Modurile de aplicare a standardelor de raportare financiara in SUA, UK si

Australia

Lucrarea de fata isi propune o analiza asupramodului in care standardele de raportare

financiara sunt aplicate si monitorizate de catre companiile listate la bursa din trei state: SUA,
UK si Australia. Doua criterii importante au stat la baza alegerii acestor 3 state: numarul mare de
companii listate si capitalizarea de piata ridicata.
Procesul de aplicare si executare a acestor standarde vizeaza cateva elemente esentiale ce
trebuie respectate: protejarea actionarilor,eficienta judiciara, aplicarea unor sanctiuni
corespunzatoare, standarde contabile foarte clare.
Aplicarea standardelor de raportare financiara poate fi efectuata de diferite organisme,
printre care amintim:

Bursa de Valori
Organisme de reglementare ale Bursei de Valori
Organisme ale sectorului privat
Departamente si agentii guvernamentale

In Statele Unite si Australia procesul executiv al acestor standarde este efectuata de

organisme de reglementare ale Bursei deValori in timp ce in UK a fost realizat de un consiliu de
revizuire din sectorul privat.
Nu putem spune ca exista un model ideal de organism executiv care sa se potriveasca
fiecarui stat. Tipul acestui acestui organism depinde de sistemul de reglementare din tara
respectiva, de nivelul de putere care i se atribuie, de mediul politic, legal si financiar al fiecarei
tari in parte.
Cele mai semnificative si apreciate organisme de executare sunt:

Comisia valorilor mobiliare (Securities and Exchange Commission - SEC), organism

guvernamental cu putere de reglementare si control in SUA, preluata si de Australia;
Comisia de supraveghere privind raportarea financiara (Financial Reporting Review
Panel - FRRP) in Marea Britanie.

Pentru multe state, singurul mecanismul de control era pana nu de curand, auditarea
anuala a companiilor listate. Chiar daca auditul constituie o parte esentiala a procesului de
monitorizare si executare, se pare ca nu este suficient. De-a lungul timpului s-a dovedit ca
auditorii au dificultati in a-si mentine independenta, asadar in multe state s-a decis monitorizarea
procesului de audit pintr-un organism de supraveghere.Acest organism poate fi separat sau legat
de organismul de executare a raportarii financiare.
1

In SUA si UK, acest organism este separat de procesul de executare, fiind reprezentat
PCAOB Public Company Accounting Oversight Boardsi POB Professional Oversight
Board, in timp ce in Australia, rolul Comisiei de Valori Mobiliare si Investitii a fost extins
pentru a include si functia de supraveghere.
In SUA, auditorii sunt numiti de catre directori, iar Comisia Valorilor Mobiliare (SEC) se
asigura de respectarea prezentarii situatiilor financiare in conformitate cu standardele US GAAP.
Pe de alta parte, in Marea Britanie, atat auditorii cat si directorii sunt obligati sa se
prezinte in fata Comisiei de supraveghere priving Raportarea Financiara (FRRP).
SUA
SEC Securities and
Exchange
Commission

UK
FRRP- Financial
Reporting Review
Panel

oversight bodies
organisme de
supraveghere

Organism de
reglementare al Bursei
de Valori
PCAOB Public
Company Accounting
Oversight Board

Organism de
reglementare din
sectorul privat
POB Professional
Oversight Board

Tip de organism

separat

separat

enforcement bodies
organisme de
aplicare a raportarii
financiare
Tip de organism

Australia
ASIC- Australian
Securities and
Investments
Commission
Organism de
reglementare al Bursei
de Valori
ASIC Australian
Securities and
Investments
Commission
corelat

Trebuie sa mentionam ca niciun organism nu are resursele necesare pentru a monitoriza

in fiecare an toate situatiile financiare care se supun regularizarii contabile. Tocmai de aceea,
procesul de monitorizare de catre organismele competente se face pe baza unei selectii care sa
raspunda urmatoarelor intrebari:
1.
2.
3.
4.
5.

Ce companii sa monitorizeze?
Ce documente si cand sa efectueze controlul?
Ce fel de monitorizare este necesara: proactiva sau retroactiva?
Ce actiuni legale trebuie luate in cazul nerespectarii standardelor?
In ce masura sa se foloseasca de publicitate?

STATELE UNITE ALE AMERICII

2

Aceasta sectiune se concentreaza pe cele mai importante aspecte careprivesc

monitorizarea si aplicarea standardelor de raportare financiara in SUA.
Puterea Comisiei valorilor mobiliare (SEC) este general recunoscuta si apreciata intrucat
inca de la inceput a reusit sa controleze si monitorizeze cu succes aplicarea standardelor de
raportare financiara. Acest organism a luat nasterein anul 1934, in urma a numeroase scandaluri
financiare cand Congresul (legislativul american) a hotarat infiintarea unei agentii
guvernamentale independente cu scopul de a proteja investitorii individuali, (prin informare
completa in vederea luarii de decizii de investire) si de a asigura integritatea sistemul de
tranzactionare bursiera.
In prezent, SEC verifica in detaliu formularele de inregistrare ale companiilor care vor sa
intre pe piata, in timp ce rapoartele periodice pentru societatile existente pe piata sunt revizuite
selectiv. In momentul de fata, fiecare companie este verificata la o perioada de 3 ani. SEC nu
expune public in presa financiara nerespectarile standardelor contabile in comparatie cu FRRPul, pentru care presa este unul dintre cele mai folosite mijloace de comunicare ale acestor
neconcordante.
SEC a incredintat Comitetului normelor de contabilitate financiara (Financial Accounting
Standard Board-FASB) sarcina de a determina principiile contabile general admise GAAP,
continuand sa exercite o stransa supraveghere.
Companiile din afara granitelor SUA care listeaza pe Bursa de Valori SUA trebuie sa-si
prezinte situatiile financiare in conformitate cu standardele de raportare financiare US GAAP sau
sa prezinte o reconciliere de US GAAP. Majoritatea companiilor aleg sa prezinte reconcilierea.
Aceasta este o cerinta specifica bursei de valori din America, nefind necesare pentru celelate
burse din lume.
In anul 2007, cu scopul de a creste numarul listarilor de catre companiile straine, SEC
anunta eliminarea reconcilierii pentru statele care raporteaza standardelor IFRSsi le ofera sansa
atat investitorilor straini cat si corporatiilor americane sa aleaga intre standardele internationale
de raportare financiara (IFRS0 )si principiile contabile general acceptate din SUA (US GAAP).
In urma scandalurilor financiare de proportii (Enron, Worldcom), cu ajutorul legii
Sarbanes-Oxley (Actul Contabilitilor Companiilor Publice de reform i de protecie a
investitorilor) se interzice furnizarea de servicii de non-audit clientilor auditati, se cere revizuirea
si rotarea auditorului la fiecare 5 ani si presupune raportarea auditorilorcatre un comitet de audit
sinu managementului. Asa cum este explicat mai sus, auditorii sunt acum supravegheati de
PCAOB Public Company Accounting Oversight Board, organism ce conduce inspectii si
verificari, propune actiuni disciplinare si impune sanctiuni.
MAREA BRITANIE

Sistemul de monitorizare si impunere a standardelor contabile s-a schimbat de multe ori

in Marea Britanie in ultimele decenii.
Instituirea Comitetului Standardelor Contabile (ASB Accounting Standards Board) si a
Comisiei de supraveghere privind raportarea financiara (Financial Reporting Review Panel FRRP), care a facut posibila monitorizarea situatiilor financiare prezentate de catre companiile
mari publice si private, au pus bazele unui organism independent -Consiliul de Raportare
Financiara (FRC- Financial Reporting Council).
Intre anii 1991 2003, FRRP a jucat un rol esential in examinarea situatiilor financiare
ale companiilor publice si companiilor mari private, indreptandu-si investigatia catre companiile
aduse in atentia sa, fara a actiona proactiv. FRRP a reusit sa-si atinga obiectivele prin puterea de
convingere, chiar daca avea puterea sa aduca in fata instantei o declaratie conform careia
situatiile financiare ale unei companii nu erau in concordanta cu legea si in care li se putea cere
directorilor companiei sa isi pregateasca si sa plateasca pentru aceste situatii financiare revizuite.
In urma numeroaselor scandaluri financiare, rolul FRRP a fost revizuit cu recomandarea
sa devina mai proactiv si sa exploreze colaborarea cu Autoritatea Serviciilor Financiare (FSA
-Financial Services Authority). Incepand cu 2005, sarcina principala a FRRP a fost sa asigure
conformitatea companiilor listate cu standardele internationale de raportare financiara (IFRS).
Sarcinile FRRP au fost extinse si cuprind urmatoarele:

Monitorizarea situatiilor financiare anuale si pe anumite perioade

Revizuirea rapoartelor prezentate de catre directori
Verificarea proactiva si reactiva a situatiilor financiare
Identificarea sectoarelor economice care pot intampina probleme contabile
Dezvoltarea unui model de risc in depistarea problemelor contabile
Prezentarea unor raspunsuri la acuzatiile din partea presei, publicului
Prezentarea riscurilor in caz de nerespectare a standardelor financiare
Publicarea unui raport anual al activitatii

In ceea ce priveste auditorii, prin Directiva a 8a a legii din 1989, s-a stabilit ca auditorii
calificati sa fie inregistrati intr-un registru reglementar monitorizat de organisme de supraveghere
competente. Aceasta legislatie prevede ca organismele profesionale precum Institutele Expertilor
Contabili si Asociatia Expertilor Contabili Certificati (ACCA) au rolul de a-si superviza membrii
in interesul public, si in acelasi timp, sa serveasca intereselor personale ale membrilor sai.
Intrucat aceasta impletire de roluri putea conduce la un conflict de interese, in 1998 s-a
hotarat infiintarea unui Comitet independent de revizuire.
Insa, pentru a include si monitorizarea calitatii auditului si pentru a face acest sistem sa
opereze cu succes, in 2002, in urma reformei sistemului, s-au instituit 6 organisme operationale
responsabile pentru buna functionare a Consiliului de Raportare Financiara (FRC), si anume:

ASB, APB, FRRP, POB (the Professional Oversight Board), AAIDB (Accountancy and Actuarial
Investigation and Discipline Board).
POB Consiliul de Supraveghere Profesionala este independent de profesia si firmele
contabile si are ca sarcina principala, monitorizarea calitatii auditorilor in cazul entitatilor care au
un impact economic puternic si stabilizarea profesiei contabile de catre organismele competente.
APBeste responsabil pentru standardele de audit, standardele etice, standardele de
raportare investionala.
AIDBeste responsabil pentru stabilirea unei scheme disciplinare independente care sa
cuprinda membrii din cele 6 organisme profesionale contabile.
Cu ajutorul legii din 2006 (the Companies Act 2006), s-a introdus conditia ca rapoartele
de audit sa fie semnate de catre partenerii de audit si permite auditorilor limitarea raspunderii
intre ce este corect si ce este rezonabil.
AUSTRALIA
Comisia de Valori Mobiliare si Investitii (ASIC- Australian Securities and Investments
Commission) este responsabila de monitorizarea si aplicarea standardelor contabile de catre
companiile listate. ASIC a fost creat in 1998 dupa modelul SEC din Statele Unite.
In comparatie cu FRRP din Marea Britanie, ASIC a fost dintotdeauna un organism
proactiv care se inspira din toate sursele de informatii, inclusiv din propriul program de
supraveghere. Asemenea firmelor listate din USA, cele listate la bursa de valori Australia (ASX)
sunt verificate la fiecare 4 ani.
Actiunile ASIC au generat o mare publicitate in presa financiara.
Similar FRRP din UK, ASIC are puterea de a chema o companie in fata justitiei si contrar
FRRP, a facut acest lucru in nenumarate randuri, chiar daca prefera alte solutii in detrimentul
acesteia. De asemenea, ASIC a fost data in judecata de unele companii care nu erau de accord cu
modul sau de conducere.
In anul 2006 a fost infiintat unComitet de Raportare Financiara (Australian Financial
Reporting Panel) cu scopul de a resolva disputele de ambele sens.
Cu ajutorul legii The Corporate Law Economic ReformProgram Act 2004
independenta auditorilor este verificata de FRC (Financial Reporting Council) si de inregistrarea
auditorilor este responsabil ASIC. Asemenea legii Sarbanes Oxley Act din America, aceasta
lege interzice furnizarea anumitor servicii de non audit clientilor auditati si prezinta necesitatea
schimbarii partenerului de audit la fiecare 5 ani.