé aprose 1.4 mile km Spre deosobie de ate resure mua, yum tal assur de ap 1me nic na poste eresie= en cl teil bisfoa-rch nn Se poae re 2 co ncaa resureor de mele wie Refacndse emi, Hatori lull hidologe nature, apa este w resus vu nepal dic ete cons ‘derail Ia ave global. Pe plan regional ns, camitales de ap isponbils poe 1 cereus rp seu poate deven naib cavre poli, ‘Ces mai mare prte x rsursler de ap ale Tees 96.5%, sat concen tle fn Oceana Planeta, ie deci apt sara sea ste, mementan sare ele execpt, util co apa por saa peri neveskaie cut inde. ‘Ape dale, dik eos sere sega tk mod sbign neces de ap omerile merfonateancerior,repcerina doar 35 % dia volataltotal bi este. Dar $n cadul sce volum de ap ext resus care np fh Tiate det deouece, o bund pate din azeasit mast e apt este canonita forme inasceibile Ini devi, ulin iersloe forme sib cae ve lice ap dake scone tn evident urndloares sti: eabiele glans 5) ghee mow tan’ defn 77.2% din volun tial lapel dali, ponders spelorsuberane i lumi sul este de 224 %, aces a scion magnon d= 0.35, luniltates smsfeie eprint 004% sn ns, cursurle Gea dct 0,01" ign. ig Sta onal de apace at ‘Apole contiveatae su de cea mal mate fsemmdite perry scott umn. Dei in ultima ip exist preceupiri suse peta florea apr sete din exdrul Oceans: Plsez, tt aps dus, in stare hid, font i mod wradional, ese consider ca principal resid notzelt de ap, respect yee cangltout, eee sutzerane cee cartons f dete cavete eustre Cn ar, et olosith pear stiniceren Ucbunele zolegc tl ea ete uti cath in indus, mrcule 9 pertay consunat mina, Ape continental rate scr, lavonre) sunt atiizate fe pees sales Io tropic, iepentru extragerea unor séiruri din confinutul lor. Mentionam anterior ci din volumul total de ap dulce o mare parte este cantonat sub forma de gheat’ (24.064.000 km’) care se gaseste predominant in zona celor doi poli ai Terrei si in zoncle montane cu altitudine mare. Cel mai mare volum de gheaté se concentreaza in Antarctica (21.600.000 km’). Apele provenite din acesti ghetari sunt ine& putin utilizate desi detin un volum apreci- abil de apa. fn ultima vreme exist preocupari in directia gasirii unor metode eficiente care si permita exploatarea icebergurilor. Apa provenita din topirea lor ar putea constituii nu numai o sursi de apa potabild, ci si o sursi de apa pentru irigarea unor terenuri agricole din regiunile secctoase ale Terrei. In schimb, ghetarii din zonele montane, situati mai aproape de regiunile industriale sau agricole, pot constituii surse importante de aprovizionare. Ghefarii din zona montana a Asici centrale, care limiteazd spre sud 0 zona extrem de arida, con- stituie un exemplu semnificativ. Totusi, in perioada calda a anului, prin topirea partial a ghefarilor, apa raurilor cu alimentare predominant glacio-nivala este insuficienté. Utilizarea unor metode de intensificare a topirii artjficiale a ghefarilor (din arealul muntilor Tian San) au dat rezultate dar, deocamdatd, nu au depagit stadiul experimental. Apele curgitoare detin un procent infim din masa totald de apa dulce de pe planeta noastra fiind in acelasi timp cea mai solicitaté sursé de apa potabila. Anual, in Oceanul Planetar se vars un volum mediu de 46.848 km? de apa prin intermediul retelelor hidrografice. Aportul acestora difera de la un continent la altul, in raport de o serie de factori care influenteazd scurgerea. Existenta unor organisme fluviale bine dezvoltate in cadrul Asiei (9 din cele 16 fluvii, cu debit mediu multianual de peste 10.000 m°/s) situeaza acest continent pe primul loc in lume, urmat de America de Sud, America de Nord gi Africa, pentru ca celelalte continente s4 aiba o contribufie redusa. Situatia pe tari nu reflecté decat partial realitatea in privinta dotarii cu astfel de resurse. Intr-adevar, in cele mai multe f&ri valoarea medie Iuatd in con- siderare provine din valori foarte diferite ale indicelui de disponibilitate de api dulce, caracteristic pentru anumite regiuni ale {arii respective. Pe de alt parte, media anuala nu reflecta variatia lunara sau sezoniera a volumului de apa, exis- tand perioade cand se suprapune un consum mare de apa pe un volum redus al acesteia (in special in perioada de vara cand, pe fondul unui volum mic de apa, agricultura are nevoie de o cantitate mare de apa). Din aceasta analiza se desprinde concluzia ca in lume exist’ numeroase regiuni in care problema asigurarii necesarului de apa este nerezolvata (in zona deserturilor si a semideserturilor sau in unele zone de stepa). $i in zona medite- ranceand mai sunt incd de rezolvat anumite probleme legate de aprovizionarea cu apa potabila a unor areale. 16 in unele regiuni, datoriti acestor aspecte, apele subterane constituic sur freatica sau de adancime prezint4 o mare importanta pentru regiunile cu mare deficit de umiditate si care nu dispun de o rejea hidrografica bine reprezentata (pe arcale extinse din Australia, Africa, Asia Central, etc.). in Israel, de exemplu, pentru irigarea terenurilor agricole se folosesc, intr-o masura apreciabila, resursele de apa subterana. Epuizarea sau insuficienta volumului de apa freaticd fata de con sum au impus folosirea apei de adancime, care insd reclami si un efort financiar mai mare pentru exploatarea acesteia. Procesul intens de industrializare si urbanizare, extinderea terenurilor agricole irigate, au determinat cresterea continua a consumului de apd, de la 400 km’ in anul 1900, la 1.100 km? in anul 1950, la 2.600 km? in 1970 si la 4.500 km’ pentru 1990. Pentru anul 2000 se estimeazii o dublare a consumului de apa fat de anul 1975 (circa 16.000 km*). Concomitent s-au produs si modificari in structura consumatorilor de apa. Desi agricultura continua s& fie principalul consumator, ponderea ei a scizut de la 88 % (in anul 1900), la 70 % (in anul 1975), crescAnd, pentru acelasi interval de timp, consumul specific al industriei, de la 8 % la 21 %. Analiza structurii consumului de apa la nivel regional evidentiazA insemnate diferentieri. In Asia, Africa si in America de Sud, cea mai mare pondere revine agriculturii, pentru ca in America de Nord gi in Europa, industria si detina primul loc. In conditiile actuale de crestere a consumului in ritmuri tot mai ac- centuate, analiza posibilitatilor pe care le ofera Terra si a modalitatilor de obfinere a apei, are o importanfa deosebitd. Aceasti analiza scoate in evidenti c&teva aspecte deosebit de importante, cum ar fi: a. fafé de consumul mediu actual pe locuitor de 710 m‘/an, disponibilul de apa dulce este suficient. Numai cel oferit de rauri este de circa de 10800 m’/an la care se adaugd un volum considerabil existent in natura sub alte forme (ape subterane, ghefari, lacuri, etc.). Chiar daci mijloacele tehnice actuale nu permit utilizarea decat a unei parfi din acest disponibil, posibilitatile de acoperire sunt asigurate. b. daca la nivel global bilanful resurse-consum este excedentar, repartifia neuniforma a resurselor face si existe regiuni destul de intinse ale Verrei cu bilant deficitar. Frecvenja acestora este mai mare in zonele cu clima continental, dar si in regiuni, sau fari, dens populate si cu 0 economie foarte dezvoltata. Astfel, consumul de apa depaseste mult media global iar gradul de poluare a apei este in continua crestere. De asemenea, cresterea excesiva a con- sumului in orasele mari face ca acestea si sa principala de ap’ potabil, Valorificarea intensd a resurselor de ay esiv simta tot mai acut lipsa apei. ¢, pentru a preveni extinderea regiunilor cu bilan{ deficitar sunt necesare de luat misuri drastice de preintimpinare a degraddrii calitajii apei in toate regiunile 17Tere dr na ks aeoko unde conceaeeea mai s pepe divertor sera de esti cdesfiarae de ea spores peicoal pluitape, Epocs oniemporand «cicat cami fvorbie valosficnt unor ack sors de aps, capable sk complaers pe cle tudinal. Uiilzwrea ape! Ove nui Panctario sos sco, pen dazare ape a devi o reat, Dea foiosese diverse moda de la coe solr (2 Gree, le ooo tne lesion G1 CS, SU.A), cole ml multe insta ce desalizae wage folosess en sors do energie hiocuebrie. Ua name mare de eel de Insalai Rantio- 12k in regumile car re comune probs priviné aprovemata eu ep ous 31 dispun dz Tasennste suse de hidocebur Gn Kuvais,Ambia Saudi Qua, Eisimiee arabe Une Lb, ei, Verena, gi, Descinierea ape de mare se practic nah care nu spn de asere- ea sombustbil der incor coasunal mare de po inpune laponia, Olde ), sf care sun Hoste ds rie urgtoes sou eps slterene (Baba Mate, Singer, 2), ‘Se poate spare prin uma, cl pe Term exist suites sue de ap cpabile af sctifack nocssrl de coos, Din plcte, in aceste resume ‘prerns nesjunal dof taesefctor pete espa np, at uele 1 alti) ampropi fotos. Inesun od au ltl, mave pate din ree glo bu) sunt afestte de fps sau sha sprowzionare cx epl. Cea 1/$ in ‘opuegia wand a lumii 9134 dia cea rl eispne de aprovsionce corespunaionr x ap potabil, D. Litesfera ‘Tempen snonim pest seoar teres, Hear ese cel del telea Sea al Finsitoini up rust gi sant), Joel Is supraofe neti, te stung tn acelasi timp siportl ‘sie penis celelalte geosiere Accs sat Print ele ma mic ros (eéad aM) km spre intial continent pi ‘ste dct din tei pi. Pure baal, ta bed, ein ai sub ceminene ‘sub oeeane, ptm gant, eae gine ab continent: der poste Epi ce ‘wb accane gin fine. plu saltretah care ar ale mei mie anon, pete ligseasc de pe amumite stele (rere st sbmetse) dav ate oo st mare bplncre pe supra Teme Din prnet de vere Ltostrarai, ta soar frei se iteste 0 Imire vance deroci sry, dap goed pope fico, emt ca sia in ei grape Recle magmatice ay nay pin soldicasa mage su aver (e. wrk, sranoior aul, et.) Race edimentare ws 0 gone 2 vavbil in Rachie ee exiva rool Sedimentare dice (ermal pig erprgais fied orci precaisene gi, crenal eimottgee acest ate Mile dette,» poor pte, eongloetrt, isi, ee), el sedimentre de ccipiare(ca a sotee yt precipice surilor mince dole in de fete ni aevatice,- weve, se, gp, ee. ri sedinentare eeganogcne (4 ciror exsenh est deerniral de acemblrea uno evar de sce at (esr animale sau veyetle, «esl, clr, et.) i rot eementane feaidue (eae se formes pein descompuaerea chic aera rei sity sol, buuxt, etc) Rocile mewrsie se formeael prin reelstlizres ‘cir preecisents cori de tanporsur i presune mare (sur ttl re, mice, .) Muite din scaste ook eonsivie reals same de mai prise ett cfr atv ale omala, ay, datoni rome ord poms Fiat san inpermeabibtate, pot consign acpoate feat ani eosin (pete, gaze natal) uu ep (op reais g de icin), Scoara terest af, late a permanerf, aud ance mip wx ‘ice in uma ciror au apts o serie de fnte de abt poztve (un ce un, eémpi si mepaive (ezine de sedarentae, sevatbe sax mn). Pet Fcc forma de relief sunt specie o serie de wast care deteriind un aout mal de folsing etenrlor, nue tn clay tip gi epurpa poppies nivel global san regional (ind sane ox predic, penta loci, conte cimpie tan cele vasorizcrsle eu alttudne mid). In sel timp, eegeces hud impune gio eta e eandiiler cimatice sa bites, deer sere de pee geopatice deceit de complex Sn zone de intvereng a geosfreloy, adi a supra tostere,dato ih leis iinfiooflo eiproe care apis diferice slr ce vin im conic, 2 nese so. Flea exagem pote 1 dfn sa o shintscont pecsistemule vind ca aryumeat peat scxeth compari, tosial moa i ‘ere se fonmcaz solu, Aig star complex, pin propia I baza existe Imi vt nd iss acca timp, fre sei fafa de modifica matwale sy cole determinate defector ent Dejinind aceasts mae vretite de rsure naar, tates sonst Prigepala "vimera” omeniit din ee pia in prevent. cae venegieteline eduowen pei de ealzare a instar de cantare, fc, Ese inpeicashrezolrea abesor probleme deuaese susele clase de verge sunt intro coniaul tessie, corgin cofionl este nepoaath gi In cenlitenice opine, eink Energia eoliand conus st fe Floss in insioly pent porraes ape! din adineine, in limentereasiterelor de ire (eX in Baragan 1s Mivcuoy), peat use mag apreok yi pen ubjinraade ewe eed In lore aot, Nomiral ceiallor eolens « aj la cir S00COD Tn asSUA, 100000 n C81. yi de ordinal zx de ln Fran, Austra, Now esha, 2.13. Valorificare unor componente atmosferice Flot peste a nor componene ancssive dita ina dou jdt a sucolei ol X1Cln la cope svt Rive ar a Parra Asi, etcetera cet ml pesite sai chine care 2 fist spas acl din iene prope wlll 9 ia rile tr al ‘mone, composi et bine cnesewd Pin compan sansa cor stem rezevor imparan erste pine prin, pets tne Be ik nl eile ing pera pun indsraik Pune se aprovicieneza ou 7 fe pin fet Ii dirs inate Feri fe prin nent nor compas nits sce cts pei eure tn acl Git pon spot de plete. Se apracietope cl nde un beta de een primes sn 3-4 be de aot, costeund I feria ater 290 Itt apa mele ein ltl git er orsrne wma! 2509000 tone daz cltertn in sch orate canst de cxien ‘Origa, cement aclspesail viel ta roel de resp si de slot egmic, flies pocece de rl, pte i deoompunte EL Se combine sheeament orn deveid ocd matealé¢eoretek Denina veto 5) om (i 24 de one tm sak conrad 600 I de oxigen Tota, a ml pint wl vrive fa Indutis sien, n felon pens conesizaarle cb stfu de ong, In edt cin, indusa ‘onside mais gene sad) 4 clic, Des diol de cabon soa in carrito (0.0%), aso mre iret vi plea, ind mater rn de Bat ff ‘onnez x chimiosinea Lega ace ge. ef cere penta overea din dod d ern in combine ce apa § Alogi, de combust, ase ihc, proce, ee, De eeu, ei er sinc pce be, fcnirisind chia a menfevea wi sine wom (cctal de NaCl teen). Progresl ten imgisret soe sit seeohii 9 XIX pemmite teslzares in ibrar «or presian facto ma a unr tempera coborite (200°C), Co unmare, epurres piles yecclorveferive devin fete Pr cies ait distin Jnctorad a oxigenuhs (180), apo want sa harogemu 1588. In ec exer de dill terpenau de = 200°C) fos chef lial (1908) fr urn scestorpectarmante 4 puts se deri ‘edna produscr chive pe bad de azo. Pese 80% in zat eos se ‘obne din ay, atl ino india chin vcd in ae 45 aioe fone zo 8 vrs este pentru cbjinere ingrighinslr a. lebigaren png dace himice,Combinares dest re aot oxigen, in razon calc cinerea zat ce cake, fnrishmdntagrenl ce are waive, wiz ik Iainte de a dole razbox mondial im Apgha, Norvesa, Beli, Germania, 9) sbecior pe o scars din co ce ma eg In peaeat, indus Tngripinil tlimice pobact de acct, rc felonotecameateris print, po lig arta tne fercpgumilmetan,gazele de sonég produ ale infuse eubnchinice Fabneues anumter nedeariene, exlosbiir. a vopseer, a mii sur, ety se bare de ascrienca ye ave exes din xunoste, ‘elo, Sind ua guz gor eiaanabl este ost ip eect le mplereabaoarsir sarily). ‘Clete gem rare (neal, itor pi xeeonal, se feloses> i i tia electrons (1 umplerea tuhurir uminscete. ‘Se ponte tnige coucluzia cH aldtur de cleats geist, snofers onsite evalroasé si de materi prime, 2.2, Valorificarea resurselor hidrosferes 2.2.1. Valorificarea resurselor Oceanului Planetar A, Energia mareelor Eegit mareic, deauniit sl “lrbunele verde’, ese lnepuzatil 9 spon djing un poten inens, de ordinal « 109 NW, dr eu cx ctr dacontinu poate utzall dour pe asuite posi d> ita, Dererminat de avai exeetath de Soa si Lan asipra ape oe rll, marees reat inreistreaza mar abut aa Ge mares ee, darth configure bacinloroceance si marine care produ Insc inesTecee te wndlor mercies. Dek in med roca messiness oul Hun ‘doa tethaxuri fn 24 de or 9548 aut, lca eas presi aub o mare va ate detipur, merging pista maress iam, cu un siagur fae gi un sing tux. ‘Valrtcaea ecovomica » maeslor ese posit auest solo une ‘tereope de nivel dine fax gi rux depigegee 8 m, fonemen et elma ‘alc fn poli, sir te, Asfel de ampltacn’ sarees sunt spice {emai cements aon! amcecan (Golf Fundy, in Nova Sen, 19.6 ‘Goll Califor, tu suc Movil Coad, 12.4 m,stmtesen Huston Coa, 11.8), po anus porbun de Mia! din Buops (Goll 4. Malo, neas, 15m, Golf Biol, Marca Bei, 16.4 mele acu de pe oust Mari Alte) Asia (Goll Kom, teks, 124m, Marea Cine’ de, -103 ‘a, Mere Anihie, Merse Oot), Anica do Sud (Goll Gallegos, Pate, Argeotna $i Australia (Gala Rocha erga marcect@ fost faloa fed din seelele BC-XIT pe tna apuscan al Europe (penisala retsgne, Matea Bene), ene sat constuit Frimsle meri masece, ltr, ta cpoca fest priortace a combustor Tosi ua fost sept, dar upd 1920 +6 delat coi prvcapdt in acon thet - sd prete de wine slicrce maveemoice ie Feat Morea ‘Brune, S.U.A.ete. (Cex ani mae pare instal conseuite pina ast au tas asta sul experimental, ope cus sunt centrale! atenaate in ©. in estar ‘lui Kissin di pouinauia Kea, cu 12 MW), in RP.Chiaceh (ls Dali, in Peninsla Liscstong) gif PD Careand (fw estar luk Tedong) Aeslagt ‘arr Ua 3 cetelele,afeo m coastucte, din Brea (ia Sa Lins, ‘aul Maranao), Canada (in peinsls Nous Sey) st Mave Bctani. Singur zing elected maree metrics destined produc cste cea corti tx Fas, ‘nesta ni Hana de pe Heral Mari Minos to fanftne in 1965 eu Dutee inst ée 24) MW). Cu tame el ontala Fercinoach in ambele sen. sui, rexpectiv Ly uc s¢ ref, dant turbiceloe de tp bib, resid produce de 0.0.6 TWhian, rc accasa ma wun ao produc de ecrisimie ‘compel, doerce, ere densi de hidwcenzle ma poste & kath ca 0 ental de veforle Sez gvflll necoreparsid ea gfe de consum lection ea Pe dealt pate, prn conse barbs, cure tials tein de oda dia st anphiucives, fd in sey inp neerart conse Ge ‘amensfircouiatoere pone emetine gvavigaia mite ingle bare. Specialgit dia domnin sunt de pore eX stil Ge centrale marce- ‘woince sunt rentable mai aes in car gine ere espa de combust fly ucts rezerve pine, Cu ese soase se elaorea, i eons se, proiccte gi mai indkizneye de usine sialars, eae, pe msl ce pete lagticiti objeto po eli class va crt vor ff prob realize ‘Men oniin dive acces, wn ip de ceiale pe orl se al Alki 30000 MW. prota die Goal Meveni (noel pei estapene 8 CS), ca 4000 MW, proietl barat Gouin Sat Mee, Fre, eu 12000 MW. el din stra eulut Sata Crs, din Argentina O00 MW, B. Energia valurilor Derivind din energa colens, pote acest tip de energie ee ce- paral, en »eonsteiet in fneie de even i intensitea vation, care pu niga strata sapecticl de ap sl Ocean Manca, Potfall ne fii global al valk etc vat la SO inane KWMan, energie eae a pra vlerfie in hang » 54,000 ka eoastclor mace ale Teme, tt est potegial nt este csinbnt afr evan de a0 208 as. De ‘exemplar Mares itane 18 | te. de ea eve Ia mete SOM in ty pe | Arn, delira al Mitt Neg ove dear 4.5 ME Nc lo acon lp de energie au re dgpgt fn expecimontal 4 mh snare parte installa sflste in Fme Sin apni ave doar 375 KW Cerettoni care hcrezi in acest deme rns Ta. optinit In fpr ilorl energie value, Tor) acst sa insula, o fala a firme "Mis Engineering aod Shipbuldicy Co, sa feu eunseut inteia de «consti si de « comerciales senate olcticeaognate de vlan, pater nee $00 1000 KW. In Marss Britaie + au labora proicte pane wane Hata cp ter de pid 10K? MW, car a putea acepent prt de pin a 2.9 ko’ Speci) ai fimel Lockheed, din S.U.A., au concepat si ealzat un mic ‘misao rfc desi: capaci smog vault tne redeem In zona Golf Riambsl, vc Maur, o ve const a coaeeld azath ait pe fori valor et qi pe o28 @ marci, ot © prodvolie estat Is orca 20000 KWh Fir coins fest o8 fn aezest recteunee seu fetete vor 1 finns (ex afore rapid a iallafilr metlice fn conte ou aga sath dsperia wave « valor gi donstatea sokas « snes, fosajin mars inaltni sailor, resniforiwen fren de val ait nie ete Inme, ete), ame nd ers electri elses sare a8azi ese de dba ‘ral mle cet ce bins etal experiment pe bazaenerpe alu- lor, yf mult mai mare dit tw preeny, iat iatresul aod de diverse as acesior sere vs fn coneordang’ cst energetics peti . Energia curentilor marini Caren mura sunt igete pe oviacn, ma alt san ra pufin ve ii, le unor mase deat oaeanict su infin nt i fered enstit,tepesturs sau strate nie dou pute, Se aposin 2, la « tect caret cuprint Tne 50-170 kn24 ne, js alo dn 21 de vps 11 uubine Hise, ance fa-un cue de ctensisile Gt tram is 10000 MW, procacio ce energie galt cs cen a tk ar putes enn von aes poten energec, sar “amen” fn cer ‘etme Hi grape de npciaigt, unl iis, elon gi aul af Sexi dean, Asctin wv lima, tro prim fed» proieta,coatil energie cen 80-108 ane KAM, oneal oor »instead mae de $10 A, Ts, seeath sad mu va pues expla nate de aud 2020 fine recesar de nvelehnalgie msl ma performer sci os eta D. Energia termiets a Oceanului Planetar ‘Modaltata de valoriicar » scat potential cast in conversa if ‘cnflor de ermperaurs cine ieee swat de apa a malt sa oceaeer ‘in caciie elect in princpia, acest proved a fst expat I puneal 4.1 (eubsgp 2.1.1), uade a art poibilautea conver eorgesolace seca ‘anal superior de apd al Osea Plans, Procedel co] mai enoseuflosee smoniaeulevb presi fs acest ses, umeiaul isi rait la adincmen sail, ete pompat ete supra Intitvindotemperaturd ma me, se castorate gaz cae are fra de a pa- ne To muiore un elomaoe, care generersoregic elects. Dar dup cam amt ark ater, acenstenegie peal va pates fi expontat doce viker E. Gradient de satinitate Conform reruiiloe user eotingtiaifce gi experimentlor de Ieborsor, sa demorstat cs poate obyre energie electric po bra pnp lui de osc, Presiunes csr ince apa de tmate, cu saint coral 51 apa dle este do 25 bu, ackcd deren 25 de ori presses atmos nid cont do denivelaen de sites 240 dem care ante doud beai- ‘ne, unal cx api due gnu cu sp mare, despite de 9 memrand genie: smeabid, sa realizat un interesant project Af, @ inate corer la vissmcea Todunulul (Q = 38 ms, ar purea produce 1800 MW datorth sling ridicete « Misi Mowe. Reslzwea uncial de asleep inst 0 sere de grout de natu kad (onsrairen bj, cinerea mex braeter semipermeable.) ‘Un procedeu mal vial este ce a exmoze neat. In acest ca, fo ‘lupe’ dali se mentis prin ment doar ait Uap lt presen hide fs sohil site este mai mcd evi presanen onotid. Un atl de pole tele eaizabil tot In viraren Todaro Ia Morea Mout, enegia olin sidiednde-se ln erea 10D NEW. Proicte de gen! tespactiv sant relizate gif sua. F. Hidrogenul ca sursit de energie ‘idiogenal est ova ideal de energie dete aantajelor pe cate le pssin: posible de alginee prin diverse procede ele, eectutetnce \Whblgpee,runlzment enegs6e doa, rice res poate cca In slare Hen, poate anspott pad conducts este accept di yuct de wedere colic ‘Qccanal Pasco pote consi principale soa Ae hitrogen pears ‘nergtise macs Aco ns pout i coir a 0 conus enamtch po ‘ror, deuarece ke gest in commie chai’ stabil (api, a cel sean ‘raters, prin eleewoiz, mpich un coms ai mare decit ener cunt rin andere, Se expesimenaa elect vapor de apa ta tenpertars de este 800°C, pei ate se poate ain Lin rogen uid 2.1 KW [Be porpeoi ete metas obi Mlzogensli pn foloien play lear vou. Aste, au fos! aalzate mumevase parte din einval cross ‘evident, pin centater de idrozen elbert, son alpele abuse, ee. Os temativ a acest roczden este forosieza arte ‘vind in vedere expat cli fours mae a aces combust ss experimerteat, i prezat morone eu ardor iter i moteao We cee sk foncioeze thro, precum si itrodoerenacestut gz in divers ‘muri ale inusine: ce ransormue (ex. I reducetea pereanorée fe) ‘Hirogenul se mai foksey in usin cule (a sez amosives Iain petro (Ie ieicreacaucucaai sintered, limentar, 6 G. Valorificaren substanfelor minerale cantonate in Ocva- nul Planetar [aries occanle sonsenreacd importante gi variate sus de mari rime minerle,- motaliareg aerate - provera fn ravea lor moje teportalcoatinay deere aple continental ean cin pat osm ci scviatca nuclear. Aceste resuse se gis fein ule fe ca Subse te ‘pte, sedimenate nage vows a. Subsite dicate (crea 60 de elements chimice cea i soli i ps ouvancly), ine eae predomi net diverse Eur, ua! dost impor ‘Scenomiet. Dis ears teal eran, propor cea ms rte (7? loruni de sou, rest in: elorura de mazneziy (10.8 2), st de sate (4.77, sult cael, sa depos, te. Cheer dj pul 0 de 887%, sulfa de 1.3 %, eet de 0 % fund carbon compu 4 ‘etal, osfrul sil, poses ea a propor ma rece oo whut ‘unis. exp. rn. poi, sie ran. ‘Deq eis encrane cami de unsure manealedobate in pa nas a, pbb acm pine dts ee au font uta yi in ear ace a“2.1, Clorua de sodin - extagerea ei din sp maiad se dlorech ait creqtent consamelai mcr dese, dar mai ales dezvai industriel dep use clorsouice, Cea mal mace tet producaoare de see este Chine, create ‘urnroase insta pe jane Mark Glbene geste umta €e Mexle Japon, Tarcia Fei, Austala, ec. ln sud Earpei, suce marc cootngé sh fe pro ust de states cu eae recor densa (pani, Fra, Portugal) 1.2. Magrecial - expontes lu din apa de mare a fncepet fn 1916 Ba Muses Brcnie. Concensarea magaezuin io apa Occarai Pancir ete de 300 de inal met dit a scour teres, dG oa aceste magne a fin ete mai ein desi el oxtas de ge use. SU.A. deine cea mal mae He pvindere ener exragores sagnsciali din op (Ia Laie), a dou ca mre Funeponind in Nore, alte waive fvejindnd in Olends, Late, Greci, Ane vali, Tri, 26, 2.3, Sérurile de pousie- exwegor lor & Tacepet ta timpal pre shot mondial in Chis 4 Jepona in poze, ca nei mare paste dia sdutle ie pas ebjinute din hidosfet provin din Marea Moats prin iniermedil ‘sila i orn. Ceri mi mar provi in Mares Rope, dap lira topic. ‘4, Brom ofl concent th apa mari mai mult Seat in cea o> rest, produ objit ind de 70% din totaal de trom caplei. Prinipa- Jel fn producitare sunt SULA, Brailia, Franfa, Mar Britaais,Japenis, ‘sae 1, Sumaryte minerate precipi - se gisese sub fer de shin pro. yenind in mares lor majoritae din spele continental prin debustrea lr ie Oceanul Planter Ceninatal volun lor este dif nraport eu densiatee minerogics» periculsor, de canctoa,regimuelhidrodnamic al modi cratic side eieful submuin, Ast, Geral, care are o denstte tea mare, Sedimenteezt mal repede si poate t Intlnit ie zonele aprriete de tirm Conte cele msi mati de skiminiu se acumulesea fa zona pltformelor coatinentl. In prezea, 40 de sats extag diverse minereri din aluvinile epuse de ape continent, LL Minereurte de rn - coups piel los dim pontal vedere al ‘ecrenei 91 canta, Nsip eu asifel ce miner te extmg to SUA (Carlie, Plovga, Sri Lana (Coxon), Brazil, Ausra, Noua Zeslanc Tad vst A ote. 'b2Dinte sieerenrle grle prsente tx sluvieny interes deoncit -rezna cele e fe, ke provenint din regirilerreste unl wile uleaniee ‘1 fs supase crortunl. Raspingie lag auf Japonis, Nona Zeeland in setccl dev gol el staor cee sunt nitofe “Cennard FOS a Pci- feast. In eponi, jar srt in 2fcbsntel cetinentale, 606 dn proccia 2 de minereu de Fer provine dn ipuile cass exploteck in Goll Toby» pln la adircimen de 30 m bs Nos Zeeiand ee eaplonen nck dn 1967 rere de er pezent in alvin din pana ecsinenilé Ina de Nord. I luego imurtr sielor Washington gi Oregon (S.A) se expleaeia rine rent de fer, ‘3, Canis impecana commve 6 Gocorotl i prop: ea rmalat Malaysie, Thaiznde i Indoncre, Asia tnd principals sum’ de trovizionarea ror mart coasumaoae. Ir Euroa ste de levy sa oscute sural fa apropere nur Mii Ba (penile Coral, ‘bd. Dianantle- se glses in sul-vewul Afi peo langime de 1000 ln. Ele 2 pete pnd lamas 120m acdincine ela 6 distant de S00 ds ime frm Aluvinnle in care se stse diame a conta miprir coe lores (14 carasent fig de | caratton) iar rezevele se estate 40 nilioare carstc, Desc se objine 5% din producia mona de dare 1S. Aural sidmintele in car se ghost weet eta psf ant skh tilizste, prezogs lor ete presipuid fa zom malta: mmernte cos el ct scute in pezent. Asif nga Hterslabi Alaska ile sectsre se paver contimentae din est Cceanelui Pacific, continu de aur iunse pln 260 prin ee, 1b6, Platina ~ se exploucach ined din 1938 in regianen Alas cu ut feoyins de LO grin. SUA, obtine 30% din preducia ttl de patina’ cin ‘eevensl marin 17. Fosfordele - se af pe platormee cominenaie marine, evind © padre ml mi argh doc recervce terete. Cale ml impeiatstezerve de fosforite sunt ealzate fa ves pseu, vet stl Atal, Inga Calorie, Chile, Pore, ia Marea Meters in Marea Nog, oo bX. Glauconinl (sip verde) ~ se foneari Tn codii specifive de tere ‘mu oxida, cn eemipnare serv, posal sunset in 2006 petforme crtinenae, be adlacinca de 400-600 m. Acampo su funceevte flags female cele dou Ari, Afi, Aural, Japon iin, Marit Rita, orale €. Natal potinealcs-spisese is ranele able le aceameor. Origine For av este nici acum pe dept tamunts, find formule ma make ipateze Frovenicojasutafclor mincrale afd ap andi, ph ald de orig va anit, Alf apeciliyé afi cA sau format pit prciparcs numa condi asubsancor minerae fae fs suspense napa mii, ys re ‘un prvieiats, nde ocupa pic a 80 din supe eterenicr, genera ov 90 consider car egat de anuate cei specced met stn seologe(vuleaanonl), yeomorfokag: (purticlaiie tal.l eaten), ‘reece 4 fico lec Acute cna expe urea x‘een ce privet caiienacstor concrefan 9 «composed loc mineral. fn structural fst identifies 2d sleet, die cae aria, venga (262 ‘6, Ber (130 5. nickel, cobalt, cup, at Renate acest ip de -sixamins porseye de Is supaie de 60.000-100.90 kn, in concent de 10 ker. Totes, este deteninad 0 produce sual mina de 3-4 monte lune, peo crac de 15-29 de ai. Aco acdal point ao dspace ‘Oneal Paice 10-14" letindine nono $i $-$0° nitude mS ta (Oscanal Aaa sun ocala in vestal Ac ain Osean Indian tne 10. 20° tac pci Din doe rlatate to eg cu preceu substan mineral wie ‘omental Oreanoli Planetares pote oaclzions el raevele desc suet Cour slderatit. [ncaa sichelus $f abalalirezeevel,eotorexpoatate pose 5 Incepui ist-un vice apropit. cepa cu mak po cel cartons pe wat, Injensticate acivcpt pentu valrticareatezauuin de esse din lenin emi a conti fs ezclvrea a nameroese probleme care ‘rceza Aezvotrenunceeegiunigeogratce.Reglemoatrle ivernjonale wchue 8 9¢ refere la deumiaresspjilor marine pers a peciza 2nele do ub jrndie ster, precum $i dreptule $1 moful de explostce a resusloe dn apale nena, 2.2.2. Vatorificarea resurselor Apelor Continentale A. Resursele de ape subterane Proessul urbaniini, dezvolurea mfusie, crerea sitemelor de igi, es, 09 dus lcs ecclecnth a eenelee si consumo: de ap ‘Tied cont de feormnel de glue ear sau aplia agravat fh perc ‘hu poste rin falvrs njdiionl center de op de upto hn ‘us su necstte intoducerea in cites ecanemi «eer resuete no a9. Apel suberanepatund in scoara tees prin infra, es acfunea susitap In eoegorie acetra sa inluse ale Gee, de ance 9 vie free, Apetefestice alcove eon aevie cel aml de supra ant. natin deporie fable, susinete de un erzoe imporesbi, Ble se mai tunene st sia netfee Her. pee de aincime te gore mae rofuncme, pia 3 ine swalusi mpenmeatile, ct care cauz8 sunt denamite gi ape captive, by ovine, ect se po gs sub psig, putin apitea la ice ssi eran local apariei iu ci, pe cals canal pel subtcrane define ‘ojunes de nvr. De rep, iver augers print accident txtonie (a, fou sau prin pecceal de coziune a difertdee agen trfngeneti In earl {were fy stale serie se ected esther utile eu ators JstorHdregsofogice, ane} zvoarele sun eoniderate afc $1 © names M suri de ap subternt su pur etfs, apa traperura ae), verse ‘unt laine In tvoare re eur a ferment aed na mv sa egal ct femperatera tec anal s eras din repines espera) qi tevours cil (oar se aracterizea tet implant rin empestra ape mai viet dec ‘empetatera ede x hal ele maj ale din curl anu) Suge subterana are o mar impytaéIn eveluarea resale ns tale de ape subverane yi do supeafis, pont enprimarer canna ets ‘olosindse nopinee de medal al seurgersmabtoane. Astute rprerath vole ‘nul otal de apa cave se scurue pein sta, inten anh pees inp, ‘portal la supra tereul expect, tn uma ceretiricevistste hel ‘ion spare urmitoerea seperiie » madululu surgi subterae pe met edi tecenioe ging gt 1982), 8 Zona muniast « Cerpaior: medal = $2 Fist? Yolunal sal sl surge suberane = 3734 m/s Depresisnes Tenens modual= 1 Ya yoluml tot al seune i suber = 25.2 a © Depress Penotiel: modula = 1 Lon? vol ctl sung saterane = 239 mis 44, Dobrogea: mooulul = 05 Usk yume ttl al sarper suberne ©. Podijel Moldovei modulo! ~ 06 Ukr? woiumal uaa al seater satteane = 173? 1. Plerma MeeseS (Danireand) moh scxget subterane= 1701s Resorsletnsuinate icalizea 612.6 mis 1 eeetzd 0 imagine op Inst prvind potential vite a baiaclor crop, nen conte eb ‘uplots in prezort se sitaeard inurl vali de 99 ms fovea ra ne pat (e, noa volum de apse utilized pent sls ano oli isa en lator alsa, AApele minerae, Jato puoriiler Hice-ehimic 4. clo erat ve cpt unl inporte in ator apeorsuberave. Geneve ep ie prezenys une ali de adincime, de exsena relish mates de natch amie, grecum side aeall anor iapevtate28chminte de petal, crbunc, ye mean saa sere. Cea mo are pare a izvnatelo mineale pine din aple a oa, ai alin precip eae se ereazs i soc est de unde evn ‘a mpi, neta ew anurith tate de goze sisi mineral it fe ei ear cxtemperatri ma iit au dar ov an anemk pa de radio vite fh prezoHt se cunose peste SDP eka ct hte tier ate au 9 ventas disbapeteanvormd el Sessal Cele fom we egte de prez tal vuln neoge ca vest Caray 2 Yr? - volumal total sb mi de ivoure oOriental, de pezenm depuztelor deste din zon subcapic.precu $i ‘ister fal prof exact. Pri varetate eomporii br hice pin soul de gave, vou ‘ee minerle swt olosite in totrendifesitelorueciani ale cameron, Uncle se folosese La waar bole de nate (Slinic Molo), hoiloe pai ilar (Caeela 9h Cimaness, lle Hercule), le ate digestive (@oroe, Gein, nefits i linze rena (Clinsaep, la ae pica Asi caniounealare (Covaens, Wats Dom, Tuned, [Aiatapele minerale medina ot apes astra ds mash eu favert 1a ningarea uno aust de bute alr. Ioepetuneacestel acti ‘ul sermalate tnd Ue atl stot al IIe pena ox in prezet existe sad movere de fmbuclier in namesvase valu bslneae (BOI, Malna-Bi, Covessa, Boren, Hatig line Moldova, Tugned. Lipa, ee), B. Hidroenergia nega hirano exe o ssl do onegie deri dn eaipia sola, prin intenedo! cull apelin rant. Este dec 9 sere de erg nop abil ac veloc saa oe in instal cu andarent fare inal (URS 9% Ropenija titoslé « poe ekuenergeie ete Roa nex, lat avengjre nsesare penta udkaaros ea wat desu de coststoare Potentaiul hidromergetic ttl, au teorti, a glabulti vost ee vali a 6.2 miioune MW (34224 milarce KWhsm. Valores denice do bil slot sav a Duval spect 51 de proful sau longed, find infvenat in mod direct de eeprtiin precio i de patculriti rele- fot. Cs ft doit ene mai ufor spurs in docu aul ov at eshi- nea hidroenergeicd 2 avterei hidrogmfice sn caved este mcd retail ‘Gspérind neeesateaasgurri nel acum de ap aja cum et excl vk, ‘lo sf dior din zona ecasorial (ex. Za), sa actor cn lana temperat ‘venne. Eisen leur nasuale coatiuie de ascaene la seateea mat norm n brine wespectiva, fap de sare hone nel les rejenva bi safes Gin regan acoperite inset de eset goon casters (Posinoula Scandinavia, Caras), sau reptunea estatisens, Ic in ene sit numero Toca de erie tectonic (Tatu a §) Dino continents, Asa deine aproape 41 % din pox teonete lbs find urmith de Aft (en cv 19), Amica de Nerd (ea cite 11%) Si merc de Su (ect I). Se rematetprin pote Torhicrastse™ tis exesona, vil Zar (45000 NW rma 2a eataractsor Tag, Fr ‘si, Bakiapats (Tsanzpo), Chang Jing, Calumbis, Pane, Nils Zane, La nivel solr, pe prince loca a anaes ©. (eu apceximatv 8% ta Dotertahlenonetieal lobules, Republics Za, SULA. gi RP Chines ‘abel nr. 4. Hus cu poten hthoenesgcic ep Cen 2, 107 Ain Grigor P1996) Corsaldeapa | Qweiate im (ws) i <0 ‘Yasce [3500 Bahrain 1000 150 0 Tens Si Coton 0 e Rea ‘saa ooo ca Ls Grande i ar Bs Teas S200 oe ‘San fanaa | 2000 a 8 Lawes | 10500 | —s¢ —[—— [eburehi oat 46 [Derties | eto wo Volga 0 7 [ iricmgan [ions —] Tas iho ei wi zo [15 a i Polen hdrarergtie tne sme este storm ae fa eco leo, epreentind energi cate poate fi obiauth fect prin armen rou cursor de apa dip emvnee eestsealn improps carer eb frocentaie, stort conor nauusle nefssvsoie (dette grea plo, subsrat peri 9i pain eden, ek). Petenilal ehnicamncn tte repateat yeografe, bi mir rerun mod esemdnSion et. pte leeretic. Pe vine lotr seat CS | (2190 ard RWhian), Zar (1950 rare K Whoo), KP Chir 1900 ede K Wha), S.A. C1830 ma ‘de KWhisn, Bn i Cans, Se rem fame tte ot ope mt Inst vu poco open - Japs, Nerve, Suc, lela ‘Act pte Ha npc ee done de valet nin litle ace ve avi, Za, apa, Seeens idroenergetic economic amensjabil ests 6 wi) mie, fn 'syecirea a nindese sean Ue cone de reat in cae hrs shcenalele pricetste. Datnith creer pretusi coibuntbilor 3) al ‘ecrcitita lel docenia, not evctoure de cu au mtn ‘nlc tert ecoromie smensjbiaevalonrs st de sable eve ister, Foren. economic. amenajail specie (rpertt le supa) ‘nveginreacd ri difceaede lav reiane I ala. ee Ge conti nats ‘le. De exampla, fa Bulge, atu elit prodominact mont aes pote al ‘te de 122000 KWhytaan, ia ia e in Pins, tac deep, ©! eoboed ‘nung 1009 Khan {In percnca comtemporan, cea mai maze paste » pote heeoe- orgie liza este estima producer energie) eletie, reduce 30 ‘undruliatalsior wecanice (ari, pave, seamen, frase, ee) at de specitice indus cashioe naval, (dati ce plogresee fogitnte Ta teheclogs oviertrca acta sae ‘clr bogte in esse hioerergetice este ndoptal spre constr de dr. val gigantic, de einulmilor de megs cate produc energie oloered fort ied i care repezinS puntle node ale sor atengjn complexe (enim ign, navigate). Armin atl, castade de bidrocentale Ge pe iran, fn inte cu win dela Hip, consti de Basle si Panguay cae ajunge i o puter insiniat de 12600 NW, deverind cea mai rare di ut. fn morte, Beis # consis hideoerra ths Solets(3200 MU), ie in al de Haipu Argentina & Parnguay consiese wna de la Apipe G2U0 MW) fs oni Amirci le Sad mia egonate hse dept Cato dn Ve“ neni, une hidaceataia Gri ja to ptere instant do 2068 MM (9 eve ca finals jung ao puter instal de 6500 MW) 9 zi de pe eel Pai (lb conse) din Cale» peter instalatl de 2630 ‘lungs! thu Colgeba, SULA, exist ast de hidrocentle pu temice, dnt cae ea na mar esto Grand Conte (5260 NW) at tn Canad, sar rine tiroclecrce au fost reas i Pensa Labrador tha Grande I, se 5200 MW, Churchill Falls ey 5225 MW), pe fos! SL Lasreoia @ pe Peace Rive, fa bacinulhikogiafis a! ov Easel in Rusia. va coaster ‘droveatrels Keasoiara (6095 MW) si se a Ta curs de Snaiare hilmcon fla ela Suyeoskoi,In mani Suse ‘ono va eves o pte lui do 6200 MW), In Gimme afte sfhenulei Angara pum fa mijcarehideccntalcte de Brisk (4500 MW), Ate wie huroelectricehunponencl pe Velea, Vah, ote To RP. Chinesi sa tneepet cones ovine hakweetale de pe Chang Fang (a Viskaag, cu o puters instalc Je 2720 MW. I Ata, wring hudeetetne ‘imprint su constut ye Zanibeai(Caboca Bis, fe Movani) pe Nil (Asuan. in pnn, Bg2), 0 * Fg. KeyanIn prima put » stents stu, pondereshidonerist i pean mondial de elects era dest de eats (37 % fn 1958), dar in pera sti cana» sur a 28 % fa 1963 ga 19% M1979, pretenia penis fleece de eegine tem latrindsepreutlor ay sca se oa busbililor «props eps de ovslrfcare integral estelor de ens ais hidcanieS i wel gine 0 soatomie avast de rem e ip. ‘nuit deccnte acest acini st verse din na, otc rajo= aces prefuilr combustible, asl ef, puree insalla tn drocenale & eset ce lo 290475 MW In L97D 1a 440875 MW in 1979 (din cae 79482 MW Jn lle late in cure de carvltr) iat potdereshideonergie in producti sich ane fa 219% 1980 Cu toate acesie progres, gral Ge valerificre potentiate snensabi) mondial este inch fate mic, doer 81% hdtoeerse neflosits {chivalied eu circa? milan tone conbusiilacsonvexfona. Valovfones fre pela conse o vhs preneper a fre nea ‘existing in acest sens 0 sere do dover! materiale dtte ined de pe wees ‘etedacilor $i 8 acminisatetromane din Dacia. Condipile naire (rele precip cea hidragafies faverabi, et), precum sl uneteropenne exis toni in circulaie (noeek- ala, rears, farfisum, cutucyle et) su srgunaniaceepiind coos fire Ulerior aces’ pela serie nt enesernae a difeste document, rumerese azar din Monienh, Ofna sebcepaia st Banat in care ext funjiane cic eis ce rene a deere ive sas rata, Tncepnt cu secola al XIV-ea, dato deeveiit mactarioy, par in Transnin mor de tbat, mal sos agekeil de la poalle ea: une creterea smaller eprsiia adler de bard popu. Mile e rie sant metjonate pert prima data in soll al XV, ele ind lo Cola b Sin gi Taloacu, tn inp ce more de apacay sunt ccna in Marten, la Arg (lls) yi Corey: (DSmbovia) Devvoltarss mines yi geluesrea metalelo,onploatces gi proks ‘area emul, ceva ines inpan tot ex mul flores oi Aid. ce peu a obi eens noses, ‘Aufl nivel aru 1906, sunt fete pe cupriesat Romane: ‘08 moe din cas 92.8% crow ocjicate de ape eargtonre i 930, sud) sestrssjurgs ln $0000 de mers, der incope oh cea ulterior dao nce lectice polis. prin cierto meso, Sno cance mal mare, ajungind aeyloneve a 1962 dor 692 de me, ‘vin uring hiosketled dis Ronda, UI, Groaavese fst con- sir in poncada 1883-1800 cu monica de a sigur canting de ents we ‘es iumindri wor sore sau ett din Boer. ni erie fost 0 ‘omstmite mai rule uzie hidreletce dara eator pute nse a denser AS KW (ex ln Carnac, ble Hercuunc, Topic, Hai Spi, Sa Ie) ar toate acento usin hirorletis eras ivafcicme fake unum fe enenpe elecck afl into ceri crescind. Ca tare, sa invent 9) ‘neriarat de eae nuneos cretion 3 nti de speciale, payin ‘corte amensjail af siuror Remanil, Pe baza azestr date san coms rumerouce hidroceatle eu siterte putes isa. byprczem, pete Jor naatt pot relies, is med thn, smn hdhonergeike ow pe eins db 14900 MW fo en eels medi sual le srergie sled de 40 marge KWH. dn care 284 miharce KWhism pe rile itersoane gh 116 mnlarde KWhian pe Dusaze (Tebeal §), ‘Tubel nr. §.- Poteail hidoonergtc a basin hikogace din Rovtnia (up Al Cogatnicenmn, din Grigor P1996) = SS Fs — fa Pr ee ae ee fesse — [ot for tae art at er sr os fa E Hier boo fsterfoma a Prue f tome | ara ‘as Teal chines 7 fe a ioe 2 | FT Va TD TlH eee. aR Fa | wan | oa ce | ou |= ‘Aces pote este varia rian pacer de 40% prin inermedl teloraproape 80 de hdrocetate ineate So fan sat ets de rear, ecu yi numerosstorrirohtoseal, cars imumeneto pure mal ie S802 MW. Cele mai inernate reales le idnchici sonnet, ule cemsieree adevie acti de and, sis: silemil hilioraeetc 9h de avgaie Penile de Fier |, pe Dis, propre hnsaiat Dbeta Taran Severin, cone npreund cw flav car ine «fue MIA He “2136 MW (1068 MW pene fecare pate), Pore de Fier I, consul tt pe Danie in wal de prim, asesjvle hidroenergstiosIvond MuntcStjam De Bisnts ger insalité 210) MW), Vidran-Cetiuia, po Aney (str in saan 220 4) si Lora -Chnnget pe Loa (pues isa’ SID NW). Sierme hhiboenergcice ma imporane save couse of fm azinelehlcrgraiee ale Somegula, Maret, Timigala, lai, te C Utitigarea apei in agricultards Apa n sgreuusd indapinoye feet comple: iat ian consiin solu, plnelr,vehenlea4 mates enrga Ineo, bioefer, agosto, tr snoregulator al proveslor icles, arelie fe merfinere capaci arbor gi anjloaceoc de produc, ee. Ast, toate proces Llogce care an lee orgerisrce vi se ffipuiese in prezeata ap, aust id areca ca un I thi hologic. Pa doce un peecent in contain paar de pnd la 80-55 % in greats ly, sailor cu 50-60% sé a oma en 60.70% upd consul de ap si canacaten de shire, plants de culerk st inp n el grup: plane cu consum mie (sear, gril sore) mein, vi mazes, to}, plane cx censum mjlci (ra fl beers FO. fil spanscl vate, lume, ace soerli, fsa ais, cc.) i pant ou tnconsum mare éeapi cineps, cena, dvlescul et) Plane manifest 25h aunnitee fae erie prima ai, de core depinde products or. La majaratea plano, acese faze sur. gener, insite de Iaflrire gi dap fustifcare. Studierea "ceeri” si “ofere” de ap a plant co stimie premisn gimiicd in vitutea cli otal sto cing sb itervin’ te Greta ape in sistem slat Calle de sastacee a certo de api sare naturale (bi, ives) gi swift (i arte, ign, dicarea nivel fete indec! pin bari 4e rtf, te). fine de exetistea de ape sensual Ge dif plane, ‘conform metibclcralyi specif, fe Ameic go rgiml si vokamal precipi ib, precum si de evapatranspatinpotenyall, se poate sabi meena de pb petsu dete cule gate. De exempi, culnima gril fe Ram in ‘condi mei, necesitt 500 n/a, In tap ce fh cat Copal ai soeoagicultual commas 8600-10000 ne, Prin neestile meres sprite i eonsamerile mai de ap agricul ‘se steaz pine principal ener si acest rears, Ascate te explidfn pane pls ipsa postition de resile ae, Pree nai ome eft ihe 9 ay aba enc sl, revarsarle fa eee naturale sie (i Tigey, Buf). Perooda dered «ads cine posi de ondin lehnic gino covinge de exindere intr tinp eet tremor ign Sis. lemele de wipsti sent de dimensinnd mack, dette ev tnd meds 1 0 ‘onceputs in menajii yu alte spur de Iori povial cu hidhoenergen De menjiona: sistema! de pe Nil baat pe scurelaree de I Aswan, stern de dul Huang He, sstenee care hee ica de eps acum ia lau mu flor hidrcentale de pe Volgs, Don, Nip din C1, marie amen ein S.A de pe sie Comba, scrape, Calera, Rin Gre. ‘Un din cole mai grapdicne ofan, cre iain de urges, rive amenajarea rigor in opie Sabet (Adis. ln uncie be dapat ve apt ke pot dezolta aati pe supatee fre mari de pee | 5 milome hee ro, ceca ce a eaova problema fount cronice di ito Niger. Mali, Maw tana, Songs, Ca. Rolalirigaior est Rairtor fn Cricatal Apropiat unde apie, Imposibl de prasteat fk atom iia, es concer fh comple ce be Tu si alta Aste) contnbujs rgsiae i vloars proud agnosle jue Ls 25 mn le Ase do sues isu iL 25 tn Ont Apres ‘Alien, Ponder actual in spre niga este dena de le afete ca de dezocine (3 6), rma de fst i soci (5.5%) gi de ile der vole (16.5 9, (Coo tasurt& pert dint nigei-pmuctis aril censm a ‘ncotr apa otal abl sax complemen angler. Exes ex lrgail sum indispensable deouroce fk len ar prea practcn agri, ine regu aries sib de vii ma Ni T (eu, Fafat. Inds. et) In eenm mare pane ala, gil ideglnse 1 fo! complement, coneiuite dent I orerenrtamens, Cu ace oe loa cenies pene span mer in irgalé pests cbierea de ecole Pus, ar tebe wtt casters Knit a aes esse natura. Jn pi igsile nw nig Singuerecoke mar ei doutrcoke sbi, sepinnd tine lad ese cau defi de ride etal. al dle eine coil ine mb a pet fost pect gai reshms mul tome pevind eomporewee ‘oll in timp, Totoda, sitemot de iat seh eat apo marae in ol atl celle etlican’ se ci i apr puoene Ge Ueradare aso (alinisre,rsiginv, te) Pent cresterea emuementl produce agricola de extindecu orator ingate, se irypun si uncle transfomn eaitatve ea erejersa fainter sate amenajate I Ssieme modem, folusres inersivi > ‘nprfeetor ipa (cular dbl gi sucesie), reduceesplerdenor de ap (in nae ssteme a ja i perdre de 25-50%), Resursele de pa pent ga sont sepreeenine prin: ape de pra (a eur, incu) ope subterne dative wat als fe regunie pte te ‘pede nara), Uliaren acess en urmd ete mut ce din caus mine flay oft repeiy wags anstnional aor nposbil de “seechlbat, Resurlesecundae conta in pele evsate din ests urbane, once idan fla specal cele aimelare) secure Zactehnce, rears de sph exe mi avail ed pou eu cle yi clement fenlizante da 1 i gen ptcger ore pet aven onic tein mp mel Toca tau secuntare se i pele dosalinizste de rovenisutt marin, peout iopele pro ‘vente di wpira gate. ‘Apa fost de cite ager ae g 9 desinaic cite sectoral 200- (sini, pera stoficorea ascot de epilsleiiat de efeciree de animale DDeexcmpl, coiled apt soviet la $0115 lii24 le bovine, 38/24 In cabaie 125-40 ite24 porcine. D, Usiticarea apet fn industrie ‘Dupe agricul cota cac# si mare consuntor de a,c ituensd insta eu un proceat de 21 % din coesurul ttl de apd Acest spec se ex- plied prin mare wits nape pentrs ndatric ca eater rin te ales pene {ou indutrn chimit), ca slement whalogic ania (ich de tiie, de spilare, ec) sica fr energtich ‘Proceste incustiale inchs producer de enapie de crce natur, eee anti diferente de apa pata faxue i prootsleenclogice Din analiznconsumarilor rier c isu cimick reclans cele mai ‘mar neces: peat ota de cauiue nie ese necesré 2000 tone de ap, ery 0 fond de fie sinetice se consumd ICOD tone de sp $data meta lurgcineeronve consuma mari cat ce ana (la oineres nei tae de le ‘mini se consul 1.500 lia de apa, Censamci spice mil (sub 60 me rods), carastezeal process tebaclogice de prepare, cdf ndusina occu, insta er, spllerea cebuteu, india produseor Ica, & conserve Anatcsd riporurte die “aspen” hidosferei corsa, special cel industrial aft tending de reer conti, se reve un decals iminen! De acors, pare nscesiie wor misun de gpd aap cum tocar inens a apelr indie + Sderesconsunucior petiole ap ale difrelor ams indastat -reolosienapeorretumat dupt ular nt rrr indus in eh sd ainatie Dintbutininogal a rzeryelor de app plea comuibuit a accentea- 1ea dispar: regnle in desvakacen indus, Probleme gel #4 po gh 56 pun Is cevinure, in lgeturt eu industiaizaten clr din regime ade ‘re des dispum de esse energetic chiar de unele mater pits rineralo, eunose ogre nde aps tele dn jor Gulla Pete, cele din Ont Aproin, st) E, Alimentarea eu api a centretor populate Aseatcite mvenesi au cunoscut in ina vreme ah extindoren sail vliidine i aitadbe), co crete mensional eu prciere i cep tile de a aul mas ale globus cea w dus la concen) mast de Fepilae pe un ttn fare me. Cunoscied ch media pene cansumal de ‘peste de 00-100 on in medal urban in rile dere, e nla de sealer cx apa a center popuiatea devento problems de prim onlin Inuit terdinja Ge wbaaizae habia: men erage nevot sponte to pt, apae cla cesny de opt se eontarcas ca un feswmer eerimpean tcfect een, Acotsta poate Haccolea de cortractele existe ia prev Fopartiiei reser s consureror de api, de secetuaies process de pos {ew apsor si de imposiiea procera apelin ele rein din eae cn (wilr prea arid obit we Poti statsicilor, 79% din popula lui ma cspene de alien. 1 ap posal, find vorbs tn special de Soouitrs unr regan inter populate fin Afsce, Avi de nv-et, Amena Latin, Diteattte fa alimentarea ca ap 9 lees, in special ory ‘unt multipte.Uacl fia de ereseen rapid 4 populate urbane. de cancenraren nor cen putemie populate in repuni climatic ck resure modeste de ap (orngele din Orient Apcopiat gi Milocin, Abica de nore, std-vestal S.A, ).de marines st gral de desire webs a lear, ir alile sari ‘dn cazn titan trestingertresurcor loa, 4 osaaior ive fa conse ‘nul de ep (dura, lunar, sezonice, nual), cin cee caltative obliga care tchuie sf leindepineanct acate reuse de apt, eeu ce presupine ‘nual specie de eat, deonebit de comsion, przun yi din vm tO mentventebue fut Mas eerie gh costa, ena anerarca cu apé a center opUlate se faloser cele rai va fale resuse amrinduss I pra sd, caliaten9)canitea apes. ap Donia y distant fi do contra expect. Cele ulate sunt ape site Ia (feaicey de aincime) datos sali or deoseits, tenes yt de ‘tele reativeonsante Onele Manchester (Angi), Dero (SU.A.), Mans iain, Brae, Acad, ec. folseseapeesubere pees slimertarea veces Fol de con, ‘Nimntaca ca up din lacurle narae se practic fa mumerosse rey tl, mu ales pernu onyee state in apropers unee mari ut acute De (emp, Cheapo se almentea2 ex 99h tht acu! Michqan, Bert ein lac Mayel, Stunt din leu! Haden, ee Ainertaen cu apt sacle de we ‘nlae dvr ot sus evened HN wn Ast, eapal New Vane ‘ineotoerd ow apt ci lcyne de bay din mut Appainchi (7 anioane ‘0, ogee in zi! Rub aa linia su ap din msival Kenan,‘Acestsisiem de alinenar ca op et ispénit pita Romnia afnnae con femal de amenearen orgual Piet a ap din ace de bade Pall (Ge pe raul Deftaa), cn Inu! Lops (le pe vale lade) se lmontect Oradea, i lavul Fiza se sprevizeneézi a Nore ar din cal Gi ete alipentst ‘raul Cla) Napoca, ‘Alimentuee ou apt ditt ein cli gi Dui eae (ot mal rar ols rompladue le ost mod numel In Hipse alo rowre de ap nfl Piast ‘phindin ul Felaware, Londea dn il Tame, Pail dn Sen, 2, [Nevesitiiecressinde de ap poiaill face ca mumeroase Toca wf fotovenet shmutan mal mate suse de 2p (Lond, Pars, Mescove, Buca “Tinsiger, et). Alena cu apS marind desaliizas ste uz te rex rile daft ts alterna, etl de staat feiondnd in CSL, SUA, Arabia Sau, Rmieatele Abe Unive Qatar, Algeria, Venezuela, ec, ‘Lora actual, unele conte intes palate nt fects deena dea, ‘decarocedispenibiliajite tn resurse de apa suet sib aivelalcerinflor (Tokyo, Rie de Jancvo, Seo Paolo}. Uncle maniesiisewe fa piv Hise ce apn ‘etree populate pot sven i in urma uacr pesiade recetoae Indeluagac. ‘Agua fest carl nce orae aerizane in 1952-1955, clad re reer fo eoliic fete alimentare cu ap wats dupt ce ia prealbi s for reiatedaeé print lun proces de reciclare state repos, Astel Ge srs “teas rebut fo- lost ins cu mus gi pi naman situa exospponle ener etefacereacoifelor co ap pe nga suplimenine pe ot por ‘iu rsueelornnvurle, se inepua ceva esse ea: rjionlizares consume ‘lor. rere conse spcitie prin ehnologiirascete evtarea sip leonbateea pout, eiehyea spoke. F. Ceringele si principatete wtiticari ale apei in Romania Dervokarea economic gene a nia ds wepat ao cresierefoare mare a necearls de epS pete tate ramarleeooaeaei rina solid util dn cof ce nal ml reervele de ep a i, Dai in 1980 volun cernelor dl a ale tutor osingolor a fest de {4 mide mde ap, in 1950 te 26 eer mle a ato 1990 de 36 miiede m Din toad yolumule! de epd capa, cites 1% exe ssigutt din csune eterane, 48 % dia Dunere ff test de 4 95 dn esa tele dep le sailor introare. Prieipalele ul ala ape: sunt afimenti cx ap posh indut- As, irate sl amenajinte pisciole, Ponderen volumeler expile spain irigeiio cu 50 cla toa, 33 % indus, 13% popula 4 amen loc psccole. Penn aimeaiaes ou ap aindaslel se prevede fn peopectv fon velur annual de 17 ailerde men fh do 13.3 % mine 9 ere, Ponderea in ues volar «dein ope de sve pear setae Emnocktive ‘4 ini, terete Aimertarea cu ap poi pie crest fn ami 28 ani de crs 1 oul, Ast, duc in 1965 cra atanentate cu ars potbiin sstert cara ‘at uma 261 de local, level dua nual for aj a pee 2210 (Covespunator a erst volun de peti distil de bs Oo are 1 1955 Ia 28 elie mn 1084, din ase um 45 % Fi dotnet wc ui cai, arrest penirugespoiis erigerease si pert esti acl ‘Volum spe ulzae Im acuta (pera nga si psc | cunoseuto crete cemtina pe maura ane de ni sore i pez Ain totaal supa amenjue pots ge, repetsir 37 alan: het Desc 6) % sant aimentnieex ap die Dan egies Romania nce In secolul al XDv-lea anmand ce sens pene stefan nn is Reming (prin sistenele de higalt Terast weile Mlostistes, Cilio Bias Giurgn, SadoveCorsbia, Crivae-Vinjv-Mate, ee) Podijul Meld ei (une se emer sistomele din bsnl uh Vel), Cia de Ves une ‘ele mii man sitome de rig eal pe sal Marey~ ea 25000 hee)» InPodisu Dooroger (sisiemele Cara, Shoe, Rakadag, Tepsly, ce.) oi de bularja de ai relativ“azardt” dope rele cusan de yp ce rovure medete,s¢ impane o disibujc jcc w okosntrindesrae $ tricole pe weritarial yin, corlt 95 eu dopants suseher Ge ap, ate! Inet st se asgure 0 uilzae mifenals rin eiminaren espe gi prevenice eqinaritresurseer. Aces fap ne inept aden, tn present wp oot f anu dia fcr determinant tn Wares deez asp amps fe feriovi edifeielor acti ccamomice censuacate de ap 2.3. Valorificarea resurselor litosferei ca importa sw rapt rssh de ‘ibsiane mineral ile, eae sin a baz deal nd Litera exe, 4 acciag inp,supontal inven: de se, prea gi anne nserrve p ‘oni, comin, den mou ide It aie prneiallor ssc exit} ale om. Dopt poriculaitaile yi inporta ke economic, butanol ineraentilew quent oie 1 reurse energetic, ewe cui cms fx (etal, pete nasi ore, yu riuminuase) 9 wibeanke radiative (ran, ho ‘teva, on nn ta re ofgier ene elects, eat fet en ‘nid tcc dete pian pete cote rant ae anlar Gn hintaan)bb resurete metourpice car cpr minereerie erate (elma imporiant ‘nd erat) si minereurteneeroase (care curing expel pmb nel, eo ston baud ee) reserve clinic, dine cae ot 5 vaio srurie de pots, ulate in produc de ingigicirte cimize, sleuile de nia, cate sonatas princi> ‘pala ate prind entra ob(eresprodselor adie, pre, tliat la pro ducrea scidaui sulfuric, fosoutele st mpateele, vtlizate penis obynerea prodasfic de supetote 4. matte de const casera egies, ol mai inserts find marmusa, grail 2.3.4. Resursele energetic A. Aspecte generale ‘Anul 1973, primul go peroler moncaldeclanal de vidiaces pelt etude 4 or de ete inte OPEC. La rt tn, tn 1979, din non peat o modiare npr petro dubléndul Cretere peli isi a ‘sing a un so volt econo elo state dezvotate fr cae se bazan ne mt stem tokargys oe Gt ele cents Fst hineton energie: elecie Peni ai duce depeeera fal de aurite arte googie bogs In po, unee site devo ates. ntensifien prospect in adel tert. "ula or sajna pene a identiea puro de energie, sein eaves eo det pont uni eu ecultate benef. a peezent, Marea Brianie, Nerve $i Niger explonteuat noi rezone de hiceatusiajangind in © produce eae fe permite chiar exporul aresiom. Ca stare fle OP.E.C. Ga cadre woztel organiza, infinte 121960, sunt inelnse Arabia Sod, I, ak, Kael, YVevecvel, Quit, Eairaele Arte Unie, Indoneai, Algeria, Nigeria, Lia bon i Eeundon), chiar dad dee 75.1% dn ‘moediall, ju part rupromafia po pina mondial. Producha moral de energie a erseu sentido la 27 milan t 6. 1950 le 9.53 mid ec. fe L995 pens ea fa anal 2005, dup unele ‘rcvciuni ctonome, si aang Ia 133 milade tec, Aces ces a ca- ‘ont procesului d>indusislvae att de earatetsie pent perioaca conten reem ‘Aces rim de dezveltare seonomict peas f suit musi do peezorfe ‘nor tess energetic, de unportl acess preci 4d 9 pare Fnmncird primul loo (229 %) wrmte de CRT QN1 9, RPCHinood (1 %), Aartia (66 8), Germania gi Maren inl Tn vitor ce leapt ca aes ezerve 5 ereasca subs in dese ren unorzicinte fe crmane Afric desu-st saya ale arele poem five mal pun explora Prodi wild lohan ovat fa oneal a mare ancondcot chum tuck ponderenacetes comet red balan enegeiit monic La hivelel andy 1991, product ordi’ ce ekbune waist 472 maioane fe (2.9 cx aa det 01930) pie ct 1995, ace producti sh Fede 496.6 nile tore a} won Fig, 3 —Repartiarezervelor ae cir — 1095 — Gepl Be Ceca) Yn stuecure pouucic predoriot major ebunh supeiert (78 %) tar primele ti sae cute au bau produ: rmacabile au font. RP.Chived (11309 miiaane tne, § UA, ou 9349 ralinane lone gi Inia cu 288 rl cnn toe (Hg. 4 In conn ce privet vii au locitr, cre eter a ‘rnd de ssiguraze a necestraa de consam, pe prmvele ber se gisese Aw tcl (12036 kyloc), Poll (5252 ke) pi Grecia S001 Ka00 a rcp pace mc 190) we tA POPES cogralel a prineipaleorbaaiaecarboaifere ‘Buropa, Principle lar productore de edrbue ale veciuli cont- ‘oot sure C8., Germasia, Poni, Macca Briunle, Republica Cehd, Got ominis, Spania Blgeria, Fran ee Comuniteee Steir Independent, ene prim le ta le fn cece (4 privet rerervtedeetehare y Lou a tiles cx prods. Prinspalele ba ‘a carbonitere se alrtie del ves! est, cin rac eleorn amin: basin Bonet (Uecaiow), bina! Kargunds (Kershsa), baz Kismet (Kuzbe). twsneie Kolimo, Kenk-Acinic, Cormtovi, lacie! de sud, Buren, ec (Federaia Ru) In nord! acest ye glee bazincle Moncoved, Fesine, Und, Tungusis, Lean, Kamen, ete (Fedeesfa Bast), Se a expontonnd ‘bene in unt Cauca Grain Bevin Donk (Doras), cu © surat de 25000 km! cantoneeed rere de crbune cite spoil de exatnfe ve Patz Nope dn appsere severe er (KsBavirul Karapenda, localiza a nod ge lea Bus, are earbune de caitatesuperionscosicatil, fost nines metbugict din Un Princip! bain earbrifr di cre 2 explenend linia i chebunele ‘brn este eal al Moccove. Cal ai teat errs de extn sunt SOvOTY, -Kaluge, Borovs, Novomostovs ete ‘Buin Pecira ae cea mai mare suprfe din Europa, Iagotad ‘certo de expen dela Vorkta ete, ste. Cisbaete crt este font in indosta in vgiuaca Sankt Petosbare ‘Din brsinal Ural ue explcneaat ait cihuse superior (ln Bre, (Coliabinc, et), cts cdrbune brn (Karpinsh), Tout roucia este desist ‘zonder indisrae cit Ur Gemania, define 0 cantate spreciail de eda, din otal eae ‘velo 230 miliane tone ind eb pero ponte ea oo nfsor 0 tot- eae 907 elds tone, Prinspala zor carbonters ese localiza in vestal Geran, alii de care seat pss: sate bazine carbonfere. ‘Bazioul RuNe produce cice 90 % ce produ earbunilr supecon ai Wr exiznd-se peo supaftd de 7600 kn. Accasth produces oie in speci din exile de ocracie Derraund, Eee, Bocham, Dusbur ‘Obediauser, ‘Bazin Aachen localiza in apropiee de grnia.cu Blain, dispune e ‘acter Iiermate ell, cae se exploatsd si Ib buzin Sachsen Is Zoickau, Drea, Obst, e ‘Sito in epropiersn actinintelor de fer Sin Lorena (rare), bezinal Star are ural mpetant fe egies espe dato posibitiplr de comer, feat de sen pre mineral Tr sudenta) muglor Harz este Heat balou aubonlfer Sscno- singin eae canloncizt zicaniie ve chan inferorexploaat in ceatele Torgus, Lape Bora, Hello, te, Tot elebune infor, dar Tnt-o cattle spuesinbil > onpleatesife basinal earbonifer Cotta, stunt pe rl Spee Rexevele (ble do crvune din Pelonia se ncca la aproximativ 60:5 smilarde tne (1989) dia care o mre popdereapatine clibunle sapecon. [Majeratea zicdintclor de built se alse canta f Silezin Su- petonr, unde principale cose do curse nt Katovie, Rybric, Clive, ‘2c, clibune os vo explostnrs in Sila Ineioed (Ia Nowa Rud precam si ‘npodisal Lubin. fn area de vest ari, Is Laban, Cybica, $1 nord, [8 Darlows se ex ebbunl infor TExploauste clitaicr in Marea Brtane conatiais 0 tadiio voohe, sctvitate ocmomiod cee se rscich tae cin ecoll al XVUT-les. Major reserelor de elbune sunt co cali: supriars st extag din eiteve bzine ‘obonifere ma importart. i? lo Man Ponii se extra csbune in ceil: Yorks, Shettel [Nethingham. fe testa find Ge eat spesioar. Th Wale, In Can 91 Sica se expateazh in spc eneac, pense oon nor exal Angles prom Copel cente de eatin fe Dare 9Northimbean ‘Apwoximaty jae din pret ni este ogiut aril Senfice nde pinipacieexphstin sant oe fn apres unser Gb indore. ie, Geggemouth, Lar, et ‘Chace asgath nto usr fom produ Ue eeepc cin Spun’ ca tote na 36 ghost Sto caste fare mare Prien Sactunte de hilt ale fib set locliaste x Maggi Caeabc la Wares Matlans, ot) i Stra Morena (ou exloaie dl Benrtoya si Ese) Eran ae prcipaleleexpicaan die chbure Tn buince extn Mosela (in epianea Loren) si ValaroeanesPas de Calais ssi de eate se participa, dar intr ve er gentle de eatnye cin Masi Conta ‘Cinca 90 % in serervele decir ale Bulgari sant de cate se tiem ele find bala cu preccere azinele Vit, Pik Sof Hu Deleev Gote ete Hula se cxploacazd tn parca de nrd-rst «Wit hi (hate, Beloradcic it basinal Sef TRezerveimportene Ge churn veges ya Ruble Ces io wel ele tialistind cites 11.6 nila tone ehyure superior 9) 9.8 mde {ine cel inferior, Ce mt ienovtantbuzin ctor exe OxtoveKavint core Aprovizionenza tn buns pare industinsierugied din cole dou ste, Ate tine catonifredar crea wn gpa mal esis eka, sunt Pen, Kose, Klatno, et, Cele mai bopatevchints de cithuneiferar se pes in bz hale Mist, Sokolov, Mary Keeen, Novihy-Handova “Asie Cele ma isemncte prsueit e carbune sant objinute de RP Chine 3 de tae tate Tr petimeteul west coninent un fs tte kportnicezerve Be elehune tepbticn Popular Chinend ete pincipail production mond de foes el psindeae in acelag tmp pe un Joc de seam In Herth le Gdajintionre de rererve catonre. Acese reeves sunt de bun eat we ide enplon, ezerve canner acs pastes de norte opine tare parti a profuse de ctu custo 70% din tot Pitspe cm fed encajieet Fash seri expats in caver, Hosa, Fai, Be Jing-Kathen 0 mre parte cin cibanelecyjim h asese expt ete ‘ian ans sepen det shan HReeraptniortnte sont eatonte ara Poin de oer 9 novice Shara I Dalai 9 rh Marte CANE ‘hewn a Vrctuns, Monat etmai extaye In Chonggan (in Bacal Roy), Anyean (In Mant Chine! de Sud}, Homi Turk (i rgienee Xinjiaug-Uigue, Aning (Poviqal Yunun, ot Bcernte de ebn infeed), ‘Indic ese 3 deus |x aint peodueoae de cibune pets ca le ‘el mondial ee stucze pe eu retin eracte acest’ proc prederink ot huis care este explostst (u badinele din Bengtul de Ves (Sindh), ‘Madhyo Prades, ihe (Hezaibag). Orisa rc), bil cul: Oodaver (Ginger), ot. In parte do ost pincialele exon mat in epropiere de Mears. Jeponta, owjoratea zcieatelor ee catome st catia i in |ubie Hokksido 4999), Kyuatu (39.5% si Honshu (10), cat dart go smi redus a statlr de cirbne ga condor teconice acfevoable aoeste ‘cevicte mu sunt reabile rents explants. Prinspalale bung cabonifere sunt: Kus, Ishikai gi Wakkanai (ine Hokkaido), Chiesho Gn. Kyushu) gi cele din Manji Atukiua (ns. Henstu), Marea majonitate a neers de cobvome al Japeiet tens iiperta In tro Asiei se msi explostcuzkclebuns, arin cant mal reduse care acoperl pail neeesral Her respective tn RPD, Coreen (te special ‘atc in baznelecardonifee Phenzn i Tokchon, proc gi liget in parten ‘de oord a peninsule'), Caren de Sud (thane coesifcbil lt Samchoek), RS ‘Vietnam (i bezncle Quang Yen gi Hue), Thailand (la Lampang, Inconezia (Guilty chtoure brn in insulle Surat, Kalianta, Last, ee,) “Australias! Nove Zeelanda, Auta ete principal tees dn emis fer susie eae dene reer interanne deste en 170 meds tos) po ‘buza ena objne so duce Isennat (252.5 moa tre, 1995) Prise pele bain cartunifre sun canta ty stale Nusa Galle de Sud (in centre Likgow, Miva), Quonsand Gn Mans Megan yi Feniaula Yor), Ausalin de Sui Auscaliade Vas: le Meehan, Prt, Cli, (Caruni nor’ precomina in Nowa Zcland fied exposai fn epe- ‘inl n province Westané si Southland. Pricpalele centre de extractic a hu Ie cunt Mokau, Westport, Hikaracg si Malvem ile America de Nord. Continental nod emericen se remarc at pra r= sere sorte de eicbune [in stuctuca core predomi eben pero, ft 1 rin producti realizat,incontrbuia cen SU.A. deine um ol oso” sn ums de Canad ‘Staele Unie le Anerici den canis impresionaae de etbune, r- evecare pot fi gropas nel prvine: Prova Nurtior Appel, pein ce msi mare 20% de expos: ‘we medrbulor is Lune bins wit 23d preducin de arc fini, Principe centre de exace sus: Whecig, Huntington, Jk Sev, 6 (tine, Cott nares Pasa Provincia nterona doje apse 17s din renee de chan fe SUA. 9 cca 13 i oicyn de carbs Expat de ssa nto sow, Kain, ubtuhy,Mshoma, ee Ciliates = Provincia vestict, cataneint prncpulele recve de eure ae SUA. ince n bastele entre dha tisk Casal, Wyoming, Dak de Nord, ec, dr cue expleaat it cae de eis bi. fp ce ats fovebora ce aie eure ct accent, apni sneer ast produce reduc. Canoda are o prose cebiibeats ps sate di cnloneer nat ve relat insermate, Cole ris syportante hac athe ee se eas fp viile Newroundluna (Syoney, Invermes ee) Columba Bane, Alera (Cuter, eninge) 91 Sashatcewan, Preeti de cibune waits ds Aen ms acopetd recess nein ce inpue impose ner cant nseonate de sve, Cele ma nape (ante bazine carvoniere ake Mesias aplasia) Sam ust de Sabina, ta sade Poet gn nal a ta Neca de Gael Afrios Conincnl “osu deiae rere rede de tune, ele mae Inverse ine Iealzate in Aiea de Sul i Nigaia Ca ate, pone ean ottinet la praductia mesa ete foarte risa sale mui rauie state dan eae wi find vote simperiecioane pont stisioeren cere intern O one parte dn cibunee Aprce de Sud eso eset apt ce de (ermink tliat un special fn sdernge Prneplle ccm 6 cabune nt amplsae fn province Nutt gi Transvaal n sa de wad oe it eh eqn: carbone care puis in products pons sy pone iene Wh Velu. Witbank scene carbs le est Carbuncle dim pevinsi Naa prezotd un ean scat de carbon hee ce i confer hun cat Ww, La Vryhsid cite prin cents de exci, Fenipeelereave de flrbune le Nipsvier sant cantonate in ppc lecbtfiee Emap Le, kaha, ete. ezerve mii se cirhine ta ses Panwa Borns, Tunisia, agers, ct: Amur de Sud. Ke2wWsls de cave hy acest Coane SANE ne enofiestive, in stucana dren preshioit cirbuni de ska calla loot i toc yer eves: Principal vercive de sbune sone vit ‘on Spi Model, vam de Chie gow fnte de exact Lt, Pana Ries, Vents, Pow ee Zinbabe, Revert eda omProdu de carbune cin 1995 a ceva! fa de 1900 de a 382 mi tone 1.1 ii tone, produce eae na uecperanacesarl de eanstm nie, fap ce imp ‘portal cesora Raper la aunarul de leeuior, reese o value motie produced de ese L213 hye, “Anirasind define» ponder feat ac intl reer de cue in Keminia geste exploit dour la Sehela View Fig. 8). Citbunt sanracioy se mal exeag in areal Munbler Banstla la Sine Redes, Buin ‘Nout Clocrii, dar in enti neseritinive Prisialt bain cerbonfer cs cae we stings alla exe Depresinen Petrvan, seconds do replonas caronifrs a Baasilu, Cele aa de vant mate de exracie cis tarinul Pexojani samt Lopasi, Urs, Valun, Facoenl,Perossni, Ceapu ai Neng (une se explosteant hls encrifiabls), Peuile, Livecal, Aninoass, Dilla, Barbaent (ce renee Ge ul evcesfcabil), oe In acu Munilor Banani, rerervete de ccbune sunt dispecasts 5 ‘ai pus renabite in exploctare. Dia acest areal se afin et ll eocsh ‘cai, i Ania, Secu, Ponor, lt 9 hula nescesfesls, I Big, Lupec, Baia Nout, Coc, cc. (Cavin ania expootua dowd bance sacbonifere Cominest (cu cenre de exact a Au, Corot Lerga, Leas et), Amaya gta eplunes cali Brad. Zichmintle de ciebune cue inten teconaty ei soni reds ceen ce fie en explatrea lor fe eels Liga ne gsexe in anti mua ma, rezeeve are sunt ost in ‘va mate rep ale jri,Prnepala eghme xk anton in Subarpetl Oe Ao al Curb. preenn yn Pail Gt, Cal mai nportanie basin cre How aunt Rovina-KastnSn st Met In pri bazin soebenifer ‘nenfnmt. explo se fice mt eaners, a Heerepn. Rovira, Resi, Clos, ‘Gra 9 Tiaane. Prinipalet enue an taza! Nott sat: Moris, Lapodia, Leurls, Post, ee Celeateesete de explontre align din cease lune sunt: Cuces, Alun, Albers Gm judsfal Vila, Berovoisgs Coden, Poicnr, Jusur, Mpineancs, lipest de PSdure, ec In pastes de nord vet © i,t vile Crgual Repede i Cras, se sexe acon rogue din care ‘plata Hg Painipalele ceaue de exuactie nt ia Varran, Varin, Bonunlas, Ip, Skenigag, Deer, ee A treat aro extborfer ca eeplocii de Kignt ste contrat jurul senelor de cxtanfe de 1a Racos, Virvhit, CRpen, ee. din Depresianon Beret, prover is Vea Cj din Mun Bare ‘Cenre nai ici de caplcacue a Tyniuai sunt lealzae in Cutoaul ‘Timip-Cern, Depresiunes Pigs, borne! Bocevics et convener‘hetminile de ruvb we gest casumate In speck depestnie ine ‘rumottae din areal Carat: Romina. Adil derezcrve sunt hola DDepresunes Domelor (a Vatrs Domsi, Nera Sarl, Poiana Stampe)}, in Depresiunee Fars (a Mind, Seca es) a Depresiaea Cie, ee Comerful ex cisbune Comeril eu eivtune se dostpord fats il eae doin vererve Se orn de carbune $i rile eensuraomte, represented ta acai tipo ports ‘porta a schinburibreconomice mental, Ciebunele resieabil exte ex. ‘ora de il din vestel Europe In spcial Geman) de S.A. cite alte Biri coropene ware mn dispun ge reer de cltbune gi ee Jopona, AE cae tal import chune i dit Indi Atlin, Ucrina export cirbare din busrl Dots cre fa din Europa cen ‘eld prin intrmedial Muvulul Dunarea, Datnth rezervelr redase’ Marea Britase gi Fan ipest icbune, 8.2, Reaursle pole de pert Peele (et este an amestc weal (consider a roel sediment ‘rganogen,seusbiolie) cae se prez, de che in state isk, vseem, ecaloareaeagré-ban Arc deat de 052-092 (20°C), et ifm § jie 0 putere calor de 9500-11060 eal. In privina genere sales formulae mai ml ipetecs dia cate dowd ‘sunt ma vias nota cgi miner (An care preipane o sete cree posts ofa dea in coli de wemperaticd 8 pesane nical, cena ce in Sap terest ae ot forma dose Is addacnn foure man) sipoera ongiit ‘orgmice. Conf aceite ipoteze, pelos. forma dia component de baza asutsiansorcrgnie (lipides, ler decison galbumincls) dese itran ‘media de euimenae (nui, solmasr, tc.) unde, in enimite conti de tem. enw, su ava lec pocsae de irusforinare compe. Carona i ideogenul sur psncipalle elena dn eae este onste twit pevonl propery scosea vari inte 28-875 % penn carbon lat hid ‘emul 11-14%, Senunarse mai give oxigen, sl ao te Enis numeroese citi de clasfnre a pelrahi (pS grad do Paricpere a hidrcarburlor component, dipd preitites specie? dup onvinutal fa parting, ct.) inte care ua pe Geo prezeatim are ‘to iit case: peogrfie-gelegic Ati sfaiminse de peel pot fide plana 9h de gesnctinal, Exploambliiiea zieanirteler de pet est dict influent de onal geousie yi, primal ti, de dimersunea netrntievwnes, fn geneal te expamtzt da aw te ree pent MOM oh de ow clr "upon", pe tv rease recuperate de 1 eee de et ete Feet, i ane 25 san i Cal Pere, ete oun MGSAL.SU.A, Aiea de News cite ial in Chine Venera Cocteieal de reeuperahiate a pleut este un parame de seotebith importa el dep ln cdl suse penneabilats tp fon rocii magazin, de prosanen genta otc De wpe, acest etn ‘wcilear inte 2-05, pri rst eu un coctsint de recuperate foxrie rat mumarandv-se tn special cole dt barn Golfo Perse. Nema seosficin| de reaupebiliste poste permite erates proche um ‘knit, dup ce securoaste rele wee mgs, porate acest, pe fun pall poset ‘De mare importn este si stcimen Is ears 96k canlonae woete eamnine, deoarece est panera infuerteazd pro ext. Nes +e fu fore de explotae pin la cies ICOM mia CS si SULA. dancin fee + cicinintelr exphotabil: jadantial este mu mal nil, in iad ‘big 8009-4000. Rezervele mandi de pred a sunoscut ona fai in st Feytura cu dezvanive ehaclote,earea pms nvestive veo notre act 195 rezercle monde de fer s Fbeay doa la ctea 7 mane fone, in prezentrezevelecconomnis explo se ifeazd by 40.6 tetas tone, lia! apes 360 made tone reeerve probabil i, Tara cea na begat in pool ae Arabia Sada cu vlan de eens «de 35.02 mane toe, arate ak si Kuen 13.41 i eesti, 3.35 me Hand we, Avan repeal aestuiaeatr pane ea in even een Oriente Apeopu i Mi ne, le pr, ete oe Boga pet W din oa) Pe bert asters se sue Active de Newt i Cota (83 YO, America de Stal 2%), Alres [72h imo 8% can Foran Run) yi Ovni (2 © twee pave cn wes ezeive sume canton Hi zone platomele einen we npr, a js bane pli be 21290 t {bye mea Pinciplere-enucpse napde era ste snc di ragtnen Goi Pewee a New Neves Gold Mewie gi wll hes a va 9, Peta ee Pdi dep a cise ctr aetna Anta care eit 11 one ne ca ‘Mite deserts de etl valet ol telluride iwc sajnaoa ig. 0—Repariparemrvlo de pee ( lame rnieiG eal) ier tone 1934) 4s 1995, poslagin yuna de pei fost e398 fe eaiath in spel Asn (42°, na de Emp 12 ‘Asda, Ets ercnevul el mai bya a ezerve de pet, ap ce Wd po stiles de save gave ra rides produ, Frisegelele serve de pe ‘su cantonste I ertner Crosal peep Miloca gin are djs 2 itn veztvcte canes ale lu. Lp soli exacts se ema Anais Su, anc un wulum ee reeeve ue pel care rick Te nasi de 426 mine toe (1895). Aces. peto| SH 35.2 milla tse 9 thle eae a8 din seginten tte, le hae, A Qa At Da regina storia Bl fs, Seong, Ran Vana ee (ele i canorete ex Monte Zaps fas ceneude de exacts ae I Cas Saran Ala Jan. Safi, Mona, presume din za sitearng de a Cus, Hay eh Tak inte Be Wl anal din precio de lopontay pric a ine os ian exes evrst, pesca, pra en ONL. pein pela Fn need tt sat Isa i Khok, A aah Ms a, Ce fe pete in ton sant re ina ne eng eae iva gin Ural eval fst teste gle ce Rewer umn eae, hui ayttn titania dese stele svelte a of ms ast Ah 199, pda ia» Kenta at de TO Qulome wn ¢oh ema nano a cx le a a inirevervlr sleds vv 9 te oe, sts Dagan nde se sbi 90% din produce AeA expe ne Wai, Miu al Aba a, oon a tae pares plat xr int expert lsh Earp Occdetalt. “otf acest ookne scoped pros imperan de pawl sk sum raion ce eave Entra Arebe Unie (Eel Abu Dad, Baal aba acl Sanja) Qtr Ona Sve Tce ‘evolu fost rapt « rece! de pel a fst aegis fa RPOhined, xa cae in 19S 1 ate pe lel al ghcen dol prucktonlr menda de peo. Cele mat rmprinsrezerve sunt agora reghnes Xinarg-Uigur, tx Bazil Roy, Pel de loess, Depress Tat, Depress Toa, ‘Cou sivesheprotestoe dopo i As Somat ots Indone cern reat pane prin redete enzat pe nen spi in fola Sumaters sim pringpase cee de enpcalre «pettus Caerbas, Mies, Pel, acest obras iT sue Oe i Reimann, Die ani de pools wont caplotene fs Ina, Myaua, open, Bran Fede Malye, ‘arpa. Lin in anne, preset CS, Haropa et aden producto ce pete in ee, pote apa rin pot major pte state. GiS.oul exe pina peor de pet la Faroe, ce out cb 2 ‘ovina eum an o eset pods. fn udu aente conn e eared marmite region de eplatre epee Reanen Ra df ate Vea Ur ig rece de pero! pene mie zon eeomise dia CS. Pilg ene de exact Sunt Fem, Kubin, Burns, sibs, Vola ~ Regimen Cauceahi cxpinie ccatek 6 cxplodare Goi, Maiko, Kanog. Neflari, “Repones Strece Vew. pcph cv 0 pone insert It produce nainsi parol! fir oat spect a Dail moe a ‘aki Obs pe afer Ur dn ere al esl ade expose a pula cae lance Baa, ou prnplte etnias cena In Pein Aperos pe plore cena ifs ert * Regines Ems.Mapeae. cu contele de exeanie Makst, Hints Doser Fin er al ral a), Uzen, Prova Ga Pesa Magia) et. wo regie plies ou te eclzt iapate d aaet ie Cespice ‘Se mat extra pel din alte terior ale Cal, dr i canta hse (Sabears fs Usain, Republea Bela, insula Saban, et), Al doles producer de patil din Europa ete Nervgin (129 mitioane tone in 1995), in cae principale rezerve sunt submanie’#hofisk, Fis Bream, et. in Mies Norcutu). Alte rezerve au fst sdetiieate tn Marea Barents in Marea Balls, pecan ito zona wrest, ‘Marea Brianie ne © proéucte are (130 nice tone is 1995), ete ‘ate batt tt pe reervele submatine cin Waren Nordin. Principal plat forme de exploitaresni-Breat. Mags, Pye. Pores, Josephine et de wre etal ese trimis pe usa xa iermedilccnducteler de peu. n pesimetu luli so mui exploutcazh doar can ich de pexol a Notinghan 9 Manchester. Germania, éjve vezerve de pote lcaiste lire Elka gi Em, da producti ee inset! fat de neceira ner, oxen cx 0 obigh xk mete ‘an canst de perl (C6 rieane toe in 1389), America de Nord sf Cenvale, co apronsraiy 5 Sain reervte mow sigur 18.8% din prodacta moncildéo patel, Site Unie ale Americ, cu 0 predusie do 384 milion tone (1995) se-stmerl pe local al dies in ure in devanati door de Arabia Sau. Te adm lor exit mal mul regurt care paricipa ou ponden vanable le products i = Regiunes Golflui Menic, copriade ceave de exreic pe terteru stutelor Texas Ranger, Corpar Chie, ete) gi Lousiana (Beton Rouge, Lace Chae, * Regiunes Mideoninen, ci explosti msi snseamate 19 stele Oktaboms, Kens i Arkansas ~ Regiusen veutck a SUA, in arealal mont, euprnds principale centre de oxploatare fn perimetrl salar Montana, Colorado, Wyommg g New Mexico ~Prnvpaleleceae de excracie din regione Calferna sunt locate prec a apopiese oral) Cele mai importante reerve de petrol sunt custonte 1» segue ‘Alaska exploatte a Swanson River. Grane Fon, Price Bay, ‘Meicul«objinat in 1995 0 procute ée peel de 136 mila tre, sitatoduse ane pe local ecund ta cau coninenul aod anesican. Print falele contre do exracie notin poninmla Yuoutar, pe litorall ves a Gel fu Me in rpiaes ebatita a Golfbi Cereporhe (Canada, doar in uml decenis sa rematet pe paja meni a pe- blot ty 1995 o produc de 69 milioane lene. Cele me portent ‘acre st cantonal in proviile Alba fu certs Penta, Lest, Sw Miley, Columbia Britaiel, Svkatchewan, Manitoba, ee. In acela. timp,Canada mona 9} mar casey de psc Venez Unie ‘Tri Todas, ets singers fare productoere do patel din Maree Caribe, cu principale ezveve Lali Tn nels Trini pn nel eben vine din groper sete ‘America de Sud. tn acest coeieat suet canons revere importante le pou (6.2 Fd eeryet mondiale), llzate in special a Venezuela. Realising o produsis do 152 milage toe in 1995, Vowecale ext plana pe loc cnc i iertckis profucttilor mrcial de peal Cle mal ‘mporante cenire ce exploaare x ge'rolili sunt localize M_repenes ‘Marcabo-Faicon (Mara Ro de ro, Cabins, ot.) te baznal infer celts ‘usu Orinoco (Las Merces, El Tenbladr, ec) 1a weal golfer Vein, Tene Pavia, ecu ga plan coninels ext. Principalele explo ale Argentine et Iclizae a Patagonia, Tarn te Foe, regivee Salt. prcvincile Mendoza si Newquen. ‘Bratta impoca taemaste canta de peo! pena sl scope sce sacl inter. Rezecee ste, prea aye gsr nstatcle Amazonas, Ciara, Riode Jancis, Expire Seto “Africa Razervele de patil ale aos coninet ni srt fot pe depia fanoscute, fipt ce speranf= itor fir dea dentifice noi rezerv, deter ‘nd ast creieea pooden tel aticane Ista rezervelar mondiale de perol Cele mai importants recive carencte fn prezet, sunt lcalizte tn seme ie: ‘igri, eto os mai mare prodvestoare de petro! dine pile Ai slinind in 1995 producie de® ricane fone. Principalele 28ctinte sunt ‘anvonate in Eastom Keaton (no River, Wai site Cental Wester Region (Glemaxo), in zore trou, yen ox ta ep! elit Nigel 8 mal existe ake reserve de peta. “Libio ve dtsen, ox cle 69 miiane one de petal extras in 1998, pe Doe a dite ine ce aficane, proucis obi fn spesal din rezervele localiza tn pata de nerd ar (it Bi, Taosn, Baki, Bir Zain, Dela, et) sllicex de ext (a Talsar A, InisuB, Galo, et.) Cele tai imports ricSminto do patel ale Algerie ust easton In sone Hai Mesacud gi Poligac. parte din procs de perol a Algerie ete fexoorall iarresul ete prefursin rfl de pe htoral agp aires v crete leet produce de pel (eae wane 146 cilicane tone in 1995), onus peepoadoret ce egiuan Golfalai Suez Ale Remade Belay), acres adanggexplontsil dn Pninaula Sis (2 Mangan, Gest) Benefiind de revere terente Gn rgianen Cabinda) woman de pet, Anata obit 0 pragustie de 30 milage tne in 1995, ‘a, Bele Ane CO pane te preiuctezA la afin ee Luanda, nestle export ‘Avtonimatv 75 % din sual veitarlr eaizate de Gabon yin ex por ae dates petrol. Calo te! poste rzerve sunt eal I ba “ul idee flevilud Ogove, ce ceatle de extacpe: Guta, Oklo, Ozu, te Ca produc mi mededte se facto pe fsa predacsonor aca de ptr! 9 state Tulse, Zar, Congo, ran 2c. (Oceana pericipa on sca 8 9 din producfn ondilé de perl datvith ‘Aus nt rest tx 1995 0 producti de 25 mailiove tone, Principle: toe din care 4 obit cent produce sunt loadin We 2ona srr Bs sin atl Queensland Ca Moan) [Resursele de petrol ale Rome! ‘Roménis coe use in prime ile Juni cme a flat othmologie smoderei pet explostre petrol, I pene, dapdestmaie Servicii ds (Caretin al Congres §.U.A., Romlnia dspune de cezerve ered ptt Canta de 99 milioane wae, exerve probable evalunte In 73.3 liane tone, pen ca recervele nodewopert ok varieze ine 61.6 gi 246 milion tone Fig. 9). Produc de pel cance in decurltimpuli vara determi dite nurs, petty cs dd 1990 eels consant nest ty 1895 fo valour de 66 mline tone. Aces cactus uu ec fash sufcientS portne ocean irr, re 2oas Bind novel impor ancual anumit cnt i de petal, mai le din CSL, Oriental Apropiat pi Mc pin Asia, Deon Drorpctslorefecunt fai ec in Romania exist ra mute reser din ‘are se explotear pero In Sucarpopt Moldove x conturcezk oma vesheregiune de entnic ‘a pewolual, zouk revlorifiati te akimal Simp. Cele msi importante conte sent Zemeg Solon Began, Luckett, Moinet. ete, ‘Siboerral de Curburé cel Gee cantonsaztrezerve de ea c3- plains la: Ocrifa, Moreri, Guta Oenie, Bowes, Bers, Abinay, Tiler, len, Barbet, 2. "Reserve de puro din Podipal Gate sa: cates aiacni eaprinse Ine 600m i 2700 en Cole mai de seank sunt Megan, Vata, Londen, Boga. ‘Bibel, Romney, (ae Fant, Malo Mare, Smnicul de Sus, Gheres (ume tei ceate id nelle nape de Crore), Recer inrodus 1 eapltore perelului ese Cépia Romi, unde naw courunte douk zane de extrac: ‘Urn le yest de Bucur la Viele Giavecin, Tue, Cato, HaHeg te.) tiara Birtgan (la Ui Lgectennca, Jpsrea, lance, Onigenes cc). "a esl ese oaarch eel de exact de ia Sachin, Vas, Turn, Origora, ZAdten te in Campi de Vest 9 Supluca de Bact Gin °Deaarile Darel. Conte de exposure a petiolli de mai mick cepaciate se mai plac fn Podigul Noldoei (in sud Calinelo Hira gin Paton ‘ma Covarluul) ic Depresiunea Maramures (Sied) se patfonva comtinen- Misi Neg (carepartlpt evo produce anal deca milion tone). Comergal en petrat In fanctie de rivelu de dentine ecoromicS, consurul de petol st produce fevrobere ese difereadat pe tin, Principal rela expenaioare de evel cupinde gills Univofe Goll Persie (ran, Kune, Emile Arabe Unite, Oran cc) lace so adaugi ceva ie aficone (Nigeria, Lida, Algeria st) provum iC Destinatia pevalalal expat este Furopa Occidental, mai ales: Fras, German lia, Oanda, Mares Britanie. De aserenea,S.ULA. si Canada sunt ‘mai cousumatoare de peuol si produse perolire Iueru cae le dexcerind import petrol dn aceon regia moar ne odang Vonecesag: Mois 83. Resurscle global de gone narrce Dest sont cuneate ned antici, ub forma uror fear nests, le ia tn aera omens ulema ind semua tn Europa eco al XVIFea, la Copa Mick. Expoatuce sistemetcd « guzlorneturaletncepe ‘dor Ie efirgv soolah al XIXles gt icepl seco al CE tea ln pre ‘ect aceste rears ano lrg wtizae In industria energetic (datos pater Jor celorice cuprinsa tne 2000-13800 kcal’), indus siderurgea indusran himiel, (Gasle mannale po! eantonte in cea eres fat-ansSchda ie gular sa pot spire ancite ov renervele de petrol. Orginen organi 4 lor a ‘fest confireat de malé were ele ln mage feria degrade bcehiich a ‘materi organic prezeat in oc socimentare atae la maca adncime (cal ‘guclr stocne), fr prin degadarca chimed « reatslorergaice dia rei ech aofunde (gal estar), (Gayle raale vant slaiGonte, de sepul, duph composts himiet, ‘teri eare I vie in: (Gaza, rotan (sca, reasoci) care are un conf fare sca in nea, pla a 98.5%, Gnd o mate prin importa pea insta chime ‘Are pstere calorie foes mae prin adel ma era reduce reidule ‘Gazal de sondi (asia), care este wo amertac de parfine uso, cd predorinarea metanah alrun e care ma per lt hidrcarber (a, pro- pn, pu) ‘Secanar, tn sorposiin chine» garsor mata; she stemente cx: metal, donald carbon, ier orn psp sul, on Uncle din acesteelemsrle ol chm caiie ciel respect, find sf necerrk 9 rnfine green respective, Signal elem care ae in ports sconomici, sare ponte apsrea In compenen gazlor tale, este hia axpes reflect pit atl ok sague srs de produecre nds a In ext cetagerce Ldn gazee atrale Th parle ov accentnres prospetinloraecogice au creet si vez ele monde de give mati. de Ia T5600 mare 1861s 14100 harde mi 1999, Kozervele pounjle recaperab le sun estima a cia 27000 nile w. Cele ua tgermnate rezerve sunt aatoute fa Europ, em finent ate, ImgronrS cw CS, define pete $5000 mibiards m’ Pe lcunile turmbioere ge skuenai Asia (52529 millarée mm, Aca (10000 mide [America de Nord (000) mie m), Ameries de Sud (430 tre) 91 (Oceania (1 mad (Fi. 8). Progusjia mondilé & gaze atrle © cunoscat © dino gh mv: cists datos wii sorter suse acl in dfeite ram ale core sii Cabell. 6) “abel ne 6,» Princpiele i producto de gaze naturale a “Fetal lire = woe Tome [19s [i988 | 198s Fada Raat sara sssa soe SUA. 3ia2| 5309 | 459] 2055 Cara ‘9a vasz]—133[ s008 Marea Bran 36 nif s46| ra ‘rand o6| ar | —738[ <7 idonecla asa) ea | 6531] ‘Alger 92) _@7| Go| 2005 Urtext sail 3] 7 { wie - wos 3] a3] 2099 Fe, 312] a9] T1568 irre] aro aT (a ate, compara cp anu 1938, dnd produeia mondial de gaze naturale fst de 72 enim, in 1996 produce mandi a fost de pete 30 te oma mre jung la un vod 2297 mii ml Pe primele fous In orth rodctorr onda de gare nar (a vel nul 1996). 52 sive CS Tralee SU, Cas, Mavea Brule, Olan, 6lg, 8 Repatijiasrervelor do gaze natrale (ni mined mn ~ 1995) (pet Go Repartiti geograficla principielor rictininte de gave natural Earopa. ia pecivetal cembneatls nostra suet cartnate importante ‘lchmiate de gaze natn, fe a cepnne tert, fy regimen platter soninenle (Comumitaten SttelorPndependent. ABB cea ce privesc rezervelo ct i procunia de gaze nate (55) mila), CSL dene primal toe bn lure. Peieipncle exploai ac gsesc tn exdral Federici Rave fn: Povaleia (Garatov, Kadbige ej, Podigal Savropl, bain Peior (Vei-Vo)), Siberia de Veer (Borozovn), of. Ca rosary si vohum explostt wren} Uersny, Acerhuifin, Unhekinn, Tarkett, Penca dria wes. renurve nue const vast refend saalute pe tentrul CS, ein care deed anele mugisale gi pe titi [ce ota curopene. ‘tena. sepianen Tila de Joe, 6) mai ales in Olanda, sunt eno tanteacimulri de gaze naturale, reerveineranate fae cantonae $41 pit {erma cenvinensla a Mari Nord. Cuopredueie de 76 mili 1x. Olan se sitacard pe local al dail fn Burs, Principel aickaat este cel de Ie Getningen, one define ica 70% de woul eezersclor, nde cele de In Pasi (Mares Norduli, Sockere, Sonoga (a ert de Hangs) 9 spopsren raul Hage et. Indasra energetic din Morea Brivnte se Davewe8 hare masuth pe rezervele de give rare, cartorae fa special in platters contnertall Misi Nordals. Cole rai iaportate sie de antastic cant Cebman Haak ‘Wet Sole, Fig, Ninian, Locten, ot, de nde se explants annua crea AS mirc m? “Tot dn plstfoma contrentla a Marit Nonluaiexploateacl gaze mao tale yi Naregis(Cinca 0 line «fn 1995), t special pin cemele do ‘extn do la Frigg, Statford, Cod, Elafck, ee ‘Germania, toatecf nu dispne de rexe-ve inernate de o70 nature (o mae pane dia necesrul inem Sind ocopedt pnt impor) acest, reaizeat o produce mete de cuca 17 mllde m Pcwpale zie s° sfses in nordel rl mal les fase Weser gis, prcum in Bverin {word punele itlice ont careonat principale rearve de gue ratrle ale alist Ix Peis, Cremn, Reaio Fnulis, Covegsio, Raver. ec ecu transport paebor ature real: 9 rea dens de wade exc tunes cence de exrace, sau apace porta pin care se port gaze al ral ca prncpletrogion consumntoue alee, Aces resume natural ma aur eaplate in Fra, Unga, Pali, ‘Ada inten an malo si pelifere din ces: continent dues ‘inp steven wt nporiate dct de gaze naturale Cele mn de‘earn sunt canta in repnnea Onentu Apropit si Mijloin mate decal in Asin de sud sues rr, ceo produce mee de 38 mtd fomeea i prtcipal cin ze de ondd, poo ca revervele sh fe eninae I cea 13850 rie Cele mai importante cene cast Inalizate tn wgiaten Golf Perio, la Mann, Aghia Gach Sar, 2, IRezerele de giue rales Avabet Saat (eproximaiv 416 mili- ‘ardem) sunt concent in pcan pstea atic le apeoperea Golfic Iai Persie, Penta expose intnsivé a aces cave 4 are fn vedere com ssniren unor rele mv de gna, sere i perm in acelin yon: om de gaze natura In egianea Gaittu: Persie se mat explosteara gare naturale gin Ku ele, eta; Irak, Emirtele Arabe Vat, ee Dejinind 19% din reervolo mondiale de geze matule, &. P, Chine ‘bjre 0 prose medie é2 20 raised mv. Azeatdprodcie ste rail in special de cire cenueke de exracte de Ie) Sharghsi, Yunen, Vesyean, Sezchvan,Pnli, Dalida, Yanchang. ‘Indonecis (66 alan dem) dspune de modeterezerre de ge naturale cexplostete sai ales in insulcle Kalimenian (Tejung, Taraka) 91 Sutera (Pela, Palembang) Producti mal recuse sunt relzate de eft Pakistan Qn Cig Indu ‘sue, Afgarisan (a Sheenghan, Mazar-+Stavi), Banglades (ls Bakiabad), Brunei (a Arpa), Moyes es ‘Ameria de Nor, Stacie Unite ale Anericlt. Cao vec tijeth ek plontven acestr reuse natal, S.U.A. produce anal sven $46 malar Moadial 353000, us dean pe gob ‘America de Nerd. Sicele Unde ele Americ Principe rezerve wn ‘emcee fn Plata Color fy Foal Nari Bazin perineal eatlor Colorado, Uta, Arizona, New Mexico) la care se adaugh rezewste cn Sate ‘Wyaning, Dakoatde Nov, Dakow de Sid, 2. Canats, esaproxinaty 11.6% din resavele moncinle, oct importot fn eindal producitrlor do wnin, Cale wa begatezicimin st cattoate Iz aor de acl Cniario, in rege Bli-River.Urmazz4 resin lucailorAttabask Beaverlodge, cu zicamine a Guna. Uru Ci, et: ‘Se mai adiwgl reaenel: da zac helio: Unie, Savile, Wells, Baker, Looncall Europe, I cdr omncnull nec se omarel Comarca Stele Independant, exe, atts eelifiler geologice Favorable, depune le ese ‘mar de rani. ASfel de minereun sur celine It. sud Murer Ura. ‘zim Angara, regime laculor Angaca 41 Bll, tm baalral Kolm, [Murs Coucz gi Tian fan, ia Usims, ec. Franja ajee cole a irpontane rez de wri dia woul Hor rai cunotente find cle it Masival Central France, din zona Ven! 9b Mente zvele cele nal de seams ale Spent sunt canorate fy al de Moceano, Surta Hota, Aacuja, Ciudad Rodi, Ciudad Real ote Pomugaie dispune ce xfcimints de aru ocaiate by Gee “Troncoza, Urgerea. Agia da Bera, 2. Rezrvele duran ae Datemarce sunt eliza Greta ‘saremmceat esta dea Tanssag alia nparea de noes iste Princpalele sicSninte de renin slo Gertnne ce pees i baci Nahe; Mung Pataca Nears, po cusulsuprioe al uli seal Ale. Alfa. Celera imoranteezeevece rani ale Afi sat aeons 1 Africa de Sud, wneesietear Gnd astute cu aul fat cas face dst dderertdbile, Ble sant alate to cagnnen Witwatrntaad (in epropec ‘rar Sotnnesburg Benoni Spring, Krigerdomp, ee ‘Zour Cele ai porte ene se eneaeie sunt a Kalan, Some, habba, ee Gn Pac Shaka, peu cw wana por ”se mete (cobu, cupra, molten, ct) ewe ride valomea econonih a eestor shee ‘Alte rserve de cia aft denise pe torn Niger a ‘et, Manel, e:). Sortie (Mogacisene, Bur Oqaha, tc), Niger, Gahan, Namie, “Ausra luporaute cave de raise gs pe tori ter Aunt de Vest (Vainee), Ausra de Sud adie I), Qusenaaned len voi Testo de Neve (Qs Penns Acorn), “Asie. Peters! indie se gins cele ra portant nerve de ra male Asie rezeive oe cepisese 79 00 cone, Acestea se explateaza mal ales In sal Bie, dept cae arncect ceocle Ge exratie de la Roan-Rache, Pananahay, THavancote, Kerala, Manovalaburci ct. Resorvele de aranie al Jeponci sunt leaizate la: Togo, Ningy Tage, Mite si Gio. Un program ampiu ce Hentiieare ¢ oi ezerve de uraniy = derleazh in RP. Chinezd, eu mari erapective de descoperie w acestor. fa present, cele mai import retin sant easton in regionea Xinjiang Cigar sii InslaHinan, “America de Sud. Raserveingertate de uri (cele ma mar dix scst ‘envinen:) sunt lecalzate fn Argentina, cu 7ickminte la San Reful, Sober La Ricja, Cordoba, ete. Unnea Brasilia. care dspune de cezerve poesia eosebit de mar, cu cente de extacis lcaizae In perimetl stator Minas Gems, Bea, Mato Grooso gi Ceam Alto rezorve te mai ghia in stately Chie, Pera in Romania s-0 const prima central ruceard, la Ceravods, ou 9 tere install de T60 MW. ‘echminicle de thor ms suct prea spn in scara een, cole mai sezeve fied enatonte fn Ine: ps seats overall In Teovancore, i alu ai vil, poem gif eda i, tte Modes, Rezeve de thoin ura) fest identifica i in Aust i Braziia (i pimetal stelor ‘Bubs, Espo Savi, et), None, SUA, Altea de Su, et 2, Sianitebinmironse ‘Sltule biuminease sun wos sedimerate (marue, ale, cu ystwo- hate promusjl gc in cen ict de btunene(Kesges). Ele caging tai aio wait dnt care mai ovens ourt akan (00 % soba biruinensi, cichenitele, ker, anrasoliee, ec. Roce cae a pest 10 2 hurocartut pot 1 toloste ia extsgeea combustor hil (6e exempla siouile de le Glen Davis - Australi, Kuibéye-C.51, Tatsi-Braia, Green RicrS.UA. ete) Dick idveubuile dein ua pocest al nc de 10 % dia volumel ros cst nt folete a termecoetre Sisal btineaee oe ag spine ser teret darren lps dm ale fice, eX: grosimea stacker, la since la cae se wets, ee. Rezetvele moni. poe bites icimi fer eval apmuinatve, © edit Ia peas 475 anand oe, Cote re a 1 tere cunsscute 36 Sosa In conGrental ord meican (67, frond, conenate to SUA. Canis), srmat de Amerct us Sul ts UUnguy, Venere, fe). Buope (C.L. sion, Marea Bats a ind, Sania, ef), in RP.Chinek sue ele mado ssa exe ale Ae Deny ex Altice sss bitmvinase h 3 ghsanch i Mato, Zin Coy ‘Alia de Sud C4 Mepurieafaice Prowerind din acamtlres depoaielor dese, u ate In satsanfergenic, nisipaile asfice sunt soot rosimentate exept ‘oajinat do let exe slab Ait (Cole ma ieportanie acne sunt a Cans (ie province Asi, ‘Athabasa, Colé Lake, Wakatk, et.) Pe foe! secund ye seas Vor (co terene state W nod de fuvil Orzo, erat de C1 (en focaizne inge Volga si Ural) Nips aslakice mv ma fost sentscae SUA (tal Ul), Madogacer, Albania, Bhan, et. PPondees actor reine in alas energetic mondial est fourte mie dr prin adiniren cnet energetic elu acesor pote x din kaon 4 Energia gectermalt ‘Reprccenind caldure din intrieral planstei noate, ores feote inst provine din ure endogene (ravtaia, ermiegate rec, Chimice etc) sa Gin ste exogene(achiaes SOM, Ua CosNICS, mt reel este, et) Meteraizizea acest ener e fics prin sal gen (Gate cuprinde ttabtatce valrer tempera mse Lei), exe po “Soioan unde tomperotera a invari, san nesainay, cir valbasa em emis nies nin sist Pentu obserarca, matwaren | evaluaen epetal din wot restr sunt foloste dou mia speifice, si nme grado goer on fue hevien ereeren femperauri ea cx ad2ngimen pe avi wi {de hangin, 109 tan 1 ki) gi espn geotermieS (cate iri rimen tervalah de adacme per cae eperatiza cree cx °C, walote me Find de 33 mens . ‘in panei de vedere geologic, esrselegetermale nat lies inne e coves Hiroto, are eupnnde iavarce ermal, pl tastes erp vl‘intem de tsi vleasiee, ere epi ait mag ct recile cate tesnerates ae dn argc Slain a mages ‘ser! gotermic avai pe ecnductivige, cae i magee lune cad fun zed 0 Os side de edu we fonmeazS ua baz sediments (bia “nin) stv ond inn goesnoinal, Mare nermal de ofdur l Pimnetla, ste hlceat de siratr aclatare grouse de roi impanmeabie (in noe-vesa Gta Mexion (Cele rs imporute ciepus getemse coinié ce “Ceteul de foe al ‘siti, Begne de vulcannml activ ain zona Nous Zeclnd-lawa- Sumatcr-faponieinvulee Kul pesinele Kamcostk invlale Alewtine ‘luka-zona Yellowstone Calfora: zona Munglor Ami, Resane georerice inporane se ai gises fe Euroya (in nse Lipare spe Spas Fania, ali, Crea, Turi, zone Caucala | Orienl Apropia) fn fica resursele ek tsi ylorease se glses fe este Zainal, Edopi, Ditoat, Texzain, Uganda, Keri, ot ‘Valerifisarea eeonomiel a resuselorgectermale. Energia geotermick find alimontach pomerest. datoa'd xulul de célduri dia intron ‘amdntal, repreaina 0 restrsdrepevecabl etn nepotuand (© estimaregloteld 2 2estor esse ind sama de aroma eaves «eae gred.enlu georerio, aad im poten de Axl 016 MWa, Din aceast ‘atiate oreral de energie minal o nick pare poate fi flo, respectiv ma: ‘at auras pn la supa prin intermedi ape! al aporor dap engi termick a et iizala fn cea electice pena gia dat in 19a Sader (Toscana iain 1913 0 nea eos prime eta uric, Abin dup SO dear a fst rh acivitte do valor a aeesor Forme prin contnien ime centle In Wai, fn Nous Zeeland, eo tere ‘mst de 192 MW, ent in 1964, in SUA fe pus tn fncie 0 central ie 708 NAW, Ae ceate geome ai mal fst conse Japon, CS, ‘nie, Flipnsee. Enorgin gootorralt ma te flesit ca eur de eildert in induce, sgieltnd, entre inctaire Lewin, ie Aceasth practic a tncopur tn e+ Inna nc den 1930, petra ein prez: 40% din popula ses i rig jn ocunj Snctake asl ir 1S % din consume enrgti al rise sig rat de enrgia goierniok Udi de azet gen mi sunt n Fria, Ungase, CS, Romi, ee. Uncle tin fokseesererisgelemal Ia ncHhenen sel, de exempln: Une ra ia Béex Csongra), Rann (Oradea, Ar), Islnd ee. 2.3.2, Resursele de substanje minerate utile A. Resursele metalurgice ‘Mu mat ect nei a inertnaine saps cull pe cate jun. 9 Jock gin precast, renee stairgice i evhiin meni. Import aces form fost euposc Tae In ncepatltinul stok,peioade ale acextuia find denamte dupt vloara uns soup coo henscll (prize) wi pose feu (inane). ‘Dock iif acne reauro, ndeeaei fea, era fas dor in se pari militar, ltror a elpat nei ili fn dhferte domeni ezonomece fpviclr, nse mnnchriere, cust. ein green navel rand se iegiteara un carey ters x atel de resus, cre il core dsr de 2icarine inserts ope lle mar. coanaioare de ese metaugice Repata aovtos in ecoasa tert ext nfl i mee hor 4 eonijite geolepice i tctniceepceifie, conti care a fava eee ‘ictmintlor meilirgie, pind ce are 9 diseminae neunifounk a wester resurse la nivel planer, De excapl, gape state dein 81 % din rserele de Stniu(Iadonele, Chim, Thala, Boivin, Malsyein, Brcia gi Birman, ‘Opt sate SUA, Chile, Ze, Zarb, Pans, Cada, Mic, Fipine dtsn Ti 9 da rzervele de evra, ptm se (Gaines, Ausait Jamaica We li) eumuleezi 70% din rezervele monde de Dut, Zak yi Nowa Caledonio 50 % din cele de cobalt, es. Esc eviert® wel dependege nor sae devo tate dia pune de veers cxcnomin, ou rasavesodues de ater prime de sie stat bogate fn diferite soe nature, (Catal in denen mbmarin ex cacti insemnate de res se mtulnper, oesen sunt expleaateIndeoseh dn zoel wats comin {al rezervenetezenraiic cre Sut cossarnate rapid. AME das minerurie (fer achet | manga cuneate lal cam pot sigureconeumal monde pe etcad mui mare do 100 ai, cle de sur, api, pltin inc lamb, cs. a ‘iva consimai cen, pe eleste mumai pe operioaéa mi mi de an ‘Gasiearea resufselor metalnece3¢ face pe baza proprio five 1 chmice pevfce,evkerjindarae doui prope mere: rmoae malar ce feroase pnesiae mctalangiceaoforoue AL Resurol merrier ‘eral ete prnepaa cesar poowu siderurgle ltr de eae ma sunt tlzate ga mete: angen, com aihel, vanadiu, molten, wot, tan te. Minerale de i. atu, forl ust in sare pri ape Tscono treats forma ono combi chiice, Principe mnercue de Brant‘magni, FeO, ete cl vai inpeewat mre dee avand un confaat Inmetl ce ajay pire 2%, be eg prcetSwcampoalte relat pas ot Droit puri magnetics Scundee poset cupinds ian, conn, ea, = emai, Fess, ste un mera cre ane un eins fe metal re eds, én To 70%, i fomeaca pein orate i afte tpur genetee de stein ‘ipresind is unelecazur, forte cu imputii = Linea, Fe, 30, insu Tales a soci la ibietea fama s ‘fluro, avd un conn intel de pad a 629 9% * sldetu, FeCOs,meneal cares aren sb for Ge amet roma: ‘o, eu um comma metal de 48.5 Bste east sae labe propiti neg = anton CaCOFMgn100,, dei a wn coat ta ea ets ne 10-18%, prerne import news ind feos a fondant. [Rezerele mondiale de minerer de fiers ride Ia coe eine tone rezerve sigur, cu un coin’ medin in metal de 42.8%, $ 230 milnede fone rzerv posal, cu un coin rei a met ce 4.1% (Fig. 10). Mat mut de jumitate dn rzevale andl su cantonte fa petietal conven: ‘wlearoean, in special fe CS, ‘Aces exerve, i nivel consumed seta por fi epee tue 152 sai (ert resusele sigue 5 253 ani (pent resis penal), Produsia mondial de ir a esi 1985 de 880 mia tone (Fg. 11). ig AL Piscpulle ir prdeon eee 1) Baropa. In Comic Stetlor adcendete ve gsc cele ml tn Porurte stints de meneeas de Ser, tu mamsi dia Eropa ei din uae svhint retinue era nepal ascent a fete 124 ane lone, drt cre ecannniee prin sore weve aeastd comune ig. 10 Repmliavrervelr de ineeun de fee (Goa nna ~1995), (pa Fabt 6 a}Principal eum ie cave enpsieaza minereure deer sunt: su barinal Krivos Rag oval pe tertorial Uc), eine ait mines bone in er (4 %) eat nner state Ia ir (35-40 In con mat mae pane expoaizea se ace eaves banal Kuek, ou cists oartonate la ces 400.500 mer aiacime, apes de mineow best nF iT 6 S) da are opel doa 13% ‘Smeal al ezervlo. aril Ural, qx zien de mage care ve lies in speci fa Ural de Sud nde oa apart rciaiate de ent. 1 bactat Kurnc lait in prin aietisd « CSTs gst ne ule ‘ii, fhe al faviahs Oi etl Absa, allen al havin Est ‘Sul Sikerei Cena, ca deponte de mages aakeit ae se wise sna ales regina drive Anges cul Baikal "Ate rime de mineroui de fir sa rai fst idenifcate Te ex Bo- sinavli Ker, noida Kezsbtanl, fn Peiesta Koa in buzineleKaragans, Vink, 2 Te partes de tor «Suet sunt cantons minereut de Hs de clans foarte bund, repariate i dav bazine de explstare.Zictétal do la Kinane ‘pad in special deme, cu un enn in tal de 5070 8%, iar ce do (alive pretnts inert do Heri al elorcenjmat meta partici cx 62- as, Tn paren de suede remarct reluen minir® Derglag, cu zie ‘nr de la Grangesbeg, Alle zicirinte de fer se mai plawsc la Polivecern, Satavaara, Kah, et, Rezervele tule ele Sve sunt estimate fa ics 3.37 tailiarde toe. "Prineipelele cezeve de fit ale Rranet suot locaiate tn regione ‘Lorena, uve 4 gitestsuaul dn col ru mat ctu de fer ol dn a tne Coagiaiel ta meal al cet edehmnine ate dxtal dere, inflertnd at {el valerie aces. Ate rzare de rioarou e fer se mai gisesc in M- thea Aztorcars ia Bretagne, le Main et Love in Prine One tn rei ea intel Lyon Grenoble Mare Brine spine de ceeveselaiy i side celia lb (28 530 % contr in meu), Acesten se giseo fa perimaal Manor Pea, ow apa la Nerd Licanstine, Son Lier, Neharpton, et. In pat. fox eo aces async 9 ireteut Dogan metal (pana 1450 fen, ponte la Hyrerca. Mllom ee Rezervele fle de act de er ale Spr v ii a proxi 70D atioaae tne car a un coefnat Ta meal vara Gre 47-55%). Mon fieres chmnnclor suri cantcant i apopine Je mya, cele a AO tant conto de entstic ind Tara Bascler. province Astra, 160 Wi Galicia, Ale aetninte se mab pen Mus Skext, Morens 2 Conde Bove ete ‘Cote ina tasenmate rece Ue fst le Norweied cmt tm Astral innmask, go cenue de expiontar agra faapropieen Laci Bpmesat ‘a bealigior Salanges, Malm, et ‘0 mar pare din serve de mere de Neral Geran woe fn condi de exloute dif, i stuctaraaceatra profound hematite y ‘Seer Pintplele dcknine aust eanacts ny areal Manfilo tz Bevan rskitand a Froberg, Saleld ‘Candy redave de minerut do ier so au eaposteaca in Felon (Lots, Keck, 0), oni Homaoina (Luba, Tomssise), Aira (a 90 de Alp Sti), Bulgaria, Lucemderg,Pevugaia ee. ‘Asi, Cele mai leat producti deminer fers Asch set meen arte RP. Cher car ft 1095 a extae 9 cate de 280 moun: we, Ke evel clo ma importnte ve ove in mieten de nord [rf apoper de Anca, in platoulmengol, de nod de Huang He. Eapletns woo foment at praced i partes de zoe! ef (a Bean, Tot, et} pron sin proviacile Sica Gizio ‘Dap ve zxerve de suinoreu de fier bog i met nin a ‘stadia export 9 ave cates dia producti reaiza. Cele mut imgeran ‘Heiminve mnt cantonal 1p Podisl Deccan, in stele Bi, Cra, Myon ‘Mastya-Priesh, et. ‘Ate zichinine de mine de ier oat explostste i ot, Toe RPD.Cereens ee “America de Nord. Cand se erarcin cc cnsnertt nr ican prin ezervnl de mnt defer pe cate etn, Prous weeliath ‘ilioae ‘one in 1995) ea st enpoto pate dis ea in SULA. Cele {seme zacévinte defer se glace i Peainsule Labrader, in nora Lac ‘Supe in Inala Tera Nov, ee: ‘Saale Unie ole Americ Wun de rezrse mponane de ive fer locale in me. Manice Laur, in siale Mico, Wisconam Michigan Alte rezarve au fs! Metifcate gi a celal Munir prot rec sin perineal sacle Colored, Utd, Orgen, Mako, Caifarm. device de Sud. Daca coins esl rs asenete icant em rox de orale soot coxtiner, ae din pct de vedere canta it 1 fet de vedere easy (SH % cortinal {1 meal). Ace su sions pecan aana cena stash! Mans Cras, fn state Maso Gros, tn aren, ete masz pare din profi reali (175 aitane tone in (99 fic ceyeth pre ele nar oasuntoare deferZacamirte pensermale de munereu de Her se ma gsess in Venezuela er Argeatins, Chi, Helv, le, eolusia acer Ste ind Ge asemence foarte ih ‘Africa: sport pe pio mondial rile wicane ite dest ders, duce prosper Fate de iontioate a neces de miner de Br, recum sidaerea gratin cedus de ecipareicheolgict a lor. Tile exe #8 emare prin rezave si produ suc: Ate Sud (eu provinstie Tansy, Cay.et), Liberia, Maurtenia, Gabor, Gainers 2: ‘Auta a oli predic do minereu defer de pee 140 mailionne lone ie 1995, padusieRazath pe rezervelelealot a Yep Sound, Pilbara, Ion Duke, ea Baron, es. Acestevécimiate a un corm nm etal {60 ¥sintexplostste n special acai. entra reaizarea aor font yi wor ofl speciale, t serge 9 0 lien sere de tal cate dot Gari data, litte, reten orca ete. Cele mai impertant sum manganal, rom, coll nihe- lec Meangarl este casio serege peer a iprina cere ce i ssse ie uour, ol gsiadwse fn naar yb fore de oxi, Cele aie Poranteafctmninte ce gies in Afiea de Sud Gn provincia Cap), cian (Qikopo). Gabon (Poul Veye), Rosin (Ura, Siw ‘Minas Gera) India, Ansa. pont, et. Crome, fost peat obinees de oer eoxsdbile, se gtsese in cami si imprints in Aton de Sad (70 % din rezevele mond), Zimbabwe, Albans, Tua, Indoneci, Flipne, 2 ‘Michell este flesit at penta cbjineren de je speciale ct pen tr realizreaunor ale aipaca seman. cheng et.) Rezervele mondiale seni ealite la cia 10 miioue tone, fit localize mal aes in Nous Caledon, Cana, Rusia, Cuba, Repablis Dominicash et. Pe prime lea ingrid nickel ae steed Botswana, Canada g Nova Coleone, Wotranul.étcets propre sale secfce (temperate de topire la 2400" }, ese fobs t spoctl ia near flamentlor de bec $i 8 plicuier widie, Z8cSainte impurtae sure fn RE-Chined, Federain Rast, Canada, Suede ‘Coat are duit are Kind orca aoe tbc ofluer spe le S18 stile gf rorlaarilr. Rezevele de eat rx unt fare nti le sind wa les Za, Cubs, Zmbi, Canad, Ansa. ‘Tian se glsyl in cus ii In sear teres xt fos ma in industris atanneit gi patil Pinole resscve oun leat fa Ink, Joponia, Auctolis, Finland, Necwega, Federfa Rash, te, Aldtur de {cee metale mal srt Floste in denne smal mold, te Resursele wetalurgiei rouse n Rom eso extagera minced et 9 pctatte aestona a smal say davent cue le SEele SCAR od Le FEE ee ‘Aeete rane naturale eas oxte dn Maat Pos sr areloe" defi ta tne la Soren pein relate Uheri acess) Peaale, actives metahrgied ‘Eats dee, esstnd in acest sens taste iets de aun aut Bl ( 1. Repasta ichmintelor do aur ‘Cole mei Tesernate rzeve de ar ale Afr sm name, su cam tonnie in Republica Afi de Sud in foplaner Tosa, ude copia! dsmetal al minererier sting 7-45 gion, Reasve fasmacte de nr so mal tikes in Zar Chae, Madsen Zimbabwe. ie mp yp So) Americe de Nord, Stale Unie ale Americ fost, pink tn 1905, procuctoare importa Ge an, cu ncdnnt din crete mai explaatear3 fs ezca, in siele Clon, Colorado, Georgia 6. Alska,Princialelerezerve fe aur ale Cavacei su localize la Poreypine, Kingland Lake, Litle Long Lae, oe Furepa. Ceca VS din rezerale mondiale de aur ut feu de cire CS, Femipsleleviekrne mire se gieese in regitnes Urs, bazinel Felon al Guviniul Obi, Urbekigen, Trautuialia regimen Priore. ec. In Frans reervele de wu suns localize a bul Lol, Magi Vos, re ret Languedbe, et. Sudio ee won dia re producoue inpertaste ale Garo rei cu rica de au le Boiden, Falun, Nensanen et. Zastnatle auiers Me Asie sur in arepiee de Slzbrg, aca eng ele de a Pls, Gos Fragaat, le To, e8. ‘Aur se ai extage i logosavia Ciepca, Ziewvs), Germania (Tasiogerwald, Boia Fina, Cea, Bulgar, Slovaci, oe. ‘Asia Conseil irtenn ny disp de ane edmine de ar, sle ‘al imporunt find cantonate tn RP Chines n Tibet si patoul Vunas), Fllpine Casula Luzon), 22 Aurtalia dese ccdmint ani tn sacl Vesta Kalgourte Gn sonal ovate America de Sud, Ce moi ierwrate reserve de sar sit tx Bria ‘oa: Gerais, Sista Menesuer, Sioa inboeo). Sema acaoph richmitale anit Un hfe rezunea Sumage, Agena (in Patagonia), Columba, Argun, co hyp aliareeconoied (ijt nsramence mee, In tenon ftograed, la fbricurea opinion, ct, se gegen sek pss cltointelor comple ysl ar awe nas, Revervele monde fant ott a 250000 tae tet fr pein aml 1998 a ost do L610 tone (Hg, 17. Fe 1. tae tren ‘Americe de Nord. Mesiu, grin prodacta e reaizasfm 1998 280 tone), seupl primal Ine tr lume. Princpalcle ome de exploatare sunt ba Freanll, Zacatecas, Ei Pots. Chuatua, Pach, et $0.4. dene importante amine in perineul ssveir Califia, Wako, Nevada, Ub, ete, Cenada fextrage incre argenfer ai des &n provucile Ontario, Yuson, Colinas Dairies, Quebee, et Europa, [Sele Faroe, sochsiv C2, obj 214 % din prodsia rmondila de saint CS aispune de zicamave ureniere in: Man Url Muy Alt, Tenstucata, regunea Vetoans, ct. Polonia ve aitiead pe local a dies in predactiacuropean de ern eu princgaole atte can toast in Silesia Superou TRerervle de apn le Suede’ sunt localize lx Bolen, falar 5 Kefvetorg. lita de west Seal fenaa, pia reervele de cae day, Germania (uati Metalil, Mung Ha), Spania Sieua Morena, Cv Bet), Franja (Masival Contl France, Monts Aly), ala, Slovacia, be sesaria te “Australia are icine argeiete i tetra stalue Qusensie New South Wales, asta Tisai 2. fn america de Sud (Bolivia, Asta (RED. Corecad yAfrce ate recor apes sua neseaitienive ‘lain Datrithpropietiir sal (nts wes, een alte ht ira, siuve 9 eunserab are, le ain, atmiu, pated, od yi stent eam Pt ee {dnd ml ip rk ae eg Resercls onic de pllind sat dsommate fm pine ste (pAb REST, Camda Republica Africa de Sul 91 Columban peste 700 si Fei patn eunseut. fn 189% prada oad placing a est de 114 toe: ‘acanintc de mel paiaice mat oe give CSL (Muni Ur, Penna Koln Shera de Vout, Mout Alta, ae), Republon Aen de Sud (astenbarg, Meteo), Cada Geovineia Ontviok Cohunbia (oz flusul Ato). SUA (Alaska), Assis (Vicora, Tesmani) toi India, Figg, J5po- Melaleneferonse rate Tn aceasa gr se gles 0 sere doe ale ever rezerve st mii si doerinse in scour trots. Amici eal, gail (exploit in SULA, India, Canad, soda (Qapeni, C1), nici anal Gra, Zit, Ca rule’ C81). ele (SUA, Japon, 2reanal (Austad (Canada, Sota, Japonia), germarl (Gears, Boise, Nuria) er Reparttia metaetr neferease in Romina Metateneferoasegrete ‘Cipnd ese explouat fs Rona To special din mineror epritere 0 eur polnstalie, Marc norte a2icivstelor d cup stat Ioclizae fn Capa Oriental ci Deidonsa Fig, 18) Thy coda steta cacpsie se enaires7umioarte rian cupiere {import a mate sau a i: ‘Rolunen supers Baia Mave, ede eapral se uae din eaeopir a es Hej, Cava, Bala Spee + Regaves Baia Ror, 99 zhehmine eupsifoe La Troiong, Rulon, Gur + Roplones minora Funda Moldave, wee se expoateeztzletminete de a Deatal Neu, Prise, Leva Usa Regianes Bln Mui Harghita), ce siieinte de pi gi clei (08 Seapru) 1+ Roginnen ier » Munir Banaue cima eer eantoate Mekiova Nout, Sisco Aonuma, Slaaspsr-Carburas, Oca de Fler Dozneves, On iaeCicova Monto Mii, + eglanes minis Dov sv rin copeitre Ia poate Maapoe eiena Rol care a as eng a atl de pin a | cap + Rophoes ueitie! 4 Munblor Ape, cv cen de cure a capetal a Inxul buceoprabe al Avcsh (lnfe Bala de Aiep-Resia, Moan . ig, 18 Repost actor otro sfowane n Romina y preluereea lor (is Goa Roe, 01 1)Reglumea nice Alin Tepe, ete ealizatt in Dobwes, eta cuprifre e gles ine lculiile Fitiew Mare ¢ Caiman de Sis. ‘Cup se mai enrages, n angi Dees a Ria de Aram Pen ct paul si zines wineseasociate fm minreuri compere, ste mol uABt o prezntre impreant repalelaeclom ia plan ler. Se indiviualicara rmitoarle cenie de exrahie ~ Ragimnea Munir Poin Raves, eu réchmite do plant gi vine ls Resch! Maneelel Mi + Regimen minierd Baia Mare, ca important cenit de explotire a acest neal la era, Ba Spi, Cave, a, Nise. ~ Regiuseaiiied Baia Borys ou ricmine de pmb gine Weal ts Burin gi Gur Bait = Reginnea miners Munflor Apuse, wade cel au inpotan con de ‘ecru ene a Bala de Aules ‘Stal se gseytef conju mic ad esac ou uncle rectal feritzieSminte do miereuri complexe da egianes miners Baia Mave Bla Borsa Meccurl.2ichmintol din care abyine scot mea ao slptndice san yolum mare in fara noua, Pica carte de exci snt Ia Bile Saadnba,Lzvorl Ampolau, Madars sr zona miner ala Maz, ‘Stil i bisrasal su objinut pia secugere dis mineroaite com ‘exe direitos mine Baia Mere BS (Mini Bier). ‘Matte neferoaseusoare ‘Alecia. Cele i imporante ezeve de buat ale ai noes sunt 4) yl Onove Supa este ea ta india chines (pent eine aida sie ries eacivel, fete explant in Mobi Calinay, Ip Puc , Resursele de roci de constructit ‘Sin cle ni aurlente vests flee een avn Lara repotgis Vapiaues Tor pine de aban ei, ce erry for ve waomuivca, de ssleevesotce nessa mecarzn cout de extrac Roc erupt epezeue de granite, punodlonte, see, ande- cs, baal, oe, Suit volcan ale nents de cua gi Tete, psu 9 penis constnchs ramen. Carore mar de gravit runt in Hi Tanda (Carin, Seyi, Frana Penvsala Bretagne, Masival Cental Frcs), ‘Coals, C51. (Sino), Roma (in nord Dobos). ‘Rocile mctanorfce yrzitd «serie de propia Mivo-chimice care Fe dw ¢ lrg ular fe sconemie. Roos cou mai wrt ene marr, exl Ind i» mavercace conte din Gracia (2on2 Muapilor Pantic.Adhona), Ili (Cura. Capmani, et), Poragalis, Noseia, Romi, 2 oct semedtare epi 6 varia Rave 6 fctfleste in averse van le industriel. Cakaree ame sunt ulate indus nr. La Fayicrea sled se Floste spa cus, extas mai ales tn aordul ean, sles Relgs ‘in Barina Rub din Germania, nordesil S.A, fn Insl Hons din Japon, et. Aria eaoinons’, flo I reaizarea portant, exe expcaiia fn RP.Chinezs, Jponia, SUA, Franka, Mars Brite, ee, ‘vga reac, cu coujinat cous de ua hidraii de fe, este fli ea nutri do sonst aor reitenge mail emporati, Resurscle de rei de construc dln Romsbela ‘Acbosn se gases nrele erste se propre enuge. Se ex- ‘eage di Muufi Alcala Ie Thovia,Fibendal, daria, e.g reusraza la Orjoa, Prodan realizar ascporéneeanr indi de sxbocieat. Mics ene ue sieral ere ate specif rodlor critaling,gbeindu-4 i ‘ilome pepmsttice en eile mari. Cele mi importante centre de extrac lise I areal] Munfcr Lorulai (S20, Voineaa) stn Murti Banana {Delitegi, Vstova), Prohcrares acest mineral fhe la Brea, ‘Graf spo tt ix sone critaln,poats ea oxplatre ui alco fc |a ia de Fier, unde apace form uner lene wm confit 24-31 9% “orona se expeatea fn senda Dobrogel Samora}, sto Carat Oriental pe Valen sui Gipeed so wil zed le producers ‘peosli, hil gi solo do monn, Se wig Tn stwo pated ie in amestec ai si. Peincipa lee ceri de expleaare a gipsulul sunt le Minesin-Ungureri (Valea Teleselup, Copacen- Sandulesi dn appr: de Tun), Nucor. gi Sting (in apropier de Camping), Dambeave Aghitep, ss in ssocaie cu tips se pnglecosstinn xinealimperaat peat ebyiereacrofii. Re rerve mi snpertane de skin sunt Fa Copied Shade i Basi nu a tite ular va 5 xo din dv a, Ni coumuse (99% cn) susie infant ong he ren, Heys, Ve de Moms ivan, Cran Bans Mary Ad te. Nibuieaglone ste vires ie. in unreal npr ind ede Doge Gud! Vane). pulang caphatet Sue Donn, a its rect ene sumtin i nara ect cea stg sn de ao onctndes eel en eu Sec rg Mp OT Ciera tegh ann ta com, esi nest ja, le tonal ta Care Moines. Pot, Dene Sue Det Chiu Sted, Dowel, yen Come Mean Hepa Tavera ee lsc oman ose rd expat sleuBuec Cin gang Cl elaBotc ae os pamenaiee Ska redo Cain epost ma ete 48 ie pier ale Cota wit e crepe, aap se ton pone hae din Dersen Cen resent ve, Cre Meneew # Debora eit, Mn Cx ea. Sem etage Ba Mar, Sexes de A te, Tite recur, ene Ia vines ir coca, = xsleaza te Sue, Vat i Can, Am Sov amare iia sks te qe a Robi, Alo (en Pe nasal Car std de Min), Lana (ae Sin) Ae amal Mee (sas Roda). Vays oo La Monet (ae Cole Nina scent caer tne ‘adeno csooge dn ar dies na iced, Maas, tanh, fh dea Mell (pl, Sree). te Mi Bn (Msgr vec ere at Ch A agin es, We oo “but rnd ne ok grat wii fe cist ws dratree Sc pcannt cnet ne, hos, Luce. Tavs. Rape segs pec, Ce Lipa, Mt, Nas, Ne ada Sv Sikri Fea te Top iva, fo hiss Viti, CBE 10s3, Resursele de sal Sotul, resursa fundamencala Soll mez un mes in ee se tealzea uoveren materiel eno hive 9 ngs sole crap organic sell ows legeer toc ale tril final mua Snel ate Sutin ere rata fa acres Te sansa cepesieri de sol se Gevole an aul veges natura, yas penny oresireasnitaller g)yenrunzvole mais: ale emul, das iHhavle de culo, pomiculard 5 value, Dia aocat nov agrculaa eu fost i concepu i aia asses enum, atl fit pareve "sono Voie” ales iarsea in med deosebit Ac shu, ssomencs celle suse mawale este Lose spoil s) ma poste fi mulinicat dupa corn Sune senate de pe Part nu posed un towel’ de sol. i supa Twi w wssulu, de 149.2 aboare hesane, cnea 49 9% ropeeind courte fel mn $1 % sah Pre Toot, sta, ind un ‘roa acta trp spa tO lor pede, spar ce n corp Tatra ag! dversica: m continst Der ‘tea sstemaa de pene, fe pe cle rates, le anvopik, dace a deprecke~ te 9 discugera soll, proces fret ups Lipa de ol De serene, fx confi aatute de dezvotare, soil pesto anith comtte de asta Fevitoare pera plant gi amamite cai cre satisfac Cental cerinele reper si dzvclUint yeztates nature pisetelor de ‘ultra, Asus eatte denies feline, cou a fond veloarea de resus aAvohl Fertcrca - defsrs a gi Yospaciaton potential. eologiet” a une) inne pre de fren de + agua ple un anuit sive de elemerte recesre vist 8 pradcielpvespineaSecterea “Favor, adic conti ‘anepunece de lie, pt et, eae fuenea vos planer. Te procznul de prodisic sla! my "36 command” duct ee fost rapona i dimpotrsd cues la poate cups Intrenta om sepa ati ls ace ba carinvare fei (preci) sm a rere acest, realise femimea artical sau elect. Ba pote A itt sau sehim ha deer Fueled proses siglo wile 9 tw. fo sapert de sect tat, poe § separate anni do sola coreterzste de alr dow Tate senal Gevabie soles Herne (02 % sin epraifa wacatah, ane vile vi Ta Afric. Amen de Si, Aerie de Nord. Asai: soln nhc fer, deus 1 din supra generals a west fan rts CGitneni vaio slay eis, ccnp 93 Se in wscatl eres o poiata istibiedspatetea salar areca cataty un fn a reste Denti agrealira, ours mune sey gexgsaice xe “ergeand Fave, tnd scot den 36 da spate canines cone Te deae se iseptrezh gin Areca Contali si Ameren de Nerd, Si Inte formate pe loos, hat alae dapevitecolvisle i elaine sent ele tui uae pova eulnile ygicle deri fan sidtate pe care o det Sclurle dn laze eeociomunlor pres un eradicate Te tv caked (G3 9% dio supenfia cera ¢ slur), wrowe de site Bran do pe (2 $e) slan nertce (40) soln de savant (3%) Tinvicle sesuslor rastdale de soluri peat agricul sun ceaitormie de fonomenele do oye, de shrci soll in rane Navin, {ds enceele do api, de pofivime fedusl onzontalr desl, et, te inflennd extensonen ‘ereauror sricle, Apape janine din suevt sata planeta (rea 49%) exe oowpats de solu noferle de tun, de de tert seer, de slur meniane, 6. Cele ssi extn spree se ies tn Eurasia, Ameren da Nord, ustas 6 Anat. In coninenttesuly« cle Tndifrent dé nivel! de dezvobae 4 sucietit"pmaeal” a owt ima prncoall mlloe de produc al agriulnei Gri pene conserves feniallfurciac ee, paar, 0 problend de prvi Yn prosiea exon, rofunee de ford fares sie lost sub eau de “paimiet, on teen: rin complesiain sa fondu anclar epee o x4 Fie ezonomicd cere mage: clu, pure, paige Gute, pasate Te fzumicale,pomicol gl ville, fa sn lrg westa mn inl hue, lw Dili tome arcane orate de om in proces ii verenoir. nore zat, din totaal dafinut de ast, 49 wubiande hectare revin sural cae {in caze 108% teens arable, 24, % psu 3 Fsee, 37 oud fret, pentru 341 Yes ai o a desinaye ig. 1. Fig 12. competi tinue ou gi enti dens iad To sa Pug ae(Cele ma oi reverse stresses in Amerie Latin gi Africn vepicall,urnate de Amaia de New) Avera. Valorificurea tna renee eke de feren ale gobi, ckcr amide bec. vi pemite spores Sunmieele avabie pe leit Ia nisela az 2000 la 0S beste, chiar Condit cee popula. reall sure de extndere 2 spree ex fivaie sunt pune (ico 2235p gi pimBanwvileIploiteastaimeste teleost, Toles ronal fonda fancnr neces sos in considerare a revi mama penis agmcutu dn fees zore ale lumi. Ori, see fest de sabsian niet, Nps de profuse a soln, cxezul de tnidiee ogee permanent afecteast cca 90% din rere mondiale de ‘ore, lng nage un proud deze potest pedologe gine ‘eile mew ale lam In aprecierea calidad productive ale erenurdor se are in vedere i aeqianeaproesul)geomvfulogic de erziune (plaval i client, te), cae fected peste 25 % dia tetaal terror oultvae.Resaoee de fren au un avec: nk seaports ealtads. Aceat nceannt cf Sirk 2 fi abestinatl, Cntnderea wpraeele agrsele an enestinne prepay cale de sponte 2 raftiel agronle maneal, ci dour complete rezevee veri. ‘Report ane ele douse sprite apreduici agree, extersivd i incravd st hata de fel pd fa jal sna 1950, ees mat mare parle a crept precast! analy agreale mondiale a dato ineoducer de he suas fo eroatul agra Dupl czas dat, cele mai man crest de bmoduce au data pont randarentdl le Bec prin meds gf mouse Infect de saeo-urmaté fm agricul, in vitor aceasta se va son Front cu dou mari grape de fcr eve vor eubmren dezvlinaa!fictor conemice-sov i fice satura. Facto ce rare seorerica su repezeal pin acne distuctivs| supra Soalpruzicald de rut uryrcale ale coon, rogrsal acest ‘nui se eszen pr Neoraral Je ern agrco! (entindecen zone i> Averale arbanizaen li de comuncsti contnufilehidoenergtice, et), seemed, oluas flute cu suhsanle de diet par, provenite Gin im Asie moderne ace soll iprecteaDl pe surat mat. Tec exw se rf intr pe milous scent cae ceologce, Se is afer extinders doprarilor cauant de folosites ne ‘anna solribor (tigers, reer savaelor,plguatl exces racic syrenlsnocoespunncare. Dup har menial 8 dserutcaniitoeitt de FFA.0. 90.400, supa sopush st ameniats de proses respects sciall an se deta, pte unah 20 ani, 1 in sake ale ve ven intial, sosenutes fnomenufu de anus saan “slang ta arma seceeor exersve Sau 9rcheny aay esr Fhaseny invsdanen teromcior arile ca spect depts yest deat Samalncs 9 ereteren ceisler, armpits mir Is uncle spelt de unl ec: { nflaciy negli aj oeapreapecahurt» seprezia cto solu, proves sae ast In special peer, sepete i saan dar 9 ‘pmfjle veda agviculut pin defisae De obec sunt eect soar reeinle eu cepa: neg spe ‘Se qpecngS c@ sural tv kn! tocol cosines ao deans 0 adecit grav 27 din econ athe al glob. Atel, zona neo fala ccontnoe afocears 70% di teenie culate (2x. Madagaseat 99 ‘ha tree arb depraat Sion, S11 Lanka, sued Drain 200 ‘ubvropcala erzinpuerice ve produc in Gress, Span, Hsin, Afri de ‘Not (Tunisia, Algerie), Oriental Apropiat (Sis, ak) lv ram temper ew Diawosafeeteert tren tine i ertvil SULA. CS. 5 lat payin ai ‘evel rer ves europene Combsterea ez sul ined us ssably de mis cuaplicrederenats dupa conde naturale ale gin relaeees fldanior. evtaren mcnocultun actuluin=raomn, ete sain vsteme Ge fra a unguteubelor nivel, B, Cultura plantelor agricole BL. Ceeatle ‘Grd! are calif mubitve gi 9 productive speroa alto cereale ‘ape care deverminkoultvaven fui pe sepia mar, Coie ele sai fern fate de cua sit in zonele de Spa ssp di regiusle Gmperte + fatizopzale: In Euope de aot, preera mood amereand,pampaal dn 2 rutin, stopn Avsalel de oud, ct Prodviie mondial de priv a est O96 de 579 mionue fone, remarefen- Tn acess prvingd urbe state RD.ChinesA S.U A, Ini, Frans, Canada, tsa. Orman ‘Orecdl esc 9 cenit caacervied Asich meri, avd vive adapt custl wopsal,sbtopiel y taper. Tad 9 pba preens Tamia 9 tempertert, co ookivd i rogim inndt, mecestnd Tn acca tinp to volun mare de mes Cale ma averahle sais de eu a & ote ‘nun 9 marie dee $ cémpit Hertz, eu slat savisue, a deli an oh sia Brahmaput, sl Chapei Chez, hazial Sichaseii rope onde ais Djewel, Samak, Penirls Corea, Feponia, dail fav Me tong, bravely - Cul creak ete dash ivape i cate co Fumi eal water yredacieore $)¢Se cancel tt ASHRAM 9 Malaise m OP Mod roi nee 7 pis el At, wwurppo medernsin 9 ele dou Amero ular eral recent yew inportnttsecunac ora elo a a alien dt ea fara ste ona cin regi rev americans dar capéndi Tap ie “Lume vee” dati pedutvii tule mulipeor se tein, Prin felesres uno iii de fat pro- dcivitiey) reins do dfer bo, we opin prozent produ ridiate la str cae, In nivel moss se wd a eiea 565 roa (on. Prineialit producto de porumb sunt: SUA, RPChinec, Brazil, Mets, Pang Ar envi. ni, Kenan, lia, Tedoaeza, Ung, ot Pe ling azeste place principle ve mn ealivt mein gi song, care sun ere de bez tn Aon de la sud do Sabre, orzal ¢ oval, fosters tuk ple Fagor, hana 12, Ca leganelor $a legumtreaslor Canefi, cancacit de uropeni dap epoca merle deooperti goog fie, a aslimaiat bine fx Ewope find flosit ew aliment peat popula, hrnd penra animale, matere primt in iadutia alcoful\ gi aiden Produile cele msi insemcte se cin fo Europa (CSL Polonia, Germanis, ‘Olan ete), Asia RP. Cieza) Ameri de Nor. etal sax cata Gulez, ese ealtivat mal sles fn America de Sad, Alton esumoralyg Asin de and end at, gaele suet Hane cu taberculi serves bop fa amon gino ealivl lax ty Asin de sud 5 suet Manioco ste principal imeot nl populsi ce Amazoaia $ Podisel Brazil 1, preeum si pentu locurt) anor fri eficane (Zair, Mozambie, Cameras, fe). Temaele sat cuuvate mal aes tn Eniopa, SU.A. Egipt9i Duis Macarea se civ a nameoasecegon din nda clrora Ge detegenad CSI, tk indi, RP.Cainea, 183, Cultura pontr leaginoase Pintle olesginaise peur aceaimatv 5D mlione tone ulsi vegetal svualconnunat de lie populate. Pracpalae plane cleeginoazeexlvate fa {oma itereopeal sun: crahidele, plier doe, cocot, susomul: fara ‘medicament Zora terpeit: rapa flonren rare. imu, nea, watarel wucul ar nasa. ad3pe Ices foune dierie de cing BA. Culeraplrelor penn sabi in alr acestor ctr se evade feel de zai, exlivaih mai lea Furopa, SU.A, Ire, R PChiter2, Tue, ce. rentia de zohd, pian ate pelea zone ev precip borate st emperaur ileae (Cuba Puro Rico oru-esi He, Hal, aon estul Aust, t) MS, Canara panto see nepal pat tex cots de cite a ese bumbacal cae, I orgie stew pant de cial und ete spine wa alsa conc are ensure, n fegin de irgae, Cou wat moreors de ctr bumfacul se sce th Asia Qaznal Mav eng He, Pedigal Docan, lag Tei $10 SUVA (ctetole Texas 4 Caolna), Produc ieserene sn ite se cre CSI Cirhekisan, Rui, Tabi “To In eategoria pace texte ei fal, eeprom ance, agave, chnafl ee, plant cae sue apne apurtac gion 86; Viera i pomicultors ta de vie este oplat iba de eco uni, rex sh inate este crates pen spl european. Cee ma iat posi Ge vn se oan in Fj alin intro 7-8 sean best) urate Sp ‘na, Portugsia, Grea, Reminia, Uagaria, Albania ete In cal echt ‘continent via dvi este ctv n mod secundaria rests Cultura pomior frcirt ete erent in mare masa ci climatce indivicuaatnen-se sel annie egani pomicole carsctristen Denim anumite replat clits, nile din zone sel ee cuvd cee (tank: Spi Algcia, Mis te) Paenierad (Atieen Coin), mei (orsgale, Algo, Grecia, ot), migaal(AFea de Nor arbree de cts (ania, Columbia, Mex, ete.) arbveie de cacao (Ghana, Bras, Cons de Fildes, 43. In zone tempest sunt specie pute de pre meri por Pers, co, ruc ete, arbor cares ese fo mai eae le Eup C Regiunile agro-geografice ale Terrei Patented cone fie geogace (i ite) relile ago geogmfce se Tee prerno acid en omosent. Regimen tropieol-uneda ste iva zo ineplesl wl tates corinde ela spose ca: ance de caucve (sii Maloyoo0) 9 {eeacie get hans, Covad, nic Niger, 2a, Indonozs Ir Saoughs seandar, caer de is, ee, porembs ro ee, Ya margnea ne Ande precipi acter ser ne elt hom, se ea cafes bara, asa egtoren masonic, ese © vn cups sbundet, sess ceca ce inpune 9 steer a cer, in eral clea eed eer {@PChined, Hanglade Talnds, Ta), (awe xe asap porn {mtbr it Tryna veri sci aprale de tues rot, sts aeRexiancn medicrancna ie cinosoud prin cue specific de citi ce vider liu de elton cerenione Reginnoe iemprata ato agiclue dversea nisin. Se eul- ‘igri, seers por, ar, felt de aa, Noaea soe, extol te. Prin tia cour ratuole verbs, stay fonda eae, mdr de Tecitn, aan eeiuse este proeipalarogiune grieol a Tere Comemol ow prods agen este foarte versa 8 se destgeart tue pineialle tn prdveatoresconsurstare de prose agricole. 2.4. Valorificarea resurselor biosferei Resursle bist! provia din cle doet mari doen ale Panta ceuicle gi eominstele Pe waa, cots resuee cut melt mai diversifieat fi fast productive. Avind ino in vedere inindoen ult rst mare peeatelor ‘olual d sibs ve elbora atu eau acta este de €00 mide tone, frie cele 40-400 mide tne furizate de zoneecortnntae Tin timp ee ascii vogsate nara (tpe, svans, peti pli, ete.) Tneyleuad rstehageri a wupratlor ocupat daar intervene ankpice, sss yegealecutivate de om soeverfed sl avelsz’ Tn saci biomes toile progus annua! predomina cee vege rcs SSO mind tone fn aceute 3 apreximiy 400 mille ine pe wea, di tare ete 10 milarde tone le dete padurea cel id pgun, inte elt [Accel la valeurs bioeeci marine ete mult aide decit pe wat, de cca, gota biome nb cae es ufeientcusosc i expla. Cu toate essen, ecsunul Hanne 0 #renei "cena" natural de alimente omen, ¢ Sab de penoine nis dapat miner 2.4.1. Resursete forestiere st rolul economic al pédurit TInsemnitatea inte & pidurt dena in ele Goud eu fen ale functa economies, feraoare de mel Irmo i prefoe acer, pote tur oblecive de ineresexnorie,seficrea Ens Tico gi phic ale oa Ineo i fone selage, Hind eorenet valu plc supe lime, apeor, fol ee Svorateleecapae Ge padi acum Just el cea 55 % dia seas Merce eu autora solr sive, a fit cesta eps int wi ni ‘cup oar circa 450 alin hectare, cee eotepande a20:34% din ta ttevtlalAjuct, owenice a disbas spreape juste din pldunle de pe ‘praia Pmt. prin ecencv lense f vedetea bier ance cert este aria prin pnt 5 rin ire padi i cop bate lem de contri, Tent de i, Ii pnts ecko ot hits) 4 dey enrol Act pres fort wat de Tet fo gensral gh ceoromi’ fn special (5 eceates imindaier, pone agree) ‘Cs actu supra sooner de pad se pet sets, 0 poneipnn cerinele merey eresends ale poplin, Pers ascala se inyun 0 se Ge mnisan, cam a ft explosion raoel, reingsucia 5 curt san logit seas doings, toparea deel abe. ce Pe glob ent mi ifererion tn ceva ce peste since pal conde ce cerolsre acssar si valofienteseconeis ax TAdurlle de cosiere (aa 1200 rinse betre) pevn citova th str disines,fvorabite a rport seonorc: spose sort prin exsind tefgrmate pe mar sopeeee arbor 0 tnnchers eet, sani sre sete Si subi. densifen borne este reds ceed ce orm Kanspvtl les {Eagel lemnaseexploate, ee Sub rapectal spin spate, se eviearne8 dow zone ns sath tn Eurasia iar calla in Amica do Nord. fr sat do asc, mn exh arcile mai estas fn omisiors node, fn spol in zanete ronan (Alp Cami Cater, Hanshi, te, psu: ia emsea sui farant ©ne Nova Zeelasea, Ausra), unde tnsumeaza 5 % din supra tall» pion Ae sincwe. Padre conifer din nndl Bure nt leit din wei (ices bes), bead (Abioy alba) gi pin (Pinus slates. Cel mas pres lemn este a mold, cae formes pda tins comet in nox pai earopene » SL. in Peninsule Seaneinaves, in Polos, eeu 3h wvele zome ments {Apt Carpi Psine, ete). Bradl aap spate considerable fm sigan bevinad, In conineiu! nowd american, ysis de conce se extinde in jumien de sud Canade 52 Alaska, din zea Insule Tera Nowa psa Srtesarea Bering, ecu) fu parea de yest a SUA fn areal Margie Sincosi Tn epepiasea Osten Adin, pe sole nisipass pnt chit rai und, pices este forest db pl ab (Pini la) er spe tec Continents fm sci pagurt spare mo}idul sear (Pes ei, san (Ais balsam) apie pf ena Amrit ds Nord tnd pe surat sit phe de pm zalhen (Pinus ponderosa, bra aby Spiesudvest qi iv seciniatea coasloe pacfics cele iboole- mantt (Sequoia owtse) si abogele ye Sequon seme abort ce une pind (2000 wine fous nekiuate de fooane tempera subtropical. Asst tip de pure este Aun apmups in nips te sled tan moi din emia nod, thstgurnduce se la lets stub pduror de coilere pand m Penns Theneh, mr in SUA. din sidal Now Anght pin Ja Missouri si Acne, Pestun de foie s reset (p nodal RP.Chinera, periusala Cones gn eat Japon Tacs sulisd, acst ip de pide coup spree ma resirinse (piles sadism’ ia Amora ce Sud q)plunle de foiase din. Nous ‘oct si Ossaa), Co esete 86 Temasek: gu (Fats sllvatien, seul vers) erin rl Qu, meseacnal (Beal cl tenn ete Flos fa sia abdel treet Modine nal, cstanul rapid mat sles in Siu estal Europe shin SUA lepal Popul) Tn zona ver ascle dn eghmeeabopicale ers picid foiou- se sowhe. Penn regnes Mediteraeeana este specie sear de pl (ta Fenimats Hered, argent (aboree de of, ta Magreb) tgjeral vee gi canforal nor esti RP-Chined) chiar babuel Qeponin RP. Chinezt. Stata pda de fowise din ons lepers i sutrpicl este evaluat Ineirva 00 rcnne Bese, in eare 260 milcare hectare tn Arun de Nord sii 25S milionne oct ie CS. Sub rapt economic, in caza densa {ub nivel mediel mondiale, aces ip de pdurefunizeazd ai pun Yer wt lanexar (0 et America de Nox 0! Eazope, 75min C.S1.). Lerch So es foe idea mobil yi sensing ‘Pirie fatertropieale sree sn: lcsizate ine cele dew trope, Iie sans clivvicd ered § cada. In aceasth catagore sunt incase sh noe lei, eae isoserare ce waversea svans, constisin dep, Oo rectungie a pir eopicale pevum si mangiovle, vegeta forestier {ate apure pscdbminat in zonle de Be, Sid inuenate de mare. Sprit Soja de ple sterreprenl este einai acca? mare het (peste SO edi supra forse a global CCameteristiie aestes pnt (iverstatsa mar a spcior, densi rae i variabil a rail vt care Razz t 10 g370 ankle thn I vt station pada pe ij, slur ured te) fe isl ax. plaster pees spur indus. Teel aces ph netic se ier el mar one: Zona coerirana se ince dn sul Meco pnd Ta pata seperti nih Ames de Sud Cox mai canvas ote plare esaonian, tee «© [sove ne s ese valrones ahora de cauciue, aon, mero Toni pling st, Mons sce est pei frre. arbre de tals, Tho vn intra xen, eu cee na Hoge Tea, cap eH vpn snseant, ele BEA, “an ota seine Ga Gases pn Heal Cena Ai can, nove find bina Hulu Zit, Pepa eee prejinie ae Sunt matin ican, ahaa, ler de elowe vondatriy cae ee fat aes is indacts robe (Nigeria Gabo, Coats de Fildes, hana, * ona uted asl expince sel Ile i Mel, Mays, ‘ipengal Indonecian,InalleFlpne si Nous Cupee. Satu pidhsbx eve ‘comlena dn caral exenjlce vlosone remarks foskuly eu eran vrs {eur lst consol avai, stall start alsin das ols Tn aveustd seine Asi ge Tomer in cco ce privese prone de len adonera, pecs ca impreund ct ceealte {6 dn acest rel agus cen 18 ‘in exparal mona de em "Report pfuricr pe coauinote exe foute dei. Ax, mien ‘ordi este uit na begat in pare dee cen suid, Gad de iponr (iad bs scmonea l fend pass sneha ena fa Ameria de Nols: Xu fica de Sud, porta cae Oceana i Aiea sl fe sub aceasa med ean fxtndei mat a deserve Asa 1 Europe, Gavi deine es t0 sein decursa timpadi "Repariia tesurschor Kester Io nivel ttl ex apes ot ap radu de inp dar, cifras afl par catego de cat: ‘Sate cw grad let de impair, peste 30% dn sopra Wi, incul cota se nscre Guyana Fence, Susrame, Ecazd, state cu grad med de ipiurive, 20-30% pid, ee cupid Germ Belgia Roma, Argentina, ali ct * ste cu gro roles do apédarire, ¥.20%, inca expo ihe Firsts a elu rte anuale ds em (Dnemarss, Ungar rec te alate ox grad foorie reds de apadene, sd 10 %, ce apna wa enti: de ler rans, Alea, Clan, Belt.) ‘Coca! youl exploatilor cu cal al crys anale se const i sitaotn cet ui Dat paren Amin de Sed, ued Iso ceetre ara se 590 miioan mse expleaest8 doar 24D rioene m7. apoi CSL. oper 7% nilionre an 34 tioane 12am explore), Cal (0 228 wnat tans 115 miloane man expleaie. © situ de exten ex ec Tika ta Acai Ocean, ar Uezcoe oitzene a Asin (719 ci plat fs de 190 maligno pes) Enzape (210 aioe "ex Fa do 120 mailto a egee)9i SULA. G4 rfioae eV expat ase 1 mbar? spon. ‘Cait de fom explo ext st sb verifies. Num 88 se floes ea leon de een iin mss, rem ete sie eran de Se scot opt euith mi corks ginal, ile coronene nd ane fae fle ena in ape Hn con mae, a ele ac ane st sbamerican dept sur corgi Pe pln eral pe pel lo a paca de eam 2 ster Asia math dp Amica de Nov, Europa, Ae, Ameries de Su i Ocean, tt rivel de fied se remaret SUA. C., 6% Dup unele esti ale FAO, produc oe mast lemcast va ajunget anal 2000 laces 3970 miioae ern se sn rine fils oa am grad mada de imprison dul free teprvornd 26,7 % din supestss al a tr even ie medie fecha eto dies 27 hectare. Acest proven ee propia cela FN, Peon, Potuglie, ec. Pe regiul geogrfi, aces foud forester ee inzgal repartza, $85 % im tesunea meni, 32,7 % to role colimae de del peal #1 tamai &8 % in cwncle de chupie, fr sea co pvote comport Ptacioe pe spc, exit 307% Brneare, 30, % fa, 18,2 % eversines 15,2 Ne divrae ar 2 Medverse moi ‘Suprafga fondu forester din aru aoase suf: 0 restangere cm tua incepdad eu aa 1829, ele proces! de despre ato relemsstic ofcale pene eatindeea sopra erenuelor arabic, Ca ae, procental de {npieire soul cole de dose 25 % in Cirpia Razgurat, 5.3% in Clrpin ken, 32 94m Clepia Ranto-Crisand, 41 % in Campa Meldovel, 7.1 Yn Pedi Dobroge, ec La nivel csteel captice, cet mel riicat grad de impaeurt este im Carp. Oren special fa grupa centald a aestne, Comer ox produselemnonse rnspalele ri exportatere «producer lenouse sunt: Federata. Rosi, Canad, S.U.A,, Sued, Fiala, Noregit: prodese rrnowse "nee Gi atisene (Ghane, Gabon, Zar, Coats de Fld), Bria, indonerin iSsenla: produ din case Principle mortar de prodse din lem sant: Marea rita, (Germania S.U.A., Frais, Japena. als, Sania, anda etc Cee l sei de profuse lernoate sunt + dine ae wandivave gi arope eae seo Velo SE-ul Europe ints Cennéag S.A, «dea miefteratte nme Amica Cental gi Ameren de Sud sine Ast Europa 2.4.2, Pajistite s! importanga lor econormict Pajsile sunt emsisate an pani si nee atu, He firme | ‘comgonerta de buch a onthe avd a elec toate animale po, ea te se lind a erbvers. Nu ete de intrpltor ck acest formas ve Ute diecnis bs toot soma lines, din Int aah tie, ssp ars, ico 100 rion este (ub ae ween ambi), anid moti dupa pt. ‘Pagunie minoole ceperints wosn etegerio do flosnf x terrae ticle aveperte eu itu ar, in mod bigait cree qoute, ufiate ex {ara verde hm povionda pigaari, Be tot tinpul arm chimatle unede om blade, Be momo pam din a, ea eexempu none opiese wale fmlervalee de secet sunt uni, sen fnucti curt i sero ca “Poneele mance serve yates cinerea Hulu pin cae se wig ana anmaelr a szemal oe, Peja de mend sls pale sgiaa) son alewulte dn rogo, taninoe, muse Hshent, meseesi pct, e.Productiviates de mand vee tte seal ge important medesa, Jeomece plane sat nisi So deuvol fate ei caza slur sirace Ty unis giv elnarl apes. Ee sant fits Dents brane raion, ersex pont cere, pie, Band sl acjune. Aces Dag sant rigpindie ia 2onele boreale sl Ameri ée Nord, Ease) pe fapetie mii din omisten sie Pert domenitalpr, supratecle veupate de prj sant evaluate a ‘erea 300 milioane hee ae, Porat sidiate defi y podiurle ae ian (Gin Aske Cents De eases lor 20 Fgh pistol teanman din Tbe, ‘Afeoisan, ren Nepal se. Aesnenes paige gises gn Mani Aas 2onelenrane nae ne Fuepe, unde se preci un psterit ana Poste de sepa au rixplodie bate lug} in npc ce Itaine, ve rina fave uople gi parlle de 55° aiudine Sg 45° ltinine SDs reg Ge fac reece dinspre zone biopic i apctemmeene spre desert Sa ‘Snopre plourle zane uropernte cite oad semiarde In stvetwa coverai eraceu predomi grainese gi cpu a ‘mre sesdaga plane lepaminnise. ‘reductvitatenacstr pap, ma aoe fn sand esa, le conten mare inportani pera erepoen bovielr,eshulinelor 6) avinelor. I utc epeale Ass, min psirea fae lair corespondent cx donee "Petz de sovand se aca sw forme vate Savana te Ue baniadini topeale st aiveepeat ete consid din is lt. fne dire 9 fosee, poste care se tol, spradc, aber (ed, pain, han fui, Sava tupiel ecard ete coxa renuns, dup care mesa ud amercund, denon ¢ "earmos eras" in fai, cre ree reps tra‘ iele iarsavemele ct Austral, Indi, sa-etel AN tr Terme pe Cee In ecegoria forage cet Gale sunt neve, tte, 200 frat cea preted nol amersane (ein Tiois pl in srl pros Reva Sskatsheway in Cnet ppc geen Ci euCu toate ed saveneleaperd mar upratt (cca 1300 aie heer, ce datribate ioral neaesorna (Afied #0) silane hes, Ameicn 6 Sid 40 rilioane hee, Assia SO eae het) inert le wo roms exe ir dele din exuza eatinderi ernie arbi. Alerants se=38- ref usate cu cele umes, nian specu Temporal Fare tacos ace psi esennmis pastorale soesor ata. Cele mal rouctive st sav hele sud american, pe ba cin na dervoteojtess ennai eenmale- locin Arwsitina, relia, eneztl, ec: stan a skinn rem de esis ‘reicate de carn re pind Psu nefele sual dia Romane, prin valore lr univ & volumal Jor conser, dein mn rol import tn asiguareabazel feajre Devine rsgtera asimclstor. fp fincio de cendjile mausale se eomced tumivcarle grape pan i ins Paguad de fined, er se nines ex preside hanea Dunkin fan- ile easel pincipaleoe ur din er. Aceste pag pot ffoloae peas Bi maisnae de inp, pak nme tra Pésunido apd, ceaph supa ai miei in code ur sip hyn nef de deat pedir, o igprtané mate fh coe 63 vests coninitul in substnf rtetive sre Faye. ‘égue 9 free montane, san cele wa nporant chiar dad sunt Floste. owen pciode sezonlu stv. Aecszs oe remarc prin bs Morse 5h mare lor vale autitvs. [n fanepo de aides Se eae ae gioe50 i rmposiia Aorsies, neste pigni se dnsd f resi mae ip: pg jase, locust ia alin de 70-800 m: pai montane situ amit supriarh "purl, car a cen ua are rasedncire tn Carpet Oneal palit ap ne ate su spocifie masiclr inate (le peste 2000 m),avBnd 9 extxsivne ‘maja cadrl Cepeier Moridivel 3, ROLUL RESURSELOR NATURALE IN DEZVOLTAREA ECONOMICA 3.1. Teorii cu privire la raportul dintre resurscle naturale si dezvoltarea economiea in prezent sin perspectivi rola cemomiet, eval i polit csi umane di ulin deci pus pi plan problematic resuneoc ature de ae pate bal teres, eamoni do gins pds, ot mal nol svar, inte rea ince misurd este resus vor putea sushi dezvolrea cunomich 9 I Denpectvs, ver piles sign hana et poptit condaua eres rt pats contrib I eracearn rbarvolfci, Aceentuass nor fonemene majo “oxplozia demogeait, rdf de epaizre a une rsuie satel, tener rea eat medi, saervoitarea, ts.» > fost geste dicta tok muh mul respenseiliate de cite specialist, elaborinduse un rumir mare de prognces perro perspective urs vais plots demografick csc un fenomme de prim iors dco ty fond, scopul devoltiri ceonomice #u este all doe asiguaros user condi decent de exsten pent to loin planet. Ares snore et ‘ela nou gi este earacteistesecoluus nos, Dac in pul atch sha perioad fewdele mumieul popula globulu teste fare Hen, dubai 300-900 aa, in sco al XIX ea safest oacelear stele wane ‘2. pop, mle in Hurops, pouty fn prima prt scot XX fe inveineze oe a ie im de eeee sui a populifs. Ase, loco pe Ter wai cea 18 iid lca, tein I9S0 mana acesta a ajuns la erca 2,25 mind, fn penowea actuals Gimp de dublare march ‘opulaiei este rmi mic de 30 an, ema onan! 2000 pola ge ‘luis depijeued 6 made lec se evident o acasti ereyere mumerisl« popula au ee lint 1a ins) pognerele demowraice ete si conser, ie mssark et ns smi cial scenonice concen Hae J, pew pecsoi rbot cle vn nent care pop sum se ut anunk mel ce cervolee devenint consent de bactocenl ‘solaieh nedeme, alata, sulci spoul asus, tncepe se reduc spe, fd lutea entecious. De ali, sctioniag vailteral asipra Iwasa ro roo ict ona eit marl probleme seonomize al ler os tan stad oBzat de vin, Geoarece, in conte une productivity foarte seaairea mune rears fore! de mnce ar implie sadere proportionla 8 produ materiale, itednduse aun otc vcios Pc ee Densiatea populefie! este tat-o foarte aici misuh o count a servo an: sundorelti gi ma dora ote 9 roralan a orci sia. conemice specifica Gary sat l andulsi dossbit fa ent orl ath valoitice dferieleeompenente sl ex zieo-gengratc: Densiaten popueil pout da, ous, uncle indi, dat ete crea solange somersalt oxo o produssle abmenas, co stile asprs cali sluli, te, types eclsergina ale globular unde exist posi de erezore nuerich mai poiemied popula Tn wmacaele doce (een ‘Ameri ce Sul, Aus centul Amerii de Nord, Asia de sud 5: sees. ee) pe sean exer cular szricale fa suicks ex o cenomie devvoltat, ies, propor fn cadeal popula ‘ooupate 4 elon car laersed in med direst tn agrcntrs, aigerind tana 9 renin ei Incite rahi in med keeren’ un excedent de pedi ai- entre, sa reds pt avalon deizoi 2 en SULA. | Marea Brae, 3% ‘n Canad, 6 % In usual, ec). fn aces np, ts Wile aorasaice mea joriats a populetisi centr 38 fe ocupti in apriclte (pSa la $3 % In Nepal gi Bhutan, 91 2% 5 Ranada yi Nig ot) fied a ptea segura cl pn ‘wo minim de aliments necesita nui consum eonma, lle fe prods ttimeata pe leator nrg eniro scidere util deve. (Somalia, Nigeria Tanzania, Pers, Uganda, Vola Supeion, et.) Este evidet eB so ieite umand evaeatt so pout bara dott pe 9 rganinare pores tmuvei pe osconone multlateral care 2 signe Locust de munch ty eetoare completa de eva, yee planar economic pe femmes fang are ‘nn constceret, atte alt ctor ctor demegrat Caraverisisa fundamentals « explorist demogratice comtemporaae ntl in ep 8 a se masifests aun ia anus site ee lebul fn caste incre ds crwotae, on un avs de ith een {is nstalstea so menin in snoc atin a vale anvalete ial, care Aepege 40 inn ojntatea since din aca din rintl prepa, mea cer Cenuol,vesul Aunsii de Sud, Oceania, precun ta ube dn sad sil tal Asics in coca ce pvee moran, sein, aoe nrg rehiers codes i peal contort ts elspa to es unr rue pits 9 sen stare in ens He Toll Pe ans fr allate Gn curs de doroltar,inicele mori cohort in ul wo de 12M ri unele state, darts pone foarte rec Se, in sues po vance a pupa, celot ya, sa aus chia var Infeiowe exloe din stale devvotiae (5 Zin Coola Rick, Mone Kong Siagapor, 6 in Venerace si Param, ec). essa cdi sperl nat al lr fate n care de dave, ate aven vain jar de Sr at hoa june a secoh al XIX lea, sic 9 pra omit eeu 1X ie valecen dl 25 Sn i 1960. 25 en pesiala 1990-1975. se ‘deveat cl Inuti a ae seri anit 0 tend de expo a spor bata e aceuta contuiad hni-o corceme maa poli de vine 0 ait icrdust incite tate, RP.Chen, Coreen de Sl, Tons Ini, Sri Lanka, Inforezia, te Ta coma ou ale atro-aiatice si cee laino-mereane, tn majinns stetclor industria devel, peioada contompersnd a carateriza pits oducts pte a sporalai ral, Reducrea nati ote pnp ru onwabilépenrs acs situs, Tnopind desta de tmp yi unt st ‘coheare in unee in sub alcaven de 10 % anual (Geran sit cel nal 10-12 e (lve, Suedia, Aus, Marea Britine, ew.) Moraliaica sway suai demu in wy plage incr, sub care wv mai ponte fi eabor ci, Jar Tinbittni foarte aoceatste 9 pops, maces © ujpur tec de rope, osilnd inte 8-12 Me confi In care rian 51 mcrae ‘ant epreaye in ehilbny, soma Barua inde spe zero Suse ans etc natural (Geran) Pe ansambu,sporul natural al stetebor devoltate» sent de laces 10 faa dua jmitte «rool al XIX lea, Ja $Me mpi jit colli al XX Tea la § ifn ulti an. Lipa de for de mane cane a ‘ezple manele mai pel, ma putin plcue gmat lb remus, Aus In Pasrale aux de imines din see ex un nivel mei sizut de de "elle cecnoml, i period de relate damm eseromic eae a dant pn in 1874. Cree 12 maioane de persoane san stability fle vst eanpenc, mi les a Gerwania, Morea Brtane Pana jungind tn unl fea Flv reprints 1/4 dn popula opal in ac economies, Ua Fenome ion seputece n SULA, unde enigicas peta din tuk ltinc-nneriean ‘Creyren menor ale dfeeiat,a popu on vab faste man se eporu ntaal nfl cere de deroltar ca vai fare anil i st tele cert, price o redicere contd a ponder sttelbe dezvelie tn poputaaclotuiu se eregere corespunzatre 2 pundei popula in furs de devel care se apne de cca 75%, I aan tui, pire dh Iabncsvellve svpheh ty ve sblgseet ase mer rian teleentered (primo rnd eset Ge rivets panes de alent) al petiourevtuntat ims evel 91 etal de caper di satel industrial Meevelne Ase sider, pk seranl de ff, mua fox Tagepint, de Calg ir ean ce prveie sara de val secestirda-e deo ilelungath ert ale typ Ast, i rpul colar deus deceit ae decsolarit” (1361- 9h), prada abenenava pe Tact nll ets de dezreline = progrest orci 0.2% i wedi i sorsparae eu un etn do 08S % I aval f= ils glob cul do 13% i soe dezvoit, Tending de epuiaare a unotresurse nature este un alt fenomen pene Inv les corerporend cafe vs ever ip mod seu, sai aceatut tn vi oral appa Vabtcatea tr mal ies w nor reuse anturale epuiabe, to reaver, 9 efiverea intean itm let autor resuse regenera i= ‘Che oie roblona conser acer nase, Ts wtinle decent en ascantnt tendinia de rid energie ga mate- bilo peeve in soceve Se produ buna lipste deo absolute, pase hn mo afl) prin reclamd seu prin oscapile mode, areal pode ant ‘cone in aga fel Ect 8 eae pj pot] obliga pe cumple le inlocuned, Chicas de "sencum! ene caractaiai de uni socolag cx 0 ise care acne", papal sttlor cero (18 % din popaaia lo- Isha sind sob form ce denn 20 pn La 29 Ye din producia material tum, Consul exagerat de materi prime combust fos faveriaat Us pres seltv radu ale asetoca, mento sub presinnen intreselor ‘onmpiostansajlenal, pep care au defevoizal in schimb, tne incurs ‘ke devote In canseci, consul de mater prime si combust -¢ot- ft spre reunele cee Mai ur ucesble, cle at foot intens explowtats, funondadse paral uieleresurse ras grea acces, ave pt 6 sxpleaare ‘we leas ps ela nt iat (Je examola,ccbani din wes Earopd st niece do fer ov concerti ees in nena scl Sepener din Ameria de Now, {Un exenpigntitor de enuzare# une! vesurte care se reponecea cu eu 9 in np Cedelingns este ce! al exploatislornecjionale «materia fermen di pduele glial, Explontrs lornals a eccestva in med deo obit in olmele deci, odsth2u ovetees sonsumu industrial sn ake fami ae economies aengind it 1979 9 peste 3 milarde mt si depasind Intro maniers Gre ngiikewe wiveh eagecii de eegenerre mata (23 wilde we, TRevurscle de ap dolce tnd de wceranes sf fe valerate pik ta epsvir iv anante gin ae gb, dato consuruli tot mages in ewe nh, mines penta popula. in aie mens tenia di veal opel noebestl Amobicy de Note Japenky, apa dle cept lew © problem, ipunisdu-se salvia apet de me goer wat, dey ace ei teria A owns mat Ii ce pring resale Hototere, o eters sel scare cas earl fara 20 de a i seolleinost aa este acopent ce revere ‘gure explontbile eo, nea, acest sensu Cepagesc chia ecerel ‘menjoném in primal rind waica njeriate a meteor usfroase (ep! ‘abel, agin ure) aps petal gars natal ‘Deteiovaren calif meds, wn all apoct important al deritna economist eatenporin, fester nies sae erscind it scul wst, pontbiltateavalrfcrtrexnrclr mone scapwetien. de aurepe foultor dine este nce privese ettorre calli spoon, cls sre cs spleen place in zoucle done popilas9 intens dusts alt (rea cu aps oper o ra! inet apa rie pan i 1a cal tau incostre. Anu se doverseazl cea TOO kn Ge AO Wik a, ‘ind eb I ce apd vz poste imafien 6D a de ap arth, «Gs ‘nt peru pou cate pele dati ale gle, da. din free le rw lsubute fa od asifoon In plusre apclrcargtaceo respite dev bits revine dtogsnilo:acbiodegradail An pele meraee, ete rv fle de la temocetrale del sentlele atsoelerie, tsi og ce rezdade de incu alien, Fnelioc, gutuanck compar ali, cupeaaly plambuli dn epsle devote de nduarrin chil de ne {alurgia neftont: Din pao, cir in lle state nde exis o liste an ‘pone, acute a ee integelrespacta. Ast, pe ansamblal cotteertn uropen, doar 60% din ape urate sit ae Invite de deere eierortes elit spelorsuterue se atest aspect dbl fn oes a pstcdeor gi chiara anor Tagrgdinine de ert, ca wma hilt pseolton, ost ajongad pr afore stele avers ea ‘jvuneor, cir coe de icine THeteriorme cai arsas are efcte devon asupra deze eats fine, Ea ote produ de ehbeatea in atvoser a wos ts Crescdnde e sos de gure (oni de ul, nnd ds cacbon, compas fenfouha, ete), Expormentle wiclon efecuue Ip stmfek an oni. in tile paccade de inp, o crepe» raisuerh atmos! eu peste 3 este nivel afral Ray TGDIEGE a sere de zen aioatss sts foarte net, Grado de poasre al nesters exces lot dens eg tii inJosiale le Faye, open, Stele Ute le Ameri ete i aerate egiuh cnttea de plber depuae ai! emote peo sopra A | Aa tiene 1490 one recast isla reveal es cole