Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C UPRINS
1.
INTRO: _____________________________________________________________________________ 3
Cap. I.
1.
2.
3.
Cap. II.
1.
2.
3.
Transpozitia ________________________________________________________________________ 12
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Cap. III.
1.
2.
3.
4.
Materiale Hoya:_____________________________________________________________________ 20
5.
Cap. IV.
Monturi _______________________________________________________________________ 33
Cap. V.
Cap. VI.
TEST: _________________________________________________________________________ 38
Cap. VII.
1. INTRO:
Omul datoreaza aparatului vizual posibilitatea de a controla mediul ambiant si el reprezinta
calea cea mai importanta de transmitere catre creier a informatiilor din jurul nostru. Dupa calculele
cercetatorilor, mai mult de 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.
Pentru a putea discuta despre o senzaie a vederii, va trebui s reuim distingerea obiectelor
unele de altele, adic un grad de iluminozitate ambiental suficient pentru apariia senzaiei
luminoase. Practic, este necesar existena luminii naturale ori artificiale.
Senzatia luminoasa este determinata de radiatiile cu lungimi de unda cuprinse intre 380-780
nm care, atingang ochiul, ajung in totalitate pe retina. Asadar, pentru a fi perceput un obiect este
necesar impulsul extern lumina care traverseaza corneea si cristalinul (suita de procese de
refractie) si strabate corpul vitros, ajungand pe suprafata retinei, care tapeteaza camera
posterioara a ochiului. Retina contine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile conuri si
bastonase. Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina dar, cu exceptia culorilor albastru si verde,
nu pot diferentia culorile. Conurile pot deosebi culorile si maresc claritatea imaginii, dar sunt
nefunctionale in conditii de lumina slaba.
La nivelul retinei (in special zona centrala a acesteia) radiatia luminoasa este selectata si doar
componentele electromagnetice cuprinse in intervalul 375 nm si 780 nm sunt transmise catre
centrul cortical al vederii. Fotoreceptorii retinieni (conuri si bastonase) transforma energia
electrica in energie luminoasa datorita fotopigmentilor ce contin un receptor proteic: rodopsina
(retinen + opsina). Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase
in potential de actiune. Unda declansata este transmisa la cortex, unde imaginea vizuala este
perceputa si analizata, apoi fiind retransmisa o noua unda la retina pentru perceptia finala a
imaginii vizuale.
Ca urmare a studiilor efectuate s-a constatat ca tesuturile oculare absorb diferit radiatiile
luminoase, functie de lungimea de unda a acestora. Retina este cea mai sensibila la lumina albastra
(380-510 nm, cuprinsa in spectrul vizibil), cristalinul este vulnerabil la radiatia ultravioleta UVB
invecinata (280-320 nm), in vreme ce corneea este afectata de radiatia UVC (190-280 nm).
Astazi, constituie o certitudine, fundamentata pe observatiile clinice efectuate in intreaga lume,
faptul ca lumina albastra este una din principalele cauze ale retinopatiilor senile. Trebuie sa luam in
considerare aceasta observatie avand in
Vedere ca aceste fascicule de unda ale spectrului vizibil sunt incarcate cu cea mai mare energie
si ele patrund, nefiltrate de cornee si cristalin, direct in camera posteriora a globului ocular,
atingand tesuturile retiniene.
Cap. I.
1.1. Sclera
Sclera constituie invelisul exterior al globului ocular. Anterior este separata de cornee prin
limbul sclero-cornean, iar posterior se continua cu teaca nervului optic, care la randul sau se
continua cu invelisul creierului. Sclera aprare de un alb sidefiu, dura si rezistenta, care insa este
inca elastica si deformabila la copii, devenind mult mai dura si rezistenta doar la adult
1.2. Irisul
Reprezinta portiunea anterioara a tractului uveal si constituie diafragmul ce permite razelor de
lumina sa treaca (ca la un aparat fotografic ) doar prin deschiderea pupilara.
Irisul este colorat si da astfel culoarea specifica ochilor fiecarei persoane. Se pot descrie ca parti
componente:
radacina irisului care ia parte la formarea unghiului camerian si se continua cu corpul ciliar.
sfincterul pupilar, circular in jurul pupilei, care determina contractia pupilara deci mioza
starea ochiului in lumina diurna
dilatatorul pupilar care prin contractie determina dilatarea pupilei, deci midriaza starea
ochiului in lumina nocturna
1.3. Corneea
Reprezinta partea anterioara si transparenta a globului ocular. Delimitarea fata de sclera se face
printr-o zona de aspect inelar, denumita limbul sclero-cornean.
face parte din dioptrul ocular si asigura convergenta razelor spre macula.
1.4. Cristalinul
Cristalinul este de forma lenticulara biconvexa. Face parte din diafragmul irido-cristalinian. Este
situat imediat in spatele irisului si pupilei, (care de fapt aluneca in timpul miscarilor pe suprafata
cristalinului) si in fata vitrosului.
In mare, aspectul este ca un sac transparent, rotund ovalizat, deosebit de elastic si de
transparent. In timp, prin acumulare neincetata de fibre si prin densificare, elasticitatea, indicele de
refractie si volumul se modifica.
Este unul din constituentii importanti ai dioptrului ocular, alaturi de cornee
Prin elasticitatea sa in functie de tensionarea prin intermediul zonulei, isi poate modifica
curburile si deci valoarea dioptrica. Se realizeaza astfel acomodarea, deci vederea la aproape. Odata
cu avansarea in varsta, scade puterea de acomodare a acestuia, ce duce la aparitia prezbiopiei.
1.5. Retina
Membrana interna a globului ocular, de origine nervoasa, care se intinde de la nervul optic pana
la orificiul pupilar , fiind in contact cu tunica medie.
In retina exista circa 130 de milioane de bastonase (celule responsabile cu vederea diurna sau
nocturna) si circa 6,5 milioane de conuri (sensibile pentru vederea culorilor primare rosu, verde
si albastru). Aceste celule numite fotoreceptori transforma energia luminoasa in energie electrica,
transmisa apoi prin nervul optic la scoarta cerebrala unde se formeaza senzatia de imagine.
2. Ametropii sferice
2.1. Emetropia
In emetropie, razele de lumina paralele sunt focalizate pe retina. Un ochi emetrop este un ochi
sanatos din punct de vedere optic. Un ochi emetrop are o putere totala de aproximativ 60 dpt.
2.2. Miopia
Miopia este un viciu de refractie al ochiului caracterizat prin formarea imaginii in fata retinei .
Aceasta se datoreaza fie unui ochi prea lung, cu axul antero-posterior mai mare decat normal
(miopie axila), fie unei puteri prea mari a sistemului optic al ochiului (miopie de putere).
Miopia afecteaza aproximativ o treime din populatie. Aceasta debuteaza de obicei in copilarie,
crescand progresiv pana in jurul varstei de 18 ani. Miopia este o tulburare a vederii, ce in urma
compensarii poate stagna, insa nu poate regresa.
Miopii acuza vedere ncetosata la distanta, ncearcand sa-si amelioreze vederea ngustnd fanta
palpebrala, ceea ce le da un aspect ncruntat. In schimb miopii au o vedere foarte buna la aproape,
fiind in general meticulosi, foarte atenti la detalii.
Miopia se poate compensa cu lentile aeriene divergente, cu lentile de contact sau prin chirurgie
laser, in cazul unor dioptrii foarte mari.
2.3. Hipermetropia
Hipermetropia este un viciu de refractie al ochiului caracterizat prin formarea imaginii in
spatele retinei. Aceasta se datoreaza faptului ca ochiul are un ax antero-posterior mai scurt decat
cel normal.
Hipermetropia afecteaza aproximativ un sfert din populatie. Copiii si tinerii cu hipermetropie
pot vedea obiectele ndepartate foarte bine, dar au dificultati la vederea celor din apropiere.
2.4. Astigmatismul
Reprezinta o problema vizuala a ochiului cauzata de diferenta de curbura a 2 raze corneene
aflate in plane perpendiculare intre ele. De cele mai multe ori, astigmatismul apare de la nastere,
accentuindu-se in timp. Un ochi astigmat percepe un punct ca pe o pata de difuzie.
Astigmatismul poate insoti miopia sau hipermetropia, in acest caz fiind corectat cu lentile sferocilindrice. Cand astigmatismul nu insoteste nici un viciu de refractie, acesta se corecteaza cu lentile
plan-cilindrice.
Astigmatismul poate fi corectat atat cu lentile aeriene, cat si cu lentile de contact.
2.5. Presbiopia
Reprezinta o scadere a acuitatii vizuale la aproape datorita scaderii capacitatii globului ocular
de a acomoda.
Scaderea capacitatii acomodative a ochiului este un rezultat al inaintarii in varsta ce duce
implicit la scaderea elasticitatii cristalinului. Devine o problema cand restul de amplitudine
acomodativa a subiectului devine insuficienta pentru cerintele sale vizuale zilnice.
Acomodarea reprezinta procesul de marire a puterii dioptrice a ochiului, prin deformarea
cristalinului. Intotdeauna, acomodarea este insotita de un proces conex numit convergenta.
Convergenta reprezinta micsorarea distantei dintre pupile (distanta interpupilara) odata cu
focalizarea obiectelor aflate in plan apropiat.
Simptomele presbiopiei de obicei survin dupa varsta de 40 de ani. Este clar ca presbiopia
depinde de un eventual viciu de refractie preexistent, marimea diametrului pupilar, si natura
ocupatiei persoanei respective. Amplitudinea acomodativa se diminueaza cu varsta. Parerile asupra
valorilor asa-zis normale sunt impartite, dar se pot accepta urmatoarele valori:
VARSTA
AMPLITUDINEA MEDIE
14
12
13
13
16
20
12
24
10
28
32
36
40
44
4.50
48
52
2.50
56
60
1.50
64
1.0
68
0.50
O persoana are strabism atunci cand axa vizuala (linia de privire) a unuia dintre ochi nu trece
prin punctul de fixare. Poate aparea de la nastere sau in urma unui accident.
La strabism, una dintre perechile de muschi responsabila cu miscarea/rotirea globului ocular
are o dimensiune diferita de cea normala, este paralizata, sau forma si dimensiunea orbitei nu este
cea normala. Strabismul trebuie corectat de la varste cat mai mici, pentru a putea fi neutralizat.
Strabismul poate fi corectat prin tratamente orto-optice in copilarie, chirurgical, sau efectul
optic nemultumitor (diplopia) poate disparea prin corectia cu lentile prismatice.
Cap. II.
1. Clasificarea lentilelor
n optic, lentila este o pies realizat dintr-un material transparent (sticl, material plastic,
etc.), cu dou suprafee opuse n general curbe, folosit singur sau mpreun cu alte piese similare
pentru a concentra sau diverge lumina i a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazeaz pe
fenomenul de refracie a luminii, adic schimbarea direciei de propagare a acesteia la trecerea
dintr-un mediu transparent n altul.
n limba romn cuvntul "lentil" provine din francez, unde lentille nsemna iniial linte (o
plant ale crei semine au o form plat uor bombat), iar apoi a fost folosit i pentru a desemna
piesa optic avnd aproximativ aceeai form.
1.1. Istorie
Lentilele, ntr-o form sau alta, snt produse i folosite de om de cteva mii de ani, dar prima
meniune o gsim n Grecia Antic, n comedia "Nephelai" (Norii) a poetului Aristofan, care vorbete
despre o lentil convergent folosit la a da foc unui obiect concentrnd razele soarelui pe acesta.
Pliniu cel Btrn (23-79) scrie c mpratul roman Nero folosea o bucat de smarald cu suprafeele
concave pentru a urmri luptele de gladiatori, probabil pentru c suferea de miopie. Matematicianul
persan Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de optic, n care discut despre rolul
cristalinului ochiului n formarea imaginilor pe retin. Lentilele au nceput s se rspndeasc abia
dup inventarea ochelarilor, probabil n Italia, la sfritul secolului al XIII-lea.
Aceste lentile pot fi plan convexe, biconvexe sau menisc convexe. Caracteristica lor este ca
produc convergenta razelor de lumina intr-un focar F situat dincolo de lentila. Doar raza care trece
prin axa optica nu este deviata. Lentilele convergente corecteaza hipermetropia, presbiopia si
afakia.
lentile prismatice deviaza axa vizuala catre baza - imaginea se deplaseaza catre varf .
Axarea se va face in functie de directia baza varf. Notatii : BAZA TEMPORAL ,BAZA NAZAL,
BAZA SUS , BAZA JOS
Focarele lentilei snt acele puncte n care se concentreaz (sau din care diverg) razele de lumin
care vin ntr-un fascicul paralel orientat dup axa optic.
Distana focal este distana dintre lentil i focar.
Puterea optic este inversul distanei focale exprimate n metri. Unitatea de msur a puterii
optice este dioptria, egal cu m1. Lentilele convergente au puterea optic pozitiv, iar cele
divergente negativ.
Centrul optic- reprezinta punctul in care nu exista nici un fel de aberatie.
Dioptrimetru: mijloc de msurare utilizat la msurarea puterii frontale i a puterii
prismatice ale lentilelor de corecie a vederii, la orientarea i marcarea lentilelor i la verificarea
corectitudinii poziionrii acestora n montur.
3. Transpozitia
Uneori este nevoie sa transpunem o notatie pentru o lentila sfero-cilindrica in forma de cilindru
plus sau forma de cilindru minus si invers. Cele doua forme sunt doua feluri de a exprima aceeasi
valoare de lentila.
Reguli de transpozitie:
Valoarea numerica a noii sfere va fi egala cu suma algebrica dintre valorile numerice ale sferei si
cilindrului initial ;
Valoarea numerica a noului cilindru va ramane intotdeauna aceeasi, dar cu semn schimbat;
12
Axul cilindrului transpus este intotdeauna opus cu 90 axului cilindrului initial, dar ramane in
intervalul 0-180.
Exemplu: -2,50 sf () + 5,50 cyl Ax 90
+3,00 sf () -5,50 cyl Ax 180
In acest caz, se pot verifica puterile pe cele 2 axe:
La 90, puterea totala a ochiului este de 57 de dioptrii, pe cand la 180 este de 62,5 dioptrii.
Compensarea se poate face in acest caz, atat cu cilindru negativ, cat si cu cilindru pozitiv.
Sistemul folosit in sistemul medical din Romania pentru prescriptia lentilelor sfero-cilindrice se
numeste TABO:
D - distanta vertex
Prin schimbarea pozitiei lentilei corectoare fata de ochi, planul focal al lentilei se poate misca
dincolo de planul retinei ochiului. Daca se foloseste o lentila corectoare mai puternica, cum ar fi
cazul afakiei (dupa operatia de cataracta) o mica modificare de pozitie a lentilei poate produce o
incetosare considerabila a vederii (prin schimbarea distantei vertex si implicit a intregului sistem
de corectie).
5. Aberaii optice
Lentilele sferice simple prezint o serie de defecte care mpiedic folosirea lor ca atare n cele
mai multe aplicaii. Pentru corectarea lor se folosesc fie lentile asferice, fie, cel mai adesea, lentile
compuse al cror calcul este n general extrem de complex.
15
5.2. Coma
Aceast aberaie care apare chiar la o lentil simpl asferic, deci calculat s focalizeze exact
un fascicul paralel venind pe direcia axei optice a lentilei. Atunci cnd fasciculul paralel de lumin
face un unghi nenul cu axa lentilei imaginea obinut nu mai este un punct luminos, ci o pat de
lumin de forma unei comete. Efectul este cu att mai puternic cu ct unghiul cu axa optic este mai
mare.
6. Distorsiunile imaginii
Adesea, un obiect cu muchii drepte va da prin lentil o imagine n care aceste muchii snt
curbate, fie toate spre axa optic, fie toate spre marginea cadrului. Acest fenomen se datoreaz
faptului c relaia dintre unghiul de intrare n lentil (unghiul dintre raza venit de la un punct i
axa optic) i unghiul de ieire (dintre axa optic i imaginea punctului respectiv) nu este liniar. n
funcie de sensul abaterii de la neliniaritate, imaginea unui dreptunghi va deveni fie n form de
"butoia" fie de "perni".
16
6.2. Astigmatism
n mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie s fie tot un punct. n practic, lentilele reale
(inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o form perfect, i deci imaginea unui punct este o pat
luminoas cu att mai mare cu ct efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta
folosind lentile cilindrice.
greu casante
usor casante
mai usoare
mai grele
Sticla minerala
Indice standard
1,5
1,5
Indice mediu
1,6
1,6-1,7
Indice inalt
1,7
1,8-1,9
17
Lentilele bifocale corecteaza ochiul la doua distante, fiind folosite in corectia presbiopiei. De
regula, se aleg ca si campuri vizuale corectate cele de aproape si distanta, insa, este posibila corectia
cu o lentila bifocala a zonei de intermediar impreuna cu cea de aproape sau distanta.
18
Cap. III.
Hoya Electro-optics
Semiconductori, aplicaii PC/memorii DRAM, filtre foto, display-uri LCD, medii optice de stocare
a informatiei(discuri pt HDD-uri), etc.
Hoya Photonics
3. Design-uri Hoya:
19
4. Materiale Hoya:
Comparatie a proprietatilor materialelor
Materialul lentilei
CR-39
PNX
Poly
Eyas
Eynoa
Eyvia
Indice de refractie
1.50
1.53
1.59
1.60
1.67
1.74
Valoare Abbe
58
43
34
41
31
31
Densitate (g/cm3)
1,32
1,11
1,21
1,32
1,37
1,47
UV (nm)
330
395
395
390
390
400
10/20
60/65
<60
60/80
60/80
60
Performantele optice sunt la fel de ridicate, oferind vedere naturala a culorilor si un contrast
imbunatatit, in conditiile unei protectii UV 100%.
Disponibil in Nulux Eyvia 1,74, Nulux EP Eyvia 1,74 (lentile monofocale), Hoyalux iD
MyStyle Eyvia 1,74, Hoyalux iD Lifestyle Eyvia 1,74.
Subtiri si Elegante
Cerinele actuale ale purttorilor sunt orientate ctre confort si plcerea de a exprima propria
personalitate prin intermediul ochelarilor cu un design estetic si la mod. Usoare si foarte estetice,
lentilele Eynoa 1.67 respecta pe deplin aceste cerinte adugnd un plus de elegant si originalitate.
Rezistente si Flexibile
Lentilele fabricate din matenialul Eynoa 1.67 sunt caracterizate pnintr-o excelent elasticitate.
Rezistente si fiexibile, lentilele se adapteaz in perfect sigurant ramelor de tip fir sau surub
oferind att montatorului cat si purtatorului garantia unui produs premium, cu o durat extins de
utilizare
Perfectiune Optic
Eynoa 1.67 detine o rezistenta termica de exceptie, un factor cheie atunci cnd vorbim de
calitatea optic a lentilelor. Temperaturi de 100C sunt specifice proceselor de colorare a
lentilelor sau de aplicare a tratamentelor. Datorit rezistentei sale termice, Eynoa pastreaza
performanele optice indiferent de fluctuatiile de temperatura intlnite att in procesele de
productie cat si in mediul natural. In plus, Eynoa asigur un nivel maxim de absorbtie UV, protejnd
ochii de efectele nocive produse de radiatiile ultraviolete
Gratie posibilitii de aplicare a noului tratament antireflex Super Hi-Vision, lentilele Eynoa
devin cea mai sigur si durabil optiune, pentru pacientii ale cror prescriptii au valori dioptrice
medii si mari. Fie c aleg lentile monofocale sau progresive, purttorii se vor bucura in egala
21
msur de confortul, eleganta i siguranta lentilelor, asigurate de cel mai inalt standard de calitate
Hoya.
Eynoa se distinge in rndul materialelor organice cu indice de refracie similar, printr-un design
foarte estetic, o rezistent termic sporit, o perfect combinare cu tratamentele antireflex aplicate
si o flexibilitate excelent, gratie creia lentilele pot fi montate in orce tip de ram.
4.5.
CR-39
22
Cod - HC
Cod HVA
Complex de tratamente:
a) Tratament de durificare
6 straturi de antireflex cu efect de reflex rezidual pe suprafata lentilei de nuanta albastra
mareste transmisia luminii pana la 99,3 %
b) Tratament anti-static
micsoreaza aderenta particulelor de praf la suprafata lentilei
c) Tratament hidrofob
micsoreaza aderenta particulelor de apa la suprafata lentilei (unghiul de contact: 70),
contribuind la dezaburirea mai rapida a acestora.
Beneficiaza de garantia unica Hoya de 2 ani, in conditii de utilizare normala.
Cod - VP
23
COD SHV
tratamentului de durificare
tratamentului antireflex
a) Impermeabilitate la ap
Datorit unui unghi de contact optim, picturile de ap au o aderenta scazuta pe suprafaa
lentilei.
Cmpul vizual nu este obturat de picturile de ap, chiar i cnd purttorul merge prin
ploaie.
g) Disponibilitate
Incepand cu 10 iulie 2006, tratamentul Super Hi-Vision devine disponibil si pentru purttorii
din Romnia. El reprezint o propunere de valoare pentru cIientii magazinului dumneavoastr de
optica, find aplicat standard sau opionaI pentru o gam Iarg de lentile fabricate din materialele
premium: Eyvia 1.74, Eynoa 1.67 si Eyas 1.60, CR-39 1.5
Prin inovatia In domeniul tehnologiei de productie a tratamentelor de suprafata pentru lentile
organice, Super Hi-Vision rspunde cerintelor actuale purttorilor de ochelari, oferind confortul si
siguranta mult asteptate.
Beneficiaza de garantia unica Hoya de 3 ani, in conditii de utilizare normala.
COD HVLL
a) Duritatea tratamentului
HiVision LongLife se remarca prin cea mai inalta rezistenta la zgarieturi oferita de un tratament
pe material organic, fapt ce reduce semnificativ posibilitatea zgarierii lentilelor. Datorita duritatii
sporite a tratamentului HiVision LongLife, reprezinta cel mai rezistent tratament antireflex
disponibil in prezent in piata de profil.
b) Tratamentul antireflex
Reflexiile suparatoare de pe suprafata lentilelor au ca efect un aspect estetic neplacut. Totodata
reflexiile pot cauza deopotriva iritare si oboseala oculara.
Tratamentul HiVision LongLife elimina reflexiile iritante ce apar in special, in timpul utilizarii
computerului si in medii iluminate artificial, conferind relaxare vizuala, protectie optima si, nu in
ultimul rand, o tinuta estetica.
25
d) Proprietatile antistatice
Curatarea lentilelor poate determina o incarcare electrostatica a suprafetelor lentilelor, fapt ce
atrage praful. HiVision LongLife are proprietati antistatice conferind o vedere clara in orice
circumstante.
Beneficii pentru purtator:
vedere clara pentru mai multa vreme datorita rezistentei sporite la zgarieturi
5.2. Fotocromic:
Oferind totodata protectie la intensitatea luminii, cat si la radiatiile ultraviolete, lentilele
fotocromatice reprezinta o solutie perfecta pentru purtatorii sensibili la lumina solara.
a) Monofocal
b) Progresiv
27
28
Cap. IV.
1.2
Lentile avansate pentru citit cu regresie -1.50 dpt cu un design asferic si asimetric fiind
executata cu tehnologia True Form oferind o imagine naturala , profunzime sporita a campului
vizual si o pozitie naturala a capului in timpul lucrului la calculator
Materiale de baza disponibile: Organic 1.50 si Eyas 1.60 acesta din urma este ideal pentru rame
tip fir sau surub, pentru realizare montajului fiind necesara inaltimea minima a ramei 24 mm
Definirea diametrului necesar in functie de DP pentru aproape. Pentru comanda specificati
corectia pentru aproape.
Recomandare HOYA: cea mai mare aditie de pana la 2,25 dpt
1.3
1.4
Lentilele sunt construite astfel incat sa puteti citi confortabil si sa pastrati acelasi confort si
vedere clara atunci cand ridicati privirea si priviti monitorul. Sunt ideale pentru vederea de
aproape si distanta de lucru de pana la 4 m respectiv 2m fiind realizate cu ajutorul tehnolodiei ID
FreeForm si avand cel mai larg camp vizual posibil la distanta intermediara de lucru si vedere clara
in toate directiile fara a fi limitat de valoarea aditiei.
Materiale de baza: Organic 1.50, Eyas 1.60 si Eynoa 1.67 acestea din urma fiind ideale pentru
rame tip fir sau surub datorita rezistentei sale la tensiuni de pana la 82 KgF, pentru montaj sunt
necesare marcarea proiectiei pupilare pentru distanta si o inaltime a ramei de cel putin 30 mm
Pentru comanda specificati dioptria de distanta si aditia. OBLIGATORIU utilizare METS
(optimizarea grosimii la margine a lentilei dupa o forma predefinita - aceasta optiune este oferita
gratuit pentru toata gama de lentile minerale sau organice la comenzile speciale)
30
Cap. V.
L ENTILE P ROGRESIVE
Ochelari progresivi sunt de regula recomandati presbitilor, adica celor care au nevoie de un
ochelar pentru citit si un alt ochelar pentru distanta. Persoanele carora le sunt recomandati
ochelarii de citit au peste 40 de ani si nu mai pot citi clar la distante mici fiind nevoti sa intinda
mana pentru a vedea clar, lucru ce este un disconfort bineinteles. Ochelarii cu lentila progresiva
sunt realizati pentru a nu mai fi nevoie sa se poarte doua perechi de ochelari pentru ca pe aceeasi
lentila sunt situate atat dioptriile de distanta cat si cele de citit. Ba mai mult pe aceasta lentila exista
si dioptrii pentru a vedea la distante intermediare.
Atunci cand este prezentat ochelarul progresiv drept un instrument cu care se poate vedea clar
la toate distantele majoritatea persoanelor nu inteleg ca ochelarul este doar un obiect la care ei ca
persoana trebuie sa se adapteze. Altfel spus ochelarul progresiv este realizat in asa fel ncat privind
drept in fata sa putem vedea clar la distanta. Pentru a vedea obiectele aflate la distante mai mici
trebuie s coboram ochii pe lentila pana cand imaginea devine clara. Atunci cand se doreste sa se
citeasca se priveste prin partea de jos a lentilei unde este dioptria maxima de citit. Daca este nevoie
se ridica usor capul pentru a facilita ochiul sa ajunga mai usor in zona cu dioptria pentru citit. La
inceput pare greu dar odata ce ati ajuns sa va acomodati cu ei devin un instrument ce efectiv va
usureaza viata. Ochelarii progresivi ofera vedere clara la toate distantele cat si la calculator si
elimina nevoia de a purta doi ochelari. Tocmai de aceea compania HOYA vine cu produse de ultima
generatie in sprijinul consumatorului.
32
Cap. VI.
M ONTURI
1.1. Clasificare:
1.1.1. Dupa material :
tip intreg
33
b) Montura plastic.
Practic nu exist restricii datorit diversitii de forme ale calibrului respectiv al canalului
monturii.
b) Morfologia capului.
Montura trebuie s asigure confort i stabilitate. Se acord atenie formei pomeilor (montura
nu trebuie s se sprijine pe pomei). Se acord atenie i arcadei sprncenelor )partea de sus nu
trebuie s ating pn la montur) i de forma tmplelor.
c) Utilizarea ochelarilor.
Monturile copiilor trebuie s permit cmp vizual n sus mai mare. Forma monturii pentru copii
nu este montura pentru adult modificat la scar. Copii au obraji mai buclai i pielea mai
sensibil. Montura nu trebuie s ajung la pomei. Monturile pentru copii trebuie s fie uoare, cu
lentile din plastic. Ele trebuie s fie bine fixate pe cap. Se recomand monturi cu brae elastice sau
flex.
d) Estetica i moda.
Pacientul este un client care se intereseaz de mod, dar nu admite excentriti.
e) Forma feei.
Avnd faa pentagonal montura se alege cu contururi marcante. Se accentueaz mai ales
partea de sus a monturii. Braele se prind n partea de sus pn spre mijloc. Montura trebuie aleas
astfel nct s ndulceasc ce este aspru i s nspreasc ce este moale. Trebuie s se respecte
sprncenele care particip la forma feei.
Montura trebuie s asigure o distan ochi-lentil de 15-15 mm, dac morfologia capului
permite.
Limea total a feei monturii trebuie s fie cuprins ntre dimensiunile intervalului
temporal mediu i dimensiunile intervalului aurricular (I temporal=137 mm).
Vzut din profil, braul monturii (montat pe cap) trebuie s fie ct mai orizontal.
Braele nu trebuie s fie deprtate de tmple, dar nici s nu preseze prea tare.
Montura trebuie s asigure distane speciale ntre cele dou lentile i ochi.
35
37
38