Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culori
Culori
1. nsemntatea culorilor
Culorile ocup un loc important n viaa i activitatea noastr, i pun amprenta pe tot ce ne
nconjoar: de la culorile din interiorul locuinei, la cele din exteriorul ei. De modul cum
aceasta ne influeneaz, aducndu-ne rceal sau cldur, fericire sau tristee, linite sau
agitaie, depinde ntr-o foarte mare msur linitea noastr interioar i gama tririlor afective.
Culoarea este n acelai timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltrii capacitii creatoare
a omului. Din marea gam a radiaiilor electromagnetice ochiul percepe doar lumina, aceasta
fiind definit, ca radiaia care poate fi sesizat cu ajutorul ochiului. Lumina alb se
descompune printr-o prism de cristal, n cele apte culori ale curcubeului. Percepia culorilor
a fost explicat, utiliznd principiile de optic i neurofiziologie. Cel mai remarcabil proces al
percepiei culorilor are ns loc la nivelul retinei.
n societatea modern culorile au o mare influen fizio-psihologic n majoritatea domeniilor
de activitate; de la industrie i vindecare, pn la educaia artistic i estetic.
Principalele legi care influeneaz efectele culorilor sunt:
Legea acomodrii. Ochiul se acomodeaz variaiei cantitative a luminii, prin iris i variaiei
lungimilor
de
und,
prin
cristalin;
Legea contrastelor simultane. Aceast lege acioneaz la combinaiile dintre culorile care se
nvecineaz. De exemplu: rou apare lng portocaliu, mai activ i mai cald i lng purpur,
mai portocaliu; galbenul apare lng verde, mai cald i mai rocat i lng portocaliu, mai
rece
mai
verzui;
Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde s aduc fiecrei culori, principalul ei contrast
valoric
sau
complementar.
Legea raporturilor dintre viteza percepiei i lungimea de unda a culorilor. Nu toate cele trei
tipuri de celule vizuale reacioneaz cu aceeai vitez. Din aceast cauz rou este perceput
mai repede ca albastrul. De asemenea culorile din centrul bandei spectrale se vd mai bine
dect
cele
din
extremiti;
Legea iradierii. Un obiect de culoare deschis pare mai mare dect altul (identic ca form,
dimensiune
material)
de
culoare
nchis;
De toate aceste fenomene cromatice trebuie s se tin seama n proiectarea modern din
arhitectur,
urbanism
design.
psihice
strile
noastre
afective.
n tabelul urmtor sunt prezentate principalele efecte fiziologice i psihologice ale culorilor,
precum i semnificaia lor psihoafectiv (Pavel Murean - Culoarea n viaa noastr).
Efecte fiziologice si psihologice. Semnificaia psihologic si rezonana afectiv:
Rou
- ridic tonusul muscular;
- activeaz respiraia; crete presiunea sangvin; d senzaia de cldur
- stimulator general;
- stimulator intelectual;
- faciliteaz asociaiile mintale de idei; senzaie de apropiere n spaiu;
- nsufleire, mobilizare etc se caracterizeaz ca "fora voinei"; specific tipului activ, ofensiv,
competitiv, operativ; exprim dorin
Portocaliu
- menine presiunea sangvin; accelereaz pulsaiile inimii;
- favorizeaz secreia gastric
- culoare cald; impresie de sntate i optimism;
- senzaie de apropiere putemic; optimism;
- veselie
- aceleai caracteristici ca i la culoarea roie
Galben
- menine funcionarea normal a sistemului cardiovascular; stimuleaz nervul optic
- culoare cald i dinamic;
- senzaie de apropiere n spaiu; culoarea cea mai vesel; stimuleaz vederea; calmant al
psihonevrozelor;
stimuleaz i ntreine starea de vigilen;
- cldur; intimitate;
- satisfacie; admiraie;
- nviorare
- caracteristic pentru tipul activ; exprim spontaneitate, aspiraie, originalitate, veselie
Alb
- contracia pupilei i a muchilor globilor oculari
- robustee, expansivitate, puritate, rceal, suavitate;
- este obositor prin strlucirea datorat reflexiei totale a luminii
- linite, inocen, virtute, sobrietate, pace, mpcare, curenie
Negru
- reducerea activitii metabolice; repaus
- introversie, depresie, nelinite, reinere;
- impresie de adncime, plintate i greutate
- tristee, singurtate, desparire, doliu, sfrit
Cromatica interioarelor locuinelor poate fi foarte variat, funcie de diferii factori precum:
vrsta, structura temperamental a oamenilor, gusturi sau deprinderi, felul mobilierului sau
obiectelor etc. n afar de acestea, mai este important i destinaia ncperii: sufragerie,
birou,
dormitor,
hol,
etc.
iluminatului,
s-a
constatat,
din
experien,
general:
pentru
fiecare
funcie:
lampadare,
aplice,
etc;
de
lucru
(unde
se
spal,
se
cura,
etc.);
Holul este bine s fie luminat indirect, prin raze proiectate n plafon (dac acesta este alb).
Prin cromatica lor interioar, camerele de locuit se cer a fi ospitaliere, s invite la intimitate i
bun dispoziie. Este imperios necesar s se evite efectele violente, ocante ale culorilor
contrastante, agitate, ca s nu mai vorbim de ncrctura de modele, linii i forme ce obosesc
ochiul prin supraaglomerare i suprasolicitare nejustificate. Alegerea culorilor este o chestiune
de gust estetic, dar i de psihologie. De aceea se recomand scheme monocromatice
luminoase, pastelate sau chiar acromatice, evitndu-se extremele : culorile nchise i reci ca i
cele deschise i calde ce snt, sau tind spre nuane astrale. Se pot ncerca i formule bi i
tricromatice, utilizndu-se culori armonice (consonante sau complementare) ce dau o ambian
plcut, uor nviorant i relaxant. Dei zugrvirea sau tapetarea unei locuine poate aprea
ca o problem gospodreasc mrunt, curent, relativ minor, de realizarea ei depinde
crearea unei ambiane psihice i fiziologice corespunztoare ce contribuie la igiena fizic i
spiritual
oamenilor,
dar
la
educarea
gustului
pentru
culoare.
Gri- se asociaza cu seriozitatea si sobrietatea. Cind voi ajunge director de firma :) voi avea
grija sa-mi decorez biroul in gri, pentru crearea unei senzatii porivite de respect si distanta.
Mai active
Maro- reprezinta stabilitatea. Se poate folosi in bucatarie combinat cu alte culori. Este o
culoare adecvata si pentru saloane sau sufragerii. La locul de munca e de preferat sa evitam
griul, caci se spune ca incita la distractie.
Negru- este legat de profunzime, mister, independenta, tristete, starea proasta de spirit si
receptivitate. Nu il folositi ca ton dominant decit daca suferiti de sindrom bacovian in stare
grava. Este recomandat pentru a crea tonuti de umbra sau pentru echilibrarea unor culori mai
vii.
Rosu- reprezinta sangele, viata, energia, ebrietatea, interzisul, sexualitatea, afectivitatea, forta
creativa, razboiul, desfriul, pasiunea, iubirea, curajul, sacrificiul, pericolul si ura. Are calitatea
de a creste ritmul cardiac si de a stimula fluxul Chi-ului. Trebuie utilizat cu atentie, deoarece
excesul de energie poate provoca stari de anxietate si nervozitate.
Roz- este legat de intelegere, buna dispozitie, iubire, sensibilitate, calm si romantism. Este
relaxant si sedativ, de aceea este potrivit pentru dormitor. Dimporiva, peretii camerelor de
lucru zugraviti in aceasta culoare vor reduce din dinamism.
Verde- este culoarea care corespunde cu centrul cromatic. Simbolizeaza pacea, veselia,
intelegerea, linistea si sensibilitatea. De asemenea, se asociaza cu cresterea, expansiunea si
reintinerirea, astfel incit e binevenita in dormitoarele copiilor.
Alb- se asociaza cu puritatea, dar este in acelasi timp o culoare foarte activa. Este
recomandabil sa se combine cu alte tonuri pentru a nu deveni excesiv de stimulativ. Albul este
potrivit pentru bucatarii, bai, locuri unde se proceseaza alimente sau care necesita puritate si
igiena maxima.
etc.
categorie
aparte
reprezint
instituiile
medicale.
Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaii, trebuiesc avute n vedere trei aspecte, i
anume: funcional - utilitar, fizio -psihologic i estetic - artistic.
Se constat c efectul culorilor asupra organismului variaz att cu vrsta, ct i cu oboseala.
Dac pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este important, pentru cel interior este
esenial, deoarece pe acest fond cromatic se desfoar cea mai mare parte a activitii i
existenei noastre. Din aceast perspectiv culoarea ambiental la locul de munc i n
locuina fiecruia are o nsemntate major, dac inem seama c aceast reprezint unul din
factorii ce dispune sau indispune, odihnete sau obosete, ntr-un cuvnt, inlueneaz activ sau
pasiv comportamentul uman.
Ergonomia, ca tiin multi i interdisciplinar, folosind cu preponderen datele psihologiei
experimentale, a stabilit c pentru organizarea mai eficient i cu efort mai mic a muncii, este
necesar
se
studieze
totalitatea
factorilor
ambientali.
Dup studiile ntreprinse de civa cercettori germani, culorile se comport diferit n funcie
de poziia lor n spaiul locuibil; efectul i informaia psihologic pe care o comunic variaz
n raport de locul unde snt plasate ntr-o camer.
Nu este de neglijat utilizarea funcional, decorativ i psihologic corespunztoare a culorilor
in coli, spitale, sli de spectacole, hoteluri, restaurante, n alte ncperi publice, aa cum nu
este de ignorat efectul contient i subliminar al culorilor n cadrul mijloacelor terestre de
transport, precum i n cele aeriene i navale.
Aspectul cromatic adecvat ofer colii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat
propice transmiterii i asimilrii cunotinelor, o atmosfer optim concentrrii ateniei n
general. Culoarea dispune sau deranjeaz pe cei prezeni ntr-o sal de curs, le menine
interesul pentru studiu, stimuleaz atenia n cazul unor plane, obosete sau odihnete
privirea. De aceea se recomand culori pale din familia galbenului, verdelui, albastrului,
roului, sau chiar griuri acolo unde snt expuse mai multe materiale didactice colorate.
n comer i n marketing culoarea ocup un loc important n amenajarea spaiilor destinate
desfacerii produselor, n prezentarea atrgtoare a reclamei, n etalarea mrfurilor n vitrine, n
conceperea ambalajelor etc.
Snt relativ puine studii n aceast privin, n spe asupra felului n care efectele luminii i
culorii influeneaz psihologia cnmprtorului. Se mizeaz n general pe talentul decoratorilor
i pe bunul sim al productorilor care au nvat empiric c fr un serviciu de concepere i
organizare a reclamei, a prezentrii ct mai atrgtoare a mrfurilor sufer nsi desfacerea
acestora. S nu uitm c n alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se afl pe ultimul
loc cnd este vorba de fcut o opiune. Preferinele n materie de culoare i form snt att de
diverse cnd este n joc adoptarea unei decizii de cumprare, nct ele ar trebui studiate.
Cercetrile ar fi necesar s prospecteze felul n care efectul cromatic devine criteriu i
contribuie la diferenierea opiunilor.
5. Culoarea alimentelor
rosii, varza, fructe, ceapa, plante, calciul, plante de apa, boli plante, lamaile, plante aromate,
capsuni, vitaminele din fructe, ce vitamine contin strugurii, alimente bogate in potasiu, boli de
inima
Culoarea alimentelor este indiciul unei anumite doze de elemente nutritive pe care acestea le
contin. Oricine poate distinge sursele anumitor vitamine sau minerale daca se ghideaza dupa
acest principiu.
Rosu
Alimentele de origine vegetala care au aceasta culoare (capsune, rubarba, ceapa de apa,
rosiile) contin betacaroten si antioxidanti. Astfel, ele sunt foarte indicate in prevenirea bolilor
Alb
Nu mai este pentru nimeni un secret ca aproape toate produsele albe (branzeturi, lactate,
iaurturi, albus, carne de peste) sunt foarte bogate in calciu. Desigur, calciul ni-l putem lua si
din anumite fructe sau legume, dar produsele albe au un avantaj in plus: contin vitaminele D
si A care sunt indispensabile pentru fixarea calciului in organism. Putem adauga alb la orice
masa la care simtim ca ar mai fi nevoie de un aliment in plus, suplimentand culorile unui
aperitiv sau ale unei garnituri.
Verde
Se stie ce cele mai bogate surse de vitamine sunt verdeturile. Vitamina C si vitamina E, pe
care acestea le contin in cea mai mare masura, ajuta organismul sa se apere de bacterii si
agenti patogeni, reducand riscul de aparitie a numeroase boli. Spanacul, varza, fasolea verde,
salatele, broccoli, merele, avocado, chiar si patrunjelul si mararul, precum si alte plante
aromate sunt unele dintre cele mai importante surse de fier si magneziu.
avea
si
doua
opinie,
iar
alegerea
sa
fie
cea
potrivita.
Metoda anotimpurilor
Totusi, pentru a determina paleta de culori care ti se potriveste cel mai bine, este indicat sa
recurgi la metoda anotimpurilor. In functie de culoarea parului, a ochilor si a tenului, poti afla
daca esti primavara, vara, toamna sau iarna si astfel vei stii care culori ti se potrivesc.
Esti PRIMAVARA daca:
- Ai parul saten cu reflexii de roscat sau auriu;
- Tenul este masliniu si se bronzeaza usor sau esti mulatra;
- Ai ochii verzi, albastri sau caprui.
Culorile care ti se potrivesc sunt:
- Tonuri calde de maron, auriu, bej, ivoire, galben, verde deschis, turcoaz, portocaliu;
- Tonuri pastelate cum este bleu deschis, verde anason (pal) si ivoire;
- Uita de negru, alb, bordo si bleumarin.
Pentru ca nuantele au un impact mare asupra psihicului, este recomandat ca atunci cand nu
ai o stare tocmai buna sa porti o haina viu colorata.
asociatiilor
mintale,
memorarea
cunostintelor
etc.
si
implicit
prestanta
intregului
site.
1. negru pe galben;
2. verde pe fond alb;
3. rosu pe fond alb;
4. albastru pe fond alb;
5. alb pe fond albastru;
6. negru pe fond alb;
7. galben pe fond negru;
8. alb pe fond rosu;
contraste
cromatice
mai
putin
tari.
B. La nivelul ilustratiilor, utilizarea culorilor poate face ca informatiile prezentate sub forma
reprezentarilor iconice sa-si sporeasca valoarea de semnificatie. Cititorul recepteaza,
prelucreaza si interpreteaza o ilustratie color mult mai rapid si mai eficient decat o ilustratie in
tonuri
de
gri.
semnificatiile
conventionale
(galben
precautie,
rosu
atentie
etc.).
Exista, desigur, si imagini care au efect mai mare daca sunt in tonuri de gri. Fotografiile albnegru sunt deseori (cand reprezinta actiuni) mai pregnante, mai elocvente si mai sugestive,
mai dramatice decat cele color; portretele alb-negru pun mai bine in valoare expresia unei
persoane.
Insa un grafic, o histograma, o schema sau o harta vor fi mult mai bine puse in evidenta prin
culori si devin astfel mai usor lizibile, mai putin obositoare. Ordinea contrastelor cromatice
pentru acestea este urmatoarea:
1. albastru pe alb;
2. negru pe galben;
3. verde pe alb;
4. negru pe alb;
5. verde pe rosu.
C. Diferentierea cromatica a paginilor fiecarei sectiuni sau teme se poate dovedi foarte utila in
orientarea generala in site. Dar cel mai important aspect al utilizarii culorii pentru fond
(background) se refera la functia culorilor de influentare a conduitei, prin declansarea de trairi
afective,
intentii,
atitudini
pozitive.
pentru
folosirea
in
diverse
situatii:
Rosu: stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator
intelectual, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei. Este specifica tipului activ,
autonom,
locomotor,
competitiv,
operativ.
Portocaliu: stimulator emotiv, senzatie de apropiere, culoare sociabila, mai activa decat
galbenul, lasa impresia de optimism, veselie; pe suprafete intinse poate fi iritant.
Galben: stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si
concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate; da senzatia de caldura si intimitate.
Caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiratie.
Privita mult timp, da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este suportabila.
Verde: efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta; faciliteaza
deconectarea nervoasa. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima
concentrare,
siguranta,
introspectie,
autoevaluare.
pentru
tipul
pasiv,
senzitiv,
perceptiv.
este
de
tristete,
melancolie,
penitenta.
liniste,
inocenta,
curatenie,
sobrietate.
influente: