Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Geografia Resurselor PDF

    Încărcat de

    corrrina
    45 vizualizări112 pagini

    Titlu original

    Geografia_resurselor.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    45 vizualizări112 pagini

    Geografia Resurselor PDF

    Încărcat de

    corrrina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 112
    GEOGRAFIA RESURSELOR 1, CONCEPTUL DE RESURSE NATURALE 1.1. Considerafii generale Prin este aout sua fflee miloncoe de exten oferit onl 4e ine aetral eo, tote sooo ferme yi cominati al marevil xen fe urd cae pot file see emnenogtint-nna cin eapsie veloc sie Pe ‘ng sera do copriedere forte lage conoepuli, rebule repnateaactn stu dnamic, prin fepul 4 Wi schinds coninuul ta mpay eu acces soviet (frite de le © paicads de dezvohue la ait), de gredal de ‘moar anti Jeposdont do avelaldoevoltn gin yi de posible tehnice d Ie intedace i ceil econeri. e deat parte, in detnie ree si Fpl eB cep resale naturale pen gover forma Jor mteraia- sum elerene ale mau (ea oe tasean 8 opr l ept or uat detente de legit cae guvemescl oats), tle suns insole. sp 9ienogor scila, ater Ing Jor u nivelle de ereltare »Fxlor de producti, cu gradu de petcipare I tiviaten princi ‘ka seit, $i cara Gocumenor ONU temerul de resus mata ete sbordat tr scia|aceine lrg, docamene cue ichle ta fee acest moun slecele cements ale mediul oturel site, na oovet, "snd ature ‘um e fi cole climate 4 morblogice (deri, ou fevorznel Yaa om su sre constiniesupert de Sezvlarea atv umsne. VNesesisea defn lt ma exact etzmrenului de resus neural, le sivelul unor crganisme ONL, a spit si datori pete ob adeseori se Te sofa ine acetal de" fubetunsle mua ula, Ca unos at-mn sapertgupal de expe core compl ci denies gi teinelogis rerielor minaale se Tar preczin de rigeoe. Aste, te ate roiunide “resus” 9 sia de eupindee ult ma Iga, fine defita cao concenrare mural Ge substan soc, chi sv {gnconse afte fa internal su Gensupa soar! terene fn ne eae pee frplostaes somal eau cea patel, ruiab i vitor To acai tmp, poi “ena ui 3 50 flea acoa pera cesurslor idenifcate(descanecte si misirete) din car o substan able oral pone extras i ec eco. omic i exe, . Clasificarea resurselor naturale Proocup le casa & tesuessyrasturale at vist cer ma seme die ele $m incesfeat fn peneada cerempored. pe asa cei Incr general fa de roan priviad cuneate, vlosfeata si ali teu pulicinst i cehinbilawacstrn ieee de epee cfr anaes ‘ reunloe nuwile uate pe diferte crv are pom Fr evden 0 ccnihcieeacialt ater “tg teria repartt papa (8 8)ORN ee sero rele ae oa thre eviaree i utmaeie, eeopiag erg ola, ror cil jest ema componctsl rece tc mel pane Treen ae dr, clit needa nit ere Osean rhs cu ena nents a rere we) Ap coninente Gate ying solsstare, drenege opse de ena rol ne neh ‘etre ale turf: nce! oss evdefantconbasti fi, sinters wes de comer Wirt le aver cost epi sal 1 up ever! mda de esi 7 eek a. remse rege, eas torn acl abs ce pl poise sere (comb Sn spine neg ssa) I ane Semon, gna de etre se lige cnt ore eben ‘ct fh eermjeor pane de csi HS ce cea al Seca com tena ture deme pine sda ete br st ince ine scar bons pms lon nse gen compas ae (rename, ce el poase nt al sweet Tor up sete cpr inte lanl de vedere, ose vot dc eure ster potas adnate 9 Xe raise iene In domed epee ris cor pops Fresnel drone ete et Cbg eter ena de fle es dn nee a ere onan. cr 9 1 tea fa ose AO UAE Ee tre arn, ie apt fae cK Bo te ie on ecodlara viper ntl be 1 Pans ite rene craters 0 Se ce pea. (Ot se vrese cess arouse eter 5 rearcecunoteute,expltaile. Sun dln, se emtnste imports Iori sn exploatiile economic conte actuate; be rere cunscateparamangnale 9 edimarginae, clad eXctrne de Amie a coc iapotat8 exe cnc dar exphatres Irene reenebil he pot deven verti inale wand ike fc resnrrenedescoperiv (pron), aipleatbie, No mat delimit, dar rez orn nar este nica de tile geologic: 4. resurse redescaperte ‘presupese paramargtate suhoargiaie Talus ‘icrinte nel daw cer prec eat nda de prospestnie go> Ingles [Dep deep erteria, dr foetnd trent de comparatie ai mari, te osbest de ress nature bine cuneate (enerzic solr, energie clan cc), reanrserelativ bine cmeseute (resrse le biostee, ale solulat wc.) yi resarse lab canoscut (resus ale litefers el de mp sbteren2). 'E. Dap critral rablt explant spicular de focore a unsi cant exon de resurse narrle, a aleititoelasieare ‘are rispunds cerivelee prstce aie stuale actuate 51 de pespectva a econo- ‘ei monte, Aceai clsiftcaregnupen esusleneurate n oud emegeri ‘2 resarse iepuiabile, eo capri acral, af, difeie sai, reuse dem ‘me ete pen oa nivel global ru ox poate prevedenepuisace lor. Belen ‘are abazird el puna nor dine ele, poate profuce isl feromene de ciel ‘tn anumite loca fe cin cauzainsficiente! voll cen rapot eu eet oasunula, fe dao degrada eat ce 8 mai permite edodueees loein creel prods nade eonsum. Camu el ml clocvent fn aor sens ote ‘cela lapel ore a eer plat, enfin celag oka di une four intns uranizate i indusaliats, points: aproviientn ca apd s- reds conser '.reurseeputebte cre por rexegencibll gf reyencable. Cee nerege= serbile sunt cola care pit consim, se dist iar pone rlioeou Jor ete overatlo peiond co tp merit In ser gelegick (rlioane em miele ‘ean. Din ace categorie fic parle reveled cirtne, pero, meet le fer et. Resosleepairabiterogeneraie sunt acl care Te pare din Bose A espe plane sau anal, cares pot refacet prioade de dip ct a conifie ustmde cee inn fod mi met econ eon sesrselor naturale, a voluoihi $a psiilitler ce regenerate ~ prin cain ‘port cu weestea ss realizezeexploauires Ir - aceasta lasifeare reo de sebiu osemetiate praticd. De asereaca, aca clasfcare tice 8 atragh nici ecnp cet Sala» temnry hl wail do reco ‘ind we semnal de alae in veers protajniresrelor epaizbie, Geek ote vob de substafele al care nu sem envio fi ok ete vorba de ose repeacrabie, dar care pot distse prio explostrenjeicioash ‘Aceasa conoerie dea conserva resursele naturale nese Tecent, Ea 8 strut ined cin secoele XVH si XVIM, end percoll disaugerit endl fo ‘ee mondial « impus recomendatescaplsti pd fn maport ert se epenerce. Aces dae a fat fa andor top atten male w- sin ale Teel va recs cosidersbil prafta forestier. fm ulimele deco sl secu al XDCLe a apa: mai alarms prblema epulzai esurselar de subsinfemineale ule dtr revert ceriaflor de materi pre lagu ‘uta eae ao dezvela rapid. $n aca dtef,ca gi bee Reser, rmlsuile a fot iefieacedeouroco, suerte icine 4 epaiat rapid. Ln recent, este dezbitt otras al robles priclulei epic nos rere ‘lasie, De acea, se impus eforturi ait in erecia unk wnor resire de ‘erg uo (acmocleeticd scl, colada meebo, 2), ct i pera valo- ‘crea aaperier a combuatbilr clic 1.3, Fondul de resurse naturale Tera, scoas minut cree cere ne oft adpoct i brant, singe Dianet de altel see ne aig un suport vail de cert, prin o tme- ‘urd siti fete complex. Acest geosisem ese stucturat pe mit mute _gecofere(otnostr, hidosfry lene bower ne cate exit raporr e reciprocate pi fntepliuniere Rnvtonls, phcingisi fleas, te aclay timp, propria a ndivideaate ov anit uno caracterice, A. Soarele 3 importanta sa penta Terra Pin teste ua corp eens independent iat ap cm se creda tn emir de lapse, cu ene componcet al Siemull Sor sist gverat de Sou, Acca oy, de menses, et shu ate sl in sud gust tons. Dibaala Pest 8 de Sone, pomun 9 posit seestls im cade lai, an erat condi opine pent pai 4 Sezvolurea ves pe nlanes noes, coi determin de apr de nee ie yermest lS nage prt de ta Sour regia eli geuteelor erece 4 setemied existe, pin intermodal woe proce Bic oi sumercne fore ce energie li sola regi eat nina ie 9 thao a,c). sca tli eres, Soa reprezn oust de nee ees, st evita bs fcowe secu o cate de eters galt cu cea de prin tere 12.600:000 mata one combust! cosvenfonl.Acetste se expli- pe de o pate, prin dinensiumle mas ale Sone, ata sind ep co 322.000 mane terest, iar pe de ai pase, prin natura douse w procestr fice care duc fa aconst esse de onergic. Ente vos de provese Je atu lermanacear,bazate pe zunea meleler de hithogen in Hecae seca, i Some, crea 6O0 miioae toe de drogen se wanstormt in cea $96 roan tone de bls, Tad seame de poral actual dts hidiogen hei din mest Soareui ($1 % H gi 18 § He) ¢ de remal seatitortcrmonuclet, 2 poate asec data cic desta normal a Soczla nc 1D niacde on Evident fla scart umana Sone repeezni o srt de ener inepuinai Di energi emis ce Soar, Pamictu na primes det 9 pare inf gal co junit de uilacine dn auuiaven ttl emia, dar oar borat Ik ‘conrumalenrgeticl voici eH tnd ml mai ral dec sce a ar tea cats in med efcient (Tell 1). ews energie anual at shiva dent cu comsbusta a 200000 miiade tone bul, epignd depose 21.400 er cus consumdeeaerie al meni. ‘Tebelal ne 1. -Canstatce de india solar primi i coca de Pain (Gu Stneseuf, BellfS, 1981) aatudinea | Radinga primi | Radial seat seogratea) | abem (calem) c 0339 O77 10 6350 0282 20 0320) 286 30 03297 0.60 ‘0267 84 30 ‘on ‘oz oo ais wo} 70 0} 0.360 30 ci 357 30 oo ‘0257 Cantatea de cacrgie solar resepionata pe suprats soba este print in mod inegel, ta fans, primal ad, de frac Pata’ (vid) fae face ca wrghil de inciéng al velor sole oh oe seducd continu, dea ‘eruaos care pot, na dies rind, de reputi nega avalos (Te tcl m2). Ase, n zone opal aid, teal energetic solr ming ‘losrea enim (1800 - 2200 KWivinglun}, see I ave zone! temperate u {1100 — 18€0 bwin) peat ca fa zoom pola 3 preeine cote mai mit valor (250. 1100 While. Tnclinarea sei police pe ities oscilaia ilies valoviloraentia ‘ome 22°05" $2430" determina 9 diibui szniers neal a energie salire recejionall de so sau gpl pe late, irewsiate wecenuat in perinadsle co ‘eles mai mac ielnSi ae poi, ‘abel ar. 2 - Innes nebula sia tansparenel ae aspera solae ier [eupl Suaneeweuf, Ball S, 1881) Taiuainea [ORONO NSONGON [ON] 0075 ehutiatea metll 6, | ss | 50 | 40 | a2 | a8 | 56 | 46 | 8 Frat ration ae ta ents be ‘mal po }a80] 077 Ja75] 072] 070 [020 |o70/0,70| 070] a de, rade sola 105 | 128 | 148 168 | 172 | sms fst] 183 | 172 ealen?) aniaten snvalt sell fe radepo sola aif 41 | 54 | 74 | 91 | 100] 95 | a2 | 20 | se th (koon?) fora cine ra clad i radispa post] 39 | 42 | 30 | s6 | 58 | so | a4 | ae | 31 il) “Tonle aes aspects av interme consecofe pe plan eoaromi, reg rile ca cele ma: bene eon pent captaen enrgii solar id cele de la latadin mich si cy nebulzieve sedust, unde solul primey peste G6 ‘alempmin,insolapa este de pate 6 ori ir media unit a illo seaine ‘ste do pete 180, Accste condi co ntlaese pe urntoalesuprte> geog foe: Africe de Nerd, Asia de sud-veat i Avia cena, Europa do end, Antal contal gd suds 5, B. Atmosfera Deasupm scowl wrest, pana Ia audines de cca 10000 km, se esfgoudfnveligal de ue el Pheadal. Acct agregar” de elemcaiegazonse, lide solide (pulbor fine) presets msl told de 53:10" 4, cece ce reprezcts 11 000.060 din russ Parris. foie dia acest mast situenzh pin amen de Sk, a ple La 30a itis eee 99% n in masa aumostee. Se negroes dierene preznana pe erica a resin atnoserice, dren eae ae ane una popula, a sup repartil acesia Ia vel tetova its esupee seit aecstea, Alda de reson, tepeatra pi ui hms trogisteen ditrere pe vocal § pecrizensla ‘In funcpie de aceste aspect, evidenfiats in bara nurerose eel, ames fi eve specified © sualicae pe yereals precendnd uanaoarce Sirtar: posi saloon meosTc, sonostr (uu temmaefx) 9 exon, Fecae inte acoseaindepliing, pin componeaa § proatetiple lor (fice, imice sau dinuee), aro nsermat pera van de pe Vera. Cea mai mae ‘nsormatte 0 ae troposfer, in ba a 12 nel interne! sale cu esa 5 hidiosfem, sinndise ,orizonul vial. In mod virtua, tte rosesele 9) fevomotsie mteorlegico, cre detail vsuin gi cima 3 ca fecteacd sod dizect om ne prec fn imiteleropofere ‘Aimosier ese un domenie inepuizabi de ress, ee ruth tin e1- ate sui ale, care condoneac,nlueneaa gi contribu material i ‘curgetic a exiseapomulu a fat bilogick 9 a sole omeneyt. Ase 5 vorbeye tot mai mult de resus climacce ca ,sesuse seeundas exc goice fle nani of ea poten climate fvocabil l ui tertora in are wont incluse envga si sub forma eoepe adiane ga energie cave, engin olin, incu cen a brizelor, umezeala peductivs salah provents rcpt igloo gi rezeva de ap real din sua! de zpos, elecu- ‘lutea ames ets. (Octavi Bogdan, 1974) Fsvorsbilistes sso nefavosbiltatescondiilretinative penta plants, ‘nai ales pentr ele citivate, a das formolaea noni de resurse agi ‘matce (radia solr, tuna, amezel et.) pea scopur terapentie, lace dd sure biocintice peat ec constucilg, noha de,elnaiuae”, fn sencal gi optimulni climatic do amplasament (cider, lamat, aes, prone imposriva ceniilor meteoalogice nefversbile), ato util zara matenaelr de eenstusit Despur, varantee de valonifeare a esl ofele de amested sx cundilor de veene cla pot ft numero, arco respondlejce njouae, mebipl. Tousi uebuie cut dstncia ave resus 96 covdiinclimatl (cons do rhor sou de navigate, de wtizare a cablunler pnt taasporal eneaioi electrics, peniru rezatena le Fata « dfertclor Inala, ee). Aceaca igeamnd of sia rim de resus climatice ave 1m cornu nie st nase eer bof factor cimatc, cj rua fa acl Tact care centric diet yi ntrun med frvorabil a Gecvollrea econo. Accnth peciarerepresint prensa porn clfcarearemarelercimatce tn maport de motel lor de foosing (osese nergtice, de rater prime), dup dotinaic (resuse auioclinates, hdrameteoenergstic, hostimavice) dup valoate ns (sess pateniae ests real) Pr apm <8 atmnsfen confine ele mai imporante elements biofle (osigea, zo 1 forma cee mai rela pera Theorporsnea acestor ele> tent in cicll bis, ea heron: viata Pin Composing stuenza sa confot calteta do mediu uzic dan penta pate radar slare, noose cimatu si vii tree, de me- tu de “desareare™ energetce 2 Teel spre “groplle"entonke! ecsmiee, Fon ceil, aeseraIndepinste lal de ewcregulaior al syyatyel teres. ‘Act rl deGiveneh pre vequva niga a tecelor de ar late ceatle ct Aiferte potent ernie bree rennin meso ne ape de howbaramenral de means Tnpo- ‘va unoerafiap eosmice primar, lsd a treaca prin “lcul statu de ‘nen ner promis de raze leave Savrsbil vei ssi umane ‘Amostze ae, ce asenensa,saien do a "refine a code vapor de api, fecisnd sical accteia fe nat, Find posible emprceptaren rece. lor de apt secerare popula, indie, sricul, ete ‘Sub aejumea cfeilorfacton (radiagi cosmic, tearice,stowtera te tn permanent Kénizad sl consime sedul uror fenomene elec, cu inplicai tn ehnicacomuncailr i zoruiloratene, C Hidrosfera iostra ete doen uso inte one ma inpvtant ese aa rae, ast sb anpect anita, cit din ponctal de veers al valor lor de inaructre, Dire acest, cea mu de pe este apa rs, cae constitu misa ‘estes. Abu este consid ca une din sande nana fntametale, Vnndiseseama de fp cf alc de ate clive esusc st a ba uur ‘tv onl shir I bara prose vite. a divalent ale haf pause lft nS uk door, Find excl! solver, cone nameraes subse sob cae conf atts dered én eta diverse organise, le ss mprezind 0 aE resus, De serene psc goes, luisa Ta nape, aumecoae salve nee, wea onset aprcable, centtuad ol ens deat pe. Divorfcsea damenioe de use a rsuelr de aph, pe tertort din c= ce mai ite ale panei nasi, inflate tit caniatn ct 5 caliatea sceso sure inpaniad ast, cao nevesate perdi, seca ‘ell ea ezrve 9 coms, marumai Ta ave ghbal lye plan regional Cuatocarin, apr aseitatn ofc eu laa caer renuri ca fanfi ile pots crite, sr vider posite atl ride erpcti Driv safe necesito ce consum Yolumal tot de apa tides ste dé aprose 1.4 mile km Spre deosobie de ate resure mua, yum tal assur de ap 1me nic na poste eresie= en cl teil bisfoa-rch nn Se poae re 2 co ncaa resureor de mele wie Refacndse emi, Hatori lull hidologe nature, apa este w resus vu nepal dic ete cons ‘derail Ia ave global. Pe plan regional ns, camitales de ap isponbils poe 1 cereus rp seu poate deven naib cavre poli, ‘Ces mai mare prte x rsursler de ap ale Tees 96.5%, sat concen tle fn Oceana Planeta, ie deci apt sara sea ste, mementan sare ele execpt, util co apa por saa peri neveskaie cut inde. ‘Ape dale, dik eos sere sega tk mod sbign neces de ap omerile merfonateancerior,repcerina doar 35 % dia volataltotal bi este. Dar $n cadul sce volum de ap ext resus care np fh Tiate det deouece, o bund pate din azeasit mast e apt este canonita forme inasceibile Ini devi, ulin iersloe forme sib cae ve lice ap dake scone tn evident urndloares sti: eabiele glans 5) ghee mow tan’ defn 77.2% din volun tial lapel dali, ponders spelorsuberane i lumi sul este de 224 %, aces a scion magnon d= 0.35, luniltates smsfeie eprint 004% sn ns, cursurle Gea dct 0,01" ign. ig Sta onal de apace at ‘Apole contiveatae su de cea mal mate fsemmdite perry scott umn. Dei in ultima ip exist preceupiri suse peta florea apr sete din exdrul Oceans: Plsez, tt aps dus, in stare hid, font i mod wradional, ese consider ca principal resid notzelt de ap, respect yee cangltout, eee sutzerane cee cartons f dete cavete eustre Cn ar, et olosith pear stiniceren Ucbunele zolegc tl ea ete uti cath in indus, mrcule 9 pertay consunat mina, Ape continental rate scr, lavonre) sunt atiizate fe pees sales Io tropic, ie pentru extragerea unor séiruri din confinutul lor. Mentionam anterior ci din volumul total de ap dulce o mare parte este cantonat sub forma de gheat’ (24.064.000 km’) care se gaseste predominant in zona celor doi poli ai Terrei si in zoncle montane cu altitudine mare. Cel mai mare volum de gheaté se concentreaza in Antarctica (21.600.000 km’). Apele provenite din acesti ghetari sunt ine& putin utilizate desi detin un volum apreci- abil de apa. fn ultima vreme exist preocupari in directia gasirii unor metode eficiente care si permita exploatarea icebergurilor. Apa provenita din topirea lor ar putea constituii nu numai o sursi de apa potabild, ci si o sursi de apa pentru irigarea unor terenuri agricole din regiunile secctoase ale Terrei. In schimb, ghetarii din zonele montane, situati mai aproape de regiunile industriale sau agricole, pot constituii surse importante de aprovizionare. Ghefarii din zona montana a Asici centrale, care limiteazd spre sud 0 zona extrem de arida, con- stituie un exemplu semnificativ. Totusi, in perioada calda a anului, prin topirea partial a ghefarilor, apa raurilor cu alimentare predominant glacio-nivala este insuficienté. Utilizarea unor metode de intensificare a topirii artjficiale a ghefarilor (din arealul muntilor Tian San) au dat rezultate dar, deocamdatd, nu au depagit stadiul experimental. Apele curgitoare detin un procent infim din masa totald de apa dulce de pe planeta noastra fiind in acelasi timp cea mai solicitaté sursé de apa potabila. Anual, in Oceanul Planetar se vars un volum mediu de 46.848 km? de apa prin intermediul retelelor hidrografice. Aportul acestora difera de la un continent la altul, in raport de o serie de factori care influenteazd scurgerea. Existenta unor organisme fluviale bine dezvoltate in cadrul Asiei (9 din cele 16 fluvii, cu debit mediu multianual de peste 10.000 m°/s) situeaza acest continent pe primul loc in lume, urmat de America de Sud, America de Nord gi Africa, pentru ca celelalte continente s4 aiba o contribufie redusa. Situatia pe tari nu reflecté decat partial realitatea in privinta dotarii cu astfel de resurse. Intr-adevar, in cele mai multe f&ri valoarea medie Iuatd in con- siderare provine din valori foarte diferite ale indicelui de disponibilitate de api dulce, caracteristic pentru anumite regiuni ale {arii respective. Pe de alt parte, media anuala nu reflecta variatia lunara sau sezoniera a volumului de apa, exis- tand perioade cand se suprapune un consum mare de apa pe un volum redus al acesteia (in special in perioada de vara cand, pe fondul unui volum mic de apa, agricultura are nevoie de o cantitate mare de apa). Din aceasta analiza se desprinde concluzia ca in lume exist’ numeroase regiuni in care problema asigurarii necesarului de apa este nerezolvata (in zona deserturilor si a semideserturilor sau in unele zone de stepa). $i in zona medite- ranceand mai sunt incd de rezolvat anumite probleme legate de aprovizionarea cu apa potabila a unor areale. 16 in unele regiuni, datoriti acestor aspecte, apele subterane constituic sur freatica sau de adancime prezint4 o mare importanta pentru regiunile cu mare deficit de umiditate si care nu dispun de o rejea hidrografica bine reprezentata (pe arcale extinse din Australia, Africa, Asia Central, etc.). in Israel, de exemplu, pentru irigarea terenurilor agricole se folosesc, intr-o masura apreciabila, resursele de apa subterana. Epuizarea sau insuficienta volumului de apa freaticd fata de con sum au impus folosirea apei de adancime, care insd reclami si un efort financiar mai mare pentru exploatarea acesteia. Procesul intens de industrializare si urbanizare, extinderea terenurilor agricole irigate, au determinat cresterea continua a consumului de apd, de la 400 km’ in anul 1900, la 1.100 km? in anul 1950, la 2.600 km? in 1970 si la 4.500 km’ pentru 1990. Pentru anul 2000 se estimeazii o dublare a consumului de apa fat de anul 1975 (circa 16.000 km*). Concomitent s-au produs si modificari in structura consumatorilor de apa. Desi agricultura continua s& fie principalul consumator, ponderea ei a scizut de la 88 % (in anul 1900), la 70 % (in anul 1975), crescAnd, pentru acelasi interval de timp, consumul specific al industriei, de la 8 % la 21 %. Analiza structurii consumului de apa la nivel regional evidentiazA insemnate diferentieri. In Asia, Africa si in America de Sud, cea mai mare pondere revine agriculturii, pentru ca in America de Nord gi in Europa, industria si detina primul loc. In conditiile actuale de crestere a consumului in ritmuri tot mai ac- centuate, analiza posibilitatilor pe care le ofera Terra si a modalitatilor de obfinere a apei, are o importanfa deosebitd. Aceasti analiza scoate in evidenti c&teva aspecte deosebit de importante, cum ar fi: a. fafé de consumul mediu actual pe locuitor de 710 m‘/an, disponibilul de apa dulce este suficient. Numai cel oferit de rauri este de circa de 10800 m’/an la care se adaugd un volum considerabil existent in natura sub alte forme (ape subterane, ghefari, lacuri, etc.). Chiar daci mijloacele tehnice actuale nu permit utilizarea decat a unei parfi din acest disponibil, posibilitatile de acoperire sunt asigurate. b. daca la nivel global bilanful resurse-consum este excedentar, repartifia neuniforma a resurselor face si existe regiuni destul de intinse ale Verrei cu bilant deficitar. Frecvenja acestora este mai mare in zonele cu clima continental, dar si in regiuni, sau fari, dens populate si cu 0 economie foarte dezvoltata. Astfel, consumul de apa depaseste mult media global iar gradul de poluare a apei este in continua crestere. De asemenea, cresterea excesiva a con- sumului in orasele mari face ca acestea si sa principala de ap’ potabil, Valorificarea intensd a resurselor de ay esiv simta tot mai acut lipsa apei. ¢, pentru a preveni extinderea regiunilor cu bilan{ deficitar sunt necesare de luat misuri drastice de preintimpinare a degraddrii calitajii apei in toate regiunile 17 Tere dr na ks aeoko unde conceaeeea mai s pepe divertor sera de esti cdesfiarae de ea spores peicoal pluitape, Epocs oniemporand «cicat cami fvorbie valosficnt unor ack sors de aps, capable sk complaers pe cle tudinal. Uiilzwrea ape! Ove nui Panctario sos sco, pen dazare ape a devi o reat, Dea foiosese diverse moda de la coe solr (2 Gree, le ooo tne lesion G1 CS, SU.A), cole ml multe insta ce desalizae wage folosess en sors do energie hiocuebrie. Ua name mare de eel de Insalai Rantio- 12k in regumile car re comune probs priviné aprovemata eu ep ous 31 dispun dz Tasennste suse de hidocebur Gn Kuvais,Ambia Saudi Qua, Eisimiee arabe Une Lb, ei, Verena, gi, Descinierea ape de mare se practic nah care nu spn de asere- ea sombustbil der incor coasunal mare de po inpune laponia, Olde ), sf care sun Hoste ds rie urgtoes sou eps slterene (Baba Mate, Singer, 2), ‘Se poate spare prin uma, cl pe Term exist suites sue de ap cpabile af sctifack nocssrl de coos, Din plcte, in aceste resume ‘prerns nesjunal dof taesefctor pete espa np, at uele 1 alti) ampropi fotos. Inesun od au ltl, mave pate din ree glo bu) sunt afestte de fps sau sha sprowzionare cx epl. Cea 1/$ in ‘opuegia wand a lumii 9134 dia cea rl eispne de aprovsionce corespunaionr x ap potabil, D. Litesfera ‘Tempen snonim pest seoar teres, Hear ese cel del telea Sea al Finsitoini up rust gi sant), Joel Is supraofe neti, te stung tn acelasi timp siportl ‘sie penis celelalte geosiere Accs sat Print ele ma mic ros (eéad aM) km spre intial continent pi ‘ste dct din tei pi. Pure baal, ta bed, ein ai sub ceminene ‘sub oeeane, ptm gant, eae gine ab continent: der poste Epi ce ‘wb accane gin fine. plu saltretah care ar ale mei mie anon, pete ligseasc de pe amumite stele (rere st sbmetse) dav ate oo st mare bplncre pe supra Teme Din prnet de vere Ltostrarai, ta soar frei se iteste 0 Imire vance deroci sry, dap goed pope fico, emt ca sia in ei grape Recle magmatice ay nay pin soldicasa mage su aver (e. wrk, sranoior aul, et.) Race edimentare ws 0 gone 2 vavbil in Rachie ee exiva rool Sedimentare dice (ermal pig erprgais fied orci precaisene gi, crenal eimottgee acest ate Mile dette,» poor pte, eongloetrt, isi, ee), el sedimentre de ccipiare(ca a sotee yt precipice surilor mince dole in de fete ni aevatice,- weve, se, gp, ee. ri sedinentare eeganogcne (4 ciror exsenh est deerniral de acemblrea uno evar de sce at (esr animale sau veyetle, «esl, clr, et.) i rot eementane feaidue (eae se formes pein descompuaerea chic aera rei sity sol, buuxt, etc) Rocile mewrsie se formeael prin reelstlizres ‘cir preecisents cori de tanporsur i presune mare (sur ttl re, mice, .) Muite din scaste ook eonsivie reals same de mai prise ett cfr atv ale omala, ay, datoni rome ord poms Fiat san inpermeabibtate, pot consign acpoate feat ani eosin (pete, gaze natal) uu ep (op reais g de icin), Scoara terest af, late a permanerf, aud ance mip wx ‘ice in uma ciror au apts o serie de fnte de abt poztve (un ce un, eémpi si mepaive (ezine de sedarentae, sevatbe sax mn). Pet Fcc forma de relief sunt specie o serie de wast care deteriind un aout mal de folsing etenrlor, nue tn clay tip gi epurpa poppies nivel global san regional (ind sane ox predic, penta loci, conte cimpie tan cele vasorizcrsle eu alttudne mid). In sel timp, eegeces hud impune gio eta e eandiiler cimatice sa bites, deer sere de pee geopatice deceit de complex Sn zone de intvereng a geosfreloy, adi a supra tostere,dato ih leis iinfiooflo eiproe care apis diferice slr ce vin im conic, 2 nese so. Flea exagem pote 1 dfn sa o shintscont pecsistemule vind ca aryumeat peat scxeth compari, tosial moa i ‘ere se fonmcaz solu, Aig star complex, pin propia I baza existe Imi vt nd iss acca timp, fre sei fafa de modifica matwale sy cole determinate defector ent Dejinind aceasts mae vretite de rsure naar, tates sonst Prigepala "vimera” omeniit din ee pia in prevent.

    S-ar putea să vă placă și