UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA din SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE Hermann Oberth

PROIECT

Microcontroller

Student:
PROF.ING. BERILIU ILIE

MANOLACHE ILIE
Grupa 331/2

2014

Manolache Ilie

Microcontrolere
CUPRINS

A. Capitolul I
Descrierea si analiza proiectului
B. Capitolul II
Identificarea elemetelor compnenete
C. Capitolul III
Schema logica
D. Capitolul IV
Proiectarea hardware
Proiectarea software

Manolache Ilie

Microcontrolere

Capitolul I
Descrierea si analiza proiectului
1. Tema de proiect
S se proiecteze si dimensioneze o schem electric cu comand electronica de
pornire i semnalizare, a unui motor electric asincron de uz general, cu rotorul n
scurtcircuit, de putere 3kw i numr de poli 2.
Schema electric va realiza o pornire i limitare a curentului de pornire (steatriunghi,) i cel puin 2 semnalizri. Comanda se va face cu contactoare comandate n c.c .
Schema electronica va fi compusa dintr-un microcontoller care va avea ca
elemente de intrare un buton on/off, un tachogenerator analogic cu conversie digitala si
un traductor de cuplu , iar ca iesire comanda unui releu de pornire a motorului in stea cu
un led, si apoi comanda la un alt releu de schimbare din stea in triunghi a motorului
semnalizat cu un led.
Schema de comand va fi alimentat n c.c. prin transformator de separare i punte
redresoare la de la 220V/12 V si un regulator de voltaj 7805 cu iesire de 5V, pentru
alimentarea microcontrolerrului.
2. Schema electrica de principiu

Schema electric de comand cu contactoare de c.c., pornire Y- a unui motor

asincron cu rotorul n scurtcircuit.
3

Manolache Ilie

Microcontrolere

F1, F2, F3, F5 sigurane fuzibile,

K1, K2 contactoare electromagnetice,
S1, S2,S3 butoane de acionare,
M motor asincron cu rotorul n scurtcircuit.
Pentru pornire se acioneaz butonul S2 care alimenteaz bobina
contactorului K1 dac contactul normal nchis de interblocare K2 (35) nu este
deschis. Deci dac conexiunea triunghi nu este realizat, K1 prin contactele
sale principale realizeaz conexiunea stea
Pentru trecerea in triunghi butonul S3 se alimenteaza bobina contactorului K2 si contactul
K2(3-5) se deschide iar contactul K2(14-16) se inchide.In acest moment motorul
functioneaza in regim permanent.

Capitolul II
Indentificarea elemetelor componenete
1.Motorul asincron
Pentru motoare cu puterea mai mare de 22kW sau a caror putere instalata
depaseste 0.2% din puterea transformatorului de alimentare nu este permisa pornirea prin
conectare directa la retea datorita faptului ca, curentul de pornire poate lua valori periculoase
pentru motor, pentru mecanismele actionate si poate perturba functionarea altor consumatori.
Dintre metodele de pornire care limiteaza curentul de pornire al motorului, una
din cele mai simple si folosita metoda este pornirea Y-. Metoda face parte din grupul
metodelor de pornire cu tensiune redusa.
Metoda consta in alimentarea initiala a motorului la tensiunea de faza prin
conectarea in Y a statorului si comutarea ulterioara pentru tensiunile de linie prin conexiunea
in a statorului. Momentul comutatiei se face cand turatia a atins cel putin 90% turatia
nominala.
Pentru sesizarea momentului comutatiei se poate folosi un tahogenerator sau in
cazul sarcinilor constante un releu de temporizare, a carui reglare se face experimental.
Prin comutarea Y- tensiunile si curentii cresc de 3 ori, iar momentul creste de 3
ori, de aceea metoda se aplica motorului care porneste in gol sau cu sarcina redusa (motoare
cuplate prin cuple elastice).
Pentru a putea fi pornit Y- un motor trebuie sa indeplineasca doua
conditii: tensiunea nominala egala cu tensiunea de linie =400V (U n=Ul=400V); sa permita
accesul la 6 borne statorice (inceputul si sfarsitul fiecarei faze).
Pornirea stea-triunghi se aplic n cazul motoarelor la care nfurrile sunt
proiectate s funcioneze la tensiunea de linie. Schema de principiu pentru pornirea steatriunghi este dat n figura 1.

Principiul metodei const n alimentarea motorului cu tensiune redus n momentul

pornirii i creterea n trepte sau progresiv a acesteia pn la valoarea nominal.
4

Manolache Ilie

Microcontrolere

Creterea n trepte se obine prin conectarea stea-triunghi a nfurrilor statorice sau

alimentarea de la un transformator cu prize intermediare, iar creterea progresiv se obine
prin alimentarea motorului de la un autotransformator sau variator de tensiune alternativ
(VTA).
Pornirea stea-triunghi se utilizeaz n mod obinuit pentru motoarele de joas tensiune
care funcioneaz cu nfurrile statorice conectate n triunghi, pornesc n gol sau antreneaz
maini de lucru care dezvolt cuplu static proporional cu viteza (generatoare de sudur) sau
cu ptratul vitezei (ventilatoare centrifugale, pompe centrifugale). Pentru schimbarea
conexiunii din stea n triunghi, se folosesc comutatoare manuale sau scheme automate cu
contactoare.

Fig.2 Variatia curentului si a cuplului

electromagnetic la pornirea stea triunghi
Determinarea parametrilor de pornire steatriunghi presupune:
a) calculul cuplului de pornire dezvoltat de
motor
Deoarece tensiunea de faz scade de
ori
la conexiunea stea, cuplul electromagnetic de
pornire scade de 3 ori fa de cel corespunztor pornirii directe cu conexiunea triunghi,
indicat n catalog.

Pentru ca pornirea s poat fi realizat trebuie ndeplinit condiia:

MpY>Ms
b) calculul curentului de pornire IpY
Curentul de pornire n stea este identic cu cel de faz:

Curentul de pornire cu nfurrile statorice conectate n triunghi, este identic cu

curentul de linie i este indicat n catalog.

Fcnd raportul celor dou expresii, rezult:

c) calculul timpului de accelerare pe caracteristica static de tensiune corespunztoare

conexiunii stea
Acesta poate fi aproximat la:
tpY=(3-4)TMY
5

Manolache Ilie

Microcontrolere

sau poate fi calculat:

Alunecarea final sfin se alege astfel nct saltul de curent s nu depeasc IpY .
Experiena a artat c, n aplicaiile practice, sfin=0,05...0,01.
Observaie: Metoda de pornire stea-triunghi ofer avantajul c permite reducerea
tensiunii i n timpul funcionrii la sarcini reduse (mai mici de 1/3 din valoarea nominal),
mbuntindu-se astfel factorul de putere i randamentul.
Motorul este construit din font cu tlpi nedemontabile i inel de ridicare. Cu
performane ridicate de randament i factor de putere, nivel de zgomot i de vibraii redus,
motoarele necesit un minim de ntreinere, oferind totodat sigurana n exploatare. Acest
model este produs de SC.Electromotor S.A.
Model: AT 160L -6
A-motor asincron, T-trifazat, 160L- gabarit , 6- numarul de poli
NR.

1.

Tip
motor

AT
160L6

Pn
[kW]

11

n
[rot/
min]

955

ln
[A]
230

400

42,7

23,5

[%
]

Cos

Mp/
Mn

Mm/
Mn

85

0.7
9

1,6

lp/l
n

J
[Kg*m]

M
[Kg]

0.104

115

Gradul de protecie: Ip64 (protejat total contra ptrunderii prafului i contra

efectelor inversrii n ap);

Cote de gabarit:-Lungime total = 653[mm];

-nlime total =250[mm];
-Diametrul exterior = 235[mm];

Diametrul la arbore: 42[mm];

Motorul este furnizat cu tensiunea i frecvena nominal. Pentru a funciona, la
parametrii
nominali, productorul impune urmtoarele:

-Temperatura ambiant

400 [C];

-Altitudinea maxim
Montaj : IMB5(cu talpa);
Frecvena : 50 Hz +/- 2%;
Nr borne : 6;

1000 [ m];

Manolache Ilie

Gabari
t/ poli

100L
(2-8)

Clasa de randament : EFF2.

Form constructiv :

L
ma
x

65
3

Microcontrolere

L1

43
5

IPE

13.
5

J
Ma
x

85

AC
ma
x

99

IMB5

HD
ma
x
14
2

LJ
ma
x
82

160

AB
Ma
x
190

14
0

BB
Ma
x
183

HA
max

6
3

1
2

10
0

12

Capitolul III
a) Comanda contactoarelor cu ajutorul microcontrollerului

Calculul elementelor schemei:

U R 2=50 .6=4 . 4 V

U BE =0 . 6V ;

Manolache Ilie

Microcontrolere

I R 2=1 . 1 I B=0 . 44 mA ;

I R1

R 2=

UR 2 4 . 4
=
=10 k ; U R 1=0 .6 V ;
I R 2 0 . 44

R 1=

UR 1 U R1
6
6
=
10= R 1=
=15 k ;
I R1
IB
IB
0. 4

IB
10 ;

I C =I REL=75 mA ; =50 ;

IC
I
75 mA
I B= C ; I B=
=1.5 mA ;
IB

50

I)

Schema electrica pentru conectarea butoanelor de pornire si oprire

Calculul elementelor schemei:
RP 1 =50 k
T F =25 ms

C=
T F=

II)

1
1
1
=
=
=63 106 F
2 R T F 2 50000 0 . 05 15708

1
2 RC

Schema electrica pentru conectarea traductorului optic rotativ

Manolache Ilie

Microcontrolere

Calculul elementelor schemei

V DD =5 V ;
U LED=1.7 V ;
RL=

V DDU LED 51 .7
=
=0 .2 k
I LED
15 103

I LED =16 mA
V OFF=0.6 ;

RC=

V DDV OFF
=9 k
I FT

I FT =0.5 mA ;

III)

Traductor de Curent

Acest traductor de curent il folosim pentru detectarea

schimbari unui flux magnetic ,
Traductorul Hall poate sesiza acele modificari de flux
magneti iar cand acesta se modifica ,traductorul emite
un semnal ,acest senal este o tensiune variabila si
dependenta de modificarile fluxului magnetic ,
Acest traductor este folosit la multe aparate de masura
folosind principiul Hall, totusi in unele situati este nevoie de un AO care poate amplifica semnalul
emis de traductorul Hall ,pentru a putea fi prelucrat de sistemele electronice

IV)
Nr ,
Crt
1
2
3
4
5

Alegerea microcontrolerelui si configurarea pinilor

Vom alege microcontrollerul in functie de numarul pinilor acestuia.
Tip
Caracter
Periferic Conexiune
PORT
Semnal
semnal
Digital
Iesire
I/O
Releu Alimentare GPIO
Digital
Iesire
I/O
Releu Y/
GPIO
Digital
Intrare
I/O
Buton ON
GPIO
Digital
Intrare
I/O
Buton OFF
GPIO
Digital
Intrare
I/O
Optocuplor
GPIO

PIN
GP5
GP4
GP0
GP1
GP3
9

Manolache Ilie
6

Analogic

Microcontrolere
Intrare

ADC

Tr. Curent

GPIO

GP2

Conform tabelului de mai sus concluzionam ca microcontrollerul PIC12F675 se

poate folosi in aceasta aplicatie.

V)

Alocarea pinilor
Pe pinul 7 (GP0/AN0/CIN+/ICSPDAT) este conectat releul ce comanda
alimentarea motorului.
Pe pinul 6 (GP1/AN1/CIN-/VREF/ICSPCLK) este conectat releul ce comanda
conectarea stea triunghi a motorului.
Pe pinul 5 (GP2/AN2/T0CKI/INT/COUT) este conectat traductorul de curent.
Pe pinul 4 (GP3/MCLR/VPP) este conectat traductorul de rotatie.
Pe pinul 3 (GP4/AN3/T1G/OSC2/CLKOUT) este conectat butonul de

oprire.
Pe pinul 2 (GP5/T1CKI/OSC1/CLKIN) este conectat butonul de pornire.

VI)

Schema logica

Identificarea Algoritmului de Lucru

START

Daca:
K1=0 K2=0

10

Manolache Ilie

Microcontrolere
DA
Defect

N
Ready

Daca:
B1=1 B2=0

Oprit

Citeste pin

Daca:
K1=1 K2=0

N
Defect

GP0=1,

GP1=0

Tr.curent

Ste
a

11

Manolache Ilie

Microcontrolere

GP2=1

D
Daca:
K1=0 K2=1

N
Defect

D
GP0=0, GP1=1

D
Turometru
Triunghi

GP3=1

Motorul
Functioneaza
Normal

B2=1

STOP

Capitolul IV
12

Manolache Ilie

Microcontrolere

Proiectare Hardware
Proiectarea Software
//include files
#include <pic.h>
#include <xc.h>
13

Manolache Ilie

Microcontrolere

// PIC12F675 Configuration Bit Settings

// #pragma config statements should precede project file includes.
// Use project enums instead of #define for ON and OFF.
// CONFIG
#pragma config FOSC = INTRCIO // Oscillator Selection bits (INTOSC oscillator: I/O
function on GP4/OSC2/CLKOUT pin, I/O function on GP5/OSC1/CLKIN)
#pragma config WDTE = OFF
// Watchdog Timer Enable bit (WDT disabled)
#pragma config PWRTE = OFF
// Power-Up Timer Enable bit (PWRT disabled)
#pragma config MCLRE = OFF
// GP3/MCLR pin function select (GP3/MCLR pin
function is digital I/O, MCLR internally tied to VDD)
#pragma config BOREN = ON
// Brown-out Detect Enable bit (BOD enabled)
#pragma config CP = OFF
// Code Protection bit (Program Memory code
protection is disabled)
#pragma config CPD = OFF
// Data Code Protection bit (Data memory code
protection is disabled)
// constant and macro defines
#define BSTART GP5
// Buton Start
#define BSTOP GP4
// Buton Stop
#define TAHO GP3
// Traductorul Rotativ Optic
#define RELEU1 GP0
// Releul de alimentare si comutatie Stea
#define RELEU2 GP1
// Releul de alimentare si comutatie Triunghi

#define
#define
#define
#define
#define

ON 1
// stare logica 5V pe pin
OFF 0
// Stare logica 0V pe pin
APASAT 0
// Stare logica
PRAG1 4500
// pragul este de 4.5 V
ADC_TO_mV 5
// valoarea cuantei din ADC

//Declararea functilor
void init();
void delayMs(unsigned int ms);
volatile unsigned int ADCValue,lastADCValue;
volatile unsigned int milliVolts;
unsigned int counter;
void main()
{
init();
GPIO=0b00000000;
while(1)
{
if(ADCValue!=lastADCValue)
14

Manolache Ilie

Microcontrolere

{
milliVolts=ADCValue*ADC_TO_mV;
lastADCValue=ADCValue;
}
if(BSTART==APASAT) //daca butonul de start este apasat
{
GPIO=0b00000001; // este alimentat K1 si motorul merge in stea
if((TAHO==1)&&(milliVolts==PRAG1))//daca TRO=1 si ADC ofera o
tensiune de 4,5V programul continua
{
if(counter>=40) // daca timerul 1 este mai mare de 40 sec
{GPIO=0b00000011; // este activat K1 si K1 motorul merge in
triunghi
if(BSTOP==APASAT)break;} //daca butonul de stop e apasat
motorul se opreste
else
{break ;}
break;}
}
}
}
void init()
{
// Configurarea pini
ANSEL = 0b01000100; // setarea AN0-AN3 ca pini digitali
TRISIO = 0b00111000; // setare GP1-GP5 ca pini de intrare si iesire
GPIO = 0b00110000; // setarea GP1-GP5 ca nivel logic "0" sau "1"

//Configurare TMR1(timer1)
TMR1L=0xDB;
// setarea baza de timp
TMR1H=0x0B;
T1CON= 0b00110100; // configurare timer1
TMR1IE=1;
// timer 1 ,activare intrerupere
//Configurare ADC
ADCON0=0b10001000; // configurare ADC
ADCON0 |= 2;
//Start conversion
PIE1 |= 0x40;
// Start TIMER si ADC
TMR1ON=1;
// start modul Timer
ADON=1;
// start modul ADC
//Setarea intrerupere
GIE=1;
//intrerupere globala activata
15

Manolache Ilie
PEIE=1;

Microcontrolere
//intrerupere periferica activata

//initializarea variabilelor
lastADCValue=0;
ADCValue=0;
milliVolts=0;
}

void interrupt isr (void)

{
//Verifica daca TMR1 are intreruperea activa si steagul este 1
if ((TMR1IE==1)&&(TMR1IF==1))
{
TMR1L=0xDB;
TMR1H=0x0B;
counter++;
//increment counter every 500ms
TMR1IF=0;
//Setarea steagului pt TMR1 la 0
}
if((ADIE==1)&&(ADIF==1))
{
ADCValue=(ADRESH*256)+ADRESL; // obtinerea tensiuni finale
ADIF=0;
// setarea steagului ADC la 0
}
if (GPIE==1 && GPIF ==1)
{
}
}
void delayMs(unsigned int ms)
{
unsigned int i,j;
for (i=0;i<ms;i++)
{
for (j=0;j<62;j++)
{
;
} } }

16