Ana Blandiana

Dintr-un sat
Fiecare venim dintr-un sat Unii direct, alii trecnd prin prini,
Unii direct, purttori de eresuri i basme,
Fericiii putnd s se-ntoarc oricnd.
Alii, trecnd prin prini, rtcii
Pe crengile sngelui deprtate, subiri,
n loc de puni, i semine, i cai cunoscnd
Alcoolul cuvntului extras din acestea.
Vreau drumul prinilor mei s-l ntorc,
Vreau satul cu sunetul lacrimei mele,
Poteca din holde tiut din somn
i reintrarea vorbelor n lucruri.
S intru-n cimitirul cu crucile czute
i cunoscndu-mi paii asemenea cu-ai lor,
S se-nclceasc-n rdcini strbunii
Bolborosind cuvinte de patim n somn.
Dar n-are cine-mi spune de unde vin. Doar seara
Cnd trec pe bulevarde mi simt apropiai
Portarii metafizici lng intrri de blocuri
Precum la pori, pe lavii, ntr-un sat.