Sunteți pe pagina 1din 5

1.2.

3 Cadastre de specialitate
Cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economice sasi organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, cu aplicarea intr-o mai mica sau
mai mare masura a metodologiilor cadastrului general. Aceste sisteme (dintre care unele
au fost denumite impropriu de cadastru) au fost organizate pentru tinerea evidentelor
terenurilor proprietate de stat (in agricultura, silvicultura, minerit, industrie, constructii si
sistematizarea oraselor, etc.).
In perioada interbelica au functionat urmatoarele sisteme de cadastru de
specialitate:
- cadastrul minier (care este si cea mai veche organizare a cadastrului de specialitate);
- cadastrul petrolier;
- cadastrul cailor ferate;
- cadastrul apelor;
- cadastrul Casei autonome a padurilor statului.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemele de cadastru de specialitate au fost
treptat diluate ca putere de decizie, apoi si ca organizare si incadrare, ajungandu-se in
preajma anilor 1970 la niste sisteme simplificate de evidenta a terenurilor din patrimonii
fara legatura cu tehnologia lucrarilor cadastrale. Exceptand partea de masuratori si calcule
pentru crearea retelelor geodezice de sprijin, care in tara noastra s-au realizat in mod
unitar si cu precizii care, in general, au satisfacut exigentele masuratorilor topografice si
fotogrammetrice pentru cadastrele de specialitate (exceptie facand cadastrul minier) si
referindu-ne la etapele de culegere si prelucrare a datelor de masuratori pentru calculul
nemijlocit al suprafetelor, trebuie aratat ca au fost diferente importante de conceptii care
au diminuat caracterul unitar al lucrarilor ca si posibilitatile de valorificare a lor in afara
sectoarelor care le-au elaborat.
Astfel, conform legii si normelor elaborate de O.N.C.G.C., cadastrele de
specialitate, sunt: subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere
tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul
administrarii lor rationale. In acest sens, distingem:
- cadastrul agricol evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe
categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta,
pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. ;
- cadastrul forestier evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier
national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa,
varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol,
relief si clima;
- cadastrul cailor ferate evidenta si inventarierea terenurilor , constructiilor,
instalatiilor si starii retelei feroviare;
- cadastrul drumurilor evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;
- cadastrul porturilor evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane,
platformelor tehnologice, etc., care deservesc unitatile portuare;
- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane,
platformelor tehnologice, etc., care deservesc aeroporturile;

- cadastrul apelor evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si


stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice,
specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de
protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima;
- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din
localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie,
structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea;
- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice)
- evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc,
specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructii,
parametrii tehnici, starea.
Cadastrul agricol
Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din
agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in
permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire rationala
a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si depozitare,
constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte impun
cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului care
formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii, de
productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin cadastrul agricol.
Executarea cadastrului agricol, alaturi de Cadastrul General, se justifica numai
atunci cand complexitatea dispunerii in teritoriu si valorile obiectivelor de investitii si
productie raspandite in perimetrele unitatilor agricole impun o detaliere a continutului de
date din documentatiile Cadastrului General (a planurilor si registrelor C.G.), ca de
exemplu in societatile de productie si cercetare viticole, in cele pomicole, in perimetrele cu
lucrari hidroameliorative pentru orezarii si culturi de legume, sere, etc..
Spre deosebire de Cadastrul General care, se organizeaza pe teritorii
administrative, cadastrul agricol se organizeaza numai pe unitati agricole. Din punct de
vedere oficial, documentele cadastrului agricol produc date valabile numai pentru
beneficiarul si executantul acestora, iar nu pentru autoritatile administrativ-teritoriale locale
si centrale care folosesc numai datele Cadastrului General.
Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole existenta
prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea cadastrului
agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de
organizarea teritoriului.
Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt de
regula mai mari decat ale celor utilizate (pentru aceeasi zona) la Cadastrul General.
Se foloseste de regula scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul
planurilor topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula, cu relieful
terenului prin curbe de nivel.
Obligativitatea racordarii cu C.G. se refera in principal la corespondenta
perimetrului unitatii agricole, a contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si
de exploatare agricola, precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor. In cadrul
acestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a detalia patrimoniul funciar pe
subcategorii de folosinta si in cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de
investitii si de productie specifice, lucrari de cartare agrochimica, etc.

Cadastrul imobiliar-edilitar
Scopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bazelor de date urbane
necesare si pentru gestiunea localitatilor. Culegerea unor date si informatii privind
actualizarea tehnica, economica si juridica preluate din C.G. si completarea lor in ceea ce
priveste:
- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si
marcarea limitei intravilanului localitatilor;
- actualizarea sau intocmirea planului topographic sau cadastral care va constitui
suportul de baza al lucrarilor de cadastru;
- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;
- completarea datelor continute in "Fisa bunului imobil" cu:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de cladire;
- inscrieri de date declarative.
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale
cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale
terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si
furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al terenurilor in
conformitate cu prevederile legale.
De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului
imobiliar se obtine prin derivare din planurile C.G., sau din planurile generale (de baza) ale
oraselor care sunt de obicei la scara 1:500 sau 1:1000 si numai in lipsa acestora se
executa planuri topografice noi.
Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si
calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a
constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de
cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de rezistenta,
numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.).
Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si
reprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei si caracteristicilor
tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu apa (potabila si
industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice, telefonice, etc. In cadrul
inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport electrice, constructiile la
suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (caminele de vizitare), transformatoarele
electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si alte constructii si instalatii care
fac parte din dotarea edilitara de interes public.
Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale
cadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea
continutului acestor date din teren. Si in cazul cadastrului imobiliar-edilitar este necesara si
obligatorie incadrarea datelor de masuratori in cele de referinta ale cadastrului general.
Se intelege ca, datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si
proprietarul unei parcele sunt cele existente in cadastrul general de unde trebuie preluate
si mentinute ca atare.
Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se constata
ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau
proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii din teren,
acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie
care va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se

inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespunzator aceste date in
cadastrul general.
In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor
inscrie in cadastrul imobiliar, insa cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede Legea nr.
7/1996, considerandu-se pentru aceasta zona cadastrul general nedefinitivat.
Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit
existent in limitele intravilanului localitatii.
Cadastrul forestier
In prezent, pentru suprafata totala de cca. 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestier al
tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice
efectuate pe planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem de
evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent cu rezolvarea
proiectelor de amenajari silvice (a amenajamentelor). De aceea, rezultatele unor faze
specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de amenajari silvice,
cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la:
- formarea si numerotarea parcelei;
- delimitarea parcelei;
- delimitarea fondului forestier;
- evidenta pe trupuri de padure;
- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;
- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv enclave,
etc..
Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se
asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiar
daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.
Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice netinanduse seama de delimitarile administrativ-teritoriale, racordarea sau circumscrierea datelor din
sistemul de evidenta silvica la C.G. se fac conform normelor elaborate de titularul
cadastrului de specialitate si avizate de ONCGC.
Deci, sistemul de evidenta a terenurilor din fondul forestier se adapteaza cerintelor
C.G. astfel incat alaturi de proiectele de amenajamente silvice sa se realizeze si cadastrul
silvic dupa o metodologie avizata de ONCGC.
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare
sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precum si a
obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.
Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor
aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele legate de cadastrul de
specialitate si de C.G. fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996.
Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de
gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt incluse
in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului
apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului, iar tinerea la zi a
acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".", iar al.(1) al Art.36 prevede ca
"Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii hidrologice, hidrogeologice si
meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si informatii privind caracteristicile

cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza reteaua nationala de observatii


pentru gospodarirea apelor." Art.39 din Legea nr.107/99 prevede ca "Delimitarea albiilor
minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele Romane" impreuna cu autoritatea de
cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane." Aceasta prevedere este un element al C.G.
si face legatura, alaturi de celelalte prevederi ale Legii 7/96, cu cadastrul de specialiotate.
In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere
necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice si
programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul apelor
a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor morfometrice si
hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai o codificare, in cadrul
a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei de ordinul sase
inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km., iar suprafata
minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.
Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de
apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 km., iar pe baza acestei codificari si a
datelor morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al cadastrului
apelor din Romania.
Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta "axele cadastrale ale apelor".
Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe teren
printr-un numar total de cca. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate in
reteaua de nivelment de precizie al tarii.
Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica pe
harti la scari medii (1:50000 - 1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa sau in
legatura cu acestea.
Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a
obiectivelor aflate pe acestea (fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate) sunt
cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.
Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990 de
catre o echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare centrale
si locale. Aceasta editie a atlasului se compune din doua volume si anume:
- Volumul 1, contine partea scriptica cu datele morfo hidrologice pe bazine
hidrologice, caracterizari, grafice, analize si sinteze pe unitati hidrografice mari si
un index alfabetic al cursurilor de ape cu trimiteri la cod si foaia de harta.
- Volumul 2 contine 130 de planse ale hartilor hidrografice la scara 1 : 100000
continand datele morfologice, topografice si hidrografice privitoare la cca. 5000
cursuri de apa si cca. 10000 de bazine hidrografice intr-o retea in lungime de cca.
67000 km.
Sistemul de evidenta al apelor, astfel realizat, poate fi integrat cu usurinta in C.G.
conform normelor elaboborate de ONCGC.