Unele perspective privind etica si valorile de business

Valorile morale sunt printre cele mai importante lucruri care ar trebui
sa ne guverneze viata. De aceea, etica in afaceri este greu de acceptat in
viata economica, mai ales in societati precum cea romaneasca, dar nu numai.
Minciuna este incriminata si pedepsita de lege. Adevarul este o valoare, ceva
demn de respectul si pretuirea oricarei fiinte umane. Orice valoare este
normativa prin ea insasi.
Daca suntem convinsi ca cinstea este o visrtute si orice om cinstit
merita respect si apreciere, necinstea este un pacat, iar oamenii nu merita
altceva decat blam si dispret, atunci trebuie sa acceptam ca cinstea este o
valoare etica ce trebuie respectata intotdeauna.
Valorile in care credem si pe care le pretuim ne cer sa alegem si sa
laudam acele forme de conduita care sustin si pot face sa sporeasca in lume
ceea ce merita sa existe, respectiv sa evitam sa dispretuim si, daca este cu
putinta, sa imputinam acele fapte care submineaza valorile noastre. Din
pacate, pasul urmator este mult mai dificil.
Valorile sunt atribute ale persoanelor, ideilor, faptelor, institutiilor sau
lucrurilor care sunt importante, vrednice de respect si pretuire, despre care
oamenii cred ca merita straduinta de a le vedea infaptuite cat mai pe deplin.
Pe scurt, valoarea este ceva important si vrednic de respect. Important este
pentru cine si de ce?
Sub deviza multiculturalismului de tip american, lumea pestrita,
dinamica si variata in care traim, incurajeaza intelegerea subiectivista a
valorilor, arbitrate de fiecare individ, in functie de placerile sale. Nimeni nu

1
contesta rolul si importanta preferintelor individuale intr-o societate care
ofera o pluralitate ametitoare de alternative pe toate planurile: consum,
profesie, timp liber, divertisment etc. In fata unei oferte supraabundente de
bunuri, servicii si ocupatii, judecata de gust si preferinte personale joaca un
rol extrem de important. Si totusi, valorile nu se confunda nici pe departe cu
preferintele individuale, iar ideea ca fiecare ins are sistemul sau propriu de
valori, este o contradictie de termeni.
In primul rand, exista preferinte individuale inacceptabile din punctul
de vedere al celorlalti, intrucat placerea unuia provoaca daune, suferinte sau
disconfort altora.
Distinctia dintre preferinta si valoare se poate constata la fel de usor si
daca facem abstractie de ceilalti. In oricare dintre noi exista dezacorduri sau
conflicte, uneori dureroase, intre ceea ce preferam sa facem si ceea ce, in
deplina sinceritate pretuim; intre ceea ce ne place si ceea ce stim sau
judecam ca ar merita sa ne placa. Cu siguranta, lasul care perefera sa dea bir
cu fugitii in fata unor riscuri reale sau numai imaginare, respecta, in sinea sa,
curajul si ar dori sa fie brav, chiar daca nu poate.
Placerea este un sfetnic foarte prost si nechibzuit, daca nu este strunita
de judecata. Cate tragedii nu s-au8 consumat pentru o clipa de placere!
Hedonismul trivial este o filozofie de gang care nu pateu fi decat pe placul
celor care nu-si pot sontrola poftele si dorintele imediate, ceea ce este o
dovada de egocentrism infantil. Placerea nu este numai un sfetnic prost, ci si
un stapan tiranic, care inrobeste pana la schilodirea sufleteasca.
Prototipul valorilor, in conceptia materiaşista, este neindoielnic
valoarea de intrebuintare din teoria economica. Cand vine vorba de sfera
utilitatii, materialismul pare sa nu aiba rival. Intr-adevar, un produs oarecare

2
este util si ca atare, valoros prin proprietatile sale intrinseci, care ii permit sa
aiba o anumita functionalitate.
Meritul principal al conceptiilor materialiste rezida in apararea ideii ca
valoarea nu este atribuita lucrurilor sau persoanelor in mod cu totul arbitrar
de catre subiect, dupa cum il dicteaza toanele si cheful. Judecata rationala
trebuie sa fie cea care sta in fata tuturor dorintelor, cea care trebuie sa sustina
valoarea.
Valorile morale se refera intotdeauna la efectele sau consecintele
actelor noastre asupra celorlalti sau asupra propriei noastre persoane. Ele
definesc acele trasaturi de caracter a caror cultivare si afirmare practica, in
actiune, sunt in natura sa tina in frau pornirile noastre agresive, antisociale,
impiedicandu-ne sa producem suferinte inutile si dezavantaje nemeritate,
dar, mai ales, sa stimuleze atitudinile noastre de solidaritate fata de ceilalti
astfel incat actele noastre sa duca la cat mai deplina afirmare a umanitatii din
noi insine si din semenii nostri.
Binele este valoarea cardinala a domeniului etic, este o notiune
polimorfa, aproape imposibil de sintetizat intr-o definitie de manual.
Binele are legatura cu maxima implinire a conditiei umane, atat in propria
existenta a fiecarui individ, cat si in ceilalti, in masura in care sunt afectati si
influentati de actele si deciziile noastre. Opusul binelui, raul moral se
regaseste in toate faptele noastre care ne impiedica, atat pe fiecare dintre noi
cat si pe ceilalti, sa ne realizam pe deplin umanitatea, provocand dureri si
suferinte degradante.
Experienta ultimului secol a dovedit insa ca goana furibunda dupa
profituri economice imediate duce la consecinte dezastruoase nu numai din
punct de vedere umanitar, ci chiar sub aspect strict economic, pe termen
mediu si lung. Pe de alta parte, s-a vazut, avand consecinte dramatice de-a

3
lungul timpului, ca absenta unor repere etice poate produce in stiinta
deopotriva miracole benefice omenirii, dar si catastrofe cu urmari
incalculabile. De aceea, isi face simtita prezenta din ce in ce mai mult ideea
ca dezvoltarea omenirii trebuie sa se bazeze pe o responsabilitate morala clar
asumata de catre factorii decizionali in domeniu economic, politic, juridic
sau stiintific. Altfel, omenirea risca sa se confrunte cu amenintari si crize de
o extrema gravitate, de natura sa puna in pericol insasi supravietuirea ei,
nemaivorbind despre calitatea vietii si despre valoarea existentei umane.
Intr-o societate aflata in continua schimbare din toate punctele de
vedere, se impune evolutia gandirii cu privire la valorile de business, pentru
a se putea face o diferentiere clara intre firmele sau marile companii care
acorda o deosebita importanta acestui aspect si cele care isi obtin clientii si
partenerii prin orice mijloace.

4
Bibliografie:
1. Dan Craciun, Etica in afaceri, Editura economica, 2005
2. Mircea Eliade, Oceanografie, Bucuresti, Editura Humanitas, 1991
3. Alexandru Callinicos, Egalitate, saracie si inegalitate in
economiile dezvoltate, Bucuresti, Editura Antet, 2004
4. Aristotel, Etica Nicomahica, trad. Rom. Stella Petecel, Bucuresti,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1998

5
6