Sunteți pe pagina 1din 1

1.4.

2 Analiza criteriilor gruparii terenurilor


Criteriul de grupare a imobilelor (terenuri cu sau fara constructii) dupa destinatia
economica are in vedere faptul ca fiecare din aceste grupe se supun unor reglementari
funciare, juridice si fiscale specifice si unitare pe tara si, ca atare, necesita un mod distinct
de evidentiere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica- atat in cadrul teritoriul
administrativ cat si pe tara. Datele C.G. din interiorul unitatii administrativ- teritoriale sunt
definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nu dupa criteriul
agricol si neagricol, asa cum a fost organizata gruparea si sistematizarea datelor
inainte de 1990 (cadastrul funciar), aceasta fiind una din cauzele divergentelor aparute
intre institutiile care au tutelat diferitele cadastre de specialitate.
Este cunoscut faptul ca in perimetrele cu destinatie agricola exista si suprafete de
teren cu destinatie forestiera, dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera exista si
suprafete de teren cu destinatie agricola.Deasemenea in perimetrele intravilane exista si
suprafete cu destinatie agricola, iar in extravilan suprafete de teren cu curti si constructii,
etc. O tratare centralizata la nivelul teritoriului administrativ a unei anumite categorii de
folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. De exemplu, totalul
suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate fi comparata cu o suprafata
similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvic din cauza diferentelor foarte
mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile acestor terenuri care sunt complet
diferite. De aceea si atentia diferentiata care trebuie data, nu numai la masuratorile pentru
culegerea datelor primare, dar si in modul de prelucrare, sistematizare si prezentare la
utilizatori a datelor finale.
Asadar, trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile, terenurile agricole
reprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu.
Desigur ca, prin utilizarea softurilor de prelucrare a datelor cadastrale culese se pot
ordona si lista si situatii centralizatoare de genul: total terenuri agricole, total terenuri
neagricole, total terenuri cu curti- constructii, total terenuri cu vegetatie forestiera, etc.,
pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ, in functie de solicitari, dar in procesul de
culegere a datelor la teren si de prelucrare a lor, se aplica regulile cadastrului general.
Aplicarea regulilor (normelor) C.G. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastru
dupa cele cinci categorii de destinatie ale fondului funciar al tarii, definite prin Legea
fondului funciar nr.18/1991, republicata, este esentiala si pentru faptul ca numai astfel pot
fi sprijinite eficient cadastrele de specialitate, care sunt obligate sa foloseasca datele de
referinta ale cadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta.
Exista deja o experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrul funciar,
in anii din urma, a unor forme de cadastru de specialitate, in care s-a ignorat tocmai
cerinta principala, aceea a incadrarii geometrice in datele topo-cadastrale ale cadastrului
funciar (de ex. sistemul de evidenta la amenajamentele silvice, sistemele de cadastru
imobiliar-edilitar ale unor orase, sistemele de evidenta a terenurilor cu destinatii speciale),
acestea creind divergente intre institutiile care au organizat sistemele de evidente
cadastrale si organul de cadastru funciar (M.A.), precum si greutati in folosirea reciproca
a documentatiilor, in special a planurilor cadastrale, din cauza diferentelor mari a preciziilor
si continutului acestora.