(C6) 2. 3. 4.

Verificarea stabilitatii constructiei de apqrare cu parament vertical

Fortele exteriome care actioneaza constructiile masive cu parament vertical sunt:
-greutatea proprie,

-impingerile valurilor de ambele parti ale constructiilor,

-subpresiunea apei

-eventual impingerea(tractiunea) navelor acostate pe latura interioara.

Nu

se

introduc in calcul incarcarile utile de pe platforme si actiunea vantului. Subpresiunile care

se produc sub talpa

constructiilor masive cu parament vertical depind de structura prismului de

anrocamente pe care reazema(marimea acestora, procenful de goluri), precum si de modul in care este

aparutaberma. Daca aceasta este aparuta cu blocuri artificiale mari si prismul de anrocamente este
foarte compact, subpresiunile pot scadea la jumatate din valorile uzuale de calcul, egale cu presiunea
exercitata de val la extremitatea interioara a peretelui vertical. Subpresiunile vaiaza liniar, pana la
valoarea zero pe latura opusa.

Valurile de larg care se iau in considerare sunt cele corespunzatoare asigurarii de calcul a lucrarii,
tinand seama de transformarile suferite in inaintarea lor pe plajele submarine. Constructia trebuie
calculata atatla actiunea undelor stationare provenite din valurile nedeferlate, care pot ajunge la
patament, cat si la actiunea valurilor deferlate. Elementele valtrilor dinspre interior se determina tinand
seama si de fenomenele de refractie si difractie care pot interveni datorita prezentei coastei,

lucrarilor

portuare etc.
2-3m,{

(1,2-1,5)H

- ---T

(0,5-0,75)H

-\

l=

h=6H(2H)

1,5- 2m

,/L,-'^o,ao^ -tr/;'
1'

Fig.

:l\

/"

'.:1rr/.a'i!'/

,/,.''.

Predimensionare constructie de aparare cu parament vertical

Constructia trebuie sa satisfaca conditiile de stabilitate si rezistenta. Coeficientul (factorul) de

stabilitate la rastumare se ia egal cu 2-2,5; iar la ahmecare egal cu 1,5-2,0. Avand in vedere variatia
rapida a adancimilor si a caracteristicilor valurilor in lungul constructiilor cu parament vertical, acestea se

impart pentru calcul in tronsoane de 40-60 m corespulzatoare si rosturilor de constructie.

-l

Fig.2 Schema de calcul pentru valuri stationare

b+zd

Fig. 3. Schema de calcul pentru valuri care se sparg peste constructie

Forta E2 si momentul acesteia fata de linia AB sunt:

,, =
M nn

I@,
=

p,)h"

ltro,

*ltr, + p)h

p,) h'

*lto, + pz)h. n" +l@, + Zp,)t

Verificarile czlre se fac sunt:

1) Stabilitatea la alunecare pe suprafata prismului de anrocamente (numai digul), pe suprafata fundului

natural(digul plus prismul de anrocamente A B D E) si dupa un plan inclinat AE din masivul de

'

anrocamente. Factorul de stabilitate este F"r =

Q)'- "in care

LH',

/este coeficientul de frecare intre conshrctire si anrocamente(beton-anrocamente) respectiv intre

anrocamente si terenul din care este alcatuit fundul marii
2) Presiunile (tensiunile) la contactul intre beton si arrocamente (AB) respectiv contactul aruocamente

tundul marii (DE)

Nu

se

admit rosturi neactive(deschiderea rosturilor). Pentru a se evita tasari neuniforme, raportul

presiunilor extreme pe masivul de anrocamente

o-*
6rio

32.Deasemenea, presiunile locale pe masivul de

anrocamente, in diferite ipoteze de incarcare nu trebuie sa varieze prea mult.

Incarcarile in umplutura de piatra se repartizeazadupaplane la 45" (sau unghiul de frecare

interioara). Presiunile la contactul beton (cheson) -anrocamente sunt .

omin/mu =

IZ Ltz
2-=A-,
AW

in care

EV este suma fortelor verticale

:l'b

este aria sectiunii chesonului

W :b216 modulul de rezistenta al sectuniibazei

EM este suma momentelor fortelor care actioneazafata de centrul de greutate al sectiunii bazei
constructiei
Presiuniie la contactul anrocamente -fundul marii sunt

,bb

G'no

=o,r*

b;a

+Y^d; o-i, =o*,,

b;A*Yud,

in care:
y, -este greutatea specifica a anrocamentelor sub apa;
Gm,x, 6min,-presiunile sub talpa

digului.

3) Stabilitatea la rasturnare a constructiei fata de punctul B

" E5,
LMr

Factorul de stabilitate esteFJ =

in care

XM5 este suma momentelor fortelor care asigura stabilitatea constructiei in raport cu punctul B

IMt este suma momentelor

fortelor care tind sa rastoame constructia in jurul punctului B

Terenul din fata constructiei nu trebuie sa fie afuiat de vitezele de fund ale undelor stationare si

nici de cele ale valurilor de hula.

*"<rlltltrlll

Vitezele de fund admisibile pentru pamanturi nisipoase sunt cuprinse intre 1,00 si 1,5 m/s. Pentru
anrocamente de 40 kgf/buc ,vu =2,5m1 s;1a70 kgflbuc, vu =

2.3.5. Analiza dinamica a

digurilor

cu paroment

3,5m/s;la 140 kgflbuc v, = 5m/s.

vertical

Calculul stabilitatii unei constructii de aparare solicitate de valuri ar trebui facut in regim dinamic
deoarece presiunile au o durata de actiune limitata iar distributia pe parament neregulata. In acest mod se

poate analiza comportarea constructiei pentru diferite geometrii si rigiditati.

Analiza dimnamica inseamna rezolvmea ecuatiei de miscare (echilibru) care este de urmatoarea

forma:

tM] t6) + tcl

tS) + trKl {s} =

{P(/)} , in care

tMl{ii} -fortele de inertie rcntltate din produsul

tcl{S} -fortele

maselor cu vectorul acceleratiilor nodale relative

de amortizare rezultate din produsul matricei de amortizare cu vectorul vitezelor nodale

relative

tf]{6}

-vectorul fortelor elastice rezultate din produsul matricei de rigiditate cu vectorul deplasarilor

nodale relative

{P(t)}- Forta perturbatoare (a valurilor)

Metodele de analizadinamice se grupeaza in doua categorii
-metode bazate pe utilizarea modurilor proprii de vibratie a structurii
-metode bazate pe integrarea directa a ecuatiilor de miscare (echilibru)

In metoda analizei modale raspunsul total al sistemului se obtine prin sumarea probabilistica a
raspunsurilor maxime printr-un numar stabilit de moduri proprii. Prin mod propriu se intelege ansamblul

format din frecventa proprie (valoarea proprie) si forma proprie (vector propriu) de oscilatie
corespunzatoare. Ele reprezinta caracteristici intrinseci ale sistemului oscilant si ca numar corespund cu

numarul de grade de libertate a sistemului. Modul propriu cu frecventa cea mai mica (oasa) si deci cu
perioada cea mai mare se numeste mod propriufundamental.

Intr-o prima etapa se determina frecventele si formele proprii ale sistemului, calcul in care de
obicei se neglijeaza amortizarea care are o influienta redusa(asupra frecventelor si formelor proprir)

Valorile si vectorii proprii

se determina

din ecuatiile de miscare ale vibratiilor libere ale structurii

in care este neglijata ar:ortizarca;

tMl {6} + [rK] {6} = 0

Sistemul de ecuatii este verificat de solutii particulare armonice de forma

{8,} = {,{ sin(arr+e,)}, unde

l;:

amplitudinea vibratiilor libere ale sistemului cu n grade de libertate

ar;: frecventele

gi:

circulare proprii ale structurii

defazajul frecventelor circulare proprii (la initierea vibratiei)

Sistemul initial de ecuatii devine:

ffK]-a'?lul){,a}

=0

Conditia ca acest sistem de ecuatii sa admita solutia nebanala este ca determinantul sau sa fie nul

Itrl-ro'tull=

prin dezvoltareadeterminantului

se obtine o ecuatie de

ordinul nin

co2

numita forma proprie sau ecuatia

valorilor proprii. Solutiile ecuatiei sunt cele n valori proprii (frecvente proprii sau pulsatii proprii) ale
sistemului. La fiecare valoare proprie corespunde o configuratie geometrica de oscilatie a sistemului,

numita forma proprie sau vector propriu.

In continuare

se prezinta dupa Ciortan, discretizarea

structurii si calculul primelor forme de vibratie

pentru o structura de constructie de aparare cu parament vertical.

Este importanta determinarea perioadei fundamentale de vibratie a structurii (la frecventa proprie cea mai

mica se obtine perioada proprie fundamentala - cea mai mare)

Undele de valuri au perioade proprii de ordinul a6-12 secunde astfel ca in majoritateacaztxrlor aparitia

fenomenului de rezonanta nu este posibila iar fortele de inertie din structura care apar caefect al actiunii
dinamice a valurilor sunt neinsemnate.

Conditiile de fundare sunt importante; constructiile incastrate in teren au perioade proprii mai mari (2-3
sec) iar in zonele cu apa adanca si valuri mici perioada acestora (a valurilor) poate

Exemplu de structura tip cheson -discretizarea structurii

b.

\=2,235s

Tz:0,743s

Tt=0,593s
[=0,593s

Exemplu de structura tip cheson -primele trei moduri de vibratie (forme proprii)

fi

de 4-5 sec

2. 4. Constructii de tip combinat

Constructiile de tip combinat se utilizeaza in cazul adancimilor mari , unde tipul cu taluzuri
conduce la volume si amprize excesive, iar cel vertical nu mai are stabilitatea necesar4depasind si

presiunile admisibile pe teren. Inaltimea minima a sectiunii superioare cu parament vertical este
determinata de nivelul adancimilor critice; cea maxima este de 2A-25 m, impusa de conditiile de

stabilitate si presiunile maxime admisibile pe prismul de anrocamente(5-6 kgf/cm2 ). In mod curent nu

depaseste 12-15 m. Constructia cu taluzuri de la partea inferioara acopera restul sectiunii,putand ajunge

la inaltimi considerabile (30-40 m), cu mult superioare celor necesare pentru repartizarea presiunilor pe

tund.

{ $ t0 t5 ffi?rf{Tl
%

Fig. 4. Dig de tip combinat din blocuri artificiale si anrocamente(Citta-Vecchia, Napoli).

Alegerea raportului intre inaltimile partilor componente, in limitele aratate mai sus, se face pe baza unui
studiu tehnico-economic de minimum de cost.

La digul antemural de la Citta-Vecchia(fig. 4) profrlul combinat s-a realizat pe intreaga inaltime

cu blocuri artificiale de beton. Spre partea superioara a constructiei,blocurile de pe taluz s-au arimat intr-

un mic masiv cu parament vertical(latura dinspre larg); spre interior, cu ajutorul blocurilor artificiale care

limitau masivul de anrocamente, s-a obtinut de asemenea o panta generala foarte mare. Digurile executate
dupa acest sistem nu dau in general rezlltate bune deoarece tasarea unui bloc din sistemul arimat al

taluzurilor, poate produce ruinarea intregii constructii.

Prelungirea de nord a digului de la Citta-Vecchia, Napoli a fost distrusa de o furtuna puternica in
1902.

t3
t3

c3

-t
f/,00

0e/s -2/ /o-31n,

Fig. 5. Dig din masive ciclopice,de tip combinat(portul Alger).

Digul Mustafa din portul Alger (fig. 5)

fost construit in 1930 cu blocuri ciclopice de 400 tf.

Constructia a suferit primele degradari in urma furtunii din iarna 1930-1931. Ca urmare, s-au consolidat

blocurile prin forarea unor puturi in care s-au asezat bare de fier rotund

(0

50 mm) si care ulterior au fost

betonate. La 3 februarie 1934 ,o furtuna exceptionala careia i-a urmat si o hula extraordinara (9 m

amplitudine in larg) a produs in fata lucrarii unde stationare care se ridicau la +12,00m si coborau de la
aceasta inaltime pana la -7,00 m

in 7 secunde. Digul a fost distrus complet pe 400m. Fundul insuficient de

rezistent(nisip) a fost afuiat si digul rastunrat spre larg , datorita probabil si unei coincidente nefavorabile
a

impingerilor exercitate de valuri(gol de val

1a

exterior combinat cu un plin de val la interior). Fundul a

fost afuiat pe o adancime de cativa metri, panalastratul rezistent.

Digul de la Valparaiso(Chile) a atins in prelungirea lui spre larg(anul 1919), pe o lungime de 123
m,adancimi considerabile(fig. 6).

8/wuri

4,i,2
Oeseuri de arbrd

tci.,?igtp

frela4? tr -i7ra
Fig. 6. Dig din masive gigante,de tip combinat (portul Valparaiso Chile)

Masiwl debazaa fost alcatuit din deseuri de cariera

aruncate din galande cu clapete de fund.

Masivul de deseuri de cariera care mergea pana la -25,0 m, a fost acoperit cu un strat de protectie de
anrocamente. Doua masive succesive de anrocamente(categoria 1, apoi la partea superioara categoria a

2-a) inaltau constructia pana la 14,00 m. Intreaga constructie cu taluzuri a fost lasata sa se taseze timp de

doi ani. Dupa acest interval s-au adus prin plutire si s-au asezat in lucrare, masivele gigante care
formeazapartea superioara a conskuctiei cu parament vertical. Masivele grgante aveau 20 m lungime,l0

m latime si 15 m latime. Dupa scufundarea au fost lestate cu beton. La lansarea fiecare masiv gigant
cantarea 2135 tf, iar dupa umplerea cu beton, 11300 tf. Dupa un nou interval de tasare(un an) s-a turnat

suprastructura continua de beton.

0510

I?n

t8,00

t 250
,

g,b[l'r,:

-.'

/a5,

Unpluturri

g, 5'3 Z

de

beton

(>

Fig. 7. Dig din maisve celulare, de tip combinat(Cifia-Vechia, Napoli).

Piciorul masivului gigant

a fost protejat spre larg cu

blocuri artificiale de beton,de 60 tf. Digul a

rczistat in bune conditii.

2. 5. ALTE TIPURI DE LUCRARI EXTERIOARE

2. 5. 1. Jetele(diguri de coasta)
Jetelele sunt constructii exterioare de aparare,executate in apropierea coastelor la adancimi

relativ reduse. De multe ori ele au rolul de a delimita si apara numai senalul navigabil impotriva valurilor

si impotmolirii

de curenti litorali. In asemenea

cazui,jetelele

creea::a de-a lungul

lor o fasie de uscat,

care cu timpul se extinde. Jetelele se deosebesc de diguri prin alcatuirea lor mai putin robusta, prin

solicitarile mai reduse la care sunt supuse. Jetelele au totdeauna o exfiemitate incastrata in mal(fig. 8). Ele
pot fi masive sau permeabile. Jetelele masive(digurile de coasta) au o alcatuire similara cu cea a
constructiilor exterioare masive sau diferite alte forme si alcatuiri asa cum rezulta din figurile 9 si 10. Pot

fi utilizate

elemente prefabricate (tip Consid6re), palplanse metalice(pereti legati intre ei cu tiranti,

sisteme celulare).
Jetelele masive au o actiune completa, impiedicand atat propagarca valurilor, cat si miscarea

aluviunilor de fund.

{aso t-/!.oo
Fig. 8. Dig de coasta(ietea) la gura bratului Sulina(tipul vechi cu piloti alaturati).

Jetelele pemreabile in forma de estacada(fig. 11) se executa ori de cate ori dorim sa impiedicam

fie propagarea valurilor de coasta, fie accesul aluviunilor in port sau in senalele de acces.

0tt3+5n.
- ...

PORT

Fig 9. Dig de coasta (etea) de tip combinat Considdre(portul Saint Guenol6-Franta):

1- carcase prefabricate de beton armat ; 2- umplutura de aRrocamente; 3- blocuri artificiale de beton.

Fig. 10. Dig de coasta(etea) din pereti de palplanse metalice

,ffi
file de treprlotr
h $.aao
4

Is

Fig. 11. Jetea permeabila

Propagarea valurilor de coasta este in buna masura impiedicata

de suprastructura estacadei prelungita

suf

nivelul apei si amenajata in forma de cutie, fie de un ecran de inaltime corespunzatoare(2-3

m).
Daca dorim sa impiedicam numai circulatia aluviunilor de fund (impotmolirea
unui senal

de acces), la
bqzaestacadei se prevede un masiv continuu de anrocamente,de
inaltime redusa. In acest caz, pentru a
tealizao constructie economica, este necesar ca suprastructura estacadei
sa fie asezata deasupra nivelului
marii, iar pilele sa aiba o sectiune transversala cat mai redusa(presiune
minima a valurilor).
PORT

J0.?
...::,.

Pontd de drogaj

/r'/,,

l,

Fig.12. Jetea tip estacada cu ecran din palplanse de beton armat

Mai rar se utilizeaza jetele tip estacada cu ecran pe toata inaltimeq
alcatuit din palplanse de beton
arrnat(fig. 12).
2. 5. 2. Dispozitive de aparare plutitoare
Primele dispozitive de acest fel utilizate acum circa 100 de ani(Golful
Finic,yalta etc. )erau
alcatuite din plute sau pontoane metalice asezate in fila si ancorate
de flrnd. Intre timp, in urma

l0

numeroaselor cercetari si experimentari facute, s-au realizattipuri perfectionate care totusi nu au fost
generalizate in practica. Principalul neajuns al acestor dispozitive consta in nesiguranta ancorajelor
datorita tensiunilor considerabile si fortelor dinamice care le actioneaza. Un pericol important este si cel

al izbrti elementelor somponente intre ele in timpul furhmii. Se poate obtine o diminuarea a inaltimii
valurilor de75-90%.
2. 5. 3. Dispazitive hidraulice sau pneumatice
Pe fundul

marii

se

instaleaza o conducta prevazuta cu mici orificii, prin care se pompeilza apa sau

aer sub presiune. Particolele de apa sau bulele de aer care se ridica spre suprafata deranleaza miscarea

periodica orbitara caracteristica valurilor de hula si creeaza un regim turbulent care consuma o buna parte

din energia valurilor; ca unnare acestea deferleaza. Cercetarile de laborator au aratat ca toate fenomenele
mentionate nu se datoresc atat perdelei verticale de particule de apa si bule de aer, cat curentilor

orizontali si celor doua vortexuri care se produc de o parte si de alta a acesteia (fig 13).

b.

Fig. 13. Dispozitiv sparge-val:

a- pneumatic;

b-hidraulic.

Dupa 1950 pot fi semnalate instalatiile pneumatice pentru protectia intrarii in bazinul interior al
ferry-boatului de la Dover , asezate la 30 m distant4 consta din cate o conducta de presiune fixata pentru
stabilitate pe cupoane de sina tramsversale. Duzele de iesire a aerului la2,l0 m distanta produceau

vortexuri de acelasi diametru. Schema s-a dovedit deosebit de eficenta. Instalatia eruprevazutzcu sase
pompe compresoa.re de cate 14 m3lmin,la o presiune de 7 kgf/m2 ;de fapt a fost suficienta o presiune de

numai 2kgflcmz

Dispozitivele hidraulice sunt putin utilizate datorita consumului ridicat de energie de energie pe
care-l necesita. Pentru inaltimi mari de valuri(lucrari exterioare de protectie),atat dispozitivele pneumatice
cat si cele hidraulice nu sunt eficiente.

1t