Ministerul Educaiei i Tineretului din Republica Moldova

Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova

Disciplina: Baze de date i sisteme expert

Referat
Tema: Sisteme Expert

Verificat: Zaftoni
Efectuat: studentul grupei TMAP-1221
Leca Radu

Chiinu 2013

www.referat.ro

SISTEME EXPERT

In orice domeniu de activitate exista probleme cu grad ridicat de dificultate care pot fi
solutionate numai de catre expertii umani, dar elementul central al prelucrarii inteligente
il constituie rationamentul artificial.
Sistemele expert sunt sisteme de programe bazate pe tehnicile inteligentei artificiale care
inmagazineaza cunostintele expertilor umani dintr-un domeniu bine definit si apoi le
folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv.
Sistemul expert, prin incercarea de a imita expertul uman, prezinta urmatoarele
caracteristici:
cunostintele sunt independente de mecanismul de rationament (modificarea unui anumit
element nu influenteaza rationamentul);
spre deosebire de programarea clasica (unde trebuie sa se descrie explicit toate
prelucrarile intr-o maniera statica), sistemele expert se caracterizeaza printr-o abordare
declarativa in care se specifica cunostintelece vor fi exploatate in mod dinamic de
mecanismul de rationament;
sistemele expert trebuie sa fie capabile sa explice rationamentele facute si sa
argumenteze solutiile obtinute intr-o maniera asemanatoare expertului uman;
cunostintele manipulate de sistemele expert sunt in principal de natura simbolica, spre
deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice;
sistemele expert trebuie sa fie capabile sa gestioneze baze de cunostinte de volum mare
si sa trateze cunostintele inexacte sau incomplete;
sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienta care conduc la solutiile
cele mai bune.
sistemul expert este specializat intr-un anumit domeniu sin u in rezolvarea unei singure
probleme ca programele informatice clasice.

1)Structura sistemelor expert

Structura unui sistem expert contine:
- baza de cunostiinte;
- baza de fapte;
- motorul de inferenta;
- modulul explicativ;
- modulul de achizitie al cunostintelor;
- inferfata cu utilizatorul.

a)Baza de cunostinte
Baza de cunostiinte contine ansamblul de cunostiinte specializate intr-un anumit
domeniu. Astfel exista mai multe metode de reprezentare a cunostintelor, dintre care cele
mai importante sunt:
retelele semantice;
regulile de productie;
cadrele.
Procesul de creare a bazei de cunostinte este amplu si consta in:
preluarea cunostintelor de la expertul uman;
modelarea cunostintelor in conformitate cu cerintele metodei de reprezentare;
introducerea in baza si validarea cunostintelor
b)Baza de fapte
Contine datele unei probleme concrete care urmeaza sa fie rezolvata
(formulareaproblemei), precum si faptele rezultate in urma rationamentelor efectuate de
motorul deinferenta asupra bazei de cunostinte.
c)Motorul de inferenta
Motorul de inferenta este elemental efectiv de prelucrare in sistemul expert care, pornind
de la fapte (datele de intrare ale problemei) activeaza cunostintele corespunzatoare din
baza de cunostinte, construind astfel rationamente care conduc la fapte noi.
Motorul de inferenta construieste un plan de rezolvare al problemei in functie de
specificul acesteia, utilizand cunostintele din domeniul respective.
In urma actiunii motorului de inferenta intr-un anumit context, baza de cunostinte se
imbagateste fie prin adaugarea unor elemente noi, fie prin modificarea celor existente.
In consecinta, motorul de inferenta este un program care implementeaza
altgoritmii de rationament (deductivi, inductivi sau mixti) dar care este independent de
baza de cunostinte.
d) Modulul explicativ
Modulul explicativ are rolul de a prezenta intr-o forma larg accesibila,
justificarearationamentelor efectuate de motorul de inferenta si, totodata, prezinta
intrebarile la caretrebuie sa raspunda utilizatorul.
e)Modulul de achizitie a cunostintelor

Modulul de achizitie a cunostintelor are rolul de a transforma cunostintele din

forma in care le exprima utilizatorul, in forma sa interna. Totodata, acest modul asigura si
interfata de comunicare cu baza de date.
f)Interfata cu utilizatorul
Interfata cu utilizatorul realizeaza dialogul utilizatorului cu sistemul expert in
sensul specificarii datelor de intrare si al furnizarii rezultatelor pentru problema de
rezolvat.
2)Obiectivele sistemelor expert
Sistemele expert se dezvolta cu ajutorul unei metodologii informatice care urmareste trei
obiective principale si trei obiective derivate.
Obiectivele principale sunt:
achizitionarea usoara a cunoasterii -prin exprimarea cat mai direct posibila a
expertizei obtinute de la expertii umani;
exploatarea eficienta a colectiei de cunostinte prin: o combinarea si inlantuirea
cunostintelor pentru a infera noi cunostinte prin judecati, planuri, demonstratii, decizii si
predictii; luarea in seama a modului in care sunt inferate noile cunostinte.
sa suporte cu usurinta intreaga gama a operatiunilor asupra cunostintelor
(adaugarea, modificarea si eliminarea acestora).
Obiectivele derivate sunt:
reducerea riscurilor - este posibila prin integrarea unui mare volum de informatii,
exeperienta si cunostinte valide provenind din cele mai variate surse;
cresterea creativitatii este posibila prin identificarea anticipata actiunilor cu unputernic
potential, capabile de modificare, cu impact asupra concurentei, asupradiferentei de
calitate, de valoare, etc.;
invatarea are in vedere posibilitatile de acumulare a cunoasterii si folosirea ei inmultiple
domenii cu luarea in seama a tuturor schimbarilor intervenite in mediu,in metodele de
rationament, in conceptele si metodele utilizate in solutionareaprobelmelor.
3)Modul de lucru al sistemelor expert
Exista trei activitati majore care fac parte integranta dintr-un sistem expert:
dezvoltarea;
consultarea;
imbunatatirea
Dezvoltarea unui sistem implica obtinerea bazei de cunostinte prin achizitionarea
cunoasterii de la experti sau din alte surse. Cunoasterea este separata in cunoastere
declarativa (bazata de fapte) si cunoastere procedurala (bazata pe reguli).
Dezvoltarea include totodata si construirea sau achizitia unui motor de inferenta, precum
si a celorlalte module componente.
Consultarea dupa ce sistemul este dezvoltat si validat, este trecut in exploatarea
utilizatorilor. In cazul in care utilizatorii dorec un sfat, o recomandare sau un alt rezultat
de la sistem, aceste este lansat in sesiunea de cosultare care se desfasoara printr-un
dialog, si anume:
utilizatorul poate adresa intrebari pentru a-si procura faptele despre situatia
specifica in care se afla;

 sistemul accepta intrebarile si ofera raspunsuri. Acest efort il efectueaza motorul de

inferenta, singurul care decide ce altgoritm sa utilizeze pentru cautarea raspunsului cel
mai adecvat la intrebarea adresata.
Sistemele expert pot adresa la randul lor intrebari si pot astepta raspunsuri de la
utilizatori.
Imbunatatirea sistemelor expert este posibila in mai multe moduri si se efectueaza
printr-un proces de prototipizare.
UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT IN DOMENIUL FINANCIAR
CONTABIL
Atat la nivel de intreprindere, cat si la nivel bancar, o parte a deciziilor pot fi
adoptate cu ajutorul unor sisteme expert. Indiferent de domeniu, s-au conturat in timp trei
tipuri de sisteme expert:
sisteme expert de tip diagnostic presupune realizarea unei expertize;
sisteme expert pentru previziune-planificare - sunt utilizate in scopul elaborarii de
programe sau planuri optime;
sisteme expert de control sunt utilizate pentru a sprijinii decizii ce trebuie
adoptate in timp extrem de rapid si care prelucreaza un volum foarte mare de date.
La nivel de intreprindere, principalele activitati pentru care se pot dezvolta sisteme expert
sunt:
analiza si planificarea financiara;
gestiunea trezoreriei;
alegerea variantelor de finantare a unei investitii.

Aplicatii ale sistemelor expert

Aplicatii ale sistemelor expert in domeniul gestiunii
in productie:
- diagnosticul si intretinerea sistemelor;
- controlul calitatii;
- controlul proceselor in timp real.
in finante:
- consiliere in plasamentele financiare;
- gestiunea impozitelor;
- marketing financiar;
- diagnostic financiar;
- acordarea de credite;
- planificarea financiara;
- gestiunea de portofolii.
in gestiunea resurselor umane:

- evaluarea functiilor;
- stabilirea baremurilor;
- selectia personalului;
- determinarea profilului angajatilor.
in marketing:
- evaluarea potentialului pietei;
- analiza fortei si slabiciunilor concurentei;
- gestiunea tlelelor de distributie;
- alegerea mediilor publicitare.

Aplicatii ale sistelemor expert in domeniul financiar

in asigurari:
- planificare financiara;
- plasamente investitionale.
in activitatea bancara:
- prezentarea incasarilor din vanzari;
- confruntare clienti-produse;
- gestiunea datoriilor;
- schimburile cu strainatatea;
- valuarea creditelor;
- tranzactii bancare;
- evaluarea riscului bancar;
- credite comerciale.
brokeraj:
- vanzari de actiuni;
- analiza investitiilor;
- gestiunea riscului;
- prelucrarea tranzactiilor;
- monitorizare pret actiune;
- gestiunea ratei dobanzii.
in cotabilitate:
- audit;
- planificarea impozitelor intreprinderii;
- determinarea impozitului de profit;
- planificare financisra;

- contabilitate financiara;
- contabilitate de gestiune - in acest domeniu, sistemele expert ocupa
patru zone functionale:
sistem pentru control intern si audit;
sistem pentru impozitare (interpretarea si aplicarea legislatiei privind impozitatea);
sisteme de planificare financiara;
sisteme pentru interpretarea actelor normative, altele decat cele referitoare la
impozitare.
In cadrul managementului financiar se contureaza patru domenii, fiecare din ele avnd
obiective distinse, formnd, n acelasi timp, un ntreg, datorita interactiunilor puternice
existente:
1. Analiza financiara vizeaza aprecierea situatiei ntreprinderii sub aspectul rentabilitaterisc, depistarea deficientelor si estimarea posibilitatilor de dezvoltare, avnd semnificatie
att ca procedeu aparte (utilizat n vederea evaluarii situatiei financiare actuale), ct si ca
procedeu folosit n cadrul celorlalte domenii, pentru examinarea posibilelor urmari ale
deciziilor luate.
2. Planificarea financiara are ca obiectiv stabilirea unei strategii de dezvoltare a
ntreprinderii, care va fi consemnata n sistemul bugetar. Previziunile bugetare au o
influenta puternica asupra deciziilor fina nciare, iar adoptarea unor decizii concrete va
genera, la rndul sau, un proces de feedback n sensul precizarii si ajustarii previziunilor.
3. Managementul financiar pe termen scurt, se refera la gestiunea activelor si pasivelor
circulante, deciziile adoptate avnd un efect imediat asupra situatiei financiare a
ntreprinderii. Studiind amanuntit ceea ce tine de gestiunea trezoreriei se poate observa ca
n acest punct se ntrunesc toate deciziile financiare, inclusiv cele referitoare la
managementul financiar pe termen lung.
4. Managementul financiar pe termen lung, are ca obiect analiza si selectarea proiectelor
de investitii si a surselor de finantare, deciziile adoptate fiind nregistrate n bugetele de
investitii, ca parte integranta a sistemului bugetar al ntreprinderii. Conceptia generala a
sistemului expert pentru asistatrea deciziei financiare la nivel microeconomic este
prezentata n figura 1.
Modelul propus este sustinut de urmatoarele argumente:
1. Divizarea n patru domenii analiza, planificare, management pe termen scurt si
management pe termen lung este argumentata fiind gradul ridicat de complexitate si de
faptul ca domeniile vizeaza obiective diferite.
2. Interactiunea ntre modulele expert este asigurata pe doua cai: prin intermediul
informatiilor cu care se opereaza (de exemplu, deciziile luate n cadrul planificarii
financiare si consemnate n sistemul bugetar influenteaza deciziile care tin de
managementul pe termen scurt); n mod direct (de exemplu, n cadrul planificarii
financiare se apeleaza la analiza financiara).
3. Datele cu care se opereaza n cadrul managementului financiar sunt utilizate si n alte
domenii. Indiferent ca datele sunt n forma electronica sau nu, oricum este necesara o
interfata care sa asigure comunicarea cu sistemul informatic al ntreprinderii.
Pentru a decide asupra mecanismelor care ar putea fi utilizate la solutionarea problemelor
vizate de managementul financiar este necesara o analiza mai detaliata a acestor

probleme. n continuare se propune un continut problematic si mecanisme corespuzatoare

de rezolvare.
Analiza financiara
Descrierea problemelor
1. Analiza n baza ratelor financiare
1.1. Analiza solvabilitatii ntreprinderii are n vedere calcularea si interpretarea ratelor de
lichiditate.
1.2. Analiza managementului datoriei are n vedere calcularea si interpretarea ratelor
privind managementul datoriei.
1.3. Analiza managementului activelor are n vedere calcularea si interpretarea ratelor de
rotatie.
1.4. Analiza rentabilitatii ntreprinderii are n vedere calcularea si interpretarea ratelor de
rentabilitate, dar si descompunerea acestor rate pentru a evidentia factorii de influenta.
1.5. Analiza abilitatii ntreprinderii de a-si mentine pozitiile economice are n vedere
calcularea si interpretarea ratelor de crestere.
1.6. Analiza valorii de piata a ntreprinderii are n vedere calcularea si interpretarea
ratelor de piata.
1.7. Evaluarea riscului de faliment are n vedere calcularea scorului conform unei
functii-scor si interpretarea rezultatului.

2. Analiza echilibrului financiar

2.1. Analiza lichiditate-exigibilitate are n vedere sinteza datelor contabile sub forma de
bilant financiar, calcularea indicatorilor de echilibru financiar si interpretarea rezultatelor.
2.2. Analiza functionala are n vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilant
functional, calcularea indicatorilor de echilibru functional si interpretarea rezultatelor.
3. Analiza rezultatelor de gestiune
3.1. Soldurile intermediare de gestiune au n vedere calcularea si interpretarea soldurilor
intermediare de gestiune.
3.2. Repartizarea valorii adaugate are n vedere o evaluare a distributiei veniturilor ntre
participantii directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii.
3.3. Capacitatea de autofinantare are n vedere calcularea capacitatii de autofinantare,
distributia acesteia si interpretarea rezultatelor.
4. Analiza fluxurilor financiare
4.1. Tabloul de finantare nevoi-resurse are n vedere construirea tabloului nevoi-resurse si
interpretarea rezultatelor.
4.2. Tabloul fluxurilor financiare are n vedere construirea tabloului fluxurilor financiare
si interpretarea rezultatelor.
4.3. Tabloul plurianual al fluxurilor financiare are n vedere construirea tabloului
plurianual al fluxurilor financiare si interpretarea rezultatelor.
4.4. Cash-flow-ul disponibil are n vedere calcularea cash- flow-ului disponibil
(evidentiind originea si distributia acestuia) si interpretarea rezultatelor.

5. Analiza cost-volum-profit are n vedere identificarea costurilor fixe si variabile,

calcularea si interpretarea unei serii de indicatori.
DOMENII DE CERCETARE
1. Arhitectura sistemelor de calcul
Urmreste s elaboreze noi concepte prin care s se sustin hardware si software
dezvoltarea unor sisteme de calcul superioare realizrilor actuale. Se au n vedere n
primul rnd arhitecturile neconventionale.
2. Sisteme distribuite si retele de calculatoare
Sistemele distribuite si retele de calculatoare sunt dou domenii strns nrudite, care se
refer la facilitti de calcul cu diferite grade de distribuire geografic, avnd resursele
potential utilizate n comun. Arhitecturile, sistemele de operare, limbajele si mediile de
programare pentru aceste sisteme constituie domenii de cercetare foarte active pe plan
international.
3. Ingineria programarii. Verificare si validare software
Ingineria programrii desemneaz o colectie de concepte, tehnici, unelte si proceduri
pentru realizarea eficient a unor sisteme software mari, cu caracteristici calitative
superioare.
4. Fiabilitatea sistemelor de calcul
Configurarea de sisteme de calcul tolerante la defecte, Inginerie concurent,
Normalizarea mijloacelor de crestere a testabilittii, Cresterea disponibilittii,
mentenabilitsii si fiabilittii sistemelor de calcul.
5. Structuri de date si algoritmi. Proiectare, analiza si performante.
Domeniul de cercetare abordeaz studiul structurilor de date si al algoritmilor din punct
de vedere teoretic si experimental cu accent deosebit pe analiza performantelor. Se
urmresc cu precdere interconditionrile dintre cele dou domenii si impactul noilor
tehnologii de programare asupra optimizrii performantelor produselor software.
6. Sisteme timp-real
Domeniul de cercetare abordat vizeaz dezvoltarea de sisteme de programe si a unor
sisteme timp-real n contextul unor aplicatii dedicate. Un prim obiectiv n cadrul acestui
domeniu l constituie proiectarea, implementarea, testarea si determinarea performantei
unor astfel de sisteme. Un al doilea obiectiv l reprezint dezvoltarea de software de baz
de mare performant si flexibilitate pentru sisteme distribuite si n timp-real. Obiectivul

final este acela de a dezvolta o metodologie de proiectare, implementare si testare a unor

astfel de sisteme si de a o integra ntr-un mediu de dezvoltare specializat.
7. Cuantizarea si prelucrarea numerica a semnalelor.
Domeniul de cercetare abordat vizeaz dezvoltarea sistemelor de achizitie, distributie si
prelucrare a semnalelor analogice n form numeric, n contextul unor aplicatii dedicate.
Un prim obiectiv n cadrul acestui domeniu l constituie proiectarea, implementarea,
testarea si determinarea performantelor unor astfel de sisteme. Un al doilea obiectiv l
reprezint dezvoltarea de sisteme distribuite si n timp-real, de mare performant si
flexibilitate, pentru aplicatii industriale, medicale si din alte domenii. Realizarea acestor
obiective asigur baza material pentru dezvoltarea si verificarea contributiilor teoretice
elaborate n cadrul activittii de cercetare aplicativ din acest domeniu.
8. Sisteme de inteligenta artificiala distribuita, retele neuronale si sisteme fuzzy.
Cercetarea se axeaz pe dezvoltarea tehnicilor de programare logic distribuit, folosirea
retelelor neuronale n procesarea simbolic, achizitia, memorarea si regsirea
cunostintelor experimentale, aplicarea strilor fuzzy n retele neuronale pentru realizarea
sistemelor adaptive. Aplicatiile vizate sunt: construirea unor sisteme expert hibride,
recunoasterea si clasificarea formelor n domeniul simbolic, rationamentul aproximativ
bazat pe logica fuzzy, paralelizarea si distribuirea procesrii n acest domeniu, modelarea
si simularea acestor sisteme pentru evaluarea performantelor.

9. Baze de date distribuite si in timp real.

Domeniul de cercetare vizeaz dezvoltarea unor baze de date distribuite implementate n
retele de calculatoare, cu posibilitatea de acces n timp real. Obiectivele urmtoare sunt:
- proiectarea unor structuri relationale de baze de date implementate n retele
locale de calculatoare cu performante ridicate privind flexibilitatea n exploatare si timpul
de acces;
- realizarea unor programe de interfat de timp real ntre bazele de date si
procesele industriale (achizitii de date, comanda unor procese).
10. Circuite integrate
Domeniul de cercetare vizeaz diferite aspecte privind metodologia de proiectare,
simulare si testare ale circuitelor integrate numerice ct si implicatiile integrrii pe scar
din ce n ce mai mare n arhitectura si proiectarea sistemelor de calcul. Un al doilea
obiectiv l reprezint implicarea unei tehnologii de proiectare si realizare asistat de
calculator cu extindere n toate sectoarele plecnd de la conceperea circuitului integrat,

proiectarea si verificarea acestuia pn la fabricarea structurilor numerice asistate de

calculator si testarea asistat de calculator.
11. Definirea, studiul si implementarea limbajelor de programare.
Se abordeaza att aspectele teoretice legate de studiul unor limbaje de programare si chiar
definirea unor limbaje noi ct si cele practice privind implementarea unor limbaje de
programare.
12. Sisteme de programe pentru proiectarea automata a circuitelor digitale
Cercetarea se orienteaz n directia dezvoltrii unor metode eficiente pentru sinteza
automat, de nivel nalt, a unor circuite digitale. n prezent eforturile se concentreaz n
vederea sintezei circuitelor specificate n limbajul VHDL. Problematica central o
constituie sinteza specificrilor VHDL concurente. O alt directie o reprezint cecetrile
n domeniul verificrii formale a unor specificri hardware folosind "BoyerMoore
Logic".
13. Limbaje si medii de programare pentru calcul paralel.
Cercetarea se orienteaz n directia definirii si implementrii limbajelor destinate
calculului paralel, care s mbine att aspecte de paralelism sincron ct si asincron. De
asemenea se urmreste desvoltarea unor medii cu posibilitti de simulare a diverselor
arhitecturi paralele si de executare a programelor pe arhitecturile simultate. Un alt aspect
al cercetrii este orientat n directia dezvoltrii unor algoritmi paraleli pentru medii de
programare implementate pe retele de calculatoare.
14. PRELUCRAREA SI RECUNOASTEREA IMAGINILOR SI VORBIRII
Prelucrarea imaginilor, Vedere artificial, Analiza si recunoasterea imaginilor.
Dezvoltarea de componente pentru recunoasterea si sinteza automat a semnalului vocal,
cu scopul integrrii viitoare n diverse aplicatii.
Tipuri de limbaje de programare. Clasificare.
Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei
comunicari ntre programator si calculator . Limbajele folosite pentru programarea unui
calculator sunt extrem de asemanatoare limbajelor naturale . Ele sunt compuse din :
1. cuvinte (rezervate);
2. punctuatie;
3. propozitii si fraze;
4. reguli sintactice etc .

Asa cum pentru nsusirea unei limbi straine trebuie nvatate cuvintele acesteia si regulile
cu care pot fi manevrate tot asa pentru nsusirea unui limbaj de programare trebuie
studiate cuvintele si semnele care l compun mpreuna mpreuna cu regulile de manevrare
a lor.
Dupa metoda cu care este conceput ansamblu comunicarii , limbajele pot fi clasificate n
mai multe moduri . n continuare voi enumera cele mai importante clase de limbaje ,
descriere ce acopera totalitatea limbajelor existente .
Limbaje de nivel scazut de nivel nalt
Nivelul unui limbaj este apreciat prin pozitia pe care o ocupa pe scara constituita de
limbajul recunoscut de microprocesor (limbaj masina) si limbajul natural al
programatorului (limba romna, limba engleza).
Un limbaj de nivel scazut este foarte apropiat de masina, el manipuleaza cu elemente de
nivel hardware, fizic, cum ar fi: registru, microprocesor, locatie de memorie, port de
intrare/iesire etc.
Un limbaj de nivel nalt sau foarte nalt manipuleaza cu concepte apropiate de limbajul
natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie(sort,
writeln, open), variabile, constante(asemanatoare ca nteles cu cele din matematica).
Cu ajutorul unui limbaj de nivel nalt programatorul se face mult mai usor nteles de catre
calculator. Uneori o singura limie de program scrisa cu un astfel de limbaj poate echivala
cu sute de linii de program scrise n limbaj masina . Deci din punct de vedere al reducerii
timpului de realizare a unui program si al sigurantei n functionare (absenta erorilor de
programare) este de preferat un limbaj de nivel ct mai ridicat (nalt sau foarte nalt). n
schimb, pe masura ce limbajul are un nivel mai ridicat executia programului conceput cu
ajutorul sau va fi mai lenta, dect a unui program ce realizeaza aceleasi operatii dar este
scris n limbaj de asamblare.
O alta diferenta esentiala ntre cele doua tipuri de limbaje o reprezinta portabilitatea ,
adica posibilitatea transferarii programelor pe un alt tip de masina dect cea pe care au
fost construite . Din acest punct de vedere limbajul de asamblare este neportabil deoarece
el este specific microprocesorului . Programele realizate pe un tip de masina trebuie
rescrise integral pentru noul tip de masina , folosind un nou set de instructiuni care
deobicei difera foarte mult . Lucrurile stau altfel cu programele concepute cu ajutorul
unui limbaj de nivel nalt , deoarece acestea sunt detasate de masina. ntre un astfel de
program si calculator se interpune compilatorul(sau interpretorul) care rezolva corect
transformarea fisierului-sursa n fisier-executabil.
Limbaje procedurale neprocedurale
Cele doua tipuri de limbaje, procedurale si neprocedurale, se diferentiaza prin nivelul de
organizare(structurare) a unui program. Limbajele neprocedurale sunt concepute pentru a

gndi un program la nivel de instructiune, pe cnd cele procedurale, obliga programatorul

sa conceapa programe la nivel de bloc. ntr-un limbaj procedural(numit si limbaj
structurat) programele sunt scrise instructiune cu instructiune, dar ele sunt organizate
logic n blocuri(grupuri de instructiuni) ce realizeaza o actiune bine determinata. n
general un bloc are un punct de intrare si un punct de iesire nu mai multe.
Un limbaj procedural ofera posibilitatea utilizarii unui nivel ridicat de concepere a unui
program si duce la realizarea de programe coerente si protejate la erori . Prin contrast ,
limbajele neprocedurale nu favorizeaza programatorul n a se desprinde de nivelul
instructiune si duc deseori la programe greu de controlat mai ales n cazul
programelor de dimensiuni mari.
Limbajele neprocedurale sunt nca preferate de unii utilizatori datorita timpului foarte
scurt ct decurge nvatarea si utlizarea lor.
Limbaje orientate
Din punctul de vedere al aplicabilitatii unui limbaj, limbajele pot fi orientate pe o anumita
problema sau concepute pentru solutionarea oricarui tip de problema limbaje de uz
general sau altfel spus, neorientate pe o problema.
Limbajele orientate prezinta un grad nalt de specificitate pe cnd un limbaj neorientat
reprezinta un cadru general ce permite introducerea de catre utilizator a conceptelor si
prelucrarilor dorite .
Deci, diferenta esentiala dintre cele doua tipuri de limbaje o constitue nivelul conceptual
definit. Cele specializate poseda deja integral suportul necesar si permit programatorului
sa se concentreze la ansamblul problemei, pe cnd cele nespecializate lasa n sarcina
programatorului manevrarea nivelelor inferioare ale problemei.
Limbaje concurente
Un limbaj concurent permite definirea de procese(prelucrari) paralele, executia sa fiind
ramificata la un anumit moment de timp. Prin contrast limbajele
neconcurente(majoritatea limbajelor) au o desfasurare liniara, fiind activ un singur proces
la un moment dat. Procesele concurente presupun n mod obligatoriu un sistem multitasking ce poate gestiona mai multe sarcini la un moment dat.
Limbaje de programare
Limbaje de nivel scazut
Aceasta categorie de limbaje are un reprezentant autoritar si anume : limbajul de
asamblare. Diferentierile care se pot face pentru limbajele de nivel scazut sunt
urmatoarele :

a)

dupa tipul de masina ;

Regulile respectate de versiunile limbajului de asamblare sunt :

- o noua versiune o include complet pe cea anterioara;
- versiunea noua ofera functii suplimentare si le realizeaza pe cele vechi mai rapid .
b)

dupa mediul de programare oferit .

Aspectul unui limbaj poate fi schimbat radical de mediul de programare oferit. Pentru
limbajul de asamblare exista mai multe implementari disponibile, ncepnd cu pachete ce
opereaza n mod linie si culminnd cu medii integrate n care toate operatiile se pot
declansa de la un acelasi pupitru de comanda.
Nu sunt luate n considerare dect aceste medii integrate(denumite generic medii Turbo),
dintre care se detaseaza Turbo Asamblorul firmei Borland TASM .

Limbaje de nivel nalt neorientate

BASIC
A fost creat n 1964 la Darmooth College(S.U.A.). Denumirea sa provine de la initialele
cuvintelor Beginners Allpurpose Symbolic Instruction Code(Cod
de
instructiuni
simbolice, de uz general, destinat ncepatorilor).
Are urmatoarele caracteristici fundamentale :
-

simplu de nvatat ; instructiunile sale sunt cuvinte din limba engleza sau
prescurtari ale acestora;

neorientat pe un anumit tip de problema; permite construirea de aplicatii;

este un limbaj nestructurat, ceea ce i permite sa fie usor nvatat.

Din cauza ca a cunoscut o larga raspndire, au fost implementate noi versiuni de Basic :
GW-BASIC, QUICK BASIC, TURBO BASIC, VISUAL BASIC(Basic for Windows).
FORTRAN
Limbajul Fortran este decanul de vrsta al limbajelor de larga folosinta. A aparut n 1956
si si datoreaza numele prescurtarii cuvintelor: FORmula TRANslation(Traducere de
formule). Initial reprezenta un limbaj orientat pe calcule stiintifice avnd definite
concepte precum: matrice, functii trigonometrice, numere reale n dubla precizie.

Versiunile ulterioare care au cunoscut o mare popularitate au extins posibilitatile

limbajului trasformndu-l ntr-un limbaj eficient, de uz general. n prezent exista pentru
IBM-PC doua implementari mai importante ale limbajului: Microsoft Fortran, Fortran for
Windows.
Desi nu poate fi considerat deposit din punct de vedere conceptual(este un limbaj
algoritmic structurat) este neindicata folosirea lui datorita absentei unor medii de
programare performante si pentru ca tendinta actuala i este defavorabila.
PASCAL
Conceptualizat n anul 1970 de catre Niklaus Wirth , limbajul PASCAL poarta numele
matematicianului si filosofului BLAISE PASCAL, n semn de recunoastere a meritelor
sale n teoretizarea masinilor de calcul.
Creat dupa acumularea de cunostiinte temeinice n stiinta limbajelor formale, din
confruntarea cu probleme concrete ale programarii, limbajul PASCAL a constituit la
vremea respectiva un limbaj modern, mentinndu-se ca atare si n prezent, datorita
faptului ca poseda o solida baza conceptuala.
Limbajul PASCAL a introdus n versiunea sa initiala notiunea de programare structurata
si ulterior notiunile de date(structuri) dinamice, date(structuri) definite de utilizator.
n prezent standardul implementarilor PASCAL cuprinde urmatoarele elemente:
-

programare structurata de tip algoritmic;

definirea de noi functii sau proceduri ;

tipuri de date definibile de catre utilizator ;

structuri de date dinamice ;

adresari indirecte ale datelor ;

recursivitate ;

rutine complete de intrare / iesire ;

functii de conversie a datelor din ASCII n format intern si invers ;

set complet de functii matematice ;

functii elementare de grafica 2D ;

posibilitatea inserarii direct n sursa a instructiunilor n limbaj de asamblare ;

posibilitatea definirii de overlay-uri pentru program .

Versiunile standard ale implementarilor PASCAL sunt cele oferite de Microsoft si

Borland, cu avantaj pentru cele din urma(TURBO PASCAL 5.0, TURBO PASCAL 5.5)
datorita mediului de lucru performant(de tip TURBO). Combinatia PASCAL +
TURBO a reprezentat un succes imens n rndul programatorilor avnd ca singur rival
cealalta combinatie: C+TURBO .
Limbajul C
Acest limbaj de programare , cu cel mai scurt nume , a fost creat n 1971 de catre Dennis
Ritchie si Brian Kernigham pentru dezvoltarea sistemului de operare UNIX .
Principalele caracteristici ale limbajului sunt :
-

limbaj structurat de nivel nalt ;

poseda concepte de nivel scazut , ceea ce permite exploatarea portabila a

caracteristicilor intime unei masini ;

rutine de conversie a datelor foarte evoluate ;

tipuri de date definibile de catre utilizator ;

gestionarea elaborata a datelor de tip dinamic ;

definirea de noi functii ;

adresari indirecte ale datelor , variabilelor ( pointer-i ) ;

recursivitate ;

set complet de functii matematice ;

functii pentru realizarea de grafica elementara 2D;

functii de apel servicii DOS ;

posibilitatea definirii de overlay-uri pentru un program ;

concizie deosebita a limbajului .

Pentru versiunile standard ale implementarilor limbajului C exista medii de programare

de tip TURBO ce apartin firmelor : Microsoft produsul QUICK C si firmei Borland
produsele TURBO C .

Limbajul ADA
A fost creat special pentru a gestiona totalitatea aplicatiilor dezvoltate si utilizate de
N.A.S.A. Noutatea limbajului(de tip structurat, algoritmic) o constitue concurenta, deci
posibilitatea lansarii de procese paralele(sincronizate interactiv n finalul executiei lor).
Saltul calitativ este evident si deschide un nou domeniu n programare dar nu pentru
IBM-PC. Versiunile implementarilor limbajului ADA pe IBM-PC nu poseda tocmai
acesta parte de concurenta, reducnd limbajul la un simplu limbaj structurat de uz
general. Deci, ADA este un limbaj ultramodern din punct de vedere teoretic dar
ineficient din punct de vedere practic pentru IBM-PC-uri.
Limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date
Necesitatile actuale n practica utilizarii calculatoarelor se ndreapta cu precadere spre
gestionarea bazelor de date de mari dimensiuni. O explicatie a acestei orientari e data de
faptul ca o baza de date reprezinta o informatie, iar cel ce detine informatii complete si
rapide ntr-o anumita problema este indiscutabil cu un pas naintea celorlalti . Concurenta
din domeniul economic poate fi numita pe buna dreptate o batalie informationala.
Un sistem de gestionare a bazelor de date ( S.G.B.D.) de tip clasic opereaza cu urmatorii
termeni fundamentali :
-

cmp o locatie n care se poate memora o informatie bine determinata;

nregistrare mai multe cmpuri alcatuiesc mpreuna o nregistrare ;

baza de date colectie de nregistrari .

Deci, datele sunt gestionate prin intermediul unei structuri, organizata ierarhic, la un
nivel de organizare logica.
Tendinta moderna n exploatarea bazelor de date consta n deplasarea interesului catre
bazele de date relationale. Diferenta esentiala consta n definirea unui nivel logic
suplimentar ntre datele gestionate. Acestea nu mai sunt privite ca simple fise izolate ntre
ele ci pot fi analizate pe baza legaturilor(relatiilor) ce exista ntre ele.
Notiunile cu care opereaza un S.G.B.D. relational sunt urmatoarele :
-

tabel structura fundamentala de depozitare a datelor;

linie n tabel echivalentul unei nregistrari clasice ;

coloana n tabel echivalentul unui cmp de tip clasic ;

baza de date o colectie de tabele , conectate prin valorile anumitor coloane .

Aceasta noua conceptie permite definirea de structuri 1:n. O nregistrare poate contine
n valori pentru un cmp anumit nu una singura ca n cazul clasic. Structurile de tip 1 : n
pot fi rezolvate si cu ajutorul unui S.G.B.D. clasic , dar ntreaga gestiune a operatiilor
revine programatorului pe cnd un mediu relational furnizeaza din start servicii speciale.
Spre deosebire de S.G.B.D. urile clasice , un mediu relational presupune ca cerinta
minimala posibilitatea manipularii datelor prin intermediul conexiunilor logice stabilite.
Pentru aceasta exista definit(si impus ca standard unanim recunoscut) limbajul de
interogare SQL(Structured Query Language limbaj de cereri structurate).Prin
intermediul sau sunt permise urmatoarele operatii:
-

regasire date ( conexate logic ) ce ndeplinesc o anumita conditie ;

definire ordine de returnare a datelor ;

redefinire conectari logice ale datelor ;

exploatare ;

programare .

Avantajele unui S.G.B.D. clasic sunt :

-

simplitate n manevrare ; deci efort de studiu redus ;

pot functiona pe un sistem de calcul ce nu implica resurse speciale , ci doar spatiu

de stocare extern suficient pentru problema data ;

pret de cost redus fata de cele relationale .

Avantajele unui S.G.B.D. relational sunt :

-

nivel logic superior ( corelatii , structuri 1 : n );

prelucrari ( regasiri ) de date cu un nalt nivel de complexitate ;

nivel superior de portabilitate a aplicatiilor , datelor.

S.G.B.D. uri clasice

dBASE III

Cel mai raspndit sistem de gestiune a bazelor de date este dBASE , n diversele
luiversiuni . El poate fi considerat un BASIC al bazelor de date . La momentul
aparitiei a constituit o adevarata revolutie n domeniul S.G.B.D.-urilor .
Meritele sale principale care l-au impus atentiei utilizatorilor si programatorilor
sunt :
-

foarte simplu de utilizat ;

limbaj de nivel foarte nalt , simplu de nvatat ;

interactivitate buna a sistemului ;

poate functiona cu resurse extrem de restrnse ;

Dezavantajele principale ale dBASE ului sunt :

-

viteza de lucru extrem de scazuta ;

limbaj de programare cu lacune greu de surmontat ( nu poseda salturi , functii

matematice reduse , erori de implementare ) ;

aplicatiile create slab interactive ;

imposibilitateta conectarii cu un alt limbaj .

Cele mai importante implementari ale sale sunt : dBASE III Plus si dBASE IV .
* COBOL
A fost creat n 1950 si reprezenta singura posibilitate de gestionare a unei baze de date .
Reprezinta n primul rnd un limbaj de programare special conceput pentru informatica
de gestiune . Daca facem o comparatie , sugestiva , COBOL este echivalentul
FORTRAN-ului pentru sistemele de gestiune a bazelor de date ( din punct de vedere
istoric si al performantelor ) .
Limbajul este considerat greoi si inflexibil , iar pentru crearea unui program foarte simplu
e nevoie de scrierea unui adevarat eseu .
Singurul avantaj real al COBOL-ului este portabilitatea sa ridicata .

* FOXBASE
Sistemul dBASE a incintat firmele producatoare de soft , datorita popularitatii sale si pe
de alta parte a calitatilor scazute ale implementarilor originale furnizate de firma AshtonTate . Au aparut noi implementari ale limbajului care au ncercat sa furnizeze unelte
profesionale pe baza acestui suport conceptual .
Versiunile FOXBASE 2.10 si FOXBASE PRO se constitue n medii performante att
pentru programatori ct si pentru utilizatori .

ISIS

Este distribuit gratis de catre UNESCO , ceea ce l face cu adevarat interesant .

Caracteristicile ce l fac interesant sunt :
-

interactivitate buna ;

posibilitate definire structuri 1 : n ;

suport de retea locala ;

un limbaj intern( o versiune de PASCAL ) cu care se prelucreaza datele;

adaptabilitate foarte buna .

S.G.B.D. uri relationale

ORACLE
Se poate afirma fara teama de a gresi ca ORACLE reprezinta cel mai performant
S.G.B.D. disponibil la momentul actual . Pe lnga faptul ca poseda avantajele unui mediu
de tip relational ORACLE este gndit ca un sistem exhaustiv pentru rezolvarea
problemelor de utilizare sau programare .
Limbajul intern folosit este SQL Plus si este permisa conectarea cu alte limbaje externe
evoluate ( orientate catre C ) . Putem mentiona :
-

viteza de lucru foarte buna ;

exploatare interactiva la nivel SQL ;

limitari de lucru greu sau imposibil de atins ( maxim 65535 caractere ntr-un cmp
, numar nelimitat de cmpuri , de nregistrari ) ;

exploatare eficienta a spatiului pe disc ( memorarea cmpurilor n format

variabil ) .

Oracle este implementat pe majoritatea tipurilor de computere mari , ceea ce ofera

portabilitatea aplicatiilor , dar mai ales posibilitatea conectarii la calculatoare puternice .

PARADOX
Reprezinta un S.G.B.D. cu adevarat profesional . El ndeplineste toate cerintele unui
produs cu adevarat modern si performant si anume :
-

interactivitate foarte buna ;

viteza de lucru mare ;

servicii si auxiliare ;

limbaj de programare evoluat ( PAL Paradox Application Language ) , dotat cu

compilator .
Limbaje orientate pe calcul tabelar .

Aplicatiile mpreuna cu limbajele implementate pentru rezolvarea problemelor descrise n

continuarea nu pot fi considerate medii de programare propriu-zise.
Aplicatiile de tip tabela de calcul au fost concepute n ajutorul functionarilor, pentru a
prelua o parte imensa din rutina de lucru inerenta unor astfel de activitati.
Denumirea provine din limba engleza si este o traducere pentru termenul spreadsheet(spread-ntindere, desfasurare, foaie, tabel; sheet-schema, diagrama, a acoperi cu
un strat). n traducere directa aceasta ar nsemna pentru cazul de fata organizarea unei
foi(a unui tabel).
Iata cum functioneaza un program de tip spread-sheet :
-

elementul de lucru l reprezinta un tabel ;

un tabel este format din linii si coloane ;

intersectia unei linii cu o coloana se cheama celula ;

tabelul este vizualizat pe ecran prin intermediul unei ferestre ;

n fiecare celula poate exista una din entitatile urmatoare : text , numere ,
formule , secvente de program , macroinstructiuni .

Pe lnga aceste caracteristici specifice unui spread-sheet cerintele minimale ale unui
pachet de calcul tabelar includ :
-

posibilitatea cautarilor inverse (de la rezultatul unui calcul, la valorile care l-au
generat);

posibilitatea de lucru multi-tabel ( mai multe tabelel simultan);

functii de editare si formatare a textului ( editor de texte obisnuit ) ;

functii grafice ( diagrame , prezentari ) ;

sistem de gestiune a bazelor de date ( pentru celulele unui tabel ) ;

tiparire de calitate(posibilitatae de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante,

exploatarea rezolutiei unei imprimante laser, set bogat de fonturi).

Spre deosebire de limbajele de programare propriu-zise, cele folosite de spread-sheet-uri

sunt special concepute pentru a fi folosite de nespecialisti(usor de nvatat, usor de
utilizat).
Un astfel de limbaj ( de tip interpretor ) se constituie ntr-un cadru general pentru
rezolvarea problemelor functionarilor din diverse domenii de activitate.
O aplicatie realizata cu un spread-sheet poate fi modificata si adusa la zi direct de catre
utilizator , fara a mai fi necesara interventia programatorului . Produsul obtinut are
flexibilitate maxima , iar efortul necesar realizarii lui este minim.
Dezavantajele principale ale aplicatiilor realizate cu ajutorul unui spread-sheet le
constitue imposibilitatea depasirii cadrului de programare oferit si dificultatea de a
realiza prelucrari foarte complexe . nsa aceste dezavantaje sunt mai mult teoretice
deoarece nu este cazul de a realiza aplicatii cu astfel de cerinte folosind un spread-sheet .
Programele de calcul tabelar rezolva n mod stralucit o problema punctuala .
Cele mai cunoscute si raspndite produse de tip calcul tabelar sunt :

LOTUS 1-2-3

Lotus 1-2-3 , produs al firmei Lotus Development este n mod sigur cel mai raspndit
produs din aceasta categorie . Datorita popularitatii sale el s-a constituit ntr-un adevarat
standard ( neoficial ) pentru spread-sheet-uri . La nivel de ansamblu , LOTUS se preuinta
ca o aplicatie cu buna interactivitate . Reprosurile ce i se pot aduce sunt : meniurile
( uneori stufoase si nelogic ramificate ) si help-ul care nu totdeauna este la obiect .

QUATRO PRO 2.0

Spread-sheet-ul QUATRO , realizat de firma Borland este cel mai nou si puternic produs
din categoria sa . El combina ntr-un mod fericit tot ceea ce este pozitiv la rivalii sai
adaugnd si multe facilitati proprii.

EXCEL

Produsul firmei Microsoft , EXCEL este o aplicatie care functioneaza sub Windows . De
aici rezulta n mod direct unele din caracteristicile sale ( utilizare mai comoda , meniuri
foarte clare si standardizate , functii grafice deosebit de puternice , viteza de lucru
inferioara lui Quatro) .
Cteva specificatii tehnice pentru EXCEL ar fi :
-

tabela cu dimensiunea maxima de 1638 x 256 celule ;

latimea maxima a unei coloane este de 255 caractere ;

tabelele si grafica pot exista pe foi distincte ;

functioneaua dupa principiul WYSIWYG ;

se pot folosi maxim 4 fonturi la un moment dat ;

limbaj de programare puternic si flexibil ;

posibilitatea definirii de macroinstructiuni ;

nu poseda functie de salvare automata ;

contine suport de functionare n retea ;

detecteaza prezenta coprocesorului matematic si face uz de facilitatile acestuia ;

lucreaza cu memoria expandata.

Alte limbaje orientate

Limbaje orientate pe calcul matematic simbolic

Specialistii din domeniul cercetarii matematice au la dispozitie unelte de lucru extrem de

utile pentru eliminarea calculului matematic rutinier . n acest scop au fost create limbaje
de programare care pot recunoaste si rezolva formule sau ecuatii matematice complexe .
Expresiile manevrate pot contine operatii algebrice elementare , operatori de derivare , de
integrare , operatori diferentiali care sunt recunoscuti de sistem ca atare . n plus sunt
oferite instructiuni absolut necesare pentru a controla un program .
Cele mai importante produse de acest gen sunt REDUCE , SYMNON , MATHCAD ,
MATHEMATICA , MATHLAB .
Limbaje orientate pe programarea inteligentei artificiale
Acest tip de limbaje difera esential de cele algoritmice . Modalitatea de programare este
descriptiva si are intentia declarata de simulare a rationamentului uman . Pentru
rezolvarea unei probleme sunt furnizate seturile de reguli si informatii necesare , iar apoi
se descrie n ce consta problema ca atare. Limbajul este capabil sa opereze
deductiile(deciziile) necesare pentru a rezolva problema ntr-un caz particular ce apare n
practica.
Asadar, aceste limbaje descriu problema de rezolvat(n termenii deductiilor logice) pe
cnd limbajele de tip algoritmic descriu metoda de rezolvare a problemei. Domeniile de
aplicabilitate pentru limbajele de programare a inteligentei artificiale sunt cu predilectie:
realizarea de sisteme expert(programe ce nlocuiesc expertii umani), computerizarea
procesului de productie, robotica, tratarea limbajelor naturale.
Cele mai importante limbaje de acest tip sunt :
PROLOG ( PROgramming in LOGic ) creat n 1973 si implementat pe PC-uri abia n
1986 de firma Borland sub forma Turbo-Prolog .
LISP ( LISt Processing language ) conceput n 1976 si implementat pe PC-uri de firma
Microsoft sub forma MuLISP .
Generalizare despre sisteme expert
Un sistem expert (SE) este o aplicaie complex (un program software) care exploreaz
o multitudine de cunotine date pentru a obine concluzii noi despre activiti dificil de
examinat, folosind metode asemntoare cu experii umani. Un sistem expert poate avea
succes la problemele fr soluie algoritmic deterministic. Principalele caracteristici ale
sistemelor expert sunt:

o baz de date (baz de cunotine), mpreun cu

un algoritm de deducere specific metodei de raionare.

Sistemele expert constituie un domeniu al inteligenei artificiale, ramura informaticii ce

are drept scop dezvoltarea de programe i aplicaii inteligente. Ceea ce este remarcabil
pentru sistemele expert este aria larg de aplicabilitate, ce a cuprins deja numeroase
domenii de activitate.
Un sistem expert este format din urmtoarele componente principale:

Baza de cunotine - servete pentru stocarea tuturor elementelor cunoaterii

(fapte, reguli, metode de rezolvare, euristici) specifice domeniului de aplicaie,
preluate de la experii umani sau din alte surse.

Motorul de inferene - este un program n care s-a implementat cunoaterea de

control, procedural sau operatorie, cu ajutorul cruia se exploateaz baza de
cunotine pentru efectuarea de raionamente n vederea obinerii de soluii,
recomandri sau concluzii.

Interfaa cu utilizatorul - permite dialogul cu utilizatorii n timpul sesiunilor de

consultare, precum i accesul acestora la faptele i cunotinele din baz pentru
adugarea sau actualizarea bazei.

Modulul de mbogire a cunoaterii - ajut utilizatorul expert s introduc n baz

noi cunotine ntr-o form acceptat de sistem sau s actualizeze baza de cunotine.

Modulul explicativ - are rolul de a explica utilizatorilor att cunotinele de care

dispune sistemul, ct i raionamentele sale pentru obinerea soluiilor n cadrul
sesiunilor de consultare. Explicaiile ntr-un astfel de sistem, atunci cnd sunt
proiectate corespunztor, mbuntesc la rndul lor modul n care utilizatorul
percepe i accept sistemul (feedback).

Realizari practice
Cronologic, primele aplicaii ale inteligenei artificiale le-au constituit sistemele expert.
Acestea emuleaz (imit) raionamentul uman pentru sarcini specifice i n domenii
restrnse i au fost foarte bine primite de companii.
Primele sisteme expert dezvoltate n domenii aplicative au fost DENDRAL, destinat
analizei structurilor moleculare, MYCIN, un sistem expert pentru diagnosticul i
tratamentul infeciilor sanguine, sistemele EMYCIN, HEADMED, CASNET i
INTERNIST pentru domeniul medical, PROSPECTOR pentru evaluarea prospeciunilor
i forajelor geologice, sau TEIRESIAS pentru achiziia inteligent a cunoaterii.
La nceputul anilor 1980 apar i primele aplicaii comerciale ale sistemelor expert
(XCON, XSEL sau CATS-1), care au cunoscut apoi o explozie la nceputul anilor 1990.
Sistemele expert bazate pe reguli se dezvolt i se implementeaz n multe domenii de

activitate, inclusiv n cel financiar-contabil: control intern, audit, planificarea impozitelor,

diagnostic financiar, raportare financiar, contabilitate managerial, analiz de credite,
analiza riscului, planificare de investiii, etc. Marile companii de contabilitate i audit i
realizeaz propriile sisteme expert n domeniului controlului intern i al auditului:
ExpertTAX, Risk Advisor (Coopers & Lybrand), Loan Probe, Peat/1040 (KPMG),
VATIA, Flow Eval (Ernst & Young), Planet, Compas, Comet (Price Waterhouse), Rice
(Arthur Andersen), Audit Planning Advisor, World Tax Planner (Deloitte Touche).