Impozitele indirecte sunt aezate asupra vanzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii, ceea ce

confer acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Aceast ultim
formulare decurge din faptul c suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Toi
ceilali ageni economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu include
cheltuielile de achiziie a acestora in costul produsului/serviciului pe care ei il fabric i il ofer
spre vanzare pe pia. Ei transfer impozitul indirect (inclus in preul de achiziie) asupra preului
de vanzare a propriului produs/serviciu, astfel incat nu mai suport acest impozit.
Impozitele indirecte, fiind incluse in preul de achiziie a unui bun/serviciu, nu pot fi aezate, in
general, inand seama de situaia personal a contribuabilului de facto, adic a
cumprtorului/consumatorului. Dac raportm acest lucru la veniturile consumatorilor, extrem
de variate, rezult c impozitele indirecte au caracter regresiv i rspund in mic msur
cerinelor principiilor de echitate fiscal. Dintr-o experien de peste 20 de ani in practica fiscal
a unuia din cele mai rspandite impozite indirecte, am numit taxa pe valoare adugat, au
rezultat unele posibiliti de a lua in considerare elemente de echitate fiscal, mai ales prin
diversificarea cotei de taxare pentru produsele de strict necesitate.
Deoarece acestea au o pondere mare in cheltuielile de consum ale categoriilor sociale cu venit
mic, se reduce implicit i prelevarea de venit pe care statul o practic prin impunerea
consumului. In Romania, de exemplu, aceast tax s-a introdus la 1 iulie 1993 cu o cot de 15%,
modificat de la 1 ianuarie 1998 pe trei nivele: 0% (pentru exporturile efectuate de agenii
economici cu sediu in Romania), 11% (cota redus, pentru carne, pete i produse din pete,
paine, fin, medicamente de uz uman i veterinar, uniforme colare pentru copiii din
invamantul pregimnazial i alte cateva) i 22% (cota normal). Incepand cu anul 2000 se
practic o cot unic de 19%. Pentru comparaie menionm c Uniunea European recomand
rilor membre o cot redus intre 4 i 9% i o cot standard (normal) de 14-20%.
Economitii de factur liberal, ca de pild Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru
economie, recomand utilizarea impozitelor indirecte i eliminarea/diminuarea forte a celor
directe, deoarece in acest fel se formeaz pentru ofert/cerere preuri de pia ce reflect
ansamblul mediului de tranzacii, fr a mai fi necesar corectarea rezultatelor financiare finale
ale operaiunilor economice cu impactul pe care il are impozitarea veniturilor i a averii. Un alt
argument se refer la faptul c evaziunea fiscal in cazul acestor impozite este mult mai greu de

realizat, astfel incat sporete randamentul fiscal. Aceast opinie teoretic nu este reflectat in
practica fiscal a multor ri (dezvoltate sau mai puin dezvoltate) in care, in ultimii circa 15 ani,
ponderea impozitelor indirecte in total venituri fiscale s-a meninut, cu mici oscilaii, relativ
constant.
Potrivit opiniei lui Iulian Vcrel, membru al Academiei Romane, preferina autoritilor fiscale
pentru impozite indirecte, manifest de altfel i in Romania, este rezultatul a ceea ce, cu un
singur cuvant, putem numi comoditate.
Reputatul nostru economist formuleaz, in acest sens, urmtoarele caracteristici ale impozitelor
indirecte: interval scurt intre momentul deciziei de instituire i momentul cand devin
operaionale; cheltuieli modice de aezare, percepere i urmrire; voaleaz imaginea statului ca
iniiator i beneficiar, lsand impresia c cel ce comercializeaz este beneficiar i iniiator.
Impozitele indirecte au in principal trei forme: taxele de consum, taxele vamale i taxele
generale. In afara acestora, in unele ri, exist i monopoluri fiscale, adic o concentrare total
sau parial in mana statului a activitilor de producie i comer (cu ridicata i/sau cu
amnuntul) referitoare la anumite produse, cum sunt: tutunul, sarea, alcoolul, crile de joc .a.
Dac monopolul fiscal vizez i producia, i comerul (in ansamblul lui), atunci se
numete deplin; dac vizeaz producia i una din fomele de comer (fie cu ridicata, fie cu
amnuntul), atunci se numte parial.
Taxele de consum
Taxele de consum sunt impozite indirecte al cror subiect este productorul i/sau comerciantul,
al cror obiect este produsul/serviciul ce se consum sau incasrile realizate prin vanzrile lor, iar
suportatorul este consumatorul final. In raport cu obiectul lor, taxele de consum sunt de dou
categorii:
a) taxe de consum pe produs, numite i accize, aezate, de regul, asupra bunurilor/serviciilor
cu cel mai mare consum i pentru care ineria de consum este mare, adic bunuri/servicii a cror
cerere este, in general, inelastic in raport cu preul, iar uneori chiar i cu venitul.

Aezarea lor poate fi fcut in sum fix pe unitatea de produs/serviciu sau in cot procentual
asupra preului de vanzare a acestora. Introducerea lor are i raiuni fiscale, dar, adesea, i de alt
natur, fiind motivate i de intenia realizrii unor obiective valutare, sociale, de sntate .a. De
exemplu, accizele mari asupra igrilor strine sunt aezate i pentru a descuraja importul
(diminuarea plilor externe in valut), dar i pentru a descuraja fumatul, obicei periculos asupra
sntii.
b) taxele generale pe vanzri, aezate pe cifra de afaceri. Dup veriga la care se incaseaz, ele
pot fi:

cumulativ sau multifazic, atunci cand se practic la fiecare vanztor, neinand seama c
a mai fost pltit in amonte pe circuitul economic;

unic sau monofazic, atunci cand se practic la una din cele dou verigi majore ale
circuitului economic: la productor (numit tax de producie) sau la comerciant (numit
impozit pe circulaie).

Dup baza de calcul, ele pot fi:

pe cifra de afaceri brut , atunci cand cota de taxare se aplic pe valoarea vanzrilor,
indiferent de faptul c aceasta include i taxe pltite de ali ageni economici in amonte pe
circuitul economic;

pe cifra de afaceri net , atunci cand cota de taxare se aplic valorii adugate, adic
diferenei intre preul de vanzare a unui produs/serviciu i suma preurilor de achiziie a
produselor/serviciilor ce intr, prin procesul de fabricaie, in structura celui vandut.

Aceast tax se numete taxa pe valoarea adugat i este practicat in prezent in peste 70 de
ri (inclusiv in Romania). In practica fiscal internaional cotele acestei taxe se pot intalni la
patru niveluri: cota zero (practicat de obicei pentru bunurile exportate), cota redus (sub nivelul
cotei normale, de regul pentru produse de strict necesitate), cota normal sau standard i cota
majorat (peste nivelul celei normale, de regul pentru produse de necesitatea a doua i de lux).
Taxele vamale
Taxele vamale sunt impozite indirecte, al cror subiect este agentul economic ce efectueaz
operaiuni de comer exterior, al cror obiect este valoarea in vam a respectivei operaiuni i al
cror suportator este, in principal, consumatorul final. Consumatorul final este doar parial

suportator numai in cazul unor piee puternic competitive i pe care cererea este relativ bine
satisfcut. Pe astfel de piee, vanztorul nu are posibilitate s introduc in pre intreaga tax
vamal deoarece preul produselor oferite de el ar putea fi prea mare fa de cel al altor ofertani,
astfel incat produsele sale nu s-ar mai vinde. De asemenea, raportul pre/calitate pentru produsele
sale ar putea fi neconvenabil pentru consumatori, astfel incat s-ar ajunge la acelai rezultat al
imposibilitii de a-i vinde produsele.
Aceast inciden a taxelor vamale asupra consumatorului din ara importatoare (ara de
destinaie a produselor) este vizibil i direct. Exist ins i o inciden asupra contribuabililor
din ara exportatoare (ara de origine a produselor). In msura in care, pentru raiuni de politic
economic, exportul este subvenionat, incidena se produce deoarece subvenia este bugetar,
adic suportat din veniturile colectate de statul exportator de la proprii si contribuabili.
Astfel, taxa vamal impus de statul importator este suportat doar parial de consumatorii
(contribuabilii) si, parial de exportator (in cazul unor subvenii sub nivelul taxelor vamale
suportate de produsele sale in ara de destinaie) i parial de contribuabilii rii de origine a
produselor exportate. Adesea, raiunile de politic economic amintite mai sus ii gsesc
motivaia in incurajarea exportatorilor autohtoni. Aceasta are efecte in meninerea sau extinderea
unor activiti economice i, prin consecin, asupra meninerii sau crerii de noi locuri de
munc, dar i asupra veniturilor bugetare ale rii exportatoare prin creterea bazei de impozitare.
In funcie de obiectul lor, taxele vamale pot fi de export, de tranzit de mrfuri, de import.
Taxele vamale de export sunt aezate asupra valorii exporturilor i sunt puin frecvente
deoarece franeaz exportul, ceea ce are efecte negative asupra balanei comerciale. Motivaia
introducerii lor este, in general, de dou feluri:

economic: taxarea materiei prime cu scopul de a incuraja prelucrarea ei in ar, cu efecte

pozitive in ce privete numrul locurilor de munc i eventuala cretere a incasrilor valutare
pe seama exporturilor de produse finite rezultate din prelucrare;

fiscal: taxarea unor produse exportabile cu caracter de monopol sau quasimonopol

natural, care au mare putere competitiv pe alte piee, de regul materii prime sau puin
prelucrate.

Taxele vamale de tranzit sunt aezate asupra volumului mrfurilor tranzitate intre doi parteneri
externi pe teritoriul unui stat ter. Sunt taxe relativ frecvente, mai ales in legtur cu marile artere

de transport rutier sau feroviar, cu transportul pe conducte al hidrocarburilor lichide sau gazoase
i cu transportul energiei pe magistrale electrice internaionale.
Taxele vamale de import sunt aezate asupra importului exprimat valoric sau fizic i sunt
generalizate in toate rile. Perceperea lor se face in sarcina importatorului i in momentul
depunerii de ctre acesta in vam a documentelor doveditoare ale apartenenei respectivei partide
de import.
Aceste taxe au rolul de egalizare a preului mrfii importate (de regul mai mic) cu preul mrfii
indigene de acelai tip (de regul mai mare). Se obine astfel protejarea productorilor interni
fa de cei externi mai competitivi, ca i a resurselor valutare ale rii importatoare, dar i
limitarea posibilitilor de alegere ale consumatorilor interni.
Nivelul taxelor vamale de import este determinat, in principal, de doi factori:

raportul cerere/ofert pe piaa importatoare,

politica economic promovat de ara importatoare.

Aezarea taxelor vamale de import se face in trei modaliti:

ad-valorem, adic in cot procentual asupra valorii importului;

taxe vamale specifice, adic in cot fix pe unitatea fizic de marf importat;

taxe vamale compuse, adic taxarea in doi pai: intai o tax ad-valorem, apoi o tax
specific.

Mulimea taxelor vamale pe fiecare produs sau grup de produse in parte, inclusiv specificaiile
de excepie, alctuiesctariful vamal al unei ri.
Dup modul in care este organizat tariful vamal i ca o consecin a unor acorduri bi sau
multilaterale intre state cu privire la taxarea importurilor, taxele vamale de import pot fi:
a) taxe vamale cu clauza naiunii celei mai favorizate, aplicate intre rile membre ale
Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) sau intre dou ri oarecare ce i-au acordat reciproc
respectiva clauz. Sunt practicate dou variante:

la nivel consolidat, adic taxele sunt stabilite in cadrul unor negocieri multilaterale, in
cadrul OMC, i nu pot fi modificate unilateral de nici unul din participanii la negocieri, ci
numai cu

acordul tuturor participanilor; in cazul unui acord bilateral privind clauza, modificrile
de tarife de taxare a importului se pot face numai prin acordul celor doi parteneri;

la nivel neconsolidat, adic taxele sunt referitoare la produse ce nu au fcut obiect al

negocierilor multilaterale privind clauza, iar unul din parteneri dorete s modifice astfel
de taxe ulterior incheierii acordului; el poate face aceasta, dar nu numai in relaiile cu unul
sau ciiva dintre partenerii acordului multilateral, ci numai in relaiile cu toi acetia;

taxe vamale autonome aplicate de o ar in relaiile ei cu parteneri cu care nu are incheiat

acord de clauz, i care, de regul, sunt mai mari decat in cazul a);

taxe vamale prefereniale aplicate in relaiile dintre parteneri ce fac parte dintr-o uniune
vamal cu caracter inchis (de pild, Uniunea European) sau intre parteneri cu niveluri de
dezvoltare diferite (de pild, Commonwealth-ul); de regul sunt sub nivelul celor practicate
in cazul a).

Taxele generale
Taxele generale reprezint pli efectuate de beneficiarii unor servicii solicitate administraiilor
publice. Aceste taxe au unele trsturi ale impozitelor (obligatorii, cu titlul nerambursabil,
stabillite prin lege sau ca efect al legii), dar au caracteristica de a da dreptul la contraprestaie
direct i indirect. Dup natura lor taxele pot fi:

judectoreti , pltite instanelor judectoreti pentru aciunile de judecat introduse de

orice persoan fizic sau juridic;

de notariat, pltite notariatelor pentru serviciile solicitate lor (legalizri, autentificri

etc.);

consulare, pltite consulatelor pentru serviciile specifice lor (vize, certificate de origine
.a.);

de administraie, pltite primriilor, prefecturilor, altor instituii pentru autorizaii,

permise, legitimaii etc.;

de timbru, pltite prin aplicarea de timbre fiscale pe acte/documente autorizate,

inregistrate, certificate, transpuse, eliberate etc. de unele instituii publice;

de inregistrare , pltite autoritilor publice pentru servicii de vanzri de imobile,

fuzionarea sau dizolvarea unor firme, inregistrarea unor firme, cumprri de titluri prin burs
.a.

Cu excepia celor de timbru, taxele se pltesc in numerar i pot fi aezate ad-valorem (cot
procentual din valoarea faptelor ce fac obiectul serviciului public solicitat, fapte ce pot fi
evaluate in bani) sau in sume fixe.