Etape preliminare n organizarea sondajului

Primul pas n organizarea unui sondaj l constituie formularea obiectivelor.

Acestea au fost stabilite n urma dialogului cu elevii din clasele a XII-a din Colegiul
NationalGib Mihaescu Dragasani,Jud Valcea In urma dialogului am surprins
informatii referitoare la conceptii despre viata,atitudini si relatii sociale ale tinerilor
din aceste clase,care reprezinta si scopul chestionarului.

Obiectivele acestei cercetari sunt:

Orientare profesionala; Q1, Q2,Q3, Q4,Q5,Q18,Q22

Autoevaluarea elevului; Q6,Q7,Q8,Q9,Q10,Q11,Q12
Informatii referitoare la statutul social si profesional al
parintiilor; Q13,Q14,Q15Q,Q16,Q17,Q18

Elevii ambelor clase formeaza o populatie finita,compusa din unitati

simple,din care am extras 2 esantioane independente.Pentru definirea fiecarei
populatii am utilizat informatiile furnizate de secretariatul liceului.Baza de sondaj a
fost formata din lista elevilor preluata din cataloagele ambelor profiluri fiind
adecvata scopului cercetarii,exacta si fara inregistrari repetate.
Pentru a caracteriza gradul de variaie al populaiilor am pornit de la
urmtoarele variabile: Sex, Profil i Medie. Dac se va calcula volumul
eantionului astfel nct s fie reprezentativ pentru variabilele auxiliare, datorit
corelaiei acestora cu variabilele de interes estimatorii acestora se vor ncadra n
marja de eroare stabilit.
Definirea populaiei pentru profilul real: Cuprinde 130 de elevi a caror
medie a notelor este 9.05 cu o dispersie de 0.49.
Definirea populaiei pentru profilul uman: Cuprinde 123 de elevi a caror
medie a notelor este 9.03 cu o dipersie de 0.33.
Planul de sondaj utilizat a fost simplu aleator fara revenire. Am realizat o
stratificare in functie de profilul urmat de elevi.Pe baza datelor din evidenta
elevilor,s-au calculat ,pornind de la variabila profil ,media si dispersia pe fiecare
strat.

Profilul

Nr de elevi

Media notelor

Dispersia

Real

130

9.05

0.49

Uman

123

9.03

0.33

Calculare volum esantion:

z 2 2
z 2 2 =40.78841
2x
N

Valorile au fost calculate pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de

95% i o eroare limit maxim admis de 2%.

Tinnd cont att de proporia fiecrui strat n total, ct si de gradul de variaie

al
fiecrui strat, s-a obtinut un sondaj stratificat optim.
k

n1
n2
n
nk

... i ....

N1 1 N 2 2
Ni i
N k k

n
k

N
i 1

ni

N i i

N
i 1

i 1

Rezulta ca:

Strat ni
Real

3
2

Uma
n

Metoda de colectare a informaiilor a fost interviul direct/Chestionar

Online realizat la locul de munc i s-a desfurat n perioada 15-19 decembrie.
La elaborarea chestionarului am utilizat procedeul structurat de
prezentare a ntrebrilor i am inut cont de principiile generale ale ntocmirii unui
astfel de instrument de culegere a informaiilor. O prim problem este stabilirea
lungimii chestionarului. Am dorit ca numrul de ntrebri s nu fie prea mare avnd
n vedere c interviul s-a desfurat la locul de munc n timpul programului. Pe de
alt parte am evitat ntrebrile delicate, ntrebrile plasate la nceput sunt uoare i
privesc activitatea i problemele curente ale respondentului. ntrebrile dificile le-am
plasat la mijlocul chestionarului, moment n care respondentul s-a familiarizat cu
modul de desfurare a interviului dar nu este prea obosit. La sfrit am plasat
ntrebrile de identificare care mi-au permis verificarea reprezentativitii
eantioanelor i evidenierea factorilor de influen.

Chestionarul este urmtorul:

CHESTIONAR

Prin acest chestionar ncercm s surprindem concepiile

despre via, atitudinile i relaiile sociale ale tinerilor. Datele obinute vor
fi utilizate doar n scop tiinific, fapt pentru care v rugm s rspundei
sincer ntrebrilor din acest chestionar

1.

Evaluati pe o scala de la 1 la 10 cat de multumit sunteti de specializarea aleasa(1-foarte nemultumit, 10foarte multumit)

2.

Intenionezi ca dup terminarea liceului s-i continui studiile :

1 .da
2. nu
3.

n ce form de nvmnt vrei s-i continui studiile:

1. universitate
2. colegiu
3. post-liceal
4. alta
4.

Ce profesie i-ar placea sa ai?

1.medic
2.economist
3.jurnalist
4.profesor
5.alta
5.
n funcie de importana pe care o au pentru dumneavoastr urmtorii factori, n vederea alegerii
urmatorului program de studiu, acordai calificative:
Plan nvmnt

Foarte putin important

Putin important
Moderat
Important
Foarte important
Numr de locuri la buget

Foarte putin important

Putin important
Moderat
Important
Foarte important
orma de admitere

Foarte putin important

Putin important
Moderat

Important
Foarte important
Concurena

Foarte putin important

Putin important
Moderat
Important
Foarte important
Compatibilitatea cu programe de studii din strintate

Foarte putin important

Putin important
Moderat
Important
Foarte important

6.

n cele ce urmeaz vom enumera cteva calitii cu ajutorul crora te po i autoevalua. Te rog s acorzi o
nota de la 1 la 10 urmatoarelor caliti:
Indulgent
Prietenos
Rational
Creativ
Independent
Orator
Politicos
Saritor
Afectuos
7. Eti de acord cu urmtoarele afirmaii( de la 1 la 5)
Le sunt dator priniilor
Societatea incearca sa faca cat mai multe pentru tineri
E dificil sa imi inteleg parintii
Nu ascult experintele altora,ma bazez pe ale mele
nv mai multe de la prietenii de vrsta mea,dect de la prinii mei
Prinii mei se amestec totdeauna n lucruri care n-ar trebui s priveascPu ini adul i inteleg problemele
tinerilor
8. Ce i place s faci in timpul tu liber?(rspuns multiplu)
Plimbari in oras (parcuri, pub-uri, cinema, mall-uri etc
S te uii la tv;
Activitati fizice;
S te uii la un film;
S te ntlneti cu pretenii;
Activitati culturale vizitare muzee, opera, teatru;
S navighezi pe internet.
9. S presupunem c ai nevoie de bani .Este cineva la care s poi apela n afar de prin i?
(Relatie,Sex,Varsta)

10. Dac ai o problem personal cu cine poi discuta?

Prieteni

Rude

Parinti

Nu am cu cine

11. Ce apreciezi cel mai mult la un prieten? (mai multe rspunsuri posibile)

1.sinceritatea;
2.umor;
3.saritor;
4.inteligena;
5. loialitatea;
5. persevereta;
12. n ct timp crezi c se va ntampla sau s-au ntamplat
urmtoarele aciuni:
s-a
intmpl
at

1-4
ani

5-6 ani nicioda

t

1.S plec pe banii mei intr-o excursie

2.S fumez
3.S consum buturi alcoolice
4.S locuiesc cu prietenu/a
5.S-mi ctig proprii mei bani
6.S ma cstoresc
7.S-mi incep viata sexual
8.S m mut din casa parinteasc,s fiu
pe cont propriu
13. Care dintre afirmaiile de mai jos se potrivesc familiei tale:

n familia mea
1. ntotdeauna tata decide;
2. Deciziile cele mai importante ntotdeauna sunt luate de prini;
3. n luarea unei decizii importante se ine cont i de prerea noastr;

4. Toate deciziile sunt luate mpreun cu toi membrii familiei;

5. In luarea deciziilor nu se tine cont de parerea mea.
Care este statul profesional al tatlui tu?

1.patron;
2.salariat,in bugetar;
3.salariat,in privat;
4.pensionar;
5.omer;
13.Care este statul professional al mamei tale?
1.patroan;
2.salariat,in bugetar;
3.salariat,in privat;
4.casnic;
5.omer;
14. Care este nivelul cel mai nalt de colarizare atins de mama ta?
1

1-8 clase

coala
profesional

Liceu

coala
posticeal

nvatamant
superior

15. . Care este nivelul cel mai nalt de colarizare atins de tatl tu?
1

1-8 clase

coala
profesionala

Liceu

coala
posticeala

nvatamant
superior

16.Media dumneavoastra pe anul trecut :

1.Intre 5-7

2.Intre 7-8

17. Profilul:
18.Sexul respondentului:
1.Feminin
2.Masculin;
19.Vrsta n ani mplinii:.
20. Locul naterii:

3.Intre 8-9

4.Intre 9-10

1.Urban
2.Rural;

Culegerea, verificarea i prelucrarea datelor

Prima ntrebare Q1 a chestionarului a avut ca scop aflarea nivelului de multumire asupra
specializarii alese.

Putem observa c media acestei variabile are valoarea de 8,46 aceasta reprezentnd
calificativul mediu acordat de respondeni.Tabelul de mai sus conine frecvenele rspunsurilor
pentru variabila ce nregistreaz tipul prerii elevilor cu nivelul de multumire, putem observa c
cei mai muli respondeni au o prere bun despre activitatea de voluntariat, reprezentnd 46,4
din respondeni.Doar 36,6 dintre respondeni au o prere foarte bun i 17,1 au o prere
satisfctoare spre rea. Niciunul dintre respondeni nu a rspuns Nesatifctor la aceast
ntrebare.

A doua intrebare din chestionar Q2 este o intrebare cu raspuns unic si are rolul de a
introduce elevii in tema propusa spre analizare. Nefiind o ntrebare dificil am considerat c este
potrivit pentru stabilirea dialogului ntre operator i respondent sugernd ideea unei conversaii
uzuale.

Conform graficului de mai sus se observa ca toti elevii dupa terminarea liceului, in
proportie de 100%,
intentioneaza sa-si continue studiile.
Intrebarea Q3 este tot o intrebare simpla avand patru variante de raspus.Ea ofera
informatii referitoare la preferintele eleviilor in continuarea studiilor,adica forma de
invatamant.Am facut un grafic la fel ca la prima intrebare pentru a evidentia procentajul
preferintelor.
Conform graficului se observa ca din cei 41 de elevi intervievati 90,2% vor sa urmeze o
universitate,7.1% un colegiu ,2.4% post-licealasi 0% alta forma.

Intrebarea Q4 este tot o intrebare simpla avand sase variante de raspus.Ea ofera
informatii referitoare la preferintele eleviilor in continuarea studiilor,adica profesia.

Conform graficului se observa ca din cei 41 de elevi intervievati 46,3% vor sa urmeze o
profesie de economist,4,9% medic ,2,4% professor,2,4 %jurnalist,17,1% inginer si 26,8 % alta
meserie.

La intrebarea Q5 importana pe care o au pentru dumneavoastr urmtorii factori,

n vederea alegerii urmatorului program de studiu, acordai calificative:

Pentru evaluarea importana pe care o au pentru dumneavoastr urmtorii factori, n

vederea alegerii urmatorului program de studio am folosit media fiecrei variabile obinute din
mprirea ntrebrii iniiale pe variante de rspuns, medie mai mare rezult o poziie mai bun n
clasament.Astfel puem observa un calificativ mediu 3,66 din 5 numarul de locuri la buget de
calificativul 3,63 planul de invatamant ,3.56 pentru planul de invatamant i 6,51 pentru
compatibilitatea cu programele de studii din strainatate si 3.44 pentru concurenta.

Evalund individual fiecare variabil putem observa c pentru variabila planul de

invatamant 36,6% dintre respondeni au oferit calificative ntre foarte putin important si
moderat,iar restul de 56.1 intre important si foarte important. Pentru variabila numar de locuri la
buget 41.1% dintre respondeni au oferit calificative ntre foarte putin important si moderat i
58.5 intre important si foarte important, variabila forma de admitere 41.5% au oferit calificative
ntre foar putin important si moderat si 58.5% intre important si foarte important. Pentru
concurenta 41.5% au oferit calificative ntre foarte putin important si moderat si 58.5% intre
important si foarte important.Pentru compatibilitatea cu programele de studii din strainatate
43.9% au raspuns intre foarte putin important si neimportant(are valoarea cea mai mare) si
56.1% intre important si foarte important.

La intrebareaQ6 Autoevaluarea

In urma aplicarii mediei respondentii se vad a fi afectuosi,datorita mediei(7,93),iar cei mai

putin se gasesc creative( cu o medie de 6.61)

Evalund individual fiecare variabil putem observa c pentru variabila indulgent intre
notele 1 si 5 avem 29.3% dintre respondeni au oferit calificative ntre foarte putin important si
moderat,intre 6 si 8 de 39% ,iar intre 9-10 31.8%. Pentru variabila Rational 19.5% dintre
respondeni au oferit calificative ntre 3-5 i 12.2 pentru 6+7 si 44% pentru 9+10.

La intrebarea Q7 Eti de acord cu urmtoarele afirmaii:

Concluzia pe care o puteam trage este ca majoritatea elevilor sunt de parere ca datoreaza
foarte multe parintilor. De acord sunt 20 de elevi(43,9%),2dezacord,restul ramanad indiferenti.

Evalund individual fiecare variabil putem observa c pentru prima afirmatie 56% dintre
respondeni au oferit calificative ntre 1 i 4 ,iar restul de 44% nota 5, pentru a doua afirmatie
51% dintre respondeni au oferit calificative ntre 1 i 2 i doar 49% 3 i 5, afirmatia 3 75% dintre
respondenti au oferit calificative intre 1 si 3,iar restul de 25% intre 4 si 5.

La intrebarea Q8 e i place s faci in timpul tu liber?

Aceasta intrebarea are ca scop aflarea preferintelor elevilor in cea ce priveste petrecerea
timpului liber.

Din elevii intervievati 90% prefera sa se plimbe,29% prefera sa se uite la televizor,49%

prefersa sa faca activitati fizice,68% prefersa sa se intalneasca cu prietenii,49% prefera sa
navigheze pe internet,85% prefera sa se uite la un film iar 76% prefera activitatile culturale.

Pentru intrebarea Q9 s presupunem c ai nevoie de bani .Este cineva la care s poi

apela n afar de prini?
Am codat raspunsurile si am obtinut urmatoarele date.

Analizand datele obtinem urmatoarele: 31,7% dintre respondent apeleaza la prieteni,

14.6% apeleaza la iubiti,12.2% respondent apeleaza la sora,9.8% apeleaza la matusi.

Analizand datele din R9_2 obtinem:56% sunt de sex feminine si 44% de sex masculine.

Analizand datele din R9_3 obtinem: 14.6% au 20 de ani,14.6% au 18 ani,9.8% au 30 si 25 de ani.

La intrebarea Q10 Daca ai probleme cu cine poti discuta? observam ca 53.7% vor
discuta cu prietenii,2.1% cu alte rude si 43,9% cu parintii.

La intrebarea Q11 Ce apreciezi cel mai mult la un prieten? respondentii au

spus ca:

85.4% apreciaza sinceritatea,75.6% din ei apreciaza loialitatea si 56.1% daca este saritor.
La intrebarea Q12 In ct timp crezi c se va ntampla sau s-au ntamplat
urmtoarele aciuni:

Dintre respondeni 78% au cconsumat bauturi alcoolice,iar restul de 7,3% cred ca vor face asta
in 1-3 ani,4-7 ani sau niciodata.
Dintre respondenti 46.3% nu vor fuma niciodata,43.9% au fumat,7.3% cred ca vor fuma in
urmatorii ani.

Din respondent: 7.3% locuiesc

cu prietenul/prietena,54%
preconizeaza ca se vor muta in
4-7 ani,iar 34% in 1-3 ani.
Dintre respondent :78% cred
ca se vor casatorii in 4-7
ani,14.3% in 1-3 anisi 7.3%
niciodata.
Dintre respondent: 56% si-au
castigat proprii bani,29.3% in
1-3 ani si 14.6% in 4-7 ani.

Dintre repondenti: 58.5% si-au

inceput viata sexual,31.7% in
1-3 ani si 9,.8% in 4-7 ani.
Dintre respondent:22% s-au
mutat, 49% intr 1-3 ani,29%
intre 4-7 ani.
Dintre respondent: 46.3% au
plecat intr-o excursie cu banii
lor, 42.5% preconizeaza ca vor
pleca in 1-3 ani si 12.2% in 4-7
ani.

La intrebarea Care dintre afirmaiile de mai jos se potrivesc familiei tale respondentii au
ales ,in proportie de 63,4%,afirmatia Toate deciziile sunt luate mpreun cu toi membrii
familiei.La polul opus se gaseste In luarea deciziilor nu se tine cont de parerea mea. cu 2.4%.

La intrebarea Q14 Care este statul profesional al tatlui tu? observam ca:

51.2% din respondent au spus ca tatal lor lucreaza in mediul privat,14.6% au tatal pensioner,22%
lucreaza in sistemul bugetar si 12.2% sunt patroni.

Intrebarea Q15 Care este statul profesional al mamei tale? observam ca:

La intrebarea Q15 Care este nivelul cel mai nalt de colarizare atins de mama ta?
observam ca:
43.9% dintre mamele
respondentilor lucreaza in
mediul privat,26.8% in mediu
bugetar,12.2% sunt casnice.

-41% din mame au absolvit liceul,39% Invatamantul superior,12.2% o scoala postilicealasi 7.3%
scoala profesionala.

La intrebarea Q17 Care este nivelul cel mai nalt de colarizare atins de tatal tau?
observam ca:

-43.9% din tatii respondentilor au absolvit invatamanul superior,26.8% liceul,22% o

scoala profesionala si 7.3% o scoala postliceala.
La intrebarea Q18 Media dumneavoastra pe anul trecut am dorit sa observam media
respondentilor:

La intrebarea Q19 Profilul observam ca:

Intrebarea Q20Sexul respondentului:

Intrebarea Q21Varsta :

Intrebarea Q22Mediul de provenienta:

1. Analiza legturii dintre dou variabile nominale

In SPSS am prelucrat intrebarile Q4 si Q19 pentru a vedea modul in
care profilul elevilor influenteaza profesia pe care ei si-ai dori sa o aiba. Astfel
se observa influenta ridicata a profilului asupra profesiei alese.Dupa cum se
vede nici unul din cei 14 elevi ai profilui matematica-informatica(informatica)
nu si-au ales profesia de profesor sau matematica info-engleza profesia de
jurnalistSe mai poate observa ca 7 dintre elevii profilului real au optat spre o
alta profesie din cele enuntate,in timp ce doar 4 elevii ai profilului uman au
optat spre o alta profesie.

In SPSS am prelucrat intrebarile Q18 si Q19 pentru a vedea modul in

care profilul elevilor influenteaza media pe care acestia o au.

Se observa ca mediile profilul real sunt mai mari decat la profilul uman :10
elevi de la profilul real au medii cuprinse intre 9-10 ,pe cand doar 3 elevi de la
profilul uman au medii cuprine intre 9-10.
Aplicand testul chi square observam ca profilul influenteaza media.
(sig> 0.05)

Putem sa mai analizam daca preferintele de petrecere a timpului

liber sunt influentate sex(Q20) astfel:
Preferinta: sa te intalnesti cu prietenii;

Observam ca elevii de sex feminin prefera mai mult intalnirile cu prietenii

decat elevii de sex masculin.
Aplicand testul chi square observam ca sexul influenteaza preferinta .(sig>
0.05)
Putem sa facem o filtrare dupa variabila pentru a vedea cum
inflenteaza varsta anumite actiuni care s-au intamplat sau urmeaza sa
se intample,actiuni facute prezentate in intrebarea Q12.

Se observa ca 17 din 29 de elevi de varsta de 18 ani si-au inceput viata

sexuala pe cand doar 1 din 5 elevi de varsta de 17 ani si-au inceput-o.

ANOVA
Prin acest test mi propun s vd dac exist diferene semnificative varste n ceea ce
priveste afirmatia(E dificil sa imi inteleg parintii)
Variabila factor care mparte eantionul n 3 grupe:Varsta
Variabila numeric: E dificil sa imi inteleg parintii

Din tabelul Descriptives observm c sunt 5 de respondeni n anul 17 ani, 28 de 18 ani i

8 repondenti de 19 . Media calificativului oferit afirmatie este de 2.4 la 17 ani, 2,46 la 18 ani si
2,63 la 19. Media total este de 2.49.
ANOVA
Ipotezele:
0: 1=
2=
3
1: 1
2
3
- F = 0.053
- Sig. = 0.949> 0.05
Se accept ipoteza nul, care susine egalitatea mediilor i putem afirma c nu exist diferene
semnificative varsta si calificativele date pentru afirmatia E greu sa imi inteleg parintii.

Ipotezele:
0: 12=22=32
1: 122232
Sig=0,838>0,05 ->acceptm ipoteza nul deci varinele sunt egale.

Din tabelul de mai sus datorit valorilor Sig mai mari de 0,05 diferenele sunt nesemnificative.

Calificativele date cresc pe masura ce varsta creste.

Anova 2
Prin acest test mi propun s vd dac exist diferene semnificative varsta si gandirea asupra
compatibilitatea cu programe de studii din strintate

Variabila factor care mparte eantionul n 3 grupe:Varsta.

Variabila numeric: Compatibilitatea cu programe de studii din strintate.

Din tabelul Descriptives observm c sunt 5 de respondeni n anul 17 ani, 28 de 18 ani i

8 repondenti de 19 . Media calificativului oferit compatobolitatii este de 4 la 17 ani, 3.39 la 18
ani si 4 la 19. Media total este de 3.51
Anova

Ipotezele:
0: 1=
2=
3
1: 1
2
3
- F = 0.053
- Sig. = 0.292> 0.05

Se accept ipoteza nul, care susine egalitatea mediilor i putem afirma c nu exist diferene
semnificative intre varsta si importanta data Compatibilitatea cu programe de studii din strintate.
Anova 3
Prin acest test mi propun s vd dac exist diferene semnificative ntre media din ultimul an si
cat de rational este.
Variabila factor care mparte eantionul n 4 grupe:media din ultimul an.
Variabila numeric:Rational

Din tabelul Descriptives observm c sunt 4 de respondeni cu media intr 5-7,6 intre 7-8,
13 intre 8-9 si 18 intre 9-10 . Media calificativului oferit pentru caracteristica rational este de
7.25 pentru elevii cu media intre 5-7, 7.17 intre 7-8 , 7.31 intre 8-9 si 8.17 intre 9-10. Media
total este de 7.66
Ipotezele:
0: 12=22=32
1: 122232
Sig=0,101>0,05 ->acceptm ipoteza nul deci varinele sunt egale.

ANOVA
Ipotezele:
0: 1=
2=
3
1: 1
2
3
- F = 0.535
- Sig. = 0.661> 0.05
Se accept ipoteza nul, care susine egalitatea mediilor i putem afirma c nu exist diferene
semnificative varsta si calificativele date caracteristica rational.

Din tabelul de mai sus datorit valorilor Sig mai mari de 0,05 diferenele sunt
nesemnificative

Teste pentru eantioane independente

1)Folosim ntrebarea legata de sexul respondentului mpreun cu afirmatia este dificil sa
imi inteleg parintii pentru a vedea dac exist diferene de parere.

Persoanele de sex masculine au oferit un calificativ mediu de 1.80,iar persoanele de sex

feminin au oferit un calificativ de 1.67 pentru aceast variant de rspuns.Deoarece n urma
efecturii testului Sig=0,278>0,05 putem spune c se accept ipoteza nul H0: X 1 = X 2 deci
dispersiile sunt egale.
2)Folosim intrebarea legata de media respondentului impreuna cu afrimatia sa te uiti la
tv(ce faci in timpul liber) pentru a vedea daca exista diferente.

Persoanele cu media intre 5-7e au oferit un calificativ mediu de 3,iar persoanele media
intre 7-8 au oferit un calificativ de 2.67 pentru aceast variant de rspuns.Deoarece n urma
efecturii testului Sig=0,276>0,05 putem spune c se accept ipoteza nul H0: X 1 = X 2 deci
dispersiile sunt egale.

c) Folosim intrebarea cu afirmatiasa fumezmpreun cu mediul de reziden al respondentului

pentru a vedea dac exist diferene n parerea cu privire la influena mediului asupra fumatului.

Persoanele cu provenien din mediul urban au oferit un calificativ mediu de 2.80 pe cnd
persoanele ce provin din mediul rural au oferit un calificativ de 2.42.
Deoarece nivelul de seminificaie este de 0,551 mai mare decat 0,05 se accept ipoteza egalitii
dispersiilorH0: X 1 = X 2 .

Testarea ipotezelor privind 2 medii esantioane dependente

Testm diferenele privind nivelul de autoevaluare ca o persoana creativa i sociala

Se respinge ipoteza nula(sig<0.05)

Analiza legturii dintre o variabil numeric i o variabil ordinal.Corelaia rangurilor

Vom studia legtura dintre o variabil numeric, media din ultima sesiune i o variabil
ordinalsa presup ca ai nevoie de banii.La cine poti apela?.Pentru analiza legturii dintre o
variabil numeric i o variabil ordinal se folosesc coeficienii de corelaie a
rangurilor:Spearman i Kendal.

Coeficientul de corelaie Kendal(-0,098) ct i pentru coeficientul de corelaie Spearman

(-0,120),valori care ne arat c exist o relaie inversa slaba semnificativ ntre cele 2
variabile,nivelul de semnificaie este mai mic de 0,05 n toate cazurile fapt ce ntrete afirmaia
anterioar.Concluzionnd putem spune c ntre media din ultima sesiune i Sa presup ca ai
nevoie de banii.La cine poti apela? nu exista valori semnificative.

Analiza legturii dintre dou variabile numerice. Coeficient de

corelaie parametrica
Se va studia legtura dintre dou variabile numerice. Vor fi analizate variabila media din ultima
sesiune i cat de rational esti. Deoarece este vorba despre analiza legturii dintre dou variabile
numerice se va utiliza coeficientul de corelaie parametric Pearson.

Valoarea coeficientului Pearson este de -0,172 ce reprezint o legtur invers slab ntre cele
dou variabile deci nu putem spune c exist corelaie reprezentativ.

Raportul cercetarii
Prin intermediul acestei cercetari am incercat sa surprind cateva conceptii de
viata,atitudini si relatii sociale ale elevilor din clasele a XI-a si a XII-a.
Sondajul a fost stratificat dupa profilul pe care l-au urmat elevii. Astfel am
avut doua straturi: stratul 1-profilul real si stratul 2-profilul uman.
Intrebarile au fost impartite in trei obiective,fiecare obiectiv incercand sa
surprinda anumite aspecte referitoare la orientarea profesionala a
elevilor,autoevaluarea lui si cateva informatii referitoare la parinti.
Am surprins influenta parintilor in orientarea elevilor,modul cum profilul
influenteaza tipul de profesie pe care elevii vor sa o aleaga ,opinii legate de
conceptii asupra vietii familiare si sociale si alte aspecte legate de calitatile cu care
acestia sunt inzestrati.
S-a observat ca toti elevii indiferent de profilul ales vor sa-si continue studiile
alegand majoritatea ca forma de invatamant universitatea. Ca profesie cei de la
profilul uman au optat pentru continuarea studiilor pe aceasi filiera,acelasi lucru
intamplandu-se si pentru cei de la real. Se vede si o crestere a preferintelor elevilor
catre meseria de economist.
De asemenea este evidentiat si faptul ca mediile de la profilul real sunt mai
ridicate decat cele de la profilul uman rezultand faptul ca cei de la acest profil au o
pregatire mai buna pentru viitor decat cei de la celalat profil.
Referitor la autoevaluarea elevilor se observa gradul de prietenie ridicat pe
care elevii il arata. Cea ce mi s-a mai parut interesant a fost faptul ca majoritatea
elevilor la un prieten apreciaza ssinceritatea .
In cea ce priveste problemele personale ale liceenilor, majoritatea prefera sasi discute problemele pe care le au cu prietenii putin fiind aceia care opteaza pentru
a discuta cu parinti sau cu vreo ruda apropiata. Aceeias concluzie se trage si in
problema imprumutului de bani,ei prefera sa se imprumute la un prieten decat la o
ruda.
Urmarind cel de-al treilea obiectiv se observa influenta pregatirii sociale si
profesionale a parintilor in modul de abordare a raspunsurilor elevilor.