Sunteți pe pagina 1din 4

14.06.

2015

RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferat

37%

25%

9,45lei

37%

22,50lei

10%

20%

25,20lei

20%

48,00lei

19%

10,00lei

20%

6,51lei

28,00lei

Astronomie

Biologie

Chimie

Desen

Diverse

Drept

Economie
Germana
Medicina

Engleza
Informatica
Muzica

Filozofie
Istorie
Psihologie

Fizica
Italiana
Romana

Franceza
Marketing
Romana1

Geografie
Matematica
Spaniola

25%

10%

19%

10%

20%

Ultimelereferateadaugate
9,45lei

22,50lei

45,00lei

25,20lei

6,51lei

18,00lei

MihaiBeniuc

19,20lei

Mihaibeniucpoezii"

MihaiEminescu

RFERATSAPUNURISIDETRGENTI

Mihaieminescustudentlaberlin

MirceaEliade

MirceaEliadeMioaraNazdravana(mioria)

VasileAlecsandri

ChiritainprovintiedeVasileAlecsandri
expunereasubiectului

EmilGirlenu

DragostedeviatadeJackLondon

IonLucaCaragiale

Triumfultalentului(reproducere)deIonLuca
Caragiale

MirceaEliade

FantasticulinprozaluiMirceaEliadeLatiganci

MihaiEminescu

Personalitatecreatoaresifiguraaspiritului
creatoreminescian

GeorgeCalinescu

EnigmaOtilieideGeorgeCalinescugeneza,
subiectulsitemaromanului

LiviuRebreanu

ArtaliterarainromanulIon,LiviuRebreanu

SAPUNURISIDETRGENTI
Realizatde:
CarciumaruAlexandraLeila
ClasaaXIIaB
LicTeoreticTudorVladimirescu
Bibliografie:
ChimiaorganicaVol.1CostinD.Nenitescu
SAPUNURISIDETRGENTI

Istorie

Insocietateaprimitiva,chiarsiinzileledeazi,haineleeraucuratate,princupietrepemaluluneiape
curgatoare.Indictionar,detergentestedefinitcaagentdecuratare.Inultimii20deani,insa,cuvantul
descrie mai de graba detergent sintetic, decat obisnuitul sapun. Detergentii sintetici contin anumite
componentenumitesubstantetensioactiva.
Sapunul,prindefinitieesteosubstantatensioactiva.Defapt,elesteceamaivechesubstantatensio
activa,siafostfolositacamde4500deani.
Unmaterialcare,princompozitieestefoarteasemanatorcusapunulafostgasitintrunvasdelut
datand din 2800 ien, descoperit in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla
Babilonul.Inscriptiiledepevasspuncagrasimileaufostfiertecucenusa,careesteometodadeobtinere
a sapunului, dar nu precizeaza la ce era folosit aces material. Mai tarziu, sa descoperit ca asemenea
materialeeraufolositecageldepar.
Numeledesapun,dupaovechelegendaromana,vinedelaMunteleSapo,undeerausacrificarte
http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferatelecom.php

37%

10%

15,00lei

20%

45,00lei
20%

59,95lei

20%

12,50lei

25%

44,69lei

80,00lei

25%

28,00lei

34,95lei

34%

2,50lei

10%

50,00lei
20%

11,00lei

35,00lei

Cautareferat
Cautainsite

Scriitoriromani
1/4

14.06.2015

RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferat

animale.Ploaiaaamestecatgrasimilecuseu,sicucenusapemalulrauluiTibet.Femeileauobservatca
acest amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu amestecul de
grasimi.
In timpul ascensiunii civilizatiei romane, baile publice au devenit din ce in ce mai populare. Prin
secolul2en,mediculgrecGalenainceputrecomandareasapunuluiatatcuscopmedicinal,catsipentru
curatire.
Separecainsecolul15seproduceasapuninVenetia,apoi,insecolul17inMarsilia.Insecolul18
fabricarea sapunului sa raspandit in intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea
sapunuluiadevenitounadincelemaiimportanteindustrii.
In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput comercializarea
detergentuluiPersil.Pelangasapunuldeacidcarboxilic,Persilcontineaperbotatdesodiu(NaBO3)
silicatdesodiusicarbonatdesodiu.Deaiciperborat+silicat=PERSIL
Panain1940sapunuleracelmaifolositdetergent.Intimpulceluidealdoilearazboimondial,lipsa
grasimilor , ingredientul predominant din sapun, a dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi, dupa
razboi,aparitiamasinilordespalatautomateaaccentuatnevoiaunornoialternativelasapun.

SAPUNURI
Sarurileacizilordingrasimi,sapunurile,aunumeroseaplicatii.Celmaimultsefabricasi
seutilizeazasapunuldesodiu.
a) Materiiprime.Pentrufabiricareasapunuluipotservigrasimilecelemaidiverse.Grasimile
solide, bogate in acizi saturati cum sunt seul de bou sau de oaie, grasimile de cocos sau
palmieri si grasimile hidrogenate dau sapunuri tari grasimile lichide dau sapunuri cu atat
mai moi, cu cat au un continut mai mare de acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se
utilizeazalafabricareadesapun,deobiceiinamesteccugrasimisolidesauhidrogenate.Un
continutpreamareinacidstearic(C18)micsoreazasolubilitateasiputereadespumegare.
Dimpotriva,acidullauric(C12) da nastere unui sapun ce spumega abundent, de aceea, in
sapunurile bune, se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid. Acidul
oleicda,deasemenea,unsapundebunacalitate.
b)Fabricareasapunului.Inprocedeulobisnuitdefabricareasapunuluiseincalzestegrasimea,
cu aburi introdusi direct, la 1000, si se adauga solutia de hidroxid de sodiu, la inceput in
mici portiuni, pentru a obtine o emulsie aceasta se saponifica mai repede (1224 ore)
decatamesteculneomogenalgrasimiicusolutiaapoasaaintregiicantitatidesoda.Indata
ceseformeazasapun,inconcentratieapreciabilainacestamestec,vitezadereactiecreste
brusc, fiindca sapunul topit este un bun dizolvant atat pentru grasime cat si pentru
hidroxidul de sodiu si reactia are loc, catre sfarsitul procesului, in solutie omogena de
sapun.
Produsul astefel obtinut, numit in tehnica sapunclei, contine toata glicerina, rezultata din reactia de
saponificaresimultaapa.Pentruadaugareauneisolutiiconcentratedecloruradesodiuseseparasapunul
miez, topit, la fund ramanad un strat apos, care contine glicerina. (Aceasta pote fi utilizata la fabricarea
glicerinei, dar pentru aceasta fabricatie este mult mai avantajoas sa se faca scindarea grasimii prin
procedeulinautoclavaaciziigrasiobtinutipotfiapoitransformatiinsapunprinneutralizarecuhidroxidsi
chiarcucarbonatdesodiu).
Sapunulmiezcontine6264%acizigrasisielpoatefiutilizatcasapunderufe.Pentru

fabricareasapunuluidetoaleta,sapunulmiez(obtinutdingrasimimaipure)seusucapana
cecontinutulinaciziatinge8085%apoiIseinglobeazaunparfumsisepreseazainbucati.
c)Proprietatilesapunurilorsiasolutiiloraufoststudiatedeosebitdeintens,dincauzamarelui
interes practic al problemei. Sa constata ca sarurile acizilor, cu molecule mai mari decat
aprox C6, arata unle proprietati prin care se deosebesc in mod caracteristic de sarurile
acizilorcumoleculemaimic,deex.Deacetatuldesodiu.Acesteproprietatispecifice,de
sapunuri,suntdeosebitdemarcatelasarurileacizilorC12C18.
Astfel,solutiiledesapun,chiardiluate,auotensiunesuperficialamultmaimicadecatapacurata(75dyn/cm2,laapade
2502530dym/cm2lasaruriledesodiualeacizilorlauric,palmiticsioleic).Vascozitateasolutiilordiluatedesapunnudifera
mult de aceea a apei ea creste insa foarte mult la solutiile concentrate, care pot ajunge pana la consitenta de gel.
Conductibilitatea electrica (echivalenta) a solutiilor foarte diluate (sub n/1000) de sapun arat o comportare normala, ea
scazandputinsicontinucucrestereaconcentratiei,lafelcaincazulaltorelectriloti.Candconcentratiatrecedelaanumita
valoare(intren/1000sin/100,dupanaturaaciduluidinsapun)conductibilitateascadebrusc.

Aceasta comportare arata ca, in solutii foarte diluate, sapunurile sunt dizolvate sub
forma de ioni individulai. RCOO si Na+ cand concentratia depaseste un anumit prag,
anioniiseimpreunainsainnumarmare,formandparticulecoloidaledeasociatiesaumiceli.
In solutiile concentrate de sapun, asociatia aceasta merge atat de departe incat solutia
capataostructurafibroasamacroscopica(cristalelichide).Solutiideacestfeldaunasterela
interferentedeFrazeX,casicristalele.Sapututstabiliastfel,deexincazuloleatuluisia
laurtaului de sodiu, ca moleculele de acid sunt asezate paralel, la distanta de 4,4,
formandstraturiduble,cuplanuriledemetilfatainfatasiplanuriledecarboxiliindreptae
spre apa. Mai mult asemena structuri duble de anioni de sapun se asociaza lasand intre
planurile de carboxili straturi relativ groase de apa, in care se acumuleaza majoritatea
ionilordesodiu.Catenlehidrocrbonatealemoleculelordeacidsuntuniteintreeleprinforte
vanderWaals.
d)Putereadespalare.Sapunurilesecaracterizeazaprinaceeacamoleculelelor,deforma
http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferatelecom.php

2/4

14.06.2015

RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferat

alungita, poseda la una din margini o grupa polara, hidrofila. Datorita acestei structuri,
moleculel de sapun, sau mai corect anioni lor, au tendinta de a se acumula la suprafata
despartitore a solutiei fata de mediul inconjurator, orientanduse cu grupa COO insprea
apa.Acestaproprietateconferasapunuluiputereasadecuratire.
Acumulareamoleculelordesapunpeinterfatasolutieiaerexplicatensiuneasuperficiala
mica a solutiilor de sapun si deci puterea de udare mare a acestei solutii. O fibra de
bumbaf,aruncatalasuparafatuneiapecurate,plutestemaimultore,fiindcanuseudape
suprafatauneisolutiidesapun,easeudarepedesisecufunda.
Formareasistabilitateaspumeisedatorescfortelordeatarctiedintremoleculelede
sapun, orientate perendicular pe suprafata basici de sapun. Daca solutia de sapun vine in
contact cu un lichid nemiscibil in apa, de ex. cu o grasime lichida, un ulei mineral, etc.
moleculeledesapunseorienteazaperpendicularpesuprafatadespartitoare,cucarboxilul
spre apa, si radicalul hidrocarbonat spre ulei. Prin acesta se micsoreaza tensiunea
superficiala a uleiului, care dobandeste din cauza aceasta tendinta de asi mari suprafata,
de aceea el se transforma (daca este agitat) in picaturi mici ce se imprastie in solutia de
sapunseformeazaoemulsie,iarsapunuljoacarolulunuiemulgator.
Inmodsimilarseorienteazamoleculeledesapunpesuprafatcorpilorsolizi.Dacase
agitafuningineacuapasisetornaamesteculpeunfiltruud,apatrecelara.Dacaseagita
funingineacuosolutiedesapun,eaformeazaodispersieneagracaretreceinmajoritate
prinfiltru.Particuleledecarbunecealcatuiesfuningineasuntmaimicidecatporiifiltrului,
dar ele adera tare una de alta prin forte vad der Waals. Apa curata ne le pote desprti,
fiindca nu le uda. Moleculele de sapun fixanduse se suprafata acestor particue, cu restul
hidrocarbonat spre crbune si grupele COO spre exterior, aceste grupe se inconjouar cu o
atmosfera de molecule de apa, facand posibila solubilizarea particului solide, chiar daca
acesta este forte mare. Printrun proces asemanator, sapunul deplaseaza particulele de
murdarie (grasimi, uleiuri, proteine, funingimea, argila, oxid de fier etc.) care adera pe
fibrele textile sau pe piele si le emulsioneaza sau le disperseaza, lasand fibrele sau pielea
curata,daracoperitecuunstratdemoleculedesapunorientate.Aceststratseindeprteaza
inopertiaulterioaradelimpezire.
Alte sapunuri. Numai sapunurile metalelor
alcaline si al amoniaclui sunt solubile in apa.
Sapunul de potasiu, utilizat in industria textila
este moale. Sapunurile de calciu, sodiu si
aluminiu servesc la fabricarea de unsori
onsistente. Sapunurile de aluminiu se utilizeaza
laimpermeabilitateaanumitorpanze.Sapunulde
plumb, insolubil in apa si lipicios, serveste la
fabricareadeemplastre.
Sapunuldesodiunuspumegainapadura,adicainapacontinand
ioni de calciu si magneziu, fiindca se formeaza sapunurile acestor metale,
care sunt insolubile in apa. Pe acest fenomen se bazeaza o cunoscuta
metodadedetrminareaduritatiiapei.Consumuldesapunestemaimarein
apadura,fiindcasapunulnusipoateproduceactiuneadecratiredecatdupa
ce se precipita toti ionii de calciu si magneziu, sub forma de sapunuri
insolubile.

DETERGENTISIAGENTIDEUDARESINTETICI

Dupacumsaaratamaisus,sapunurileisidatorescproprietatilelorspecificeexistenteiintromoleculadeformaalungita,auneigrupepolare,
hidrfile,COO,siaunuiresthidrocarbonat,nepolar,hidrofob.Multealtesubstante,cuogrupapolara(altadecatgrupacarboxil),fixatadeocatena
hidrocarbonatadeoarecarelungime,posedaproprietatimaimultsaumaiputinasemanatorecualtesapunuri.
Incademultseintrebuinteaza,inindustriatextila,caagentideudare,pentrupreparareafibrelorinvedereacolorariisicaemulgatori,acidul
sulforicinoleic(uleiderosuturcesc)siacidulsulfooleic,subformadesaruridesodiu.Acesticompusiseobtinprintratareaaciduluiricinoleic,a
aciduluioleicsauagliceridelorrespectivedecuacidsulfuric.Inaceastasulfonareseformeazaesteriaiaciduluisulfuric(sulfatiacizi),fieprin
esterificareagrupeiOH,dinacidulricinoleic,fieprinaditiaaciduluisulfuric,ladublalegaturaaaciduluioleic.
Decatevadeceniiseproduc,inmaricantitati,compusisinteticifolositiinindustriatextilasiapielariei,precumsiingospodarie,caagentide
curatire (detergenti), agenti de udare, emulgatori si dispersati. Proprietatile acestor produsi care se pot cuprinde sub denumirea de agenti de
activitatesuperficiala,variazaputininfunctiedestructura.
SaobservatcaactivitateasuperficialanuaparedecatincompusiicucatevacatenuhidrocarbonatemailungidecatC 8.CompusiicucateneC 8
C 12precumsicompusiicugrupapolarafixatalamijloculuneicatenelungi,cumestecazullaesteriiaciduluisulfosuccinic,formulatmaideparte,sunt
buniagentideudare,ceicuogrupapolaramarginalaintrocatenaC 14C 18, au proprietati degenerate mai dezvoltate. Din punctul de vedere al
naturiigrupelorpolaresedisting3calsemaiimportante.Aicitrebuiesanelimitamlaotrataretabelara.
I.Agentiianionici.GrupapolaraesteSO3(sauSO3Na)Spredeosebiredesapunuri,detergentiidinaceastaclasapotfiutilizatiinsolutieacidasau
inapadura(cacisulfonatiidecalciusimagneziusuntsolubiliinapa).Sevaobservaprincipiulstructuralalprodusilordetipul3,incaregrupacarboxil
aunuiacidgrasesteblocataprinesterificareacuunacidhidroxisulfonicsauprinamidificareacuunacidaminosulfonic.

1ROSO3Na

2aRSO3Na

Sulfatulalcooluluioctadecilic

Sulfatiiacizidealcoolisuperiori,casaruride
sodiu

C 18H37SO3Infereol

Acizi sulfonici alifatici superiori cu o catena


alifaticalungainmolecula

Acizisulfonicisuperioridinpetrol:Mersolatii

http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferatelecom.php

3/4

14.06.2015

RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferat

2bR2C 10H5SO3Na

Acizisulfoniciainaftalineidialchilate

2cRC 6H4SO3Na

RCl(AlcaniC 10C 12,dinpetrol,clorurati)sau


tetrapropena(izodena,C 12H24)condensarecu
C 6H6saualteArH(AlC l3),apoisulfonare

Alchilarilsulfonat

2dROOCCH2

Esteri (C8) ai acidului sulfosuccinic, obtinut


dinestermaleic+NaHSO3

Aerosoli

Esterideacizisuperioricuacizihidrosulfonici

Esterulaciduluioleiccuacidulisetionic

ROOCCHSO3Na
3aRCOOCH2CH2SO3Na

Dismulgani

(R=C 17H83)

3bRCONCH2CH2SO3Na

Acilderivati (amide) ai acizilor superiori cu


aciziaminosulfonici

Amidaaciduluioleiccumetiltaurina

CH3
III.Agenticationici.Totiprodusiidinclasademaisus,inclusivsapunurile,continogrupapolaraanionica.Compusiidinprezentaclasacontin,
legatadeocatenalunga,ogrupacuaternaradeanionisisenumesc,deaceeasisapunuriinversesauagenticationactivi.Sapunurileinversesunt
dezinfectantideosebitdeeficace,cacifloculeazaproteinele(sarcinanegativa)dinbacterii.

1RHR3IX

Saruri cuaternare de amoniu, in care R este un


alchil liniar superior, C 12C 18 , iar R alchil
inferior.SeobtinedinRXNR3. .DreptNR3 se
potutilizaaminetertiare.

CH3
RH+ CH3Cl
CH2C 6H
Zephirol

2ROCH2NR3IX

Drept RX pot servi si esteri clorurati superior


ROCH12Cl,obtinutidinROH+CH2O+HCl

ROCH2N+ C 5H5ICl
Velan,Textin,,Solan

III.Agentineionici. Compusii din clasa aceasta contin o grupa polara neionica, compusa din mai multi atomi de oxigen eterici si o grupa OH
alcoolicamarginala.Neavandsarcinaelectrica,actiuneadetergentaaacestorcompusiesteindependentadePHulsolutieisaudeprezentaaltorioni.

Obtineodanturade
Cumsscapide
Hollywoodindoar3 burtsioldurintro
zile!Cu5minute
sptmn?De
inaintedeculcare... dimineaaconsuma
1pahar.

Teaisturatde
burt?Scapide
9kgn7zile,dac
dimineaa...

Albireadinilorn
condiiicasnice!
Unzmbetde
milioanentro
singurzi!

Povesteamea
personalde
succes:22kgde
grsimeau
disprutntrolun

Bauturaminune,
carevaajutasa
slabiti!Seara,
luati2inghitituri
de...

CopyrightContact|Trimitereferat

http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/RFERATSAPUNURISIDETRGENTIreferatelecom.php

4/4

S-ar putea să vă placă și