Buna dimineata!

Din cand in cand

prin ceruri strabate simfonia
unei intregi orchestre ingeresti...
Din cand in cand
in sufletele noastre inunda armonia
ecourilor ei.
E astazi ziua
cand ne simtim aproape de cer,
de bucuria lui, cu dorul
ca muzica ostirilor ceresti
sa nu se mai sfarseasca...
Cu voi, Creatiunea se repeta...
Se naste-o noua dimineata,
se pune-o noua temelie!
In cantece de bucurie si astazi
prin infinite spatii
tresalta stelele lui Dumnezeu.
In zorii diminetii voastre
ne-am adapat potirele
din apele de viata ale cerului dorind
sa umplem cupa sufletului vostru curat
cu soare...
Cu voi Creatiunea se repeta!
Aveti iubirea Lui material
cu care sa-naltati spre cer piatra pe piatra.
Cu mainile voastre unite
ziditi arcada de Templu
in care credinta vesnic sa arda...
Umpleti-va in fiecare dimineata
petalele sufletului cu roua cereasca!
Iar Marturia din chivot
cu mii de mii
si mii de mii de pazitori ceresti
s-o ocrotiti, curata sa ramana
peste neguri.
A-toate Ziditorul cu drag va cerceteaza
sa vada daca bune-s toate...
Si iata, cu grija transplanteaza,
in dimineata care se-nfiripa,
o floare
E floarea dragostei Lui!
Paziti-o sa urce curata spre cer!
Sa raspandeasca in jur miresme
de lumina si iubire!
Iar dimineata voastra
s-o legati de celelalte dimineti
si visuri si cantecele voastre
de marea simfonie
a veacului ce va sa vie!
Pentru ca muzica ostirilor ceresti
sa nu se mai sfarseasca,
si ziua bucuriei voastre
sa se prefaca-n vesnica lumina,

si mantuirea sa inunde;
pentru ca in veci, neintrerupta,
cantarea intregii orchestre ingeresti
in ceruri sa abunde,
pentru ca numai Lui, curata,
sa-i fie inaltata si inima si jertfa si cantarea,
Acelui care este-n stare
sa tina in picioare
a voastra zidire, a voastra unire
de-a pururi!