Sunteți pe pagina 1din 10

Aditivii alimentari au devenit in ultimul timp pentru muli consumatori cele mai

controversate ingrediente.
Aditivii au fost folosii n prepararea i pstrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri, ns,
n ultimul secol, odata cu dezvoltarea fr precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol
primordial n procesarea alimentelor.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu
este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avind
sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri
tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor
asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei
aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre
acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea
codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.
Astfel, in funcie de rolul tehnologic aditivii sunt clasificai astfel:
Clasa din care face parte aditivul alimentar

Numrul de identificare al aditivului alimentar

Colorani

de la E100 la E200

Conservani

de la E200 la E300

Antioxidani, acidifiani si substanele tampon


Ageni de gelificare, stabilizatorii, substanele de
ngroare
Emulsificatorii

de la E300 la E400, (dar si alte numere


cum ar fi E260 sau E575)
de la E400 la E470, dar si E385
de

la

E470

la

E500,

(dar si E322, de exemplu)

Ageni de afnare

de la E500 la E600

Poteniatorii de gust
ndulcitorii artificiali
Substane suport

de la E600 la E700
de la E950 la E970
de la E1000 la E2000, dar nu numai

Aditivii alimentari, reunii sub simbolul generic E", sunt substane necaracteristice
alimentului n sine, care se adaug n mod intenionat n produs, n scopul creterii randamentului

tehnologic, pentru ameliorarea calitilor organoleptice (culoare, miros, gust, form), ca nlocuitor al
altor substane cu aceleai nsuiri fizice, dar cu alte neajunsuri (prea multe calorii,alterare rapid,
etc.), sau ca antioxidant sau conservant.
Aditivii alimentari nu au menirea s mascheze defectele alimentelor, fiind interzis folosirea
lor

acest

scop.

Nu toi aditivii alimentari sunt periculoi sntii, ns oricare din compuii care poart
denumirea de "E", sunt strini naturii alimentului, chiar dac sunt extracte de substane
naturale.Aditivii alimentari sunt de multe ori incompatibili cu metabolismul corect i complet al
omului.
Ice tea-urile au devenit in ultimii ani printre cele mai populare bauturi racoritoare in randul
romanilor. Foarte multa lume le considera o alternativa sanatoasa la bauturile de genul cola, pentru
ca au un continut mai mic de cafeina si, pana la urma, sunt pe baza de ceai si nu pe baza de
chimicale. Insa, daca stati sa cititi cu atentie ingredientele de pe eticheta sucurilor o sa va dati
seama ca majoritatea produselor de tip ice tea contin doar 0,1% extract de ceai sau nici macar atat.
Produse analizate:
1. Producator: Produs in Romania
Distribuitor: SC.Carrefour Romania S.A.
Denumire: Carrefour Discount Ice Tea cu aroma de lamaie
Denumire explicita: Bautura racoritoare necarbonatata cu

extract de ceai,

aroma de lamaie si indulcitori


Zahar/ Indulcitori: Indulcitori
Continut de fruct: suc concentrat de lamaie min 0,1%
Alte ingrediente: apa, arome, acidifiant: acid citric, extract de
0,1%, amestec indulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam K,

ceai
aspartam,

negru
suc

concentrat de lamaie min. 0,1%, conservant: sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, colorant:
caramel cu sulfit de amoniu. Contine cofeina. Contine o sursa de fenilanina
Denumire E-uri: acid citric (E330), ciclamat de sodiu (E952), acesulfam K (E950), aspartam
(E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel cu sulfit de amoniu
(E150d).
Numar E-uri: 7

2. Producator: Produs in Romania


Distribuitor: SC.Carrefour Romania S.A.
Denumire: Pataya Ice Tea cu aroma de piersica
Denumire

explicita:

Bautura

racoritoare

necarbonatata cu extract de ceai, aroma de piersica


si indulcitori
Zahar/Indulcitori : indulcitori
Continut de fruct : suc concentrat de piersici min
0,1%
Alte ingrediente : apa, arome, acidifiant: acid
citric, extract de ceai negru 0,1%, amestec
indulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam K,
aspartam, suc concentrat de piersici min. 0,1%,
conservant: sorbat de potasiu, benzoat de sodiu,
colorant: caramel cu sulfit de amoniu,.Contine
cofeina si o sursa de fenilanina
Denumire E uri : acid citric (E330), ciclamat de sodiu (E952), acesulfam K (E950),
aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel cu sulfit de
amoniu (E150d).
Numar E-uri : 7
3. Producator: Produs in Romania
Distribuitor : BILLA Romania S.R .L.
Denumire: Bautura racoritoare necarbonatata aroma de ceai si de lamiae
Denumire explicita: Bautura racoritoare necarbonatata cu indulcitori si aroma de ceai si de
lamiae
Zahar / indulcitori : indulcitori
Continut de fruct : fara continut de fruct

Alte ingrediente : apa, acidifiant: acid citric, arome, indulcitori:


ciclamat de sodiu, acesulfam K, aspartam, conservant: sorbat de
potasiu, benzoat de sodiu, colorant natural: caramel. Contine o sursa de
fenilalanina
Denumire E-uri : acid citric (E330), ciclamat de sodiu (E952),
acesulfam K (E950), aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202),
benzoat de sodiu (E211), caramel cu sulfit de amoniu (E150a)
Numar E-uri : 7
4. Producator: Produs in Romania
Distribuitor : Produs pentru SC Lidl Discount S.R.L.
Denumire: Siti Ice Tea lamaie
Denumire

explicita:

Bautura

racoritoare

necarbonatata cu aroma de lamaie si extract de


ceai negru
Zahar / indulcitori : indulcitori
Continut de fruct : fara continut de fruct
Alte ingrediente : apa, corector de aciditate:
acid citric; extract de ceai negru ( 0,005%), arome, colorant: caramel sulfit de amoniu;
antioxidant: acid ascobic, indulcitori: acid ciclamic si sarurile sale de sodiu, acesulfam K,
aspartam, conservanti: benzoat de sodiu, sorbat de potasiu. Contine o sursa de fenilalanina.
Denumire E-uri : acid citric (E330), acid ciclamic si sarurile sale de sodiu (E952), acesulfam
K (E950), aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202), benzoat de sodiu (E211), caramel sulfit
de amoniu (E150a), acid ascorbic (E300)
Numar E-uri : 8

5. Producator: Produs in U.E. pentru SC Lidl Discount S.R.L.


Distribuitor : SC Lidl Discount S.R.L.
Denumire: Ice Tea Piersici
Denumire explicita: Bautura racoritoare necarbonatata cu aroma de piersici si extract de ceai
negru

Zahar / indulcitori : indulcitori


Continut de fruct : fara continut de fruct
Alte ingrediente : apa, corector de aciditate: acid citric; extract de ceai
negru ( 0,005%), arome, colorant: caramel sulfit de amoniu; antioxidant:
acid ascobic, indulcitori: acid ciclamic si sarurile sale de sodiu,
acesulfam K, aspartam, conservanti: benzoat de sodiu, sorbet
Denumire E-uri : acid citric (E330), acid ciclamic si sarurile sale de sodiu
(E952), acesulfam K (E950), aspartam (E951), sorbat de potasiu (E202),
benzoat de sodiu (E211), caramel sulfit de amoniu (E150a), acid ascorbic
(E300)
Numar E-uri : 8
Toate au indulcitori si/sau zahar si, bineinteles, multe E-uri, unele dintre aceste produse
ajungand pana la 8 E-uri, dupa cum arata un studiu al Asociatiei Nationale pentru Protectia
Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania (A.N.P.C.P.P.S.Romania
InfoCons).
Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si
Strategiilor din Romania A.N.P.C.P.P.S.Romania InfoCons a realizat in perioada iulie-august
2013 un studiu pe etichetele produselor ce se regasesc pe piata din Romania.
In cadrul studiului au fost analizate 14 de tipuri de produse, achizitionate in mod aleatoriu si anonim
de catre reprezentatii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea
Programelor si Strategiilor din Romania A.N.P.C.P.P.S. Romania InfoCons din supermarket-urile
de pe teritoriul tarii.
Dupa cum se observa in compozitia produselor analizate anterior, aditivul comun este E951Aspartamul.
Aspartamul este o substan artificial, folosit ca aditiv alimentar ["E"] (ndulcitor), purtnd
simbolul E 951.
Istoric
Aspartamul a fost descoperit din ntmplare de ctre chimistul James Schlatter, n 1965. Schlatter a
sintetizat aspartamul, ca substan intermediar (dipeptid), n timp ce ncerca s obin un
tetrapeptid,

potenial

util

vindecarea

ulcerului.

Aspartamul a fost testat i apoi admis limitat n industria alimentar american, n 1975, iar
n cea european, n 1980. Abia n 1996 FDA (Food and Drug Administration) aprob utilizarea
larg a aspartamului n industria alimentar i farmaceutic din SUA.
n scurta sa istorie, substana proteic sintetic cu gust dulce numit aspartam, a fcut
obiectul a nenumrate studii i cercetri, cu rezultate diverse, uneori opuse, devenind astzi poate,
cel mai controversat compus alimentar.2
Aspartamul sau E 951 este un ndulcitor artificial folosit ca nlocuitor al zahrului n peste
6000 de produse. Iniial a fost comercializat sub denumirea de NutraSweet, iar din 2009 este
comercializat sub denumirea de AminoSweet.
Acest ndulcitor este de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zahrul rafinat i are o
valoare caloric de 4 kcal/gram. innd cont c este de 200 de ori mai dulce dect zahrul i deci
cantitatea folosit este de 200 de ori mai mic putem spune c este un ndulcitor fr valoare
caloric.
Aspartamul poate fi sintetizat din doi aminoacizi fenilalanina i acid aspartic.
Stabilitatea aspartamului n alimente depinde de pH-ul acestora i poate fi stabil cateva zile
la pH 7 i pn la 300 de zile la pH 4. Din aceast cauz E 951 este gsit n multe produse
alimentare n combinaie cu ndulcitori mult mai stabili, cum ar fi zaharina.
Aspartamul este foarte instabil la temperaturi ridicate i este folosit foarte puin n alimentele
ce trebuie prelucrate termic. La temperaturi ridicate acesta se descompune n mai muli compui
duntori.

Structura chimic, obinere


Aspartamul este un dipeptid obinut pe cale sintetic din doi
aminoacizi; acidul aspartic i fenilalanina cel din urm sub
form de ester metilic.
Denumiri
a.denumirea comun: Aspartam
b.denumirea chimic complet: Ester N-metilic de N-L-
aspartil L-fenilalanin.
Formula molecular: C14H18N2O5
Paradoxul aspartamului
Dei este o substan pur sintetic (100% artificial), aspartamul este compus din formele
levogire (L), deci naturale sau similar naturale, ale aminoacizilor constitueni ( - L fenilalanina, L acid aspartic). Att acidul aspartic, ct i fenilalanina prezint forme dextrogire (D), ns ele s-au
obinut doar pe cale chimic ,de ctre om.
Aspartamul - proprieti ca edulcorant
Ca edulcorant (ndulcitor), aspartamul prezint urmtoarele proprieti:
este hipocaloric, dar nu lipsit de calorii,
este, n stare pur, de 190 de ori mai dulce ca zahrul (zaharoza) sau dect glucoza,
prezint gust i arom foarte apropiate de cele ale zahrului, dar acestea sunt prea remanente
(senzaia de dulce persist i dup ingerare)
elibereaz, mai ales n lichide (buturi rcoritoare), dar i n corpul uman n timpul
metabolizrii, metanol (alcool metilic) - compus extrem de toxic,
n alimente se hidrolizeaz cu timpul, mai ales la cald, pierzndu-i gustul dulce i genernd
alcool metilic, fenilalanin i metanol i mai apoi produi avansai ai descompunerii
(dicetopiperazine - DKP),
prezint maximum de stabilitate la un pH=4,2

la un pH prea acid (2-3), specific unor sucuri industriale de fructe i a buturilor de tip Cola,
molecula de aspartam se descompune
este puin solubil n ap (10g/l la 20oC )
Utilizarea aspartamului n industria alimentar
Aspartamul nu se adaug produselor care necesit prelucrare prin nclzire i nici buturilor
cu o reacie prea acid.
Aspartamul se comercializeaz ca atare, ca edulcorant de mas (NutraSweet, Equal, etc.),
nlocuind zahrul sau se folosete pentru ndulcirea unor produse alimentare.
n produsele industriei alimentare, aspartamul se regsete n unele sortimente de:
buturi rcoritoare (light);
bere fr alcool;
supe, mncruri i condimente instant;
cereale pentru micul dejun;
bomboane i gum de mestecat de tip "sugar free";
cafea de tip instant cu gust dulce;
produse lactate dulci;
ngheat;
deserturi pe baz de gelatin sau pectin (jeleuri, rahat, budinci, etc.),
Aspartamul se folosete uneori mpreun cu ali ndulcitori (acesulfam de potasiu - E950,
zaharina - E954) din 2 motive:
- n combinaie puterea edulcorant crete semnificativ;
- aspartamul mascheaz gustul chimic, metalic al ndulcitorilor nsoitori.
Alte utilizri ale aspartamului
Aspartamul se regsete n unele produse farmaceutice i suplimente alimentare.
n diabetul zaharat, aspartamul poate nlocui, ca ndulcitor, zaharina.
Atenionarea de pe etichetele produselor care conin aspartam

Att edulcoranii de mas, ct i produsele alimentare care conin aspartam, trebuie s


prezinte o menionare pe etichet. Aceast meniune se adresez persoanelor care sufer de
fenilcetonurie, bol gentic carcterizat prin lipsa enzimei necesare metabolizrii fenilalaninei (mai
multe despre fenilcetonurie). "Conine fenilalanin"
Toxicitate, reacii adverse, restricii
Doza zilnic admis (DZA) este de:
40 mg/kg corp aspartam;
7,5 mg/kg corp dicetopiperazine (compui de degradare a aspartamului din alimente);
Peste acest nivel, aspartamul devine toxic, prin alcoolul metilic pe care l genereaz.
Astzi, numai n SUA aspartamul este considerat a fi un aditiv alimentar sigur. Organismele
de cercetare alimentar acreditate din Romnia i din Europa, dintre care amintim prestigiosul
institut suedez "Livsmedelsverket" - descoperitorul acrilamidei, pun adesea n dreptul aspartamului
semnul ntrebrii, aa cum arat un amplu studiu medical.
Se menioneaz c chiar i n doze mici, aspartamul poate provoca o serie de dereglaje la
persoanele sensibile. S-au raportat numeroase neplceri i chiar tulburri grave, legate de consumul
de aspartam, ca:
gust dulgeag dezagreabil persistent n gur;
alergii;
oboseal;
tulburri neuro-psihice (iritabilitate, anxietate, depresie, scderea capacitii de concentrare i
memorare, halucinaii);
dureri de cap, migrene;
spasme musculare;
dureri articulare;
aritmii cardiace, tahicardie.
Aspartamul este susceptibil de a fi un agent favorizant n cancerul cerebral.
Nu se recomand consumul frecvent i depirea dozelor admise

Bibliografie
1. Ilbck NG, Alzin M, Jahrl S, Enghardt-Barbieri H, Busk L. Estimated intake of the artificial
sweeteners acesulfame-K, aspartame, cyclamate and saccharin in a group of Swedish diabetics
2. Magnuson B, Kantor M. A. The Truth About Aspartame. College of Agriculture and Natural
Resources, University of Maryland
3. Mencinicopschi, Gh. Biblia alimentar, Editura Litera Internaional, Bucureti, 2007, p 82
4. Miere, D., Chimia i igiena alimentelor, Editura Medical Universitar "Iuliu Haieganu", ClujNapoca, 2007, p 238, 241
5. Niac, G Alimentaie, nutrieni, alimente, Editura Emia, Deva, 2004, p 80
6. wikipedia.org[en] - Aspartame