Efectul factorilor de mediu

asupra inteligentei
Efectul Mozart
Ancutescu Marius
Arpas Diana
Ban Denisa
Sabou Andreea

Ce cred oamenii despre efectul

Mozart?
Cred ca :
Muzica lui Mozart creste inteligenta
Copiii care asculta muzica Mozart
inca din perioada prenatala, vor fi
mai inteligenti

Exista efectul Mozart?

Noi am ales sa dezbatem aceasta
tema, deoarece de-a lungul timpului
au aparut opinii contradictorii care au
creat o imagine nerealista si
neinteleasa de oamenii fara pregatire
in domeniu, in special mamele care
doresc dinadins sa aiba copii cu un IQ
ridicat.

 Noi credem ca
oamenii care
nu au acces la
informatii
validate
empiric, isi
creeaza idei
nefondate si
pot actiona
prin prisma
lor.

 Parintii , politicienii si formatorii de

opinii reactioneaza pozitiv la
pastilele nefunctionale aruncate de
mass-media si pun mai mult accent
pe acestea, consumand atat bani cat
si timpul copiilor in scopuri nefondate
, in loc sa amplifice procesul de
invatare si sa foloseasca acest timp
in scopuri realist productive pentru
copii.

 In 1998 in statul Georgia li se ofereau

proaspetelor mamici CD-uri cu
muzica clasica, iar guvernatorul
acestui stat a incurajat ascultarea
muzicii, deoarece amplifica procesul
de dezvoltare a creierului. (Bangerter
& Chip Heath, 2004)

 As you know, the brain has two

lobes. The studies show that music
engages both hemispheres of the
brainits creativity and emotion
engage the right lobe, while rhythm
and pitch engage the left. So people
who receive musical exposure at a
young age develop a bundle of
nerves that connects those two
halves.

Prof. univ. dr. Pavel Puscas Academia de Muzica

Gheorghe Dima Cluj-Napoca afirma ca
fenomenul efectului Mozart a inceput in anii
1950 in Franta cand Doctorul Alfred Tomatis a
efectuat experimente de stimulare auditiva
asupra unor grupuri de copii cu deficiente de
vorbire ori comunicare. Fenomenul a fost
preluat si copiat, iar pana la sfarsitul secolului a
XX a proliferat in sute de centre peste tot in
lume , utilizand preferential muzica lui Mozart
pentru optimizarea diferitelor deficiente, mai
ales a copiilor. Cea mai folosita muzica este
Sonata lui Mozart pentru 2 piane in Re major si
alte melodii care au partitura KV 448.

 Efectul Mozart a luat nastere cu

studiul lui Rauscher, care a constatat
ca grupului experimental ii creste IQul cu 8-9 puncte fata de grupul de
control intr-o sarcina de inteligenta
spatiala, daca asculta la inceput
pentru aproximativ 10 minute sonata
lui Mozart.(Rauscher, Show, & Ky,
1993)

 Pentru a elimina critica

rezultatelor pozitive, s-au
realizat experimente pe
animale, in care soarecii de
laborator au fost in utero,
urmat de o perioada de 60 de
zile post-partum la sonata KV
448 a lui Mozart, la muzica de
autorul Philip Glass, la zgomot
alb sau la tacere, iar apoi a
fost testat fiecare grup pentru
a se testa capacitatea lor de a
traversa un labirint, rezultatele
au aratat ca grupul Mozart a
finalizat labirintul semnificativ
mai rapid si cu omai putine
erori (P<0,01) decat celelalte
3 grupuri. (Jenkins, 2001)

 Intr-un alt studiu pe 136 de scolari

s-a constatat ca aceea care asculta
muzica au abilitati spatio-temporale
mai bune.(Graziano, Peterson,Shaw,
1999)

 Un grup a primit lectii combinate de jocuri video de

matematica spatio-temporala si lectii de pian, al
doilea grup a avut parte de aceleasi video-uri, dar in
loc de pian au facut lectii de engleza pe calculator, iar
al treilea grup nu a primit nici un fel de lectii. Au mai
fost alte trei grupuri care au primit doar video game
training pentru 3 lunii, 2 luni si rspectiv o luna. Copiii
au fost testati pre si post test cu diferite instrumente
care masurau intelegerea matematica si
spatiala.rezultatele au aratat ca grupul care a primit
si lectii de pian au avut rezultate mai bune fata de cel
care a primit lectii de engleza, amandoua au avut
rezultate mai bune fata de grupele care au primit
doar video game training. Constatarile autorilor
furnizeaza dovezi suplimentare a unei legaturi intre
muzica si abilitatile spatio-temporale.

Tehnici din neurostiinta cum ar fi tomografia cu emisie de

pozitroni (PET) si scanarea prin rezonanta magnetica
functionala, impreuna cu studii privind leziunile cerebrale, au
aratat ca ascultarea muzicii activeaza o gama larg de zone ale
creierului. Zona auditiva primara se afl n girusul temporal
transversal i superior, dar anumite componente ale aprecierii
muzicii cum ar fi ritm, melodie, si timbru sunt prelucrate n
arii diferite ale creierului.Ritmul si inaltimea sunt procesate in
principal in emisfera stanga in timp ce timbrul si melodicitatea
se gasesc preferential in emisfera dreapta. Zone ale creierului
implicate in imagini mentale, testate prin sarcini spatiotemporale(cum ar fi construirea de cuburi 3D), au fost
cartografiate cu un scanning PET. Rezultatele arat c zonele
activate includ regiunile prefrontale, temporale i precuneus
care se suprapun cu cele implicate n procesarea muzicii. Prin
urmare, se arata c prin ascultarea muzicii se activeaza acele
zone ale creierului care sunt responsabile de sarcini spatiale.
(Jenkins, 2001)

 In studiile realizate in anii urmatori

experimentului lui Rauscher,
rezultatele au fost ambigue. In acest
sens o meta-analiza a fost realizata
de Chabris in 1999 pentru a
investigat studiile pana in acea
perioada si a concluzionat ca in
studiile in care efectul Mozart a
aparut acesta este mic si limitat la
abilitatile spatio-temporale.
(Christopher F. Chabris, 1999)

 Ca un raspuns la aceasta meta-analiza

Rauscher a spus: Our results on the effects
of listening to Mozarts Sonata for Two
Pianos in D Major K. 448 on spatialtemporal
task performance have generated much
interest but several misconceptions, many of
which are reflected in attempts to replicate
the research. The comments by Chabris and
Steele et al. echo the most common of these:
that listening to Mozart enhances
intelligence. We made no such claim. The
effect is limited to spatial temporal tasks
involving mental imagery and temporal
ordering.

 Rezultatele noastre asupra ascultarii

sonatei pentru 2 piane in Re major KV 448
privind performanta spatio-temporala a
generat mult interes,dar si cateva conceptii
gresite, dintre care multe sunt reflectate in
incercarea acestei cercetari de a le replica.
Critica adusa de Chabris si Steele si colab.
reliefeaza una dintre cele mai comune:
muzica de Mozart iti imbunatateste
inteligenta. Noi nu am facut astfel de
afirmatii. Efectul este limitat la sarcini
spatio-temporale care implica imagerie
mentala si ordonare spatiala.

 O meta-analiza recenta din 2010, realizata

de Pietschnig, Voracek si Formann, pe
aproximativ 40 de studii-~3000 de subiecti,
a aratat ca intre esantioanele expuse
muzicii de Mozart si cele fara stimuli
muzicali Mozart sau fara stimuli deloc, este
o marime a efectului de 0.37, 95% CI
[0.23 , 0.52], iar intre cele cu muzica lui
Mozart si alta muzica este o marime a
efectului de 0.15, 95% CI [0.02,0.28]. Prin
urmare acestia afirma ca exista putine
dovezi care sa arate ca efectul Mozart duce
la imbunatatirea performantei.

Concluzii
Inteligenta generala nu este imbunatatita,
Iar inteligenta spatio-temporala este
imbunatatita temporar
Mai multe studii sunt necesare pentru a
investiga efectele pe termen lung ale muzicii
lui Mozart dar si a altor compozitori precum si
efectul altor variabile gen, varsta, cultura etc

Bibliografie

Adrian Bangerter &Chip Heath(2004). The Mozart effect:

Tracking the evolution of a scientific legend.British Journal
of Social Psychology, 43, 603-623
J.S.Jenkins(2001).The Mozart effect, 170-172
Rauscher, F.N., Shaw, G.L., & Ky, K.n.(1993). Music and
spatial task performance. Nature, 365, 611
Graziano A.B., Peterson M, Shaw G.L.,(1999). Enhanced
Learning of Proportional Math Through Music Training and
Spatial-Temporal Training. 21(2):139-152. URL (http://
www.artsedsearch.org/summaries/enhanced-learning-of-propo
rtional-math-through-music-training-and-spatial-temporaltraining
)
Cristopher F. Chabris,(1999). Prelude or requiem for the
Mozart effect?
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1281386/
Jakob Pietschnig , Martin Voracek, Anton K. Formann(2010).