Universsitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Inginerie

Managmentul
Poiectelor
Neata Sergiu
Strimbeanu Andrei

Program de studiu: Master

Specializare: AAIE
Anul I

2016

1. Arborele problemelor

2.

Arborele obiectivelor

3. Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general al proiectului este modernizarea sistemului public de iluminat,
prin implementarea de soluii ecologice, n spiritul eficienei energetice, la nivelul polului
de dezvoltare, n vederea iluminarii noului cartier Tineretului, din judetul Sibiu.

4. Obiectivele specifice
Obiectivulspecificalproiectuluilreprezintmodernizareailuminatuluipublicpe
arteraprincipalStradaOslo(tronsonstradaLisabonastradaLandshut),Strada
Orhideelor(tronsonstradaLisabonastradaLandshut),StradaLisabona(tronsonstradaDeventer
stradaKlagenfurt),StradaViena(tronsonstradaRomastradaMarburg),StradaBerlin(tronson
stradaDeventerstradaMadrid),AleeaMichelangelo.
montareadeaparatemodernedeiluminatpestlpiinoiprinintermediulunor
consolemetalice;
realizareaconexiunilor;
punereanoiiinstalaiilapamnt;
realizareacomenziideaprindereasistemuluinoudeiluminat;
5. Factorideinteres
Persoanele
sau
grupurile
de interese

Ce urmresc?

Reaciile
lor n trecut

Comportament
probabil

Schimbarea
este pozitiv
sau negativ
pentru ei?

Reacii
previzibile

Primaria

Imbunatat
irea
sistemului
stradal de
iluminat
Iluminare
a cat mai
buna si
eficienta a
strazilor,
pentru
siguranta
lor

Favorabile
proiectelor

Favorabil
implement
rii
proiectului

Schimbare
pozitiva

Doresc
implicare
a in
proiect

Favorabile
proiectelor

Favorabil
implement
rii
proiectului

Schimbare
pozitiva

Neutre

Locatari

Idei privind
calea de
aciune
asupra
acestuia
Comunicarea
in cadrul
edinelor
Neutre

6. Grupuri int.
lista grupurilor int i numrul estimat de beneficiari direci i indireci:
- beneficiari directi: 735 de locatari si orice cetatean care traverseaza zona;
- beneficiari indirecti: autoritatile publice
motivarea alegerii grupurilor int i a activitilor
Standardele europene privind iluminatul public au fost aprobate de ctre Comitetul
European pentru. Nominalizare (CEN) n anul 2003 i au n vedere toi utilizatorii zonelor
rutiere. n comparaie cu standardele vechi, noile standarde europene au n vedere o arie mai
larg de elemente
relevana proiectului pentru grupurile int:
Eficiena energetic (EE) reprezint elementul central al tranziiei UE ctre o
economie eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor i al ndeplinirii Strategiei
2020 pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii. Aceasta include trei

obiective majore complementare n domeniul energiei i climei pn n 2020: reducerea cu

20% a emisiilor de gaze cu efect de ser comparativ cu 1990, obinerea energiei primare n
proporie de 20% din surse regenerabile de energie i atingerea unor economii de energie
primar de 20% raportat la previziunile din 2007 pentru 2020. Un domeniu cheie de investiii
n EE l reprezint iluminatul stradal, unde nu exist doar ocazii majore de reducere
semnificativ a consumului de electricitate, ci i beneficii suplimentare asociate eliminrii
treptate a tehnologiilor duntoare pentru mediu, reducnd cheltuielile de ntreinere i
realiznd un control de ansamblu mult mai bun asupra iluminatului stradal.

7. Motivaii ale necesitii proiectului i a sustenabilitii acestuia.

Iluminatul stradal este un serviciu public esenial furnizat de autoritile publice la
nivel local. Un iluminat bun este esenial pentru sigurana rutier, sigurana personal i
ambiana urban. Iluminatul stradal asigur vizibilitate n ntuneric pentru autovehicule,
biciclete i pietoni, reducnd astfel numrul accidentelor rutiere. De asemenea, iluminatul
stradal faciliteaz indirect prevenirea infraciunilor prin sporirea sentimentului de siguran
personal, precum i a securitii proprietilor publice i private adiacente. De asemenea,
efectele iluminatului stradal pot face mai atr- gtoare oraele i comunitile, precum i
centrele comerciale i culturale, evideniind reperele locale atractive sau accentund atmosfera
n cursul unor evenimente publice importante.
Cu toate acestea, multe instalaii de iluminat stradal sunt depite i, prin urmare,
foarte ineficiente. Aceasta conduce la un necesar energetic i niveluri de ntreinere mai
ridicate. Pentru o serie de autoriti locale cu sisteme depite, iluminatul stradal poate
reprezenta pn la 30-50% din consumul total de energie al acestora.
Odat cu creterea preurilor energiei, iluminatul stradal eficient din punct de vedere
energetic devine o variant din ce n ce mai atractiv, care contribuie totodat la securitatea
aprovizionrii cu energie i la combaterea schimbrilor climatice. Economiile financiare
provenite din iluminatul stradal eficient se bazeaz pe tehnologia aferent i pe reducerea
corespunztoare a energiei utilizate i a cheltuielilor de ntre- inere, n comparaie cu
modelele mai vechi de iluminat stradal. Cele mai multe costuri provin din exploatarea
sistemului de iluminat, nu din investiia propriu-zis. Costul total al unei instalaii tipice de
iluminat stradal pe o perioad de 25 de ani se mparte aproximativ dup cum urmeaz: 85%
ntreinere/ exploatare (inclusiv alimentare cu electricitate) i 15% cheltuieli de investiii.
Conform estimrilor realizate de Philips, Europa ar putea economisi 3 miliarde EUR pe an din
cheltuielile cu energia prin trecerea de la tehnologiile vechi de iluminat stradal la cele noi.
Economiile de energie echivaleaz cu 45 de milioane de barili de petrol sau cu 11 milioane de
tone de emisii de CO2 . McKinsey a estimat c un ora cu un milion de locuitori, care
subcontracteaz furnizarea i ntreinerea iluminatului stradal cu LED-uri unui ter (de
exemplu, SSE, a se vedea mai jos), ar putea genera economii de energie de circa 22%, ceea ce,
la tarifele medii existente, ar putea nsemna economii de circa 2,3 milioane EUR anual la
nivelul unui ora.
8. Structura fragmentat a activitilor

Obiectivul general strategic propus prin proiectul de investiie const n modernizare a

sistemului de iluminat stradal pentru scderea consumului de energie electric aferent
iluminatului public stradal, mbuntirea calitii iluminatului stradal i diminuarea costurilor
la factura de energie electric.

Sistemul de iluminat public pentru cele 6 strzi va fi realizat folosindu-se elemente de

producere a curentului electric prin panouri de tip fotovoltaic printr-un sistem de producere
modern cu nmagazinarea energiei n acumulatori, prin folosirea unor lmpi modern de tip
DHP-LED (discret high power led) n sistem matrice cu 48 de leduri cu putere nominal de
40, montate pe stlpi metalici de 8 m, cu o autonomie de circa 3 zile, fr racordare la sistemul
de furnizare al energiei electrice.
n urma calculelor de necesar de energei electric se vor alege ca surs de producere a energiei
2 panouri fotovoltaice pentru fiecare stlp, un acumulator, un invertor i o lamp cu LED .
Se vor instala 250 de stlpi la o distan de 25 m pe aceeai parte a drumului, fiind realizat un
iluminat de tip M4.
Avantajele unui astfel de sistem:
Producerea de energie electric verde necesar consumului propriu al primriei prin
utilizarea de panouri fotovoltaice asigurnd o independen a instituiei fa de furnizorul de
energie electric;
Reducerea net anual a emisiilor de gaze cu efect de ser de 358,73 kg/an/corp de
iluminat ;
Din economia de energie i costuri de exploatare, comparative cu HPS, se reupereaz
cheltuielile de investiie n corpurile de iluminat cu LED-uri n 3,5-4 ani;
Stimularea la nivel local i regional a utilizrii surselor de energie regenerabil pentru
reducerea dependenei de importurile de resurse de energie primar.
Sursa de energie practic inepuizabil la care se adaug consumuri minime de energie.
Utilizarea surselor de energie alternativ solar contribuie substanial la reducerea emisiilor
de CO2 i la reducerea consumurilor de combustibili convenionali.

9. Descrierea activitilor
1.1 Tehnologii de executie a lucrarilor
- PE 103/92 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la
solicitari mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit
- PE 107/95Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
- 1RE-Ip 30-90 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant
- PE 116/95

Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice

- PE 003/91 Nomenclator de verificari, incercari si probe privind montajul, PIF si darea in

exploatare a instalatiilor energetice

- FC 1/84
kV

Montarea si demontarea cablurilor de energie electrica cu tensiuni pana la 35

- PE 135 / 97 Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in

instalatiile electrice de distributie 1 110 kv
- FC 15 8 Executarea mansoanelor si terminalelor pe cablurile de energie electrica cu
tensiuni pana la 35 kv.
1.2 Masuri de protectia muncii si PSI comune tuturor categoriilor de lucrari.

Normele generale si specifice de protectia muncii care trebuie respectate de

intreg personalul tehnic si muncitor care participa la realizarea lucrarilor.
Acte normative
Se vor prelucra in mod obligatoriu articolele necesare din :
- Norme republicane de protectia muncii - elaborate de ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii (Ordinul nr. 34/1975 si 60/1975);
- Norme de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj - elaborate de Ministerul
Constructiilor Industriale (Ordinul nr. 1233/D/1980);
- Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea intreprinderilor de constructii-montaj
si de deservire.
- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor
si instalatiilor ;

1.3 Teste, verificari si masuratori la PIF.

In timpul executiei si inainte de punerea in functiune instalatia electrica se va verifica de catre
executant conform ghidului GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111, si CEI 60364-6-61.
La punerea in functiune a instalatiei se vor face teste, verifficari si incercari conform PE
116/94.
Receptia lucrarilor executate si punerea in functiune trebuie sa se faca numai dupa ce s-a
verificat daca toate lucrarile s-au executat, daca nu sunt elemente care la punerea sub tensiune ar putea
conduce la accidente, daca s-au retras toate echipele din zona de lucru.

1.4 Instructiuni de receptie, montaj, punere in functie si exploatare.

Receptia echipamentelor in vederea montarii se face de catre o comisie de receptie, care va
verifica:
- integritatea echipamentelor,

- accesoriile.
Pentru onorarea facturii si incheierea receptiei este obligatorie existenta urmatoarelor
documente:
- certificat de calitate,
- buletin de incercari,
- certificat de garantie,
- instructiuni de transport, depozitare, montaj, PIF si expoloatare.
Comisia va redacta un proces verbal de receptie.

1.5 Ordinea de executie si de montaj a lucrarii.

Graficul de executie a lucrarilor si ordinea de executie se va stabili de executantul lucrarii
beneficiar gestionarul instalatiei existente.

1.6 Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

Toate materialele si echipamentele utiluzate la executia lucrarilor vor fi omologate S.C.
Electrica S.A.
Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare
trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia
utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare date si tinandu-se seama de influentele externe
previzibile.
Toate materialele si echipamentele utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate
tehnic, conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei
muncii 90/1996.Toate materialele siechipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si
reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea. Incadrarea in
clase de combustibilitate a materialelor se va face in conformitate cu prevederile reglementarilor
specifice.Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare (ecrane),
mascare (placi, capace, dale, etc.), suporturi (console, poduri, bride, cleme, etc.) vor fi incombustibile
C0 (CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) si (CA2b). Materialele si echipamentele electrice se aleg
tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa. Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere,
regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, vor fi luate de
asemenea in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor
producatorilor.
Caracteristicile echipamentelor alese trebuie sa nu provoace efecte daunatoare
asupra altor echipamente electrice sau sa dauneze functioarii sursei de alimentare.

1.7 Factorii de risc

Actiuni gresite:

* manevre - scoaterea de sub tensiune a unor instalatii la care nu se lucreaza si ramanerea sub tensiune
a unor instalatii la care se lucreaza existand pericolul electrocutarii;
* folosirea gresita sau refolosirea mijloacelor si echipamentelor de protectie a muncii;

Nesincronizari de operatii;

* necorelari de manevre in instalatii: legarea la pamant si in scurt circuit a unei instalatii care prin
manevre gresite ramane sub tensiune;
* Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca;
La inceperea lucrarilor seful de lucrare trebuie sa stabileasca pentru fiecare membru din echipa
sarcini de munca concrete si corelate intre ele.
Seful de lucrare va controla si indruma activitatea membrilor echipei. Trebuie avut in vedere
ca o operatie gresita a unui membru din echipa poate conduce la accidentarea lui si a membrilor din
echipa din care face parte.
Omisiuni
* Omiterea unei operatii din cadrul unei manevre sau a lucrarii;
* Neutilizarea mijloacelor de protectie;
* Sarcina de munca
* Continutul necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate;
* Procedee gresite in tehnologia de executare a lucrarilor;

Absenta unei operatii in fluxul de executare a lucrarilor;

* Succesiunea gresita a operatiilor in fluxul de executare a lucrarilor;

* Sarcina supradimensionabila in raport cu capacitatea executantului de lucrare;
* Suprasolicitare fizica (efort static, efort dinamic, pozitii de lucru fortate sau vicioase)
* Solicitare psihica;
* ritm de munca mare;
* sarcini de lucru dificile in timp scurt;
* operatii complexe nesupravegheate.
Mijloace de protectie
* Factori de risc mecanic;
- deplasari ale mijloacelor de transport ;

- alunecari in timpul deplasarii;

* Factori de risc termic
- flacara, flame
- temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
* Factori de risc electric
* Curentul electric
- atingere directa
- atingere indirecta
Mediul de munca
* Factori de risc fizic

Temperatura aerului

- ridicata
- scazuta
1.8 Protectia mediului.
Dupa terminarea lucrarilor de pozarea cablelor, terenul se va aduce la forma initiala.
In timpul lucrarilor se vor lua masuri pentru evitarea poluarii factorilor de mediu.
Se vor respecta conditiile impuse in avizul de la protectia mediului.
Protectia calitatii apelor
In urma executarii lucrarilor nu rezulta:
1

surse de poluanti pentru ape

concentratii si debite de poluanti rezultanti pe faze tehnologice si de activitate

Nu sunt necesare: statii si izolatii de epurare a apelor uzate (neexistand ape uzate proiectate)
Nu se evacueaza poluanti in mediu.

Protectia aerului
Nu sunt surse de poluare a aerului.
Protectia impotriva zgomotelor si a vibratiilor.
Lucrarile proiectate nu vor genera zgomote si vibratii dupa punerea lor in functie. In timpul
executarii lucrarilor zgomotele produse se limiteaza la nivelul solului in imediata vecinatate a
lucrarilor ce se executa.
Nu vor aparea vibratii care sa afecteze mediului.

Protectia impotriva radiatiilor.

Nu sunt folosite tehnologii cu surse de radiatii.
Protectia solului si subsolului.
Nu sunt folosite tehnologii cu surse de poluare a solului si subsolului.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.
Nu se produc poluanti si activitati ce pot afecta ecosistemele terestre si acvatice.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public.
Distantele fata de asezarile umane si a altor obiective de interes public sunt cele prescrise in
normativul PE 106/03, Proiectarea si executia liniilor electrice de joasa tensiune.si PE 107/95
Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice
Gospodaria deseurilor.
Tipurile si cantitatile de deseuri, de orice natura, rezultate in urma executiei lucrarilor vor fi
adunate si sortate prin grija constructorului lucrarii.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase.
La lucrare nu se folosesc substante toxice si periculoase.
Lucrarii de reconstructie ecologica.
Nu sunt zone si factori de mediu afectati de poluare deci nu sunt necesare lucrari de
reconstructie ecologica.

10. Graficul de implementare

Activitate
a
Activ 1.1

1 (luna 1)

.......

responsabil
Madalin
Voinescu
Ioan Grigore
SC.Electrica.SRL
SC.Electrica.SRL
Madalin Voinescu
SC.Electrica.SRL
SC.Electrica.SRL
Gabriel Barbu

Activ 1.2
Activ 1.3
Activ 1.4
Activ 1.5
Activ 1.6
Activ 1.7
Activ 1.8

11. Managementul si echipa de proiect

Nr.crt
1

Nume
prenume
Ing.Mihai
Vasile

Functia in
proiect
Manager
proiect

Norma
(ore/zi)
8

Luni de angajare
(nr.luni)
8

Cheltuieli
salariale
organizaiei (lei)
43000

ale

2
3
4
5

Ing.George
Zarnea
Ec.Andrei Sas
Ioan Cazan
Radu Bara

Resp. Ach.

23000

Resp fin
Resp tehn
Resp adm

4
8
4

8
8
8

8000
15500
5600

ADUNAREA GENERALA

PRESEDINTE

VICEPRESEDINTE

VICEPRESEDINTE

SEF DEPARTAMENT
RESURSE UMANE

SEFDEPARTAMENT
FINANCIAR

personaloperativ
voluntari

personaloperativ

SEFDEPARTAMENT
PROGRAME PROIECTE

personal operativ
voluntari

MANAGERPROIECT
~EUROPA IN12CLIK~

EXPERT
ANIMATOR- 3pers.
GRAFICIAN

ASISTENTMANAGER

EXPERT
POLITICI
COMUNITARE

EXPERT
COMUNICARE

12. Justificarea bugetului de proiect

Deviz general
4.445

n lei i EUR, la cursul lei / EUR

Nr.
crt.

Denumirea capitolelor i a
subcapitolelor
de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

mii LEI
1

mii

TVA

EUR

Lei/EUR

Valoare (inclusiv TVA)

mii LEI

mii LEI

mii EUR

Capitolul 1
Chelt. ptr. obinerea i amenajarea terenului
1.1
1.2
1.3

Obinerea terenului.
Amenajarea terenului.
Amenajri ptr. protecia mediului

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

0.00
0.00
0.00

Total Cap. 1 =

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

Capitolul 2
Cheltuieli ptr. realizarea utilitilor necesare obiectivului
2.1

Reele de racord, utiliti

exterioare incintei.
Total Cap. 2 =

0.00
0.00

0.00
0.00

Capitolul 3
Cheltuieli ptr. proiectare i asisten tehnic
3.1
3.2

3.3
3.4
3.5
3.6

Studii de teren: Geo.,Topo,

Hidro.
Cheltuieli ptr.: avize, acorduri,
autorizaii, i alte chelt. de
aceeai natur n sarcina
investitorului.
0.4% din punctul 4
Proiectare i Inginerie
Cheltuieli ptr. organizarea
procedurilor de achiziie public
Consultan
Asisten tehnic si dirigentie
santier (0.2%)
Total Cap. 3 =

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

44.81
0.00

13.72
0.00

10.75
0.00

55.57
0.00

17.01
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

22.41
67.22

6.86
20.58

5.38
16.13

27.78
83.35

8.51
25.52

Capitolul 4
Cheltuieli ptr. investiia de baz
4.1

4.2
4.3

4.4

4.5
4.6

Construcii i Instalaii
Instalatii iluminat exterior
Total Cap. 4.1 =
Montaj utilaje tehnologice
Total Cap. 4.2 =
Utilaje, echipam. tehnologic i
funcional cu montaj
Total Cap. 4.3 =
Utilaje fr montaj i echipam.
transport
Total Cap. 4.4 =
Dotri i mobilier
Total Cap. 4.5 =
Active necorporale
Total Cap. 4.6 =
Total Cap. 4 =

11,203.06
11,203.06
0.00
0.00

3,430.42
3,430.42
0.00
0.00

2,688.73
2,688.73
0.00
0.00

13,891.79
13,891.79
0.00
0.00

4,253.72
4,253.72
0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
11,203.06

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
3,430.42

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
2,688.73

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
13,891.79

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
4,253.72

Capitolul 5Alte cheltuieli

5.1

5.2

Organizare de antier :
5.1.1 - Lucrri de construcii +
instalaii(ex.1,5%
*cap.1.2+1.3+4.1+4.2)

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

5.1.2 - Cheltuieli conexe

Comisioane, taxe, cote legale,
costuri de finanare:

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

145.64

44.60

34.95

180.59

55.30

5.2.1 - Comisioane, taxe i cote

legale
ISC: 0,008 cap 4

145.64
89.62

44.60
27.44

34.95
21.51

180.59
111.13

55.30
34.03

CSC:0,005*C+M
5.2.2 - Costul creditului

56.02
0.00

17.15
0.00

13.44
0.00

69.46
0.00

21.27
0.00

216.39
251.34

1,118.01
1,298.60

342.34
397.64

5.3
Cheltuieli diverse i neprevzute
max 8%(cap.1.2+1.3+2+3+4)
Total Cap. 5 =

901.62
276.08
1,047.26
320.68
Capitolul 6
Cheltuieli pentru darea n exploatare

6.1
6.2

Pregtirea personalului de
exploatare.

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

Probe tehnologice, ncercri,

rodaje, expertize la recepie.
Total Cap. 6 =
Total Cap. 1 -:- 6 =
Din care C + M =

0.00
0.00
12,317.53
11,203.06

0.00
0.00
3,771.67
3,430.42

0.00
0.00
2,956.21
2,688.73

0.00
0.00
15,273.74
13,891.79

0.00
0.00
4,676.88
4,253.72

TOTAL GENERAL =

12,317.53

3,771.67

2,956.21

15,273.74

4,676.88

Din care C + M =

11,203.06

3,430.42

2,688.73

13,891.79

4,253.72