1.

Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice
Necesitatea elaborarii acestui proiect se regaseste in cunoasterea cat mai
amanuntita a nevoilor de consum a acestui produs de baza care este cartoful, fiind
bine stiut ca aceasta cultura reprezinta una dintre cele mai importante produse in
alimentarea locuitorilor din nordul tarii. Totodata se urmareste o cunoastere cat mai
buna a zonei noastre vestita pentru bogatiile sale cum ar fi: aurul verde, celebrele
manastiri din nordul Bucovinei si nu in ultimul rand una dintre cele mai vechi
indeletniciri ale populatiei rurale si anume cultivarea tarenurilor agricole.
Totodata prin acest proiect se va urmari o crestere a eficientei economice si
gasirea unor solutii viabile pentru dezvoltarea unei agriculturi sanatoase bazata pe
asociatii familiale care sa detina suprafete mari de teren cea ce determina obtinerea
de profit cat mai mare.
Deasemenea un rol important in implinirea acestor deziderate il are si statul roman
care prin stransa conlucrare cu tarile Europei occidentale poate da o sansa renasterii
agriculturii romanesti. Un rol deosebit de important il are programul Sapard care
daca va fi aplicat asa cum trebuie va da o mana de ajutor populatiei rurale din
judetul Suceava.
Din punct de vedere socio economic acest proiect este important pentru
a cunoaste piata si satisfacerea nevoilor de consum precum si structura populatiei,
nivelul de trai cat si pregatirea profesionala a locuitorilor din judetul Suceava.

2 . Scurta prezentare a judetului Suceava

Judetul Suceava se afla in nordul tarii ,in partea de nord vest a Moldovei
si ocupa o suprafata de 8555 Km2 ceea ce reprezinta 3,6 % din teritoriul Romaniei
si o populatie de aproximativ 720.000 locuitori .
Teritoriul judetului este limitat la nord de Republica Ucraina , la est de
judetele Botosani si Iasi , la sud de Mures , Harghita si Neamt ,iar la vest de judetele
Bistrita Nasaud si Maramures.
Administrativ , judetul cuprinde 4 municipii , 4 orase , 90 comune si 396 sate.
Tinutul Sucevei este o regiune straveche iar resedinta acestuia a fost cea mai
puternica cetate de scaun a statului feudal moldav , atestata documentar inca din
1388 , odata cu primul dintre musatini , Petru Musat . Secole de-a randul , cetatea si
orasul Suceava ,si-au mentinut stralucirea ca important centru politic si comercial.
In ultimii 200 de ani , judetul a suferit repetate modificari administrative si a
oscilat ca suprafata intre un minim , pana in anul 1923 , cand actualul teritoriu al
judetului era divizat in 5 judete mici si anume : Falticeni sau Baia , Suceava , Gura
Humor , Campulung si Radauti si un maxim pana in 1968 , cand s-a desfiintat
regiunea Suceava care includea la un loc actualele judete Suceava si Botosani.
De o forma apropiata de a unui patrulater , judetul Suceava se intinde de la
crestele principale ale Carpatilor la vest , pana in valea Siretului la est .
Limita de nord a judetului o formeaza frontiera de stat cu Republica Ucraina ,
incepand de la este de raul Siret , in vecinatatea orasului cu acelasi nume . Se
continua apoi spre vest , pe la nord de raul Suceava , pana la Ulma si apoi pe firul
vaii in sus. Punctul cel mai vestic al frontierei in aceasta parte este situat in zona de
obarsie a Bistritei si Ceremusului Alb din muntii Maramuresului.
Limita de vest a judetului urmeaza un traseu serpuit pana in Caliman .Dupa ce
traverseaza Bistrita Aurie pe teritoriul comunei Carlibaba , urca in extremitatea
estica a Masivului Rodnei .Se indreapta apoi spre sud , traversand Muntii
Bargaului , aproximativ in lungul cumpenei de apa dintre bazinele hidrografice ale

Bistritei si Somesului Mare . Limita ocoleste apoi Tara Dornelor , urcand in

Calimani la varful Bistricioara ( 1990 m ).
Limita de sud a judetului tine creasta Calimanului pe cumpana de ape dintre
Bistrita si Mures pana in varful Magura ( 1500 m ) . De aici urmeaza o alta cumpana
de ape , dintre Neagra Brostenilor si Bisticioara , si dupa ce trece de varful Budacu
( 1859 m ) coboara in valea Bistritei pe care o taie intre localitatile Borca si Brosteni
. Limita se continua mai departe , printre Sabasa si Cotargasi , peste muntii
Stanisoarei pe care urca pana in varful Bivolu ( 1500 m ) , dupa care intra in bazinul
Moldovei pe la izvoarele Nemtisorului si Culmea Plesului . Coboara in apa
Moldovei , pe care o urmareste cativa kilometri , pana la Draguseni , si apoi taie
interfluviul Moldova Siret pentru a atinge Siretul intre Probota si Lespezi.
Limita de est a judetului este cea mai simpla , pentru ca urmeaza albia
Siretului pe intreaga distanta pana la frontiera , cu exceptia a patru puncte pe stanga
Siretului la confluentele acestuia cu Somuzul Mare si Suceava , apoi intre Hantesti
si Zvoristea si in fine la Padurenii de Siret , langa frontiera.
Creste muntoase , culmi de obcine , spinari de dealuri ,albii minore sunt
formele de teren care delimiteaza judetul Suceava pe trei laturi , latura de nord fiind
formata de o linie de frontiera .
De o forma bine inchegata , judetul Suceava se intinde din Masivul Calimani
pana in albia Siretului , cu o variatie de inaltime intre cotele extreme de peste 1700
m.Distantele maxime intre marginile judetului . in linie dreapta sunt de 125 km pe
directia vest est intre pasul Tihuta si luna larga a Siretului si de 95 km pe directia
nord sud , de la nord de cursul superior al Sucevei pana la sud de Neagra
Brostenilor.
Dimensiunile mari ale judetului , aproape cat o treime din suprafata Albaniei
sau a Belgiei , explica peisajul sau variat si resursele naturale felurite .
In judetul Suceava se intalnesc doua mari unitati de relief distincte : pe doua
treimi din din suprafata este o zona muntoasa din cuprinsul Carpatilor Orientali , iar
restul o zona de podis , compartiment al Podisului Moldovei.

Reteaua hidrografica a judetului apartine in intregime bazinului Siret prin

cursurile Sucevei , Moldovei , si Bistritei .Cele mai importante lacuri sunt :
Dragomirna , Nada Florilor , la Ochiuri , Iezer.In depresiunea Dornelor exista peste
40 izvoare de ape minerale cu efecte terapeutice ( Poiana Negri , Cosna , Sarul
Dornei , etc ).
Regimul climatic are caracter continental , influentat de pozitia nordica a
judetului si etajarea reliefului. Temperaturile , precipitatiile si vanturile depind de
altitudinea formelor de relief . In regiunea muntoasa , temperatura medie nu
depaseste 2 grade C , precipitatiile anuale avand valori cuprinse intre 750 900
mm , vanturile fiind puternice .
Resursele naturale sunt variate si abundente : mangan in bazinul Dornelor ,
pirite cuprifere la Lesu Ursului , sare la Cacica , turba la Poiana Stampei . Muntii
sunt acoperiti cu importante masive paduroase , predominante fiind coniferele
( molidul ) , fagul . Deasemenea pajistile montane sunt remarcabile.
Terenurile agricole , care ocupa peste 40 % din suprafata judetului , au ca
principale culturi , cartoful , sfecla de zahar , inul si canepa.
Doua cai ferate magistrale si o sosea internationala traverseaza judetul
Suceava .
In acest judet exista cateva rezervatii naturale dintre care cele mai importante
sunt : Pietrele Doamnei Rarau , Codrul Secular de la Slatioara , Poiana Stampei ,
Fanetele de la Bosanci Frumoasa , Piatra Tibaului , Rezervatia Doisprezece
Apostoli , Padurea Valea Putnei etc.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru

principalele produse agroalimentare
Omul este atat produs al naturii , cat si al societatii . In aceasta a doua calitate
a sa , el depaseste natura si regnul animal printr-un act specific numai lui , prin

creativitate . Omul devine astfel o fiinta valorizatoare , in masura sa asigure si

intretina o activitate creatoare si sa transforme natura in folosul sau .
La baza procesului de transformare a naturii , care confera omului calitati de
creator , stau nevoile pe care el le are atat ca individ cat si ca membru al societatii .
Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai , omul trebuie sa
consume o varietate de bunuri si servicii , trebuind sa-si acopere o varietate de
nevoi.
Nevoile au o determinare legata de dorintele , asteptarile , aspiratiile si
idealurile indivizilor , grupurilor si societatii in ansamblul sau. Sitemul nevoilor
este dinamic si nelimitat .Nevoile se multiplica pe masura ce apar mijloace mai
eficiente mai diversificate de satisfacere a lor , pe masura ce cunoasterea
avanseaza , iar indivizii sau societatea isi formuleaza asteptari , scopuri , idealuri ,
aspiratii tot mai variate si mai elevate .
Pe masura dezvoltarii societatii , a productiei in primul rand , omul se
elibereaza treptat de grija exclusiva a satisfacerii nevoilor primare , biologice ,
naturale , devenind capabil sa-si multiplice si sa-si diversifice necontenit nevoile
.Multiplicarea si diversificarea nevoilor sunt conditionate , atat de nivelul de
dezvoltare al societatii ( conditionare obiectiva ) cat si de nivelul de dezvoltare al
individului ( conditionare subiectiva ) .
In activitatea de marketing , cercetarea nevoilor de consum si a formelor de
manifestare a acesora pe piata ( cerere de produse , cerere de servicii ) ocupa primul
loc.
Nevoile sunt atat naturale individuale ( biologico materiale ) cat si sociale
( legate de convietuirea in societate a individului ) . De asemenea nevoile pot fi
elementare ( de baza , fundamentale ) si superioare ( compexe , elevate ).
In structura nevoilor de consum , nevoile materiale sunt dominante ,iar in
cadrul acestora un loc primordial il ocupa nevoile de consum alimentar .
In functie de

de anumite criterii , nevoile de consum alimentar pot fi

clasificate si ierarhizate astfel :

 Dupa importanta si locul pe care il detin in bugetul de familie :

Nevoi de prim ordin ( de prima necesitate )
Restul nevoilor de consum
Dupa nivelul asigurarii nevoilor de consum alimentar :
Nevoi obligatii ( ale minimului de subzitenta )
Nevoi aspiratii ( ale consumului optim )
Dupa posibilitatile de acoperire materiala ( financiara ) :
Nevoi solvabile ( care apar in mod cert pe piata sub forma cererii de
consum
Nevoi insolvabile ( care nu au acoperire financiara in prezent dar in
viitor , ar putea deveni solvabile )
Elocventa este si ierarhizare nevoilor de consum conceputa de Abraham
Maslow .Acesta spune : omul este o creatura care doreste in permanenta ceva
imediat cum o nevoie este satisfacuta , apare alta in locul ei.
Teoria lui Maslow arata ca nevoile omenesti sunt dispuse intr-o ierarhie sau o
secventa de cinci prioritati . El afirma ca , imediat ce nevoile de baza sunt
indeplinite , o persoana este motivata sa atinga urmatorul nivel , pana cand ajunge in
varful piramidei motivationale .
Nevoi
de autorealizare
Nevoi de
respect apreciere
Nevoi social afective
Nevoi legate de siguranta
Nevoi fiziologice

Figura 1 Ierarhizarea nevoilor umane conceputa de A.H. Maslow

Intre nevoile de consum alimentar se stabilesc anumite relatii cum ar fi :

 Relatii de prioritate ;
Relatii de complementaritate ;
Relatii de asociere ;
Relatii de excludere ;
Relatii de rivalitate ( de concurenta ).
Nevoile de consum pentru produsele agricole si agroalimentare evolueaza
odata cu dezvoltarea economico- sociala , anticipand aparitia noilor produse .
Evaluarea si masurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul
normelor de consum.
In generala normele de consum presupune existenta unor limite intre care este
posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum . Uneori acestea vizeaza numai
nevoile esentiale ( normele minimului de existenta ) , alteori , imbraca forma unor
proiectii de viitor ale consumatorului , cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie
satisfacute , situatie cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale
consumului optim .
Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema
deosebit de dificila

, ca urmare a influentelor diferitilor factori

, intre care

diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum cat si marea varietate a posibilitatilor

de satisfacere a acestora .
Pentru produsele alimentare ( inclusiv cele agro-alimentare ) , nevoile optime
de consum sunt reprezentate de normele fiziologice , care imbraca forma unor
ratii alimentare .
Normele de consum alimentar sunt influentate de varsta , sex , ocupatie ,
mediu , traditie si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide , lipide , glucide
, necesare organismului uman.
In literatura de specialitate se arata ca nevoia zilnica de hrana a unui om
obisnuit este de 2400 3000 calorii , 70 g de proteina , 0,6 0,8 g calciu , 50 100
mg. Vitamina C .

Din datele publicate rezulta ca o alimentatie rationala trebuie sa cuprinda :

25 30 % grasimi alimentare ;
11 13% proteine , din care 1/3 de origine animala ;
55 60 % glucide , din care cantitati mai mici de produse rafinate de tipul
zaharurilor .
Rezultatele obtinute in domeniul stabilirii unor norme de consum stiintific au
permis elaborarea unor bugete de consum tip , denumite si bugete normative
.Aceste bugete se refera la o familie obisnuita , de marime medie ( 2 persoane adulte
si 2 )

copii si cuprind principalele posturi de consum : produse alimentare ,

produse nealimentare si servicii .

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie Romania se afla in zona
saraciei ( depasind pragul de 50 % ) , ceea ce exprima un nivel de viata extrem de
scazut.
Cererea de consum pentru produsele agricole si agroalimentare este una din
formele de materializare a nevoilor de consum ale populatiei.
Satisfacerea nevoilor de consum presupune relizarea concomitenta a doua
conditii :

obiectul cererii de consum , ceea ce presupune existenta unei anumite

oferte de produse agricole si agroalimentare ;

solvabilitatea cererii de consum ,respectiv existenta unei puteri de

cumparare corespunzatoare .
Raportul dintre cererea de consum si nevoile de consum este de includere
cererea fiind o parte a nevoilor de consum . Cererea va ramane permanent in urma
nevoilor .

4.Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentare in Romania
Literatura

de specialitate evidentiaza cantitatile

minime de produse

alimentare ( cosul minim de consum ) necesare unei persoane pentru asigurarea

unui nivel minim de trai in raport cu standardul general de viata realizat in conditiile
social economice din Romania.
La nivelul preturilor din luna noiembrie 2001 , cheltuielile pentru asigurarea
cosului minim de consum lunar pentru produsele alimentare ( publicate de Comisia
Nationala de Statistica ) se ridica la circa 842.000 lei , reprezentand 56,4 % din
cheltuielile totale de consum , fapt ce exprima un nivel de trai extrem de scazut
comparativ cu cel realizat in tarile capitaliste dezvoltate .
Cantitati consumate
Lunar/gospodarie

Denumirea
produsului

Faina
Malai
Paiine
Produse de fanzelarie
Paste fainoase
orez
Fasole boabe
Cartofi
Morcovi ,patrunjel
Ceapa uscata
Varza murata
Bulion
Conserve de legume
Mere
Citrice
Conserve din fructe
Carne de bovine
Carne de porcine
Carne de pasare

U.M.

Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg

Lunar / pers.

1,100
2,100
11,400
0,180
0,250
0,500
0,750
4,700
0,600
0,900
1,100
0,300
0,200
0,250
0,250
0,900
1,000
0,150
0,900

medie

5,888
31,966
0,505
0,701
1,402
2,103
13,179
1,682
2,524
3,084
0,841
0,561
3,084
0,561
0,701
0,701
2,524
2,804
0,421

Carne de oaie
Peste proaspat-congelat
Lapte proaspat
Lapte batut
Telemea de vaca
Telemea de oaie
Branza si smantanta
Oua
Untura
Ulei
Margarina
Zahar
Ciocolata
Bauturi nealcoolice

Kg
Kg
l
l
Kg
Kg
Kg
buc
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
l

0,300
5,300
0,250
0,350
15
0,250
1,000
15
0,250
1,000
0,200
1,000
0,050
0,850

2,524
0,841
14,861
0,701
1,122
0,701
0,981
42
0,701
2,804
0,561
2,804
0,140
2,383

In etapa actuala , in structura consumului alimentar , pe plan mondial se

manifesta urmatoarele tendinte :
se reduce ponderea polizaharidelor provenite din cereale , cartofi ;
sporeste consumul de lipide libere , prelucrate industrial sau legate in
tesuturile animale
se reduce ponderea proteinelor de origine vegetala si creste ponderea celor
de origine animala ;
creste ponderea produselor prelucrate in defavoarea celor in stare naturala
se reduce ponderea cheltuielilor

pentru produsele agricole si

agroalimentare in totalul fondului de cheltuieli ale consumului global.

Comparativ cu alte tari din Europa de Est , in structura consumului populatiei
din tara noastra , cerealele ocupa primul loc , consumul de carne este inferior fata de
cel din Bulgaria si reprezinta doar 50 % din consumul Cehiei , Slovaciei si
Ungariei.Aceeasi situatie se inregistreaza si la consumul de lapte si oua.
Intr-un studiu din 1998 , din cele 21 de state analizate , Romania ocupa locul
al 19 lea la consumul de carne si produse din carne , zahar si produse zaharoase ,la
consumul de faina locul al II lea , la lapte locul VII , ceea ce reflecta nivelul foarte
scazut de dezvoltare economico social al tarii.

Norme de consum in UE

UM

DENUMIRE PRODUS

Cereale- total faina

Zahar produse zaharoase
Cartofi
Legume
Fructe
Carne si produse din carne
Peste
Lapte integral
Unt
Branzeturi

Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
l
Kg
Kg

AN / PERS.

70
34
71
82
91
75
20
104
6
11

Consumul optim normal

DENUMIRE PRODUS

UM

Cereale- total faina

Zahar produse zaharoase
Oua
Cartofi
Legume
Lapte
Carne si produse din carne

Kg
Kg
Buc
Kg
Kg
L
Kg

AN / PERS.

130
35
280
80
165
180
75

5.Autoconsumul pentru productia de cartofi in Municipiul

Suceava
Autoconsumul

reprezinta consumul de bunuri si servicii finale de catre

producatorul insusi. Exista dintotdeauna si in toate economiile lumii , importanta sa

variind in functie de nivelul dezvoltarii economiei.

In tara noastra , marimea autoconsumului de produse alimentare este

semnificativa , datorita ponderii ridicate a populatie rurale cat si efectelor Legii nr.
18 / 1991 legea fondului funciar , prin care o buna parte a populatiei urbane a
primit in proprietate teren agricol.
In anul 1994 , in structura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi ,
autoconsumul reprezenta 33,5 % pentru familiile de salariati , 81,4 % pentru
familiile de tarani , si 33 ,9 % pentru familiile de pensionari.
Suprafata totala a municipiului Suceava este de 5210 ha , din care :
suprafata agricola 2290 ha distribuita astfel :
arabil : 1953 ha
pasuni :

288 ha

fanete :

32 ha

livezi :

17 ha

suprafata neagricola 2920 ha distribuita astfel :

paduri :

573 ha

ape :

221 ha

cai de comunicare :

80 ha

curti ,constructii :

1827 ha

teren neproductiv :

219 ha

Cea mai importanta cultura agricola pentru judetul Suceava

este

cea

de

cartofi. In anul 2000 s-au cultivat cu acest produs 31.142 ha din totalul de 175.908
ha , ceea ce reprezinta aproximativ 18 % si s-au obtinut 488.956 t , realizandu-se
astfel o productie de 15,7t / ha .
In municipiul Suceava s-au cultivat cu cartofi aproximativ 350 ha si s-a
obtinut o productie totala de 4814 t , realizandu-se o productie de 13,7 t / ha.
Analizand datele statistice prezentate anterior se constata ca ponderea
terenurilor cultivate cu cartofi in municipiul Suceava reprezinta doar 1,15 % din

suprafata cultivata cu aceasta cultura la nivelul intregului judet , iar productia

obtinuta reprezinta aproximativ 1 % .
Populatia totala a municipiului Suceava este de 117.214 locuitori . Din
productia de cartof obtinuta ( 4.814.000 kg ) fiecarui locuitor al orasului Suceava ii
revin 41,1 kg. persoana / an. Avand in vedere faptul ca norma minima de consum
este de 56,4 kg/ persoana an se constata ca productia obtinuta nu este suficieta , in
consecinta locuitorii orasului recurg la aprovizionare din targuri , piete si chiar de
pe terenurile proprietate din mediul rural.

6. Populatia municipiului Suceava si structura acesteia

Populatia judetului Suceava este de aproximativ 717.224 locuitori .
Structura pe sexe :
TOTAL
717.224

MASCULIN
353.984

%
49,4

FEMININ
363240

%
50,6

Structura pe varste :
Interval varsta
0-10
10-20
20-30
30-40
40-50
50-60
60-70
70-80
80-

Numar
97524
117540
121341
94789
89842
65020
72583
45066
12596

In anul 2000 , la nivelul judetului Suceava s-au inregistrat urmatoarele valori

relative ( la 1000 locuitori ) pentru indicatorii de mai jos :

 natalitate :

13,3

mortalitate : 10,1
spor natural : 3,2
nuptialitate :

6,8

divortialitate : 1,65
Din totalul populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale 273500
persoane , un numar de 147.900 persoane lucreaza in agricultura .Venitul nominal
brut ( 1999 ) in acest domeniu de activitate , a fost de 1.430.958 lei / luna.
Populatia municipiului Suceava este de 117.214 locuitori.
Structura pe sexe :
TOTAL
117.214

MASCULIN
57.080

%
48,7

FEMININ
60.134

%
51,3

Structura pe varste :
Interval varsta
0-10
10-20
20-30
30-40
40-50
50-60
60-70
70-80
80-

Numar
14472
23288
24274
16150
14624
8127
9072
5633
1574

Numarul mediu de salariati in anul 2000 a fost de 46485 persoane, acestia

fiind ocupati in urmatoarele domenii de activitate :
agricultura: 726
industrie : 17.209
extractiva :

13

 industria prelucratoare : 14689

energie electrica si termica :2507
constructii :3145
comert :

9116

transporturi :4054
financiar :671
administratie publica :1412
invatamant :3447
sanatate :2660

9.Variante de aprovizionare cu cartofi

Piata este in acceptiunea clasica mana invizibila care reglementeaza
activitatea economica.In aceasta viziune , piata apare ca institutia , care trebuie
sa asigure in ultima instanta , prin functiile sale ( de productie alocare si utilizarea
resurselor , de repartitie , de consum ) , echilibrul economic dintre cerere si oferta pe
termen lung realizand transformarea intereselor proprii ale indivizilor in cea mai
buna optiune pentru societate cu privire la natura productiei.
Piata agrara reprezinta un ansamblu coerent , un sistem sau o retea de relatii
de vanzare cumparare de bunuri si servicii intre parti contractante care , pe de o
parte , sunt unite prin legaturi de afaceri si pe de alta parte se afla in raporturi de
forte.
Piata agrara se aseamana cu orice alta piata , in care productia agricola apare
sub forma de oferta , iar nevoile de consum , sub forma cererii de produse agricole
si agroalimentare.

9.1 Furnizorii de marfuri

Furnizorii sunt persoanele fizice ( producatorii agricoli individuali ) sau
juridice ( asociatiile

de producatori , ferme agricole , exploatatii

, firme de

intermediere a tranzactiilor comerciale , importatori etc .) care livreaza clientilor

cantitatile de cartof necesare acoperirii nevoilor zilnice de consum.

Judetul Suceava se numara printre producatorii importanti de
cartofi,productia obtinuta fiind suficienta pentru satisfacerea nevoilor
locale de consum iar excedentul reusind sa acopere in mare masura
necesarul la acest produs pe plan national.
Dupa cum rezulta din datele furnizate de statistici , cei mai
importanti producatori individuali ( furnizori ) sunt :
LOCALITATEA
MILISAUTI
MOARA
CORNU LUNCII
TODIRESTI
BOSANCI
CALAFINDESTI
CASVANA

CANTITATEA
25.019 t
20.326 t
14.585 t
14.286 t
13.030 t
12.490 t
11.946 t

Productie importanta se obtine si in alte comune ale judetului ,

aproximativ 10.000 t ( Granicesti , Darmanesti , Fantanele , Galanesti ) .
9.2 Magazinele si punctele de desfacere en detail
Distributia cuprinde totalitatea activitatilor economice si tehnico
organizatorice privind filiera produselor de la producator la consumator
sau utilizator , in conditii de eficienta maxima .Distributia se interpune
intre productie si consum.
Prin distributie se influenteaza direct asupra satisfacerii nevoilor de
consum , asigurand conditiile care sa faciliteze cumparatorilor

achizitionarea produsului dorit , la locul potrivit , in cantitatea , calitatea

si la pretul corespunzator puterii de cumparare.
Marea majoritate a consumatorilor individuali isi procura necesarul
de cartofi , direct de pe terenurile proprietate persoanla ( autoconsum )
sau din pietele agroalimentare existente .
In municipiul Suceava exista cinci piete importante amplasate in
punctele cele mai aglomerate ale orasului. ( Piata Centrala , Piata Mica
din cartierul George Enescu , Piata din cartierul Obcini , Piata din
Cartierul Burdujeni si cea din Itcani ) .
Clientii gospodarii individuale si institutii publice ( spitalul ,
unitatile militare , unitatile de invatamant ) si alte societati comerciale
care asigura alimentatia salariatilor prin cantine proprii se pot aproviziona
in mod direct de la producatori ( tarani ) , din magazine specializate
( aprozare ) , din targuri si chiar supermarketuri.
9.3 Distanta dintre localitatea de aprovizionat si
furnizorii bunurilor si serviciilor
Avand

in vedere suprafata considerabila a judetului nostru , pentru

aprovizionarea tuturor consumatorilor

la timp si cu produse corespunzatoare

cantitativ si calitativ , producatorul este nevoit sa aloce in bugetul de venituri si

cheltuieli sume semnificative la categoria cheltuielilor de transport.
Principalii furnizori de cartofi ai municipiului Suceava sunt amplasati
geografic la distante relativ mici , in medie 30-40 km aceesul se realizeaza pe
sosele si cai ferate , cu mijloace de transport proprii sau inchiriate , produsul

analizat nefiind unul usor perisabil , si in consecinta nefiind necesare metode

speciale de ambalare , marcare , depozitare si transport.

9.4 Schema de aprovizionare cu cartofi

FURNIZORI

PROD.
INDIVIDUA
LI
TARANI
70 %

CONSUMUL
POPULATIEI
GOSPODARII
45 %

ASCIATII DE
PRODUCATO
RI
10%

CLIENTI

INSTIT.
PUBLICE
15 %
PIATA
MUNICIPIUL
SUCEAVA

FERME
PARTICULA
RE
18 %

SOCIETATI
COMER
CIALE

5%

IMPORTURI

2%
EXPORTURI

PIETE
AGROALM
DIN TARA
30%

5%

9.5 Eficienta economica a cartofului

Eficienta economica exprima forma concreta pe care o impune piata pentru
relatia dintre eforturi ( cheltuieli ) si efecte ( rezultate ) , in cadrul activitatii fiecarui
agent economic si pe ansamblul economiei .
Atingerea eficientei economice este obiectivul fiecarei activitati economice ,
si presupune maximizarea efectelor in conditiile unor eforturi minime.
In conditiile actuale din agricultura ( parcelarea ternului arabil , distrugerea
parcului de masini agricole , lucrul terenurilor cu metode primitive , lipsa

tratamentelor corespunzatoare pentru combaterea daunatorilor , lipsa materialului

saditor performant , lipsa subventiilor si a sprijinului statului ) eficienta activitatilor
din agricultura este redusa.
Analizand evolutia preturilor de vanzare

medii

practicate pe piata

taraneasca intre anii 1996 2000 , constatam si argumentam aspectele semnalate

anterior :
PRETURI MEDII DE VANZARE A CARTOFULUI 1996 - 2000
Lei / kg
DENUMIRE

1996

1997

1998

1999

2000

PRODUS
CARTOF

711

1063

2227

2248

2429

10.Concluzii
Luand in considerare rata medie a inflatiei pentru marfurile alimentare in
perioada 1998 2000 ( 24 % , 31,2 % , 38,4 % ) nu poate fi vorba de eficienta
economica .
Pentru a veni in sprijinul producatorilor agricoli si a dispune de o agricultura
moderna si eficienta este nevoie de interventia in forta a statului si practicarea unei
activitati organizate pe suprafete mari.
Prin aplicarea unui program de masuri concrete si coerente de sprijinire a
producatorilor agricoli , munca populatiei concentrata in agricultura nu va mai fi
rudimentara , se vor creea premisele unei activitati profitabile , ceea ce va avea ca
finalitate cresterea satisfactiei celor implicati in aceste activitati , reducerea migratiei
fortei de munca in strainatate si nu in ultimul rand cresterea nivelului de trai in
mediul rural.

BIBLIOGRAFIE :
1.Marketing agroalimentar A. Chiran , E. Gindu, A. Banu, E.A.Ciobotaru
2.Marketing indrumator pentru aplicatii practice A. Chiran , E. Gindu,
E.A.Ciobotaru
3.Marketing C. Sasu
4.Dictionar enciclopedic managerial - I.Ceausu
5.Judetele patriei Suceava N.Popp , I.Iosep , D.Paulencu
6.Anuarul Statistic al judetului Suceava editia 2001