DANILET, VASILICA-CRISTI ‘Studi: Universitatea Alexandru loan Cuza” din lagi, Facultatea de Drept (1998); Universitatea de Vest din Timigoara, Curs de studi aprofundate in domeniul Stiinje penale” (2001); Universitatea ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, master ,tinte penale si criminalistiea” (2002) si Studit doc torale in cadrul Facultiii de Drept; doctor in drept (2013). Activitate: judecator (1998-prezent); preparaior la materile penal ~ partea special si procedurd penala, Universitatea ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002-2004); consilier al ministrului_justjiei (2008-2007); formator la TInstitutal Najional al Magistraturit in domeniul Etied si deontologie” (2008-prezent); membra ales in Consiliul Superior al Magistraturii (2011-prezent); comunicarea ,Vietima infractiunii — acuzator in. procesul penal” laa 16-2 sesiune stinjificd anuali a Academiei Romane ~ filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie ,George Barit”, Departamentul de cer- ccetari socio-umane, Cluj-Napoca (2008); comunicarea ,Principiul disponibi- Titi in procedura plangerii prealabile” in cadrul manifestaritInsttuiijuri- dice contemporane in contextul integrarii Romdniei in U.E.”, editia a Il-a, ‘organizata de Universitatea Roméno-Americand, Bucuresti (2008). Publicafii: sapte cari in calitate de unic autor si alte ase in calitate de Ccoautor, intre care ,Coruptia si anticoruptia in sistermul juridie” (2009); wMedierea ~ standarde si proceduri" (2009); ,Arestarea. indrumar pentru practicieni” (2013); Admiterea Ia INM si in magistratura 2013. Ghid practic: intrebiri, legislaie, teste” (2012, 2013), .Concurs de admitere ta INM si MAGISTRATURA. Proba 3. Interviul. Etiet si deontologie Judiciara” (2013, 2014); .Ghid de mediere penal” (2014); peste 30 de studi in materie penalA, in calitate de autor, publicate in ,Dreptul”, ,Revista de Drept Penal", ,Curierul Judiciar”, Revista Medierea”, .,Themis”, -sPro-Lege”, ,Studia Universitatis Babes-Bolyai, lurisprudentia’ Premii si distinegii: premiul de excelenta pentru activitatea in reforma justifies, acordat de publicayia Gardianul de Transilvania si Banat in cadrul Galei Premiile Media de Excelenya (2008); premful pentru cel mai apreciat judecator de la Tribunalul Cluj, acordat de Baroul Cluj (2009); premiul de ‘excelenfa acordat de Editura Universitard pentru lucrarea ,Ghid de mediere” (2010); diploma de onoare acordati de Consiliul de Mediere (2013); diploma de onoare 3i ttlul de ,Ambasador al Medierii" acordat la Gala Mediatorilor organizaté de Consitiul de Mediere si Centrul International pentru Solujionarea Disputelor ~ Roménia (2013). Cristi Danileg Concurs de admitere INM si MAGISTRATURA 2014 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal + @fS Editura C.H. Beck Bucuresti 2014AVERTISMENT! | -Avind in vedere ampoares Waid de Tenomenul ftoeopirlersilr de specia- that: mai ales in domeniul Dept avagem ata, posvt an. 1 gi 140 din gear 11986 privind rept de tr dept conene,reproducreaopeeior Sata produslorpurdoare de deprurtconexe,dactrespetivaroproducere a ost ‘fect rd autrizarea sau consimmantl tual dreptuior recunoscute de {epen menfemal, constiuie ifacune Se pedepsege cu Incisoare sau cu amend Pn repreducere, conor leg se inlege reales, itera sau paral, aurea | Gra mat mute cop ale uel per, erect seu indies temporer of permanent, pin oie miloac sub crce tora, LL Nu va faceti partasi la distrugerea cartii! Editura CH. Beck este acredi cedituri cu prestgiu recunoscut Concurs de admitere INM si MAGISTRATURA 2014 Proba 1. Grile. Penal si Procesual penal Copyright © 2014 ~ Editura C.H. Beck ‘Toate drepturilerezervate Editurii C-H. Beck Nicio parte din aceastéIucrare nu poate fi copistafird acordul scris al Edituri CH. Beck, Drepturile de distribuyie In srainatate apartin ih CNATDCU si este consideratd -xclusivitate editui Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniel ANILET, CRISTI Concurs de admitere INM si magistratur Grile, Penal si Procesual penal / Cristi Danilet. - Bucuresti : Editura CH. Beck, 2014 ISBN 978-606-18-0365-1 343(498)(079.1 Fditura C.H. Beck Sir. Serg. Nutu Ion nr. 2, sector 5, Bucuresti Tel (021.410,08.47; 021.410.08.09: 021.410,08.73; 021.410.08.46 Fax: 021.410.0848 E-mail: — comenzi@beck.t0 Redactor: Laura Marinescu Tehnoredactor: Catslin Manta Pref nnn vir Tematica si bibliografia concursului de admitere la Institutul ‘magistraturd, National al Magistraturii si de admitere sesiunea august-octombrie 2014 Partea I. Grile: Drept penal. Partea general Raspunsuri grile... nw AT Partea a Il-a. Grile: Drept penal. Partea speciala... Partea a Ila, lle: Drept procesual penal, Partea general Raspunsuri grile. Partea a IV-a, Grile: Drept procesual penal. Partea special... 115 Raspunsuri gril. 141Partea I. GRILE Drept penal. Partea general 1, Sunt sanctiuni de drept pen: a. pedepsele si misurile educative; b, masurile preventive, masurile de siguranfi, masurile edu c. pedepsele, masurile educative si masurile de sigurant 2. Legea penal nou: a. se aplica retroactiv atunei cand dezinerimineaza; b. se aplicd retroactiv atunci cand legea penala veche este mai blanda; c. nu se aplicd retroactiv niciodata, conform principiului active- titi legii penale reglementate de art. 3 C.pen. 3. Legea penal mai favorabild se aplica: a. cand, dupa ramanerea definitiva a hotardrii de condamnare, intervine o lege care prevede 0 pedeapsa mai grea decit cea apli- cat de judecator; b. in cazul infractiunii continue, dacd momentul incetarii ni sau inactiunii survine ulterior intrarii noi legi in vigoare; c. cand, de la data comiterii faptei pnd la judecata definitiva a cauzei, intervin mai multe legi penale. 4, Legea penal mai favorabili a. se aplica facultativ in cazul pedepselor definitive; b. se aplica chiar daca dispozitiile penale mai favorabile au fost cuprinse in acte normative declarate ulterior savarsirii faptei ca neconstitutionale, daca in timpul cnd acestea s-au afla au cuprins dispozitii penale mai favorabile; ¢. nu se aplicd in cazul normelor penale mai favorabile cuprinse in ordonanje de urgent, daca ele au fost respinse de catre Parla- ‘ment ulterior sivargirii faptei.10 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 5. in cazul infractiunilor continuate siivarsite sub imperiul uunei legi care se epuizeazi sub imperiul altet legi penale se va aplica: a. legea in vigoare la data epuizasii actelor pregatitoare; b. legea in vigoare la data stvargirii primei actiuni sau inactiuni din componena infractiuinit; c, legea in vigoare la data epuizArii infractiunii. 6. Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive es a. obligatorie atunci end dupa raménerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa de 6 ani inchisoare si pana la execu- tarea completa a pedepsei a intervenit 0 lege care prevede limita maxima a pedepsei ca fiind 5 ai inchisoare; », facultativa, atunci cénd dupa executarea completa a pedepsei {nchisorii a intervenit o lege care prevede 0 pedeapsa mai uyoara; c. facultativa, dacd legea noua prevede pedeapsa cu amenda in locul pedepsei cu inchisoarea. 7. Constituie o trasitura esentiald a infractiunli: a, fapta previzutd de lege; b. fapta care prezint& pericol social; c. fapta sAvargita cu vinovatie. 8, Singurul temei al rispunderii penale este: a. fapta comisa; b, infractiunea; c. hotirarea judecatoreasca de stabilire a vinovatiei 9, Pentru a constitui infractiune, o fapt a. trebuie s& fie s8varsité cu sau fara vinovatie si s& fie nejus- tificatas, b. trebuie sa fie, printre altele, imputabil savargit-o; c. trebuie s& fie savarsits, in toate cazurile, cu forma de vino- vatie a intentiei sau culpei. persoanei care a Drept penal. Partea general u 10. Fapta este comisi din culpi ind faptuitorul: a. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei cdi el nu se va produce; b. prevede rezultatul faptei sale si il accepta, socotind c& va avea un efect min . comite 0 actiune sau inactiune care produce un rezultat mai ugor deca a urmairit el 11. Infractiunea comisivk se considera sivarsita ji prin omisiune: a, daca presupune producerea unui rezultat; b, cand exist o obligatie contractuala de a actiona; ¢. dact autorul omisiunii a pus in pericol grav sau iremediabit valoarea sociala ocrotita. 12, Atunct cdnd exist o cauz4 justificativa: a. fapta este savargita fara vinovafie: b. aceasta produce efecte doar asupra autorului, iar nu si asupra participanilor, c. efectul se extinde si asupra participantilor. 13. Cauzele justificative: a, genereazé efectul de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsé prevazute de lege pentru infractiunea savarsitd; b. au efecte care se extind si asupra complicilor la comiterea infractiunii; ¢. sunt legitima apairare si cazul fortuit. 14, Constituie cauzi justificativa fapta prevazuti de legea penali: sAvarsita in scopul impiedicdrii patrunderii fr drept intr-o Jocuinta, prin violenté, a unei persoane; , comisa ca urmare a unor constrangeri morale sau fizice; ¢. constdnd in distrugeri aduse unui imobil pentru a salva dintr- un incendiu viata unei persoane dormind induntru, scop care nu putea fi atins altfel2 Probe {: Grile, Penal si Procesual penal 15. Nu constituie infractiune fapta care este sivargiti: a. prin omisiune atunci cénd exist’ obligatia legalé de a actiona; b. pentru a respinge patrunderea prin viclenie a unei persoane fara drept intr-o locuinta; . ca urmate a unei amenintari cu un pericol grav pentru per- soana fptuitorului si care nu putea fi inkiturat in alt mod. 16. Naufragiatul care ucide un alt naufragiat pentru a-ilua colacul de salvare, neavand alti posibilitate de a se salva: a. comite infractiunea de omor calificat; b. comite o fapid in stare de necesitate; ¢. comite o fapta in conditiile cazului fortuit 17. Nu constituie infractiune fapta previzuti de legea penal, daca: a. fiptuitorul a exercitat un drept recunoscut de lege, respec- tind conditile si limitele prevazute de aceasta; b. persoana vatimatd a consimfit la aceasta si putea s& dispund in mod legal de valoarea socialé lezata sau pusa in pericol; . persoana Vatdmat a prevazut rezultatul faptei gi a acceptat producerea lui 18. Poate fi sursi a constrangerii fizice: ‘a, numai acfiunea de lovire repetatd din partea unei persoane; b. un fenomen natural; . o energie mecanic’. 19, Fapta paznicului care, urmare a lovi deschide usa clidirli pe eare 0 pizea, facilitind, in aceasta manierd, sivargirea infractiunii de furt de citre agresorii sii constituie: a. 0 fapta savargité in condi b. o cauz’ justificativas c. 0 fapta sivargité in conditiile constringer le constrdngerii fizice; morale, Drept penal. Partea general 13 20, Nu este imputabili fapta previzutd de legea penal sivarsitd din cauza unei constrangeri: a. fizice, doar dac& este exercitatd prin loviri nu le-a putut rezista; b. juridice, cdnd fptuitorul este ameninjat cu tragerea la ras- pundere penal pentru o infractiune pe care a comis-o; , morale, exercitata prin ameningare cu un pericol grav pentru persoana altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod. Arora faptuitorul 21, Fapta penal sivarsiti de o persoani amenintatd cu vatémarea copilului siu de catre o alta persoand, care nu are posibilitatea si anunfe organele judiciare: a, este sanetionata cu pedeapsa inchisorii care nu poate fi mai mic& decat pedeapsa previzuti de lege pentru jinfractiunea de ameninfare; b, nu se sanctioneaza in cazul in care pericolul putea fi inlaturat in alt mod; c. nu este imputabila persoanei. 22, Uciderea unei persoane nu constituie infracfiune: a. atunci cand autorul comite fapta asupra agresorului care fi ameninfa integritatea corporal b. in toate cazurile in care este comisd de citre un militar ca turmare a unui ordin direct venit de la superiorul ierarhii ¢. atunci cénd autorul este lovit puternic de vietima si el comite fapta din cauza tulburarii pricinuite de atacul in sine. 23. Excesul neimputabil al faptei comisa in stare de tej tima aparare: a, nu este conditionat de existenta unei proportionalitati intre atac si apdirare; b. inlaturd pericolul social al infractiunii; . constituie circumstanga atenuanta,14 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 24, Sivarsirea unei fapte penale de eitre 0 persoani care, la data comiterii acesteia, nu putea si isi dea seama de consecintele faptei sale din cauza unei boli psibice, constituie: a. 0 circumstanta atenuanti; b. 0 cauza de neimputabi ¢. o cauza justificativa. 25, Nu este imputabili fapta savarsita: a. de cAtre un minor cu varsta de 15 ani, 11 luni si 30 zile;, b. in condifile legitimei apariri; c. de persoana care, in momentul comiterii, nu putea sa igi dea seama de actiunile sale din cauza intoxicarii involuntare cu alcool. 26, Befia involuntard completa constituie: a. 0 cauzi care inlatura caracterul penal al faptei b. 0 forma a intoxicatiei. ¢. 0 circumstanfa atenuants. 27. Nu constituic infractiune fapta previzuti de legea penal sivarsiti: a, de persoana care, in momentul comiterii a sisi dea seama de actiunea sa din cauza intoxicati alcool; b. ca urmare a necunoasterii caracterului ilicit al acesteia din cauza necitirii Codului penal care 0 prevede; c. de persoana care, in momentul comiterii faptei, se afla in stare de bejie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante psihoactive. steia, nu putea woluntare cu 28, Tentativa: a, se pedepseste intotdeauna cénd este posibila; b. consta in intenjia de a sivargi infractiunea, fara a fi pusd ins in executare; c. exista in situafia in care autorul pune in executare intentia de a sivarsi infractiunea, executare care nu si-a produs efectul, Drept penal. Partea general 15 29, Desistarea: a. are loc atunci cind imposibilitatea de consumare a infrac- siunii este consecinta modului cum a fost conceputd executarea; b, are ca efect reducerea limitelor de pedeapsa la jumatate; c. impiedica consumarea infractiunii. 30. Tentativa: a, nu se pedepseste atunci cand a avut loc desistarea; b. nu se pedepseste atunci cénd imposibilitates de consumare a infractiunii este consecinfa unor factori extern; . poate fi sanctionati cu maxim 20 de aai de inchisoare; 31. Infractiunea continuati: a, presupune sivarsirea la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infracgiuni; b, exist si atunci cind obiectul infractiunii se afla in coproprie- tatea mai multor persoane; c. se sanctioneazi cu pedeapsa previzuta pentru infractiunea sivarsitd, al carei maxim se poate majora cu o treime in cazul pedepsei inchisorii 32. Infractiunea complexa: a. reprezinta o pluralitate de infracti b. poate fi savarsita in forma continuat’; cc. nu se pedepseste niciodata daca rezultatul actiunii principale nu se produce 33, In cazul concursului de infractiuni a. cind s-au stabilit numai pedepse cu amends, se aplici pedeapsa cea mai grea, la care se adaugi un spor reprezentnd o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; b. cand s-a stabilit o pedeapss cu inchisoarea si una cu amenda, se executi pedeapsa cu inchisoarea la care se adauga o treime din pedeapsa amenzii; . end s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoatea si mai ‘multe pedepse cu amenda, se executi pedeapsa cu inchisoarea cea ‘mai grea la care se adaug’ pedeapsa cu amenda cea mai grea,16 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 34, Nu atrag starea de recidivi hotirarile de condamnare: a. privitoare la infracjiunile amnistiate sau grafiate; b. la pedeapsa cu amenda;, c. privitoare la infractiunile comise din culpa. 38. La stabilirea stirii de recidivi nu se tine seama de hotirdirea de condamnare: a. dacd aceasta priveste pedeapsa cu inchisoare aplicate in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii; b, daca aceasta priveste pedepse gratiate; c. daca aceasta a fost pronunjata in strainatate, pentru o fapta prevazuta numai de legea penal strain, dac& hotirdrea de con- damnare a fost recunoscuta potrivit leg. 36. in cazul sAvargirii, in stare de recidivé postcondamna- torie, a unei noi infractiuni: a. pedeapsa stabiliti pentru noua infractiune se_contopeste potrivit dispozitilor referitoare la coneursul de infractiuni_ cu pedeapsa stabilité pentru infractiunea care constituie primul termen al recidivei; b. limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreazi cu o treime; c. pedeapsa stabilitd pentru noua infracfiune se adaug’ la pedeapsa anterioara neexecutatd ori la restul rimas neexecutat din aceasta, 37. Pluralitatea intermedi a. exist atunci cénd, dupa executarea pedepsei pentru o infrac- tiune din culpa, infractorul comite o noua infractiune din culpi b. exista atunci cénd, dupa ramanerea definitiva a hotirarii de condamnare ta pedeapsa de 9 luni inchisoare gi pana la executarea acesteia, infractorul comite din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare; c. contopirea pedepselor are loc potivit regulilor concursului de infractiuni Drept penal, Partea general 7 38, Instigatorul: a. va fi sancfionat chiar daca autorul s-a desistat; b. este persoana care, cu intentie sau din culpa, determina o alta, persoandi si comitd o infractiune; «. va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac~ fiunea savarsita de autor, ale carei limite soeciale se reduc cu o treime. 39. Este considerat complice: a. persoana care inlesneste, chiar si fara intentie, savarsirea, uunei fapte prevazute de legea peni b. persoana care, cu intenfie, inlesneste sivargirea unei fapte: prevazute de legea penalai, ©. persoana care, in timpul savarsirii faptei, promite c& va favo- riza pe faptuitor, numai daca, dupa sévarsirea faptei, promisiunea este indeplinita 40. Circumstanfele reale: a, se rasfrdng intotdeauna asupra autorului si participantilor; b, nu se rasfrang asupra participantilor care nu le-au cunoscut; c. se aplicd doar autorului faptei. 41. Pedepsele principale aplicabile persoanelor fizice sunt: a. detentiunea pe viata, inchisoarea, amenda, interzicerea exer- citarii unor drepturis b. detentiunea pe viata, deeradarea militar, inchisoarea, amenda; . detentiunea pe vial, inchisoarea, amerda. 42. Reprezinti pedepsele complementare: a, publicarea hotararii de condamnare; b. interzicerea exercitarii dreptului strainului de a se afla pe I romaniei pentru trei ani; c. interzicerea dreptului de a detine un au‘oturism,18 Proba 1: Grile. Penal si Procesucl penal 43, Dac Ia data pronuntirii hotirari inculpatul a implinit varsta de 65 de ani: a. nu ise poate aplica o pedeapsa complementara; b. pedeapsa detentiunii pe viayi mu poate fi aplicata, ci se va aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima; c. este obligatorie inlocuirea detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii de condamnare, 44, inchisoarea consti in privarea de libertate pe o duratd determinata, cuprinsi intre: a, 15 zile si 30 de ani; b. 29 zile si 25 de ani; c. 60 zile si 30 de ani. 45, Cand prin infractiunea sivargiti s-a urmérit obfinerea ‘unui folos patrimonial 1. pe lang pedeapsa inchisorii se aplica si pedeapsa amenzii; ». se aplicd pedeapsa inchisorii ale carei limite se majoteaz cu © patrime; ¢. pe léngé pedeapsa inchisorii se poate aplica si pedeapsa amenzii 46. in cazul amenzii care insofeste pedeapsa inchisorii, cénd limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre 120 si 240 de zile-amenda: a. acestea pot fi reduse ca efect al cauzelor de atenuare a pedepseis b. acestea nu pot fi majorate ca efect al cauzelor de agravare a pedepsei; c. acestea se pot majora cu o treime, numai dac& prin infrac- tiunea sévargitd s-a objinut un folos patrimonial. Drept penal, Partea generala 47. Pedeapsa amenzii se inlocuieste cu pedeapsa inchisori a. dac& persoana condamnatd nu executi in tot sau in parte pedeapsa amenzi ¢. dacd persoana condamnati, cu rea-credinja, nu executa in tot sau in parte pedeapsa amenzii 48, inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea: a. se dispune, in mod obligatoriu, in cazul in care pedeapsa amenzii mu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei condamnate; b. se dispune cénd persoana condamnata, cu rea-credinja, nu execut& pedeapsa amenzii in parte; ¢. presupune faptul ca unei zile-amenda ti corespund doua zile de inchisoare. 49. Executarea pedepsel amen: neremunerate in folosul comunitifii: a. se dispune numai atunci cdnd pedeapsa amenzii nu poate fi executatd numai in parte; ’. se dispune numai daca pedeapsa amenzii este neexecutata din motive imputabile persoanei condamnate; c. se poate dispune si atunci cand amenda a insotit pedeapsa inchisori prin prestarea unei munci 50. Instanta inlocuieste zilele-amendA neexecutate prin munca in folosul comunititii cu un numar corespunzitor de zile cu inchisoare atunci end: a. persoana condamnata sAvargeste 0 noud infractiune dupa executarea integrala a obligatiei de munca in folosul comunita b. persoana condamnat, din cauza starii de sanitate, nu mai poate presta munca; . persoana condamnata nu executd obligatia de munca in con-20 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal $1. Pedeapsa complementar& a interzicerii unor drepturi: a. se poate aplica de instanta de judecaté numai la solicitarea expresa din partea procurorului; b. poate fi aplicaté daca pedeapsa principal stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani, c. se aplicd obligatoriu, cand legea prevede aceasti pedeapsd pentru infractiunea savarsitd. 52. Executarea pedepsei _complementare a interziceril exereitirii unor drepturi incepe: a. de la riménerea definitiva @ hotirdrii de condamnare la pedeapsa inchisorii; b. de la raménerea definitiva a hotirdrii de condamnare prin care s-a dispus inlocuirea pedepsei principale; c. dupa expirarea termenului de supraveghere a liberaii condi- tionate. 53. Pedeapsa complementari a degradarii milita a. nu se aplicd pentru infractiuni savarsite din culpa; b. consti in suspendarea pe perioada de 10 ani a gradului si a dreptului de a purta uniform’; ¢. se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in active- tate, in rezerva sau in retragere, dacd pedeapsa principala este de 11 ani inchisoare. 54, Publicarea hotirarii definitive de condamnare: a, reprezinté 0 pedeaps& accesorie; b. se face in extras, in forma stabilita de instanta, intr-un coti- dian local sau national pentru 0 perioada cuprinsa intre 0 lund $i 3 luni; c. se face pe cheltuiala persoanei condamnate, firi a se dez- valui identitatea altor persoane, Drept penal. Partea general 21 55. in durata executarii pedepsei: a. nu se socoteste ziua inceperii si ziua incetari pedepseis b. intra permisiunile de iesire din penitenciar, acordate con- damnatului conform legii de executare a pedepselor, . Se socoteste perioada spitalizarii condamnatului, cu exceptia cazului in care acesta si-a provocat in mod voit boala, executarii 56. Computarea duratei misurilor preventive privative de libertate se dispun a, doar atunci cénd condamnatul a fost judecat, in acelasi timp ri in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente; b. numai cénd a fost condamnat pentru fapta care a determinat dispunerea masurii preventive; ¢. sin caz de condamnare la pedeapsa amenzii. 57. Printre eriteriile generale de individualizare a pedepsei se numara a, motivul sivargirii infractiunii si scopul urmarit; b. conduita victimei in raport cu condamnatul; ¢. starea de pericol creata pentru valoarea ocrotiti 58. Constituie eircumstanfe atenuante legale: a. depaigirea limitelor starii de necesitate; b. intoxicatia involuntara completa; c. eforturile depuse de infractor pentru inliturarea sau dimi- ‘nuarea consecinfelor infractiunii 59, Surprinzindu-I pe vecinul su in timp ce ii adresa cuvinte injurioase sofiei inculpatului, de naturi a produce o atingere grava a demnita{ii persoanei, inculpatul l-a imobilizat, dupa care a inceput si-l loveascd. in urma multiplelor lovituri in zona eapului, victima a decedat. in spefa se poate refine: a. legitima aparare; b. excesul neimputabil de aparare; ¢. circumstanja atenuanti legal a provocarii.2 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 60. Depasirea limitelor legitimei apirari: a. poate fi o circumstanta atenuanta judiciard; b. este 0 cauza justificativa; c. este 0 circumstanf’ atenuanté legala 61. Circumstanfele atenuante: a. pot fi legale sau judiciare; b. au ca efect obligatoriu reducerea cu o patrime a limitelor speciale de pedeapst prevazute de lege; c. refinute in aceeasi cauza, au ca efect reducerea succesiva a limitelor speciale ale pedepsei. 62. Existenta circumstanfelor atenuante: fa. atrage reducerea cu % a limitelor speciale ale pedepsei pre~ vazute de lege pentru infractiunea sivargita, b. atrage reducerea cu % a limitelor generale ale pedepse c. atrage reducerea cu Ya limitelor speciale ale pedepsei aplicate. 63. Constituie circumstange agravante: a. sivargirea infractiunii de c&tre un inftactor major, dact aceasta a fost comisd impreund cu un minor; b, sivarsirea faptei de dou’ sau mai multe persoane impreund; c. sAvarsirea infracjiunii in stare de befie anume provocati in vederea comiteri infractiunii. 64, Nu constituie circumstanfe agravante: 1, sivirsirea infractiunii de cAtre 0 persoand care a profita: de situatia prilejuita de o calamitate, b. sAvarsirea infractiunii din motive josnice; . sfvarsirea faptei de trei persoane impreuna. 65. Circumstantele agravante: a, sunt expres gi limitativ prevazute de lege; b. pot fi circumstante agravante si alte imprejurari refinute de instanfa si care imprima faptei un caracter grav; ¢. refinute in cauzA, au ca efect posibilitatea aplicarii pedepsei pana la maximul special Drept penal, Partea generala 2B 66, Existenfa mai multor circumstanfe agravante: a. atrage aplicarea unui spor de pénd la 2 ani pentru fiecare cir- cumstanfé agravanta in parte; b. nu poate atrage decat o singura majorare limitelor speciale ale pedepsei, indiferent de numérul circumstenjelor agravante refinute; c. atrage, in toate cazurile, cite o majorare a pedepsei pentru fiecare circumstant& agravanta rejinuta. 67. Cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepsei: a, limitele speciale ale pedepsei prevazute de iege pentru infractiunile stvarsite se reduc cu %; b. se aplicd dispozitile privitoare la tentativa, cazuri speciale de reducere a pedepsei si circumstanfele atenuante, in aceasta ordine; c. sunt incidente dispozitiile privitoare la concurs intre cauze de atenuare, 68. in caz de concurs intre cauze de atenuare, ordinea de aplicare succesiva a dispozifiilor care au ca efect reducerea pedepsei previzuti de lege pentru infractiunea sivarsita este urmitoarea: a. dispozitiile privitoare la tentativa, cele privind cixcumstanfele atenuante, cele privind cazurile speciale de reduecte a pedepsei; b. dispozitiile privitoare la circumstanele atenuante, cele privind tentativa, cele privind cazurile speciale de teducere a pedepsei; c. dispozitile privitoare la cazurile speciale de reducere a pedep- sei, cele privind tentativa, cele privind circumstanele atenuante. 69. in caz de concurs intre cauze de agravare, ordinea de aplicare a dispozitiilor care au ca efect agravarea pedepsei pre- vizutd de lege pentru infractiunea sivargiti este urmatoarea: a. dispozitiile privitoare 1a recidiva, cele privind infracjiunea continua, cele privind circumstanfele agravante; b. dispozitiile privitoate la concursul de infractiuni sau reci- diva, cele privind circumstanfele agravante, cele privind infrac- fiunea continuata; ¢. dispozitiile privitoare la circumstanjele agravante, cele pri vind infractiunea continuats, cele privind concursul sau recidiva,24 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 70. Ordinea de aplicare a dispozitiilor care au ca efect agra- varea rispunderii penale, in caz de concurs intre cauze de agravare, este: a. recidiva, infractiunea continuata, citcumstanfe agravante; . concurs de infractiuni sau recidiva, circumstante agravante, infractiunea continuata; c. circumstanfe agravante, infractiunea continuati, concurs sau recidiva, 71. Cfnd existi concurs intre cauze de atenuare si de agra- vare pentru aceeasi infractiune: 1. limitele speciale ale pedepsei legale se reduc, dup care se majoreaz, b. limitele speciale ale pedepsei legale se majoreaza, dupa care se reduc; c. nu are relevanja ordinea de aplicare a acestora, ‘72. Nu se poate dispune renunfarea la aplicarea pedepsei daci: a. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de pand la 5 ani; b, fata de acelasi infractor s-a mai dispus renunjarea la apli- ccarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiu pentru care este judecat; ¢. infractiunea a fost savargitd in imprejurari ce constituie circumstanfe agravante, 73. Cand se dispune renuntarea la aplicarea pedepsei: a, se stabileste un termen de maxim 6 luni in care inculpatul trebuie si indeplineasca obligariile stabilite de organul judiciar; ». instanfa aplicd infractorului un avertisment; ¢. infractorul nu este supus vreunei dec&deri, interdict, incapa- citati sau masuri de siguranfa. 74, Nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepseit a. cand pedeapsa prevazutd de legea penala pentru infractiunea sivarsitl este de 10 ani; ’. cand infractorul s-a sustras de la urmatirea penala ori judecata, c. end inculpatul a mai fost condamnat anterior Ia pedeapsa {nchisorii pentru care s-a implinit termenul de reabilitare. Drept penal. Partea generals 28 75. Termenul de supraveghere in cazul aminirii aplicérit pedepsei a. este de 2 ani si se calculeazi de la data rimanerii definitive a spus aménarea aplicarii pedepsei b. se poate stabili si amanarea aplicarii pedepsei si se poate dispune daca infractorul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii si, desi mu sa dispus reabilitarea judecdtoreasc: ‘implinit termenul de reabilitare; s onal si numai pe o durata de maxim in cazurile si conditiile expres prevazute de lege sa 76, Persoana faji de care s-a dispus amanarea aplicirii pedepsei trebuie si respecte urmitoarele masuri de supra- vegher: a. si anunfe schimbarea locuintei si orice deplasare care depaigeste 5 zile, imediat dupa intoarcere; b. s& comunice schimbarea locului de munca; c. si urmeze un curs de pregitire scolara ori de pregatire profe- sionala. 77. Persoana fati de care s-a dispus amanarea aplicirii pedepsei trebuie: a. sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; . s& primeasca vizitele personale ale procurorului la domiciliu; . sd anunte in prealabil schimbarea locuinfei si orice deplasare care depaseste 8 zile. 78. in cazul amAnirii aplicdrii pedeps¢ modificarea obligatiilor in mod corespunziito a. dacd dupa implinirea termenului de supraveghere au inter venit motive care justific’ sporirea conditiilor de executare a obligatiilor; b, daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justificd impanerea unei noi obligatii; c. si doar in anumite conditii, pentru a asigura persoanei supra- vegheate sanse sporite de indreptare. instanfa dispune26 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 79. Se anuleari amnarea aplic cursul termenului de supraveghere: a. persoana supravegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare; b. persoana supravegheatf, cu rea-credinf’, nu respect masu- rile de supraveghere; c. se descoperd c& persoana mai savarsise o infractiune pind la rimanerea definitiva a hotirérii prin care s-a dispus aménarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen ii pedepsei daci pe par- 80. Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere nu se poate dispune dacd: ‘a. aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amé- narea a fost inlocuita b. pedeapsa aplicata este numai amenda; c. pedeapsa aplicata este de cel mult 4 ani. 81. in cazul suspendirii executirii pedepsei sub suprave- ghere, termenul de supraveghere: a. se calculeaza de la data cand hotirarea prin care s-a pronunfat {ncetarea executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitiva; b. se calculeaz de Ia data cand cel condamnat a indeplinit, integral obligatile civile stabilite prin hotardrea de condamnare; c. se calculeaza de la data cdnd hotirdrea prin care s-a pro- rnunfat suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere a rimas definitiva. 82. in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supra- veghere, instanfa impune condamnatului sub supraveghere s& execute una sau mai multe dintre urmatoarele obligafii: a. si nu pirdseasc’ teritoriul farii fra acordul servieiului de probafiune; ’. sa se supund misurilor de control, tratament sau ingrijire medical, ¢, $4 urmeze unul dinire cursurile de pregatire scolara ori de caliticare profesionala indicate de serviciul de probafiune. Drept penal. Partea general a7 83, Se dispune revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere: a. dacd dupa expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheatd nu respecta masurile de supraveghere; b. daca pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheata, cu rea-ctedin{, nu respect masurile de suprave- ghere, dar executi obligajile impuse de lege; c. dacd pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheat, cu rea-credin{a, nu executi obligatille impuse ori stabilite de lege. $4, Liberarea condifionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusé, daca, printre altele: a. cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detentiune; b. cel condamnat a avut 0 bund conduiti pe toati durata executarii pedepsei; c. cel condamnat a depus eforturi pentru inlaturarea sau dimi- nuarea consecintelor infracfiunii. 85, Liberarea conditionati in cazul_pedeps poate fi dispusa, dacd, printre altele: a. cel condamnat se aflé in executarea pedepsei doar in regim semideschis; b. cel condamnat a executat cel putin o treime din durata pedepsei, in cazul inchiserii care depageste 10 ani; ¢., instanga are convingerea c& persoana condamnata s-a indrep- tat si se poate reintegra in societate. inchisorii 86. in cazul in care restul de pedeapsa rimas neexecutat la data liberdrii condifionate a condamnatului este de cel putin 2 ani, printre misurile de supraveghere pe care condamnatul trebuie si le respecte se numara: a. si. comunice schimbarea locului de munca; b. si anunfe orice deplasare care depiseste 5 zile, imediat dupa ‘intoarcere; ¢. s& se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta,28 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 87. Pe durata supravegherii condamnatului liberat condi- fionat, serviciul de probafiune are obligatia si sesizeze instanta, atunci cand: a. condamnatul nu se prezinti la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b. au intervenit motive care justificd modificarea obligatilor impuse de instanta; fc. a aparut o defectiune a sistemului electronic de suprave- ghere, 88. Instanta revocd liberarea conditionata atunei cand: a. condamnatul nu executi obligatiile pe care gi le-a asumat in fata instantei; b. condamnatul, cu rea-credin(4, nu respect masurile de supra~ veghere; . condamnatul a sivarsit o nou’ infractiune descoperita in ter- ‘menul de supraveghere si pentru care s-a pronunfat 0 condamnare la pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen. 89. Instanta revoci liberarea con: a. in toate cazurile in care condamnatul nu executt obligaile impuse: ’b. daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea- creding’, nu respect masurile de supraveghere; c. in cazul in care condamnatul a sivarsit 0 noua infractiune descoperit’ in termenul de supraveghere gi pentru care s-a pro- nunjat 0 condamnare la pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, 90. Miisurile de siguranta: a. au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si combaterea stivarsiii infractiunilor; . se iau fafa de persoana care a comis o faptd prevazuta de Jegea penal neimputabild; ¢. se pot lua si in situayia in care fapluitorului nu i se aplica o pedeapsti, Drept penal. Partea general 29 91. Cand persoana fata de care s-a dispus obligarea Ia tra- tament medical este condamnati la o pedeapsa privativa de libertate: a. executarea pedepsei se suspend pind la terminarea trata- ‘mentului medical; b. tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei; ¢. aceasta va putea ataca solutia instantei ca nefiind legala, cumulul de sanetiuni nefiind posibil. 92, Internarea medicali se poate dispune: a, pana la insinatosire sau pind la obtinerea unei ameliorari care si inliture starea de pericol; b. pentru o perioada de maximum 5 ani: c. doar cu privire la fiptuitorul bolnav psihi fapta prevazuta de legea penal, nejustificata care a comis 0 93. Masura de siguranti a interzice sau a exercitarii une profesii: a. poate fi dispusd cand fptuitorul a sivarsit fapta datorité unor ccauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functis b. poate fi revocats din oficiu dupa trecerea unui termen de cel puyin 1 an de la data riménerii definitive a hotararii prin care a fost dispust; €. poate fi revocati la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an, daca se constaté c& temeiurile care au impus luarea ei au ineetat. jcuparii unei functii 94, Sunt supuse confiscdrit speciale: a. bunurile folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penali, chiar daci aparfin unei alte persoane care nu a cunoscut scopul folosirii lor; b. bunurile produse prin sivarsirea faptei prevazute de legea penal; ¢. bunurile folosite doar la sivargirea unei infraciuni, iar nu si la savarsirea unei fapte prevazute de legea penal.30 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 98. Confiscarea extinsi se poate dispune daca, printre altele: a, valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de 5 ani inainte, iar dac& este cazul si ulterior comiteri infractiunii, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta {in mod ilicit; b, instanfa are convingerea ca bunurile respective pro activitati infractionale dintre cele indicate in mod expres si limi- tativ in lege; c. valoarea sumelor de bani detinute de persoana condamnata, chiar ulterior comiterii infractiunii, depageste in mod vadit venitu- rile objinute de aceasta in mod licit. 96. Minorul in varsti de 15 ani care a comis o infractiune de furt: a. va raspunde penal in toate cazurile; . nu va raspunde penal pentru fapta sa find lipsit de discer- namant; . va rispunde penal pentru fapta sa numai dacé se dovedeste ca sivargit fapta cu discemamant. 97, Fata de persoana in varsti de 17 ani care a comis un omor asupra unei femei gravide (sanctionata de lege cu deten- tiune pe viaté sau inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi) se poate lua: a. 0 masuri educativa neprivativi de libertate gi interzicerea uunor drepturi; , omasura educativa privativa de libertate; c. masura educativa a intemarii intr-un centru de detentie pe 0 perioada intre 2 si 5 ani. 98, Fai de minorul cu varsta cuprinsi intre 14 si 18 ani se poate aplica o masura educativa privativa de libertate: a. dacd a mai sAvargit o infractiune inainte de implinirea varstei de 14 ani; b. atunci cdnd pedeapsa prevazuta de lege pentru infracjiunea savargita este inchisoarea de cel pugin 7 ani inchisoare; c. intotdeauna doar dupa aplicarea unei masuri educative nepri- vative de libertate. Drept penal. Partea generalé 31 99, in vederea evaluarii minorilor, referatul de evaluare se intocmeste, in condifiile legii, de: a. serviciul de probafiune; b. centrul educativ ori de detentie; ¢. serviciul de autoritate tutelar 100. Masura educativi a stagiului de formare civic: a. consti in obligatia minorului de a participa la un program pentru a-l ajuta sé injeleaga consecinfele legale gi sociale la care se expune in cazul sivargirii de infractiuni gi pentru a1 responsabiliza cu privire la comportamentul séu viitor, program care se desfsoa1a sub coordonarea serviciului de probatiune; b. are o durati de cel mult 6 funi: ¢. are ca efect suspendarea cursurilor scolare, afara de cazul in care instanta stabileste altfel 101. Misura educativi a supravegheri a. consta in controlarea si indrumarea minorului, sub coordona- rea serviciului de probatiune, pentru a asigura participarea acestuia Ja cursuri si pentru a preveni desftigurarea de activitati care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia; b. se dispune pe o durata de timp lisata la aprecierea instanfei; . dispusa pe o durata de 6 luni poate fi prelungita daci minorul nu respect, cu rea-credin{a, condifiile de executare a masurii edu- cative ori a obligafillor impuse 102. Masura edueativa a consemnirii la sfaryit de siptimé a. const in obligatia minorului de a nu parési locuinja de vineri dupa-amiaza pana luni dimineata; b. se dispune pe o durati cuprinsa intre 4 gi 12 saptaméni; . presupune supravegherea minorului sub coordonarea servi- ciului de probatiune 103. Misura educativa a asistirii zilnice a minorului a. constd in respectarea unui program stabilit de catre instangi; b. se ia pe o durata cuprinsa intre 3 si 6 luni; ©. presupune supravegherea minorului pe timpul asistarii zilnice de catre un curator desemnat de catre instanga.32 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 104. Pe perioada in care minorul executé © misuri edu- cativa neprivativa de libertate, instanta poate impune acestuia obligati a. de a nu depasi, fird acordul organului judiciar, limita terito- riala stabilita de cétre instanta; bb, dea urma un curs de pregatire scolard sau formare profesionala c. de a presta o activitate sau un serviciu in beneficiul victimei infractiunii 105. Dac& minorul nu respect, cu rea-credinfa, conditiile de executare a misurii educative sau a obligatiilor impuse, instanfa dispune: a. inlocuirea masurii luate cu o alta masurd educativa privati de libertate mai sever’; b. prelungirea masurii educative, fird a putea depasi maximul revazut de lege pentru aceasta; ¢. inlocuirea, in toate cazurile, a masurii Iuate cu intemarea fntr-un centru educativ. 106. Dacé minorul aflat in executarea unei misuri edu- cative neprivative de libertate sivarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenti sivargiti anterior, instanta va dispune: a. prelungirea masurii educative luate depisi maximul prevazut de lege pentru aceasta; b. revocarea masurii luate initial si aplicarea sanctiunii ial, fri a putea luate inifial cu alti masurd educativa sever’, neprivativa de libertate m: 107, Dack minorul aflat in executarea unei masuri edu- cative neprivative de libertate sivarseste 0 noua infractiune, instanga dispune: a. prelungirea masurii educative neprivative de libertate luata anterior, pe 0 perioada intre 6 luni si 2 ani », inlocuirea masurii luate initial cu o masura educativa priva- tiva de libertate; c. prelungirea masurii educative neprivative de libertate luata anterior pe o perioada lasatd la aprecierea instante, rept penal. Partea general 3 108, Masura educativa privativ’ de libertate a internarii intr-un centru educativ 1. se dispune pe o perioada cuprinsa intre I si $ anis b. const in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere;, . presupune intemarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, unde acesta va urma un program de pre~ gitire scolara si formare profesional potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare sociala. 109. Daca pe perioada internarii intr-un centru educativ minorul svargeste o now infractiune, instanga: a. este obligati si revoce masura educ: , poate inlocui masuri intemarii intr-un centru educativ cu ‘masurd internariiintr-un centru de detentie; . poate mentine masurd internarii minorului, prelungind durata acesteia, numai dac& minorul nu a implinit varsta de 16 ani. 110. in cazul in care pe durata interndrii minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare gi profe- sionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel pufin jumatate din durata inter- narii, instanfa poate dispune: a. inlocuirea internirii intr-un centru educativ cu masura nepri- vativa de libertate a asistarii zilnice, pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni daca persoana internata nu este majord; b. liberarea din centrul educativ, dac& persoana internata este major’ ¢. liberarea din centrul educativ a persoanei interate, cand aceasta devine majora si punerea sa sub supravegherea serviciului de probatiune. 111. Internarea intr-un centru de detentie: a. presupune un regim de paz si supraveghere; b. se dispune pe o perioada cuprinsd intre 1 si 3 ani; c. se dispune pe 0 perioada de maximum 10 ani si presupune inclusiv urmarea unor programe intensive de reintegrare social.34 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 112. Schimbarea regimului de executare a misurii educa- tive privative de libertate: a. priveste persoana internat care are un comportament prin care influeneaza negativ sau impiedica procesul de recuperare a celorlalte persoane internate; . priveste numai persoana care a implinit varsta de 18 ani; . presupune ca persoana internat intr-un centru educativ si fie transferata intr-un centru de detentie. 3. Cauzele de atenuare si agravare a infractiunii comise de minori: a. nu se au in vedere, ele vizénd doar pedepsele; b. produc efecte intre limitele prevazute de lege pentru fiecare masurd educative c. sunt avute in vedere la alegerea masurii educative. fractiuni comise in timpul a. va executa pedeapsa pentru infrac{iunea cea mai grava, iar pentru celelalte se va aplica o singura pedeapsd a amenzii; b. va rispunde pentru infractiunea care este consideraté cea mai grav; . va executa 0 masurd educativa pentru toate faptele. 115. in cazul savarsirii a dowd infractiuni, una comisa in timpul minoritdti, iar cealalta dupa majoratul infractorului: a, pentru fapta sAvarsita in timpul minorititii se va lua o mésurd educativa, iar pentru infractiumea sivargité dups majorat se va stabili o pedeaps dupa care, daci masura educativa este neprivativa de libertate, se execut numai pedeapsa; », persoana nu va fi trasé la raspundere pentru fapta savargita in ‘timpul minoritayi; ¢. dac& masura preventiva este privativi de libertate, iar pedeapsa este amenda, va executa pedeapsa amenzii la care se adauga masura educativa, Drept penal. Partea generala 35 116. in cazul prescriptiei raspunderii penale a minorilor: a. termenele de prescriptie se reduc la jumitate; . in cazul infractiunilor pentru care legea prevede inchisoarea mai mare de 10 ani, dar pana in 20 de ani, termenul de prescriptie este de 5 ani; . aceasta opereaza la fel ca in cazul majorilor. 117. Pentru persoanele majore la data pronuntirii hotirari a. se aplicd numai pedepse; ». se pot aplica masuri educative, daca la data sivarsiii infrac- fiunii aveau varsta cuprinsa intre 14 gi 18 ani; 118, Raspunderea penal a persoanei juri a. exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a con- tribuit la savarsirea aceleiasi fapte, in temeiul principiului conform clruia nimeni nu poate fi tras la rispundere de doud ori pentru aceeasi faptis b. nu poate fi angajat& in sarcina institutiilor publice daca infractiunea a fost sivargité in exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat; . poate fi angajata in sarcina statului si a autoritagilor publi numai pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. 119, Pedepsele aplicabile persoanel juridice: a, sunt doar principale; b, sunt doar complementare; c. sunt pedeapsa principala a amenzii si pedepsele complemen- tare. 120. in cazul condamnarii unei persoane juridice: a. se poate dispune aplicarea pedepsei complementare a plas sub supraveghere judiciard; », rispunderea penala a persoanei juridice exclude raspunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la savargirea aceleiasi fapte; ¢. la stabilirea cuantumului zilelor-amenda se fine seama doar de cifta de afaceri36 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 121. Pedeapsa principal pentru o infracfiune comisi de o persoani juridica este: a. amenda; suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoa- ridice pe o durata de la 3 luni ta 3 ani; «. dizolvarea persoanei juridice. nei 122. Reprezi soanel juridice: a, dizolvarea persoanei juridice; b. amenda; ¢. afigarea sau publicarea hotararii de condamnare. 3 © pedeapsi complementars aplicabili per- 123, Amenda, reprezentind suma de bani pe care persoana Juridica este condamnati si o pliteascd statului, se calculeaza: a. de cdtre instanja gi nu poate fi mai mare de 50.000 lei; b. de catre procuror gi nu poate fi mai mare de 50.000 leis, ¢. prin sistemul zilelor-amenda. 124, Amni a. este o cauza care inlitura earacterul penal al faptei; b. are efecte care se risfrdng asupra tuturor participantilor la 125. Amnistia: a. Inlatura raspunderea penala pentru fapta sivarsita; b. inlaturk rispunderea penala pentru infractiunea svarsitd; ¢. inliturd caracterul penal al faptei 126. Amnistia nu are efecte a, masurilor de siguranga; ', drepturilor persoanei vatmate; , misurilor educative. jupra: 127, Prescripjia inkitura rispunderea penala in cazul: a. infractiunilor de genocid; b. infractiunii de talharie; ¢. infractiunii de omor sdvarsita din interes material; Drept penal. Partea general 37 128. Termenul de prescriptie a rispunderii penale este de 15 ani atunei cand: a. legea prevede pentru infractiunea sAvaryita pedeapsa deten- siunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 de ani; b. legea prevede pentru infractiunea sdvarsita pedeapsa deten- tiunii pe viata; c. legea prevede pentru infractiunea sivargité pedeapsa inchi- sorii mai mare de 20 de ani; 129, Termenul de prescripfie a rispunderii penal a, este de 6 ani, cénd legea prevede pentru infractiunea sivar- sit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, dar care nu depageste 6 ani; b. incepe s& curga la data savargirii ultimului act, in cazul infracyiunilor de obicei . se intrerupe prin indeplinirea oricdrui act de procedura in cauz’. 130. Cursul prescripfiei rispunderii penale se intrerupe: a. numai prin indeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfésurarea procesului penal; b. prin indeplinirea oricdrui act de procedurad in cauza; ¢. numai prin indeplinirea oricdrui act care, potrivit legi supune audierea suspectului sau inculpatului. i. pre 131. Dupa incetarea cauzei care a dus Ia suspendarea cursului preses raspunder a. prescriptia igi reia cursul din ziua fn care a incetat cauza de suspendare; . va incepe si curga un nou termen de prescriptie; ¢. timpul scurs inainte de ivirea cauzei care a suspendat cursul ‘nu se ia in considerare la calculul terme-38 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 132, in cazul comiterii de citre mai multe persoane a unei infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale este condifionati de plingerea prealabili a persoanei vitimate: a. este nevoie de formularea unor plangeri prealabile pentra fiecare dintre participanti; ». lipsa plingerii prealabile fay de unii dintre participanji nu impiedicd tragerea la rspundere penald a acestora; c. retragerea plangerii prealabile produce efecte cu privire la tofi participant 133. in cazul in care cel vitdmat printr-o infracfiune urmaribila Ia pHingerea prealabild este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitiu restransi ‘sau o persoana juridici ce este reprezentaté de faiptuitor, actiu- nea penal: a, se poate pune in migcare i din oficiu; b. se pune in migcare intotdeauna din oficiu; ¢. nu se poate pune in migcare din oficiu ct timp nu a expirat termenul prevazut de lege pentru introducerea pléngerii prealabile. 134, Daca persoana vatimati a decedat inainte de expira- rea termenului previzut de lege pentru introducerea plangeri a. acfiunea penal nu poate fi pusd in migcare din off ». actiunea penal poate fi pusa in migcare din oficiu; c. acfiunea penal poate fi pus in migcare intotdeauna din ficiu, ins numai in termenul previzut de lege pentru introducerea plangerii prealabile. 135. Retragerea plangerii prealabile poate interveni, in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miseare a acfiunii penale se face la plangerea prealabili: a. oricdnd in cursul procesului penal, inclusiv dupa pronuntarea unei hotirdri definitive; b. fra acordul procurorului, chiar dacé actiunea penala a fost usd in miscare din oficiu; ¢. pana la pronuntarea unei hotarari definitive. Drept penal. Partea general 39 136, Retragerea plingerii prealabile inlitura rispunderea penal: a. a persoanei cu privire la care plingerea a fost retrasd (efecte in personam); b. a tuturor participantilor (efecte in rem); ¢. producénd efecte in rem si in personam. 137. impacarea este posibil: a. pentru orice infractiune in cazul in care punerea in migcare a actiunii penale s-a facut din oficiu; b. pentru anumite infractiuni pentru care lege prevede c& unerea in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila 4 persoanei vatimate; . in cazul in care punerea in migcare a sctiunii penale s-a fcut din oficiu, daca legea prevede in mod expres posibilitatea impacari 138. impicarea poate interveni: a. pand la citirea actului de sesizare a instan b. pand la pronuntarea unei hot&cari definitive; ¢. in cazul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie pan Ja ramanerea definitiva a hotarari 139, impacarea intervenita intre persoana juridics ce a sdvargit infractiunea si persoana vatamata: a, nu produce efecte faté de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiagi fopte; b. produce efecte fafa de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiagi fapte; c. produce efecte fad de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiasi fapte numai in cazul in care Ia data sAvarsirii faptei aceasta avea calitatea de angajat al persoanei juridice. 140. Gratierea: a, poate avea efecte asupra masurilor educative neprivative de libertate, daca se dispune astfel prin actul de gratiere; b. mu are efecte, inniciun caz, asupra masurilor educative; ¢. are efecte intotdeauna asupra masurilor educative.40 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 141.Ca gi cauzi care intituri executarea pedepsei, preseripti a. inlaturd executarea pedepselor complementare; ’. nu inlaturd executarea pedepselor principale in cazul infrac- {iunilor intentionate urmate de moartea victimei; c. inlatur’ executarea pedepselor principale. 142. Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se intrerupe: a. prin plata unei sume de bani ca parte a amenziis b. prin inlocuirea obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o mune neremunerati in folosul comunitatiis ¢. prin inlocuirea obligaiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca in folosul comunitaii, remunerati conform legit, 143. Reabilitarea are loc de drept, dac& in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit 0 alta infractiune, in cazul condam- ni a: a. pedeapsa amenzii; b. pedeapsa inchisorii care nu depaigeste 2 ani; ¢. pedeapsa inchisorii care nu depaieste 3 ani, 144, Daci pedeapsa inchisorii aplicate de instantd este de 8 ani, condamnatul poate fi reabilitat, Ia cerere, de instant, dupa implinirea termenulu a. 4 ani, la care se adaugi jumatate din durata pedepsei pronun- fate; b. Sani ©. Sani 145, Condamnatul decedat pana la implinirea termenului de reabilitare: a. este reabilitat de drept; b. poate fi reabilitat numai daca achitase integral cheltuielile de judecata si isi indeplinise obligatile civile stabilite prin hotdrdrea de condamnare; €. poate fi reabilitat daca instan(a, evaluind comportarea con- damnatului pana la deces, apreviav c®i meritd acest beneficiu; Drept penal. Partea generals 4 146. Cererea de reabilitare judecdtoreasc& se admite dacd, printre altele, cel condamnat: a. nua sivarsit o alts infractiune in termenul de reabilitare; b. a achitat integral cheltuielile de judecats si si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotirdrea de condamnare, afar de cazul cénd acesta dovedeste ci nu a avut posibilitatea si le indeplineasc& sau cnd partea civila a renunfat la despigubiri; ©. a avut o bund conduita gi are asigurata existenta prin muncd sau prin alte mijloace onest. 147, Reabilitarea de drept sau judecitoreascd: a. are efecte si asupra masurilor de siguranta; b, nu are efecte asupra masurilor de siguranga; c, face s& inceteze deciderile si interdictiile, precum gi incapa- citigile care rezulta din condamnare. 148. in caz de respingere a cererii de reabilitare: 1a, nu se poate introduce 0 noua cerere decat dupa un termen de tun an, care se socoteste de la data respingerii cererii prin hotérare definitiva; b. poate fi reinnoits potrivit Codului de procedura penala chiar si mai devreme de un an, daci cererea fusese respinsa ca urmare e neindeplinirii unor conditii de forma; c. se poate face 0 nowa cerere dupa implinirea unui nou termen de reabilitare judecatoreasea; 149. Anularea reabilitdrii poate fi dispusi: a. daca, dupa admiterea cererii de reabilitare, s-a descoperit c& nu fusese introdusé in termenul legal; b. cand, dupa acordarea ci, s-a descoperit c4 cel reabilitat mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare; ¢. daca solicitantul a introdus 0 a doua cerere de reabilitare mai devreme de termenul de 2 ani prevazut de legea2 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 150, Prin ,lege penala” se infelege orice dispozitie cu earac- ter penal cuprinsa in: a. acte adoptate de Parlament; ». hotarari ale Guvernului Roméniei; c. ordonante de urgenta. 151. ,,Functionar public”, in sensul legii penale, este: a. un ministry; ’. un angajat permanent, dar fara rermmeratie, pe orice post, la © persoand juridica cu capital majoritar de stat; cc. cel care exercité temporar, cu remuneratie, un serviciu de interes public supus supravegherii unei autoritati publice cu privire Ja indeplinirea acestuia. 152, Prin termenul ,,public” se infelege: a. tot ce priveste autoritaile publice, institutile publice sau alte persoan2 juridice care administreaz& sau exploateaz’ bunurile proprietate publica; b. tot ce se petrece de fata cu doua sau mai multe persoane sau care au produs rezultate fat de dowd sau mai multe persoane; c. numai autoritajile publice si serviciile de interes public. 153. Prin ,membru de familie” se infelege: a. irclusiv persoanele care au stabilit rela{ii asemanatoare ace- lora dintre soi, in cazul in care convietuiesc; b. si persoanele devenite prin adopjie, potrivit legii, rude de gradul intdi cu adoptatorul;, c. namai soful si rudele care locuiese gi gospodirese impreund. 154. in infelesul legii penale, prin ,,informafii secrete de stat” se desemneazii: a. informatile clasificate astfel, potrivit legiis b. documentele si datele care prezinta acest caracter, constatat de organele judiciare; c. orice documente si date care apartin serviciilor speciale de informet Drept penal. Partea general 4B 155, Este ,arma” in infelesul legii penale: a, un pistol cu bile de cauciue cumparat in scop de autoapirare; b. numai o arma de foe: ¢. 0 bats folosita pentru atac. 156. Prin ,consecinfe deosebit de grave” se infelege: a. 0 paguba materiala mai mare de 200.000 lei; b. 0 paguba materiala mai mare de 2.000.000 leis, c. 0 perturbare deosebit de grava a activititii, cauzati unei autoritati publice. 157, Fapta se considera ,sivargiti in pul fost comisa: a, intr-un loc neaccesibil publicului, ins cu intentia ca fapta sa fie auzité sau vazuta gi dacd acest rezultat s-a produs fata de dowd sau mai multe persoane; b. intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoand; c. intr-o reuniune care poate fi considerati c& are caracter de familie, datorita naturii relajilor dintre persoanele participante. ” atunci cind aRASPUNSURI GRILE Drept penal. Partea generali Le fart. 2 alin. (1)] 2.a fart. 4] 3.¢ (art, 5 alin. (1)] 4, b fart. 5 alin. (2)] 5. fart. § alin, (I) raportat laart, 35 alin. (1)] 6. fart. 6 alin. (1)] 7.¢ fart. 15 alin. (1)] 8.b art. 15 alin. 2)] 9. [art. 15] 10. a fart. 16] 11. a,b fart. 17] 12.¢ [art. 18] 13. fart, 18 alin. (2)] 14. a,¢ fart. 19, 20] 15, b, ¢ [art. 19 alin. (3), art. 25] 16. fart. 20] 17.a,b fart. 21 alin. (1), art. 22 alin. (2)] 18.b, ¢ [art 24] 19.2 art. 24] 20. ¢ fart. 25] 21. [art. 25] 22. ¢ (art. 26 alin. (1)] 23. fart. 26] 24. b fart. 28] 28.¢ [art. 29] 26. [art. 29] 27. [at 29] 28, [art, 32] 29..¢ [art. 34] 30. a, ¢ [art, 34, art, 33 alin. (2)] 31.a,b fart. 35] 32. [art. 35] 33. [art. 39] 34.b, [art. 41, 42] 35.a [art 41] 36, [art. 43] 37.6, ¢ [art. 44 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (1); art. 44 alin, (2)] 38. [art. 47] 39,b [art. 48] 40. [art. 50] 41. [art. 53] 42. a, b [art. 55, art. 66 lit. ¢)] 43. b fart. 57] 4. a [art. 60] 48. ¢ [art. 62 alin. (1)] 46. b [art. 62 alin. (2)] 47. ¢ [art. 63] 48. b [art. 63] 49.¢ [art. 64 alin. (2)] Drept penal. Partea generals 4s 50, c [art. 64 alin. (5) lit. a)] 51.c [art. 67 alin. (2)] 52. [art. 68 lit. c)] 53. ¢ [art. 69 alin. (2)] 54.¢ [art. 70 alin. (3)] 55.b, ¢ [art. 71 alin. (3) si (4)] 56. ¢ [art. 72 alin. (2)] 57., ¢ [art. 74] 58. a fart. 75] 59.¢ [art. 75 alin. (1) lit. a)] 60. c (art. 75 lit. c)] 61. a [art. 75] 62. [art. 76] 63.a,¢ [art. 77 lit. d) si] 64. b [art. 77] 68.a,¢ [art. 77, 78] 66.6 [art. 78] 67. [art. 79 alin. (1)] 68. a [art. 79 alin. (1)] 69. cart, 79 alin. (2)] 70.¢ [art. 79 alin. (2)] 71. a fart. 79 alin. (3)] ‘72. b art. 80] 73. [art. 81 alin. (1)] 74, a,b [art. 83] 75. a, b [art. 83 alin. (1) lit. b), art. 84 alin. (1)] 76. fart. 85 alin. (1)] 77.a[art. 83] 78.,¢ [art. 87 alin. (1)] 79..¢ [art. 89 alin. (1)] 80. b [art 91 alin. (3) lit. a)] 81. (art. 92] 82. b [art. 93] 83. , ¢ [art 96 alin. (1)] 84, [art. 99] 85. fart. 100 alin. (1) lit. d)] 86. a, ¢[art. 101 lit. a), d)] 87. a,b [art 102 alin. (4)] 88. c fart. 104] 89. b sic [art. 104] 90. ¢ [art. 107] 91. b fart. 109] 92.2 fart. 110} 93.4, ¢ fart. 111] 94. fart. 112] 95. b, [art 1121 alin, (2) lit. a) sib), alin, (4)] 96, ¢ [art. 113] 97. b lart. 114] 98. b fart. 114 alin. (2) lit. c)] 99, a, b [art 116 alin. (1) si @)] 100, a fart. 117] 101. a fart. 118] 102, b,c [art. 119] 103. b fart. 120 alin. (2)] 104, [art 121] 105, [art. 123 alin. (1) lit. a)] 106. a,c fart. 123 alin, (1) Tit.) si b)] 107. b [art. 123 alin. (3)] 108. [art. 124] 109. b fart. 124 alin. (3)] 110. a, b [art 124 alin. (4) lita) sib)] 111. a fart, 125 alin. (1)] 112. a,b [art. 126] 113. b,c [art. 128]46 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 114, ¢ [art. 129 alin, (2)] 115. a fart. 129 alin. (2) lit. a)] 116. a, b [art. 154 lit. b), art. 131] 117.b, [art. 134 alin. (1) si 2)] 118. b fart. 135] 119. ¢ [art. 136 alin. (1) si (2)] 120. a (art. 136 alin, (3) lit. e)} 121, a fart. 136 alin, (2)] 122. a, ¢ fart, 136] 123, ¢ [art. 137] 124, b fart. 152] 125. b fart. 152 alin. (1)] 126. a, b [art. 152 alin. (2)] 127.6 [art. 153 alin. (1)] 128. b, ¢ fart. 154 alin. (1) lit.) 129.b, ¢ fart. 154 alin. (2), art, 155 alin. (1)] 130. b fart. 155 alin. (1)] 131. a [art. 156 alin, (2)] 132. [art. 157 alin. (3)] 133. a [art. 157 alin. (4)] 134. b fart. 157 alin. (5)] 138. fart. 158 alin. (1)] 136, a fart. 158 alin. (2)] 137. ¢ [art. 159 alin. (1)] 138. a [art. 159 alin. (3)] 139. [art. 159 alin. (5)] 140. a [art. 160 alin. (2)] 141. b [art. 161 alin. (1) si 2) lit. a] 142, a, b [art. 163 alin. (3)] 143. a, b [art. 165] 144, ¢ [art. 166 alin. (1) lit. b)] 148. ¢ [art. 166 alin. (2)] 146. a, b [art. 168 alin. (1) Tit. a) si b)] 147. b, ¢ [art. 169 alin. (1) i) 148. a, b [art. 170 alin, (1) sO) 149. b [art. 171] 150. ¢ fart. 173] 151. a,¢ fart. 175 alin. (1) lita) si alin. (2)] 152. [art. 176] 153. a, b [art. 177 alin. (1) Tit. a) si €)] 154, a [art. 178 alin. (1)] 155. a, ¢ fart. 179 alin. (1) iQ] 156. b [art. 183] 157. a, b fart. 184 alin. (1) lit, a) si] Partea a II-a. GRILE Drept penal. Partea special 1, In cazul infractiunii de omor: a. pedeapsa este detengiunea pe vias b. pedeapsa este inchisoarea si interzicerea exercitirii unor drepturi; c. tentativa nu se pedepseste. 2. Infractiunea de omor: a. consti in uciderea unei persoane, sdvarsita cu intengie, din culpa sau cu forma de vinovatie a praeterintentiei; b. consid in uciderea unei persoane, fapta savarsitd cu intentie; c. implied supunerea victimei la suferinte de intensitate ridicata i pentru o perioad& lunga de timp. 3. Infracfiunile de omor, omor califi {si ucidere din culpa a. acelasi obiect juridic; . acelagi obiect mater c. aceeasi laturd subiectiva. Dupa ce inculpatii au violat o persoani, realizind ci acesta va merge la polifie si fi reclame, au ucis-o. Inculpatii vor fi condamnati pentru sivarsirea infractiunii de: a, omor; ». viol urmat de moartea victimei; . omor calificat48 Proba 1: Grile. Penal yi Procesual penal 5. Reprezinti o modalitate de sivarsire a infracfiunii de omor calificat: a, omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rispundere penal sau de la executarea unei pedepse; b. uciderea sivaryiti la cererea explicit, serioasd, constienta si repetata a victimei care suferea de o boalé incurabil sau de o infirmitate grava atestata medical; ¢. omorul svarsit prin eruzimi 6. Uciderea unui minor, sivarsith prin cruzimi, constituie infractiunea d a, art. 190 — violenta in familie; ». art, 197 ~relele tratamente aplicate minoruluis c. art, 189 - omorul calificat. 7, Uciderea la cererea victi a. este 0 cauzi justificativa atat timp cét a fost sivargita la cererea explicitd, serioasa, constienta si repetati a victimei care suferea de 0 boald incurabild sau de 0 infirmitate grav atestata medical, cauzatoare de suferinje permanente si greu de suportat; b. este © faptd penal incriminata in Codul penal distinct de infractiunea de omor; c. il exonereazA de rispundere pe faptuitor dac& cererea a fost adresata de soful sau rudele de gradul intai al vietimei ineongtiente, dar care suferea de 0 boald incurabila sau de o infirmitate atestata medical, cauzatoare de suferinfe permanente si greu de suportat. 8, Infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii: a, consti in fapta de ucidere a unei persoane care suferea de 0 boali incurabili sau de o infirmitate grav atestati medical, cauzatoare de suferinje permanente si greu de suportat, Ia cererea acesteia; b. consti in fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei ppersoane, dac& sinuciderea a avut loc; c. se pedepseste mai grav daca subiectul pasiv este un minor cu varsta de 14 ani. Drept penal. Partea speciala 49 9. Participatia penal la infractiunea de determinare sau inlesnire a sinucider a. este posibild sub toate formele; b. are ca forma agravata nerespectarea dispozitilor legale ori a miasurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati; ¢. este posibila numai sub forma instigarii si complicit 10. Uciderea din cul a. este 0 circumstanja atenuanta legal a infractiunii de omor; b. este mai grava daca fapta se comite ca urmare a nerespectirii Aispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau meserii; ©. ca ummare a nerespectirii masurilor de prevedere pentru efectuarea de activititi care are ca rezultat moartea a trei persoane atrage aplicarea regulilor privind concursul de infractiuni. 11. Pentru infractiunea de lovire sau alte violenfe: a. elementul material il reprezinta fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata s&ndtatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile; », actiunea penalai se pure in migcare la plangerea prealabild a persoanei vatamate; c. elementul material il reprezinté fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectatd snatatea unei persoane, a cdrei gravitate este evaluatd prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile. 12. Fapta prin care se produc leziuni traumatice a ciror gravitate este evaluat la 70 de zile de ingrijiri medicale: a. savarsita din culpa, nu constituie infractiune; b. constituie infractiunea de vatamarea corporal daca fapta a fost comisé cu intenti ¢. sivarsita cu intenfie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente.50 Proba 1: Grile, Penal si Procesual penal 13. Dack fapta previzuti in art. 194 C.pen. (vitimarea corporal’) a avut ca urmare moartea vietim« a, fAptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru infractiunea de loviri sau vatmari cauzatoare de moarte; b. instanja il va condamna pe inculpat pentru infractiunea de lovire sau alte violente, retindnd decesul victimei drept circumstanta agravanti, c. daca vietima este sojul autorului, se va rejine infractiunea de violengd in fami 14. in azul infractiunii de vitimare corporali din culpa: a. fapta se comite de catre 0 persoand aflata sub influenta bau- turilor alcoolice ori a unei substanje psihoactive sau in desfigu- rarea unei activitati ce constituie prin ea instigi infractiune; b. daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de pre- vedere sau desfiigurarea activitatii care a condus la comiterea faptei de vatimare corporal din culpa constituie prin ea insési o infrac~ tiune, se aplicd regulile privind concursul de infractiuni; c. impacarea inlatura réspunderea penala. 15. in cazul infractiunii de incdierare: a. se pedepsesc persoanele care, in aceeasi imprejurare, au lovit {in mod repetat o alt& persoans; b, nu se pedepseste cel care a fost prins in i vointei sale; . este necesar ca tofi participantii si fi suferit vatimari corpo- tale. \chierare impotriva fa. se pedepseste participarea la 0 incaierare care are loc intre ‘mai multe persoane; b. victima cireia i s-a cauzat o vatimare corporala si autorul sunt pedepsiti la fel; c. nu se pedepseste cel care a fost prins in incaierare incercand sii desparta pe ali. Drept penal. Partea speciala 51 17. Uciderea sotului constituie: a, 0 modalitate a infractiunii de omor calificat; , omodalitate a infractiunii de violenfa in familie; . ocircumstanfa agravanta legala, 18, Infractiunea de ucidere ori vitimare a nou-niscutului 8. se comite imediat dupa nastere de ctre mama aflat& intr-o puternica stare de tulburare pricinuita de nastere; ». se comite in cel mult 24 ore dupa nastere; ¢. se sivargeste de catre mama aflati in stare de tulburare psihica, 19. Lipsirea de libertate in mod ilegal: a. poate fi comisa si prin ripirea unei persoane aflate in impo- sibilitatea de a-si exprima vointa ori de a se apara; ». are ca forma agravati sivarsirea faptei de cAtre 0 persoand inarmatt; c. are ca forma agravati sivarsirea faptei de dou sau mai multe persoane. 20. Ameninfarea unei persoane cu lovirea copilului siu constituie: a. un act pregatitor al infracti care nu se pedepseste; b. o infractiune pentru care impacarea inlitura rispunderea penalas Cc. infractiunea de amenintare, dac& a produs o stare de temere parintelui. de lovire sau alte violenfe, 21, Urmarea imediata a infractiunii de santaj consti: a, in deposedarea victimei de un bun; b. in primul rand, in crearea starii de pericol pentru libertatea a victimei; ¢. in ameninfarea persoanei.32 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 22, Reprezinti infractiunea de sant: a. constrdngerea sau ameninfarea unei persoane cu sivarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa fi producd o stare de temere; b. constrangerea unei persoane sé nu facd ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos fie patrimonial, fie nepatrimonial, pentru altul; c. constrangerea unei persoane si dea ceva, in scopul de a dobaindi in mod injust un folos patrimonial pentru sine. 23. Constituie infractiunea de viol: a. intromisiunea unui vibrator in anusul victimei dupa ce i s-a administrat 0 substanf& ce i-a produs starea de inconstient; b. actul sexual oral comis cu un minor de 12 ani; c. in forma agravati, dac& victima are varsta cuprins& intre 16 si 18 ani. 24, Consumarea infractiunii de viol are loc: a. in momentul realizarii raportului sexual exercitat prin constrangere; b. in momentul exercitarii violentelor in scopul de a intretine raport sexual impotriva vointei victimei; . end actul sexual s-a realizat cu acordul vietimei minore. 25, Raportul sexual, sivarsit intre rude in linie direct sau {ntre frafi si surori, prin constrangerea vietimei, constitu a. infractiunea de incest; ». infractiunea de viol; c. infractiunea de agresiune sexual. 26, Actul sexual oral cu un minor intre 13 ani si 15 ani, avind consimtaméntul acestuia: a. nu este infractiune daca autorul este un minor de 16 ani; b. nu este infractiune daci autorul este un major, ins& nu a abuzat de autoritatea ori influenta sa asupra victimei; . se pedepseste mai aspru daca autorul este unchiul victimei. Drept penal. Partea special 33 27. Constituie infractiunea de violare de domiciliu: a. patrunderea fr drept, in orice mod, intr-o locuinga, fra consimgiméntul persoanei care o foloseste; b. refuzul de a pardsi, la cererea persoanei indreptiite, a sediului jn care o persoand juridicd igi desfasoard activitatea profesionala; c. refuzul de a parasi curtea unei locuinfe in care faptuitorul a patruns cu drept, la cererea organelor judiciare. 28, Pitrunderea in sediul unei institutii publice: a. constituie infractiunea de violarea sediului profesional daca este comisa in afara programului de lucru cu publicul; b. este infractiune numai daca are loc fra drept, in timpul nopfii, de o persoana inarmatd ori prin folosite de calitafi mincinoase; ¢. constituie element material al infracjiunii de violarea sediului profesional indiferent c& priveste sediul principal sau un sediu secundar al institutiei. 29. Poate constitui 0 de furt, bunul mobi a. uitat de victima; b. transmis iptuitorului de vietima; ¢. pierdut de victima. t material al infractiut 30, Este calificat furtul savargit: a. de c&tre 0 persoana avand asupra sa 0 substanfa narcotica, exploziva sau paralizanta; ». care are ca bun material un act ce foloseste pentru dovedi starii civile; ¢. prin violarea sediului profesioral. 31. in cazul infractiunii de furt de folosings: a. objectul material previzut de conjinutul constitutiv legal este un autovehicul; ». impacarea inlatura rdspunderea penala; ¢. dacé fapta este comisé de un membru de familie, pentru punerea in migcare a actiunii penale este necesara plangerea prealabild a persoanei vatdmate.54 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 32. Daci furtul este urmat de folosirea ameningirii pentru ca fiptuitorul si reugeasci si fugi de la locul faptei, fapta constituie: a. infractiunea de santaj; b. infractiunea de talharie; ¢. infractiunea de furt in concars real cu cea de amenintare. 33. Constituie forma calificatii a tilhdriei comiterea faptei: a. asupra unui mijloc de transport b. intr-un loc public; ¢. de doua sau mai multe persoane impreund. 34, Elementul material al infractiunii de abuz de incredere consti fn: a. insusirea pe nedrept a bunului incredinfat de o alta persoand, cu un anumit scop; b. dispunetea ori folosirea pe nedrept a bunului incredinjat de o alta persoan, cu un anumit scop; . refuzul persoanei vatimate de a prelua bunul la cererea expresi a faptuitorului. 35, Infractiunea de gestiune frauduloasi: a. are ca subiect pasiv numai o persoand juridica; b. are ca rezultat pricinuirea vatamarii unor interese legale ale uunei persoane, cu. ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acestora; c. se pedepseste mai aspru dac& fapta este comisi in scopul de a dobandi un folos patrimonial. 36, Infractiunea de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor: a. se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatimate; b. se poate savarsi prin dispunerea de bunul gisit ca de al sau; c. nu se pedepseste dac& bunul insusit pe nedrept a ajuns in ‘mod fortuit in posesia fptuitorului. Drept penal. Partea special 55 37. inseliciunea constituie infractiune: a. dac& scopul injust urmarit este unul patrimonial sau nepatri- monial; b. cand actiunea este consumata, nu si cand rimane in faza ten- tativei; ¢. numai daca s-a pricinuit o paguba. 38. Degradarea unui bun constituie infractiunea de distru- gere: a. in forma agravata, daca bunul face parte din patrimoniul cul- tural; », chiar daca bunul aparjine faptuitorului; ¢. numai daca a fost comisa prin inlaturarea masurilor de con- servare sau de salvare a unui astfel de bun. 39. Distrugerea unor bunuri prin incendiere: a. dacd e comisd cu intentie, constituie infractiune numai dact bunul apartine faptuitorului si este de natura s4 puna in pericol alte persoane sau bunuri . constituie infractiunea de distrugere calificata daca bunurile sunt imobile si a avut ca urmare vatamarea corporsla a trei per- soane; ¢. daca este comisa din culpa, constituie infractiune numai cand fapta pune in pericol alte bunuri imobile. 40. Ocuparea unui imobil constitui a. infractiunea de violare de domicil si are loc fara drept; b. infractiunea de tulburare de posesie, daca are loc fara drept si prin violent’; . forma agravata a infractiunii de tuiburare de posesie daca are loc prin desfiintarea reperelor de marcere. , d2cd vizeaz’ o locuings56 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal iunea de ult 1. fapta de furt comisa in scop de razbunare cu privire la fratele unui funcfionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritajii de stat, in legatura cu exercitarea de el a atribupiilor de serviciu; b. fapta de omor a unui director de regie autonoma cu capital majoritar de stat, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu; ¢. lovirea unui jandarm, care nu se afla in exercitarea atribu- fiilor de serviciu, ca razbunare pentru fapta comisa de un membru al familiei sale impotriva autorului. 42. Infractiunea de uzurpare de calititi oficiale: a. presupune folosirea fara drept a unei calititi care implica exercifiul unei funetii publice; b. priveste numai calitafi oficiale care implica exercitiul autori- Lafii de stat; . se stivargeste in forma agravatA atunci cdnd functionarul con- tinud exercitarea functiei dupa ce a pierdut acest drept conform legii. 43. Nedenuntarea: a. constituie infractiune atunci cand persoana care a luat la cunostint& de comiterea unei fapte prevazute de legea penal contra viefii sau a patrimoniului daca a produs consecinte deosebit de grave, nu instiinfeaz de indata autoritatile; b. constituie infractiune daca fapta Ja care se referd legea gi despre comiterea cAreia persoana a aflat nu a fost adusé de indata Ja cunostinta autoritifior; c. este © inffactiune care prevede o singura cauza speciala de nepedepsire. 44, Infractiunea de omisiune a sesiza a. poate fi sivarsits si de catre persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insireinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute Ia art. 175 alin, (2) ori in cadral oricarei persoane juridice; b. priveste numai faptele prevazute de legea penala contra viefii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, care ajung la cunostinta subiectului activ; c. poate fi comisa cu forma de vinovatie a intenfiei sau a culpei. Drept penal. Partea special 37 45, Inducerea in eroare a organelor judiciare este infra tiune: a, si cénd se ticluiesc probe nereale de catre un organ de cerce- tare penal, un procuror sau un judecator, b. daca sesizarea facut prin denunj sau plangere priveste o fapta prevazutd de legea penala cunoscdnd ca este nereald; c. gi atunci cand se produc probe nereale in scopul de a dovedi savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de c&tre © anumita persoana, 46, Persoana care ajuta: a. este complice, daca ajutorul este dat in orice mod la savar- sirea unei fapte previzute de legea penal; b, este autor al infractiunii de favorizare a infractorului, daci ajutorul a fost dat in scopul impiedicdrit tragerii fa raspundere penala a acestuia; ¢. este autor al infractiunii de tainuire, daca primeste spre valo- rificare bunuri provenite din fapte prevazute de legea penalé, chiar daca nu cunostea natura acestora. 47. Daca este sivarsiti de un membru de familie: a. tinuirea nu se pedepseste; b. pedeapsa aplicatd favorizatorului nu poate fi mai mare decat edeapsa prevazuti de lege pentru fapta sivarsita de autor; . pentru infractiunea de inducere in eroare a organelor judi- ciare impacarea inlaturd rispunderea penalé. 48. Infractiunea de marturie mincinoa: a. poate fi comisd numai intr-o cauzi penalé, civilé sau disei- plinara; b. este sancfionaté mai grav daca subiectul activ este un inter- pret; . const in prezentarea ca adevarat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasd a unei fapte adevarate, in scopul de a objine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial.58 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 49. Infractiunea de ultraj judiciar: a. este o infractiune complexa; b. are ca subiect pasiv doar o perscand care are calitatea de judecator, procuror sau lucrator de polifie judiciara; cc. presupune ca faptele ce constituie elementul material si fie ccomise in timpul orelor de program si la sediul institujiei unde subiectul pasiv isi desfasoara activitatea. 50. in cazul infractiunii de cercetare abuziva: a, elementul macerial prevazut in conjinutul legal al infractiunii const& in actiunea de provocare a unor puternice suferinte fizice ori psihice; b. subiectul activ este unul calificat; c. subiectul pasiv poate fi si un martor, expert sau interpret. 51, Dac 0 persoand faté de care s-a dispus o masuri de siguranta privativa de libertate: fa este supusi la executarea acesteia in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale, se comite infractiunea de supunere la rele tratamente; b. este supusa in timpul executarii masurii la tratamente degra~ dante, se comite infractiunea de supunere la rele tratamente; ©. i se provoaca puternice suferinte fizice sau psihice, se comite infractiunea de tortura. 52. in cazul infractiunii de tortur: a. poate fi invocaté, pentru a justifica tortura, starea de razboi sau ameninfarea cu rizboiul, instabilitatea politica interna, sau e altd stare de exceptie; b. subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public ce implica exercitiul autoritaii de stat; c. nu constituie infractiune durerea sau suferinfele ce rezulti exclusiv din sanctiuni legale si care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele Drept penal. Partea special 59 53. Un procuror a dispus punerea in miscare a actiun Penale pe numele unei persoane cu care a avut o discutie con- tradictorie, cunoscdnd c& este nevinovat. Instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru sivargirea infractiunii de: a. cercetare abuziva; b, represiune nedreapta; ¢. compromiterea intereselor justiiei 54. in cazul infractiunii de evadare: a, fapta se comite intotdeauna prin violenfe sau ameninfari; b. pedeapsa aplicatd pentru evadare se contopeste cu pedeapsa ‘ce se executi anterior evadari, iar la pedeapsa rezultanti se poate adauga un spor de 3 ani; c. fapta se poate comite si prin parisirea, f&ra autorizare, de catre persoana condamnati, a locului de munca, aflat in exteriorul locului de detinere. $8. Infractiunea de inlesnire a evadarii a, se sanctioneazd mai grav dac& este comis& de cel care avea indatorirea de a-I pazi pe cel retinut sau detinut; b. trebuie sa fie comisa prin folosirea armelor de foc: ¢. in anumite circumstante, poate fi comisa si din culpé 56. Luarea de miti: a, este 0 infractiune de serviciu; b. este 0 infractiune de coruptie; ¢. este 0 infractiune de coruptie sAvarsita in timpul serviciului, 57. Infractiunea de luare de mita se comite de: a. functionarul public care pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin; b. functionarul public care accept promisiunea unor bani care nu i se cuvin, in legaturd cu intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu; c. persoana ardtata in art. 175 alin. (2) care pretinde foloase care nu i se cuvin pentru a urgenta indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu;60 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 58. in cazul infractiunii de dare de mit, banii, valor orice alte bunuri date: a, se restituie persoanei care le-a dat, dac& acestea au fost date ca urmare a constrangeri sale prin orice mijloace de catre cel care a luat mita; b. se restituie persoanei care le-a dat mai inainte ca ea si fi sesizat organul de urmarire penzla cu privire la aceasta; ¢. nu se restituie persoanei care le-a dat unui judecator, procu- ror sau demnitar, je sau 59. Pretinderea de bani constituie infractiunea de trafic de fluent: a. daca este sivarsita de catre o persoand care lasé si se creada A are influenf’ asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sé indeplineasca un act ce intra in indato- ririle sale de serviciu; b, daca este sivirsits de cAtre o persoand care are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta si indeplineasc& un act contrar indatoririlor sale cetifenesti; cc. numai dacd banii se pretind direct si pentru sine. 60. Sunt modalititi ale infractiunii de cumpirare de Influenta: a. sivarsirea faptei prin promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui functionar public in legatura cu indeplinirea, urgentares ori intérzierea indeplinirii unui act ce intra in inda- toririle acestuia; ». sivarsirea faptei prin oferirea de bani unei persoane care are influent asupra unui functionar public pentru a-l determina s& ‘ndeplineasca un act ce intra in atributile sale; ¢. sivarsirea faptei prin primirea de bani de c&tre o persoan’ care are influengi asupra unui functionar public pentru a-l deter- mina sa indeplineasc un act contrat atributile sale de serviciu. 61. Delapidare: a. este o infractiune contra patrimoniului; b. este 0 infractiune de serviciu; c. subiectul activ este calificat gi acesta este numai functionarul public. Drept penal. Partea speciala 6 62. Inculpatul gi-a insugit diverse sume de bani si alte bunuri pe care le gestiona in calitatea sa de angajat al unei per- soane juridice. Instanta va dispune condamnarea inculpatului: a. pentru infractiunea de delapidare, numai daca inculpatul este funetionar public; b. la pedeapsa inchisorii si interzicerea exercitarii dreptului de a cocupa o funetie publica; ¢. pentru sévarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa. 63. Subiectul activ al infractiunii de purtare abuziva poate fi a. persoand aflata in exercitarea atributiilor de serviciu; b. numai un funcfionar public in exercitiul atributiilor de serviciu; . un funetionar public chiar in afara orelor de serviciu, dar in legatura cu serviciul 64, Fapta celui care, in exereitarea atributillor de serviciu: a. nu indeplineste un act si astfel cauzeaz o vatdimare a inte- reselor legitime ale unei persoane juridice, constituie infractiunea de abuz in serviciu numai daca faptuitorul este functionar public; ». in calitate de functionar public, creeaz pentru 0 persoand o situatie de inferioritate pe temei de apartenenta politica constituie infractiunea de abuz in serviciu; . intrebuinteaza expresii jignitoare, ameningé sau loveste o alta persoana constituie infractiunea de purtare abuziv. 65. in cazul neglijenfet in serviciu, este 0 conditie a laturii obiective prevazuti in confinutul legal al infractiunii: a. producerea unei tulburari insemnate a bunului mers a organului sau institutiei de stat ori altei unititi dintre cele la care se referd art. 176 C.pen.; », vatdmarea importanta a intereselor iegale ale unei persoane; c. cauzarea unei pagube ori vatamari a drepturilor sau interese- lor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.e Proba 1: Gril. Penal si Procesual penai 66. Limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile de serviciu care au produs consecinte deosebit de grave: a. se majoreaza cu o patrime; b, se majoreaza cu o treime; c. se majoreaza cu jumatate. 67. Exist infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale cand: fa, are loc falsificarea unui inscris oficial, prin contrafacerea semnaturii de natura s& produca consecinte juridice; ’b. numai de cdtre un functionar public aflat in exercitarea atri- bbutiilor de serviciu, prin omisiunea cu stiinga de a insera unele date sau imprejurari c. are loc falsificarea unui inscris oficial prin alterarea 1ui in ‘orice mod, de natura s& produca consecinfe juridice gi numai daca inscrisul este folosit. 68, Sunt inscrisuri oficiale ce constituie obiect material al Infractiunii de fals material: a. imprimate producatoare de consecinte juridice; b. orice inscris care emana de la o persoana juridica dintre cele la care se referd art. 176 C.pen.; c. instrumente care permit faptuitorului sa efectueze transferuri de fonduti. 69. fn cazul infractiunii de fals intelectual: a, tentativa se pedepseste; b. dacd este sivargiti de un alt funcfionar decat cel public, pedeapsa este mai usoari; c. falsificarea are loc cu prilejul intocmirii inserisului sub semnatura privata. Drept penal. Partea special 63 70. Fapta constituie infractiunea de fals intelectual atunet cfind: a, functionarul public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sterge un rind dintr-un inseris oficial, de naturd si product consecinge juridice; b. un polifist care surprinde in trafic un conducator auto depa- sind \inia continua se lasa induplecat de acesta si in procesul-verbal de contraventie menjioneaza c4 soferul a depasit limita de viteza in localitate; . fiptuitorul sterge, fara drept, date informatice dintr-un figier ce confine inscrisuri oficiale, rezultnd date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a & utilizate in vederea producerii unei consecinte juridice. 71. Falsul in inscrisuri sub semnituri privat consti infractiune: a. in ipoteza modificdrii continutului unei hotaréri judecatoresti si prezentarea ei fa un seminar la Facultate ca exempiu de practica judiciar; b. daca PAptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredin- {eazA altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei conse- cine juridices ¢. in situatia inlocuirii unui figier din computerul unei persoane cu un altul, avand un conginut total diferit. 72. Uzul de fals presupune: a. folosirea unui insctis oficial pentru a produce consecinje juridice, numai daca autorul cunoaste cd este fals; b, folosirea frauduloasi a unui act ce serveste la identificare, pentru a induce in eroare un functionar public, in vederea produ- cerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul; ¢. nu constituie infractiune daca cel care foloseste inscrisul sub semnatura privati este chiar cel care I-afalsificat,64 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 73. Falsul in declaratii se sivargeste prin: a, declararea adevarului fcuti unei alte persoane decét cea fndreptayita in vederea producerii unei consecinfe juridice, pentru sine sau pentru altul; b. declararea necorespunzitoare a adevarului, ficuté unei unitati in care fAptuitorul isi desfagoara activitatea in vederea pro- ducerii unei consecinje juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit imprejurdrilor, declaratia ficuta serveste la produ cerea acelei consecinte; c. falsificerea unei declaratii, prin contrafacerea s¢ naturd s8 produca consecinfe juridice. de 74, Falsul privind identitatea se sivargeste: a, fata de persoana cu atributii in legitimarea salariatilor din unitatea unde IucreazA fEptuitorul, in vederea patrunderii in unitate in alte conditii decat cele permise lui b. prin folasirea in orice circumstanfe a unui act ce serveste la legitimare, cunoscdnd ca este fals; c. $i prin atribuirea unei identitati false unei alte persoane, 75. Constituie infractiunea de tulburare a ordinii i linigtii publice: a. producerea de zgomot sau larma care indigneazi doua sau ‘mai multe persoane; b. violentele comise impotriva bunurilor, in public, dac& prin aceasta se tulbura ordinea si linistea public’; c. ameninfirile aduse la adresa unor persoane, in public, dacd prin aceasta se tulbura ordinea si linistea publica. 76, Fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie fard drept imagini ce prezinti explicit o activitate sexuala ori savargeste acie de exi sau alte acte sexuale explleite, constituie infractiunea de: a, tulburarea ordinii gi linistii publice; b. rispandire de materiale obscene; ¢. ultraj contra bunelor moravuri. Drept penal. Partea speciala 65 77. Autor al infractiuni de incest poate fi: a. bunicul victimei; . unchiul victimei; c. fratele victimei 78. Constituie abandon de familie: a. neindeplinirea, cu bund-credinta, a obligajiei de intretinere prevazute de lege; b, neplata, chiar cu bund-credingé, timp de 3 luni a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecdtoreasca; Cc. pardsirea de catre cel care are obligatia legald de intretinere, expundnd persoana indreptiité la intrefinere la suferinte fizice sau morale, 79. in cazul infraetiu: penal: a. se poate pune in miscare si din oficiu, in anumite conditii; b, se pune in migcare dia oficiu de catre instant’ ¢. se pune in migcare la plingerea prealabilA a persoanei vata- mate. abandon de familie, acfiunea 80. Daci in timpul urmaririi penale pentru infraetiunea de abandon de familie, inculpatul si-a indeplinit obligatiile: a, nu va fi pedepsit; ». va fi pedepsit, retinéndu-se ca plinirea obligatiilor; . procurorul suspend’ urmarirea penala. “umstant& atenuanta inde- 81. PArintele unui minor care il refine pe acesta fara con- simfiméntul celuilalt p&rinte sau al persoanel céruia i-a fost incredinfat minorul potrivit legii, comite infractiunea de: ‘a, nerespectarea masurilor privind incredingarea minorului; ’, abandon de familie; c. lipsire de libertate in mod ilegal.RASPUNSURI GRILE Drept penal. Partea speciali -b fart. 188] .b fart. 188] a, b fart. 188, 189, 192] -¢ fart, 188 raportat la art, 189 lit. d)] a, ¢ fart. 189 alin, (1) lit. ¢) sin] 6.¢ [art, 189 alin, (1) lit. h)] 7.b [art. 190] 8.b, ¢ [art. 191 alin. (1) si (2)] 9.a fart. 191] 10. b (art. 192 alin, (2)] 11.b, ¢ [art 193] 12.a,¢ fart. 193 alin. (2), art. 196 alin. (1)] 13. a,c fart. 195, 199] 14. fart, 196 alin. (1) si (5)] 15. [art. 198] 16. a, ¢ fart. 198] 17.b [art. 199] 18. b, ¢ fart. 200 alin. (1)] 19. a,b [art. 205 alin. (2) si (3) lit. a)] 20.¢ [art. 206] 21. [art. 207] 22. b, ¢ [art 207 alin. (1) si 3)] 23. [art. 218 alin. (1) si 2)] Aero 24. 25. 26. 21. 28. 29.0 30. 31 32, 33. 34, 35. 36. 31. 38, 39.b 40. 4. 42, 43. 44. 45. 46. 47. 48, 49, art. 218] b [art. 218 alin. (3) lit. b)] a [art. 220 alin. (5)] a fart. 224 alin. (1)] ¢ fart. 225] [art. 228] ).c [art. 229 alin. (2) lit. b)] |b, ¢ [art. 231] 2. b [art. 233] a fart, 234 alin. (1) lit. e)] la, b [art. 238] ¢ [art, 242 alin. (3)] b {art. 243 alin. (1)] /¢ fart, 24 alin. (1)] -a fart, 253 alin, (3)] (art. 254] ).b art. 256] a fart. 257 alin. (2) si (3)] . b art. 258 alin. (1)] b [art. 266 alin. (1)] ¢ [art 267] by ¢ [art. 268 alin. (1) i 2)] a, b fart. 48 alin. (1), art, 269 alin. (1)] a [art, 270 alin. (3)] . b art. 273 alin, (2) lit. ¢)} a fart. 279] Drept penal, Partea speciala 67 50. b [art. 280] 51.a,b [art 281 alin. (1) si (2)] 52. , ¢ [art. 282 alin. (1) si (6)] 53.b [art. 283 alin. (1)] $4, ¢ fart. 285 alin. (3) lit. b)] 55. a,¢ [art. 286 alin. (3) si] 56. [art. 289] 57. a, b [art. 289 alin. (1)] 58. a [art. 290 alin. (4)] 59. art. 291 alin. (1)] 60. b [art. 292 alin. (1)] 61. b fart. 295) 62. b fart. 295 alin. (1)] 63. a [art. 296 alin. (1)] 64. b, ¢ [art. 296, art. 297 alin. (2)] 65. [art. 298] -¢ [art 309] a [art 320 alin. (1) si (2)) a, b fart, 320 alin. (3) gi art, 178 alin. (2)] a fart. 321] ).b fart. 321 alin. (1)} . b fart. 322 alin. (1)} . a, ¢ fart. 323] b fart. 326] J. a, cart. 327 alin. (1)] .b, ¢ fart. 371] ¢ [art. 375] a, ¢ fart. 377] } ¢ [art. 378] a, ¢ fart. 157 alin. (4), art, 378 alin. (3)] at. 378 alin, (4)] a [art. 379]Partea a [Il-a. GRILE Drept procesual penal. Partea generala 1. Normele de proceduri reglementeaz’: a. desfagurarea procesului penal; b, modul de organizare judiciars; c. executarea pedepselor. 2. in procesul penal se exerciti urmitoarele funcfii judi- ciare: a. functia de aparare; b. functia de verificare a legalitayiitrimiterii ori netrimiterii in judecata; c. fuanetia de urmarire penala. 3. Prezumfia de nevinovaitie se referd la faptul ci a. orice persoana este considerati nevinovati pand la stabilirea -vinovatiei sale printr-o hotarare penala definit b. orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului, dupa admi- nistrarea intregului probatoriu; ©. suspectul sau inculpatul este obligat s& isi dovedeasca nevi- novatia, avand totodata dreptul de a nu contribui la propria acuzare. 4. Organele judiciare au obligafia de a asigura aflarea adevirului: pe baza probelor gi intimei lor convingeri; b. cu privire la faptele si imprejurarile cauzei; . cu privire la persoana suspectului, inculpatului si persoanei vatmate. Drept procesual penal. Partea generalia 0 5. Ne bis in idem semnifici faptul eX: a, persoana poate fi urmirité sau judecata pentru sivarsirea unei infractiuni atunci cand fata de acea persoand s-a pronuntat anterior o hotdrare penala definitiva pentru o alta fapta; b. nicio persoand nu poate fi urmariti sau judeceti. pentru sivarsirea unei infractiuni atunci cdnd fafa de acea persoand s-a pronunfat anterior o hotirare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta; ¢. nicio persoan’ nu poate fi urmarita sau judeceti. pentru sivarsirea unei infractiuni atunci cénd fafa de acea persoand s-a pronunfat anterior o hotirare penala. 6. in condifiile legii, procurorul a. este obligat s4 puna in migcare actiunea penatd ta plingerea persoanei vatamate; b. poate renunfa la exercitarea actiunii penale; ¢. poate renunfa la urmarirea penald. 7. Conform art. 12 C.proc.pen. care reglementeaza limba oficiala si dreptul la interpret: a. pnilor si subiectilor procesuali care nu infeleg limba romana li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunos- tinga de piesele dosarului, prin interpret; b. in cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, suspec- tului sau inculpatului i se asigura in mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret; c. limba oficialé in procesul penal este limba pe care o cunoaste atat persoana vatimata, cat si suspectul sau inculpatul. 8. Actiunea penali nu poate fi pusi in migcare, iar efind a fost pusa in migcare nu mai poate fi exercitata dac: a. a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii; ’. nu exist autoritate de lucru judecat; ©. exist probe cd 0 persoana a sivarsit infractiunea,70 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 9, in cursul urmaririi penale, stingerea actiunii penale se poate dispun a. printr-o rezolutie de scoatere de sub urmarire penal, ince- tarea urmaririi penale sau de clasare a cauzei; b. printr-o hotarére de clasare; ¢. printe-o ordonana de clasate. 10. in cursul judecafii, actiunea penala se stinge prin rama- nerea definitiva a hotirarii de: a. amanare a aplicarii pedepsei; b. clasarea cauzei; c. renunjare la executarea pedepsei. 11, Acfiunea penald se pune in migea a. prin rechizitoriu la finalul urmaririi penale; b, prin ordonanta in cursul urmaririi penale; ¢. cand existi indicii din care rezult& presupunerea rezonabil 8 0 persoand a sAvarsit infractiunea si nu exist vreunul din cazu- tile prevazute la art. 16 C.proc.pen. 12. Continuarea procesului penal poate fi ceruta: a. de citre persoana vatimatd, cand s-a stins actiunea penal ca Uurmare a renuntarii la urmarirea penala; b. de catre suspect, cmd actiunea penala s-a stins in urma constatirii prescriptiei rAspunderii penale; . de cdtre inculpat, cand actiunea penal s-a stins ca urmare a constatirii faptului c& infractiunea de favorizarea fEptuitorului a fost sAvargiti de un membru al fami 13, Daca in cursul urmaririi penale a intervenit un transfer de proceduri cu alt stat, procurorul: a. va dispune incetarea urmaririi penale prin rezolutie; b. vada o solutie de clasare a cauzei prin rezolutie; c. va dispune clasarea printr-o ordonan(a. Drept procesual penal. Partea general n 14, Actiunea civil: 1, are ca scop repararea prejudiciului material si moral produs prin comiterea faptei, potrivit dispozitiilor legii penale; b. se exercita de catre reprezentantul legal sau de procuror daci persoana vatimata este lipsita de capacitate sau are capacitate de exercitiu restransé; ¢. poate fi disjunsa daca a avut loc o transmitere pe cale con- ventional a dreptului la repararea prejudiciului, dup constituirea ca parte civila, 15. Constituirea ca parte civila: a. se poate face doar in cursul judecatii, pana la inceperea cer- cetari judecdtoresti; b. se poate face pand la terminarea cercetarii judecatoresti, daca repararea in natura nu mai este posibil ¢. se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, 16, Partea civil: a. poate renunta oricénd la pretentile civile, dar numai pana la terminarea dezbaterilor in prima instant; ', poate mari sau micsora intinderea pretenfiilor, pana la termi- narea cercetarii judecdtoresti; €. nu mai poate administra probe cu privire la pretentiile ci nerecunoscute prin tranzactia incheiatd cu inculpatul tari judecatoresti; b. poate fi introdusa in procesul penal pang la inceperea cerce- tari judecatorest, a cererea partii indreptatite potrivit legit civile; ¢. este introdusd din oficiu in procesul penal, de care procuror, in cazul inculpatului cu capacitate restransd de exercitiu 18, Persoana responsabili civilmente poate interveni in procesul penal pani la: a, citirea actului de sesizare; b. pronunjarea hotirarii judecatorest c. terminarea cercetarii judecdtoresti in prima instan{a.n Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 19, Cand exercit actiunea civild, procurorul a. este obligat si ceard introducerea parfii responsabilA civil- mente; b. poate renunfa in tot sau in parte la pretentile civil €. poate s& ceara introducerea pairtii responsabi Imente, 20. in cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile: a. inculpatul si partea civila pot incheia un acord de mediere; b. partea responsabila civilmente, cu acordul inculpatului, poate recunoaste pretentiile parfiicivile; . care nu sunt recunoscute, pot fi administrate probe. 21. Instanta lasi nesolutionata actiunea civil: a. cfnd fapta nu a fost comisi de suspect sau inculpat; b. cand admite acordul de recunoastere a vinovatiei si intre parti nu s-a incheiat un acord de mediere sau o tranzactie cu pri Ta acfiunea civilas c. cand a dispus achitarea pentru fapta care a fost sAvérsité ou consimfaméntul persoanei vatimate. 22, Actiunea civili riméne in competenta instanfei penale cand: a. mostenitorii parti civile isi exprima opfiunea de a exercita in continuare acfiunea civil& in procesul penal, in termen de cel mult 2 huni de la data decesului parti civile; ». partea civila indic& mostenitorii parti responsabile civil- ‘mente in termen de cel mult 2 luni de la decesul acesteia; ©. mogtenitorii parti responsabile civilmente isi manifest Voinfa de a riméne in procesul penal, in termen de cel mult 2 luni de la deces. 23. in procesul penal, disjungerea actiunii civile se dispune: a. de catre instant’ din ofici b. cnd s-ar deptsi termenul rezonabil de solufionare a acesteia; c. de catre instanfa la cererca procurorului sau a partilor. Drept procesual penal. Partea generala 3 24, Disjungerea actiunii civile in procesul pen: a. are drept urmare solutionarea actiunii de catre instanta civila; b. poate fi dispus4 din oficiu, probele administrate pana la dis- jungere urmand a fi folosite la solutionarea ei ¢. se dispune printr-o sentinga definitiva. 2. Persoana vatimata sau succesorli acestela, care au pre- tenfii civile pentru repararea prejudiciului cauzat prin sivii sirea unei infractiuni: a. pot introduce actiune la instanga civil daca, print. definitiva, instanta penal a lsat nesolutionata actiunea b. nu pot introduce actiune in fata instanfei civile daca procesul penal a fost suspendat; . pot s& pariseasca instanfa civila si si se adreseze organului de urmarire penala, judecatorului ori instangei, daca punerea in migcare a acfiunii penale a avut loc ulterior. 26. Persoana vitiimatii poate introduce acfiune Ia instanta civild, pentru repararea prejudiciului: a. cand instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila prin hotardre definitiva, ca umare a prescriptiei raspunderii penale; b, iar probele administrate in procesul penal trebuie readminis- trate in fata instantei civile; c. atunci cand prin hotararea definitiva de condamnare a incul- patului actiunea civila a fost admis& in parte. 27. Parlisirea instanfei civile pentru a exercita actiunea civili in procesul penal poate avea loc: a. dupa pronunfarea hotararii de instanta civila, dar mai inainte de rmanerea definitiva a hotirati b. cand procesul penal a fost reluat dupa suspendare; c. cand actiunea penala a fost pus in migcare ulterior introdu- cerii actiunii la instanta civila.14 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 28, Hotirarea definitivi a instanfei penale are autoritate de Tucru judecat in fata instantei civile: a. cu privire la existenfa faptei, a persoanei care a sivarsit-o gi a vinovatiei acesteia; b. cu privire la existenta prejudiciului ori a vinovajiei autorului faptel ilicite; c. cu privire la existenta faptei sia persoanei care a sivarsit-o 29, Sunt participanti in procesul penal: a, numai organele de cercetare penal, procurorul gi instangele judecttoresti; b. judecatorul de camera preliminara, martorul, agentul proce- dural; ¢. suspectul, partea civila, interpretul. 30. Sunt organe specializate ale statului care realizeaz activitate judiciari: a. organele de cercetare penala, judecatorul de dreptur si tai, instanta de judecata; », judecatorul de camera preliminara, instanjele judecatoresti; c. agentul procedural, organele jandarmeriei, procurozul iber- 31. Sunt subieeti procesuali: a. principali: suspectul gi inculpatul; ». in afara celor principali: martorul, expertul, agentul de cerce- tare penala; . principali: persoana vatdmata si suspectul. 32. Competenta de a judeca in primi instanta infracfiunile cde spilare a banilor $i infractiunile de evaziune fiscal previ- zute de art, 9 din Legea nr, 241/205 pentru prevenirea si com- baterea evaziunii fiscale, revine: a, Inaltei Curti de Casatie si Justitie; ». curt de apel; ¢. tribunalului. Drept procesual penal, Partea general 78 33. in cazul schimbarii incadrarii juridice din infractiunea de distrugere in cea de distrugere calificata, sivargita de un auditor public extern, competenta apartine: a. judecatoriei; ». tribunaluluis «. curfii de apel. 34. Competenta de a judeca in prim’ instant infractiunile sivargite de cdtre gefii cultelor religioase, organizate in condi- tiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia, revine: a. Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b. tribunalului; c. curfii de Apel. 35. Curtea Militari de Apel judecs infractiunea: a. de trafic de influenta, savarsita de catre un judecator al Curtii Militare de Apel; b. de genocid sivargita de un cépitan; c. de dezertare savarsita de un general 36. Legea procesual penala stabileste ci: a. tribunalele si curfile de apel au doar competent dupa materie; b. inalta Curte de Casatie si Justitie are competent dupa materie si dupa calitatea persoanei; ¢. tribunalul are competenta materiala pentru toate infractiunile si persoanele cu privire la care urmarirea penal’ a fost efectuatd de catre Directia Nafionala Anticoruptie. 37. Reunirea cauzelor se dispune: a. in cazul infracjiunii continuate; b. Ia cererea procurorului sau a partilor si din oficiu de catre instanfa competent c. doar in cazul concursului formal de infractiuni gi numai la cererea pri interesate,16 Proba 1: Grile. Penal yi Procesual penal 38. Reunirea cauzelor se dispune obligatoriu atunci cdnd: a. la sivarsitea infractiunii au participat mai multe persoane; b, exista un concurs formal de infractiuni; c. exist un concurs real de infractiuni 39. Competenta pentru judecarea cauzelor reunite: a. apartine instantei civile, end competente pentru fiecare cauza este o instanta civila gi una militard, doar daca sunt egale in grad; b, riméne dobandits, numai dac& pentru fapta sau pentru fép- tuitorul care a determinat competenja unei anumite instanje s-a Pronuntat achitarea; ¢. cind una dintre infractiuni este favorizarea infractorului, ‘aparfine instanjei care judecd infractiunea la care aceasta se refer’, 40. Disjungerea cauzelor cu privire la unii dintre inculpati sau la unele dintre infractiuni: a. este posibila pentru motive temeinice privind mai buna des- figurare a judecatii; b. este posibild in cazul concursului formal de infractiuni; c. nu se aplica in faza de urmérire penala. 41. Disjungerea cauzei penale: a. se poate dispune de instanta superioara celei investite cu solufionarea cauzei, la cererea procurorului ori a partilor; ». se poate dispune de instant prin incheiere din oficiu sau la cererea procurorului ori a parilor; . nu se poate dispune pentru cauzele penale cu minori. 42. Exceptia de necompetenta a. dupa calitatea persoanei poate fi invocata pana la pronun- farea unei hotarari definitive, doar dacd competenfa de solutionare @ cauzei revine unei instante superioare celei sesizate; b. dacd se admite, determina trimiterea dosarului la instanta declaratt competent’ printr-o hotarare definitiva, cu obligatia de a menfine probele administrate, actele indeplinite si masurile dispuse de instanga care si-a declinat competenta; ¢. teritorial& poate fi invocata de cAtre suspect pana la ince- perea cercetarii judecdtoresti in fata instanfei superioare celei com- petente potrivit leg Drept procesual penal. Pavtea generala 7 43. CAnd competenta instantei este determinati de calitate inculpatului, instanja riméne competenti si judece chiar daci inculpatul, dupa sivargirea infractiunii, nu mai are acea cal tate, in cazurile cand: a. fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitoruluis b, s-a dat o hotirdre in prima instant; c. s-a dat citire actului de sesizare a instante, 44, Instanta sesizati cu judecarea unei infractiuni ramane competent’ de a o judeca, chiar daci, dup schimbarea inca- drrii juridice, infractiunea este de competenta: a. instanjei superioare; ». instante’ inferioare; c. instanfei militare. 45. Conflictul de competent dintre un tribunal militar si un tribunal civil este de competenta solutionare a. Curjii Militare de Apel; b. curtii de apel; c. Inaltei Curti de Casatie si Justitie 46. Conflictul de competenti: a, negativ detetmind suspendarea judecdtii; b. poate fii adus in fata instantei ierarhic superioare comune, inclusiv prin sesizarea de cdtre procuror sau parti; ¢. se solutioneaza printr-o incheiere ce poate fi atacat’ cu con- testati, 47. Chestiunile prealabile: a. determina suspendarea solutionarii cauzei penale, pand la rezolvarea lor de catre instanfa competent’; b. se solutioneaza de catre instanta penald potrivit regulilor si mijloacelor de proba specifice procedurii penale; ¢. nu pot fi solutionate de catre instanta penala daca nu sunt de competenta organelor judiciare.8 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 48, Judecdtorul de drepturi si libertiji une arestul la domiciliu in faza de urmatrire penal ». dispune asupra internarii medicale provizorii pe tot parcursul procesului penal; ¢. dispune excluderea probelor obfinute in mod nelegal.. 49. Judecdtorul de camer preliminard: a. dispune asupra plangerii impotriva sclufiei de renunfare la urmatire penalA data de procuror; b. nuare competenta de a verifica legalitatea masurilor preven- tive dispuse de judecitorul de drepturi si libertati; c. devine incompatibil in a judeca ulterior aceeasi cauza in care verificat legalitatea sesizariiinstantei. 50. Judecitorul de camera preliminat a. este incompatibil cu exercitarea functiei de judecata pentru 0 durata de 180 zile; b. poate dispune asupra misurii preventive a controlului judi- ciar, in procedura de camer preliminara; c. solutioneaza contestafia impotriva masurii preventive a con- trolului judiciar, dispusd de judecttorul de drepturi gi libertati in cursul urmaritii penale. 51, Din categoria organelor de cercetare penal speciale fac parte: a. lucratorii specializayi din Ministerul Administratiei si Inter- nelor, desemnati nominal de ministrul administratiei si internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langé Inalta Curte de Casafie si Justitie; b. ofierii anume desemnaji in condifiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie si ¢. subofiferii anume desemnati in conditile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe Langa Curtea de Apel in circumscriptia cdreia isi desfagoara activitatea. Drept procesual penal. Partea generalit 19 52. Procurorul efectueaz personal urmirirea penala pentru: a. infractiunea de vitimare corporalé sivargiti de cdtre un senator; b. infractiunile sAvarsite cu intentie depasita; ¢. infractiunea de cercetare abuziva. 53. in cazul infractiunii de abuz de incredere sivarsita de un colonel, urmirirea penali va fi efectuati de: a. ofiferi anume desemnati ca organe de cercetare speciala, sub supravegherea procurorului de la parchetul de pe lénga curtea mili- tard de apel; b. procurorul de la parchetul de pe langé tribunalul militar; c. procurorul de la parchetul de pe léngé curtea de apel. 54, Legea prevede ci sunt de competenta procurorului de a efectua urmirirea penali: a. infractiunile sivarsite cu intentie depasita care a avut ca reaultat moartea unei persoane; ». infractiunile sAvargite care au un pericol social ridicat; c. infractiunile pentru care competenta de judecata in prima instant apartine curtii de apel. 55. in situatia unei infractiuni comise de citre persoane civile in participatie penal cu persoane care au calitatea de militari, competenta apargine: a. procurorului militar, pentru efectuarea urmaririi penale; b, procurorului civil, pentru efectuarea urmaririi penale; c. instanfei militare, dacd aceasta este supetioara in grad instanjei civile cdreia i-ar reveni sa judece in prima instanf& cauza. 56, Dac procurorul constati ci mu este competent si efectueze urmirirea penali: 1, dispune in termen de 3 zile declinarea de competent’ catre procurorut competent; b. este obligat si efectueze actele de urmérire penal care mu suferé aménare; . poate efectua actele de urmfrire penal care nu suferd amé- rare.80 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 57. Organele de constatare: a. au dreptul de a face perchezitii corporale in toate cazurile ori de cite ori existi o suspiciune rezonabild cu privire la savarsirea unei infracjiuni: b. au obligatia de a consemna in procesul-verbal de constatare obiectiile ori precizarile ficute de persoanele prezente la locul constatarii infractiunii; c. au dreptul de a face perchezitii ale vebiculelor in cazul infractiunilor flagrante. 58. Comandantii de nave si aeronave: a. au obligatia de ridicare sau conservare a mijloacelor mate- riale de proba, pentru infractiuni savargite pe navele si aeronavele pe care le comanda pe timpul cat acestea se afla se afla in apele ‘maritime sau spatiul aerian romdnese; b. sunt competenti sa faca perchezitii corporale sau ale vehi- culelor, pentru infractiunile flagrante sivargite pe navele si aero- navele pe care le comanda cdnd acestea se afla in afara porturilor sau aeroporturilor; ¢. au obligatia de a face perchezitii corporale sau ale vehi- culelor, de a-t prinde pe faptuitor si de a-1 prezerta organelor de ‘urmarire penald, in cazul infractiunilor flagrante. 59. Confflictul de competenti neazi de citre: a. procurorul ierarhic superior oricaruia dintre ei; b. procurorul de la parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justiie, in cazul in care conflictul este intre un procuror civil si unul militar; ¢. judecdtorul de camera preliminara sesizat de oricare dintre ei intre procurori se solufio- 60, Judecatorul este incompatibil dac a. a fost judecitor de drepturi si libertati in acea cauza; . a fost avocatul inculpatului in alt& cauza; c. inculpatul declara cd se afla intr-o relatie de prietenie cu judecitorul Drept procesual penal. Partea generala 81 61. Judecitorul este incompatibil daca: a, este propus ca martor in cauza; b. are o relatie de dusmiinie cu inculpatul si acest fapt este notoriu; c. a fost coleg de facultate cu inculpatul 62. Grefierul nu este incompatibi a. daca este vecin cu inculpatul; b, daca este unchiul judecttorului de camera preliminara; c. daca a fost grefier la prima instanf& in aceeasi cauzd. 63. Procurorul este incompatibil daca: a. a efectuat urmarirea penala in cauzi; b. este propus ca expert in cauza de catre inculpat; ¢. este vinul sofiei judecatorului 64, Declaratia de abtinere a persoanei incompatibile: a. trebuie facut de indaté ce a aflat de existenta cazului de incompatibilitate; b. trebuie sd arate doar cazul de incompatibilitate, temeiurile de drept urmand a fi precizate ulterior; ¢. va fi solutionata de un complet al instan rioare. ierarhic supe- 65. Recuzarea: fa. se poate face si impotriva procurorului chemat si decida asupra recuzariis b. se formuleaza numai in scris cu ardtarea cazului de income- patibilitate si tomeiul de fapt; . este inadmisibila daca priveste toti judecatori instantei. 66. Abfinerea sau recuzare a, judecitorului de cameri preliminard se solutioneaza de judecitorul de drepturi si liberta b, procurorului, in faza de urmirire penald, se solutioneaza de instanta de judecata; ¢. se solufioneaza, in maxim 24 de ore, in camera de consiliu.82 Proba 1: Grile. Penal yi Procesual penal 67. Abfinerea sau recuzarea grefierului se solutionea: catre: a. judecditorul de drepturi si libertati; b. judecdtorul de camera preliminard sau, dupa caz, de com- pletul de judecata; ¢. presedintele instanfei judecatoresti. 68. Solufionarea abjinerii sau recuziril: a. poate fi alacata cu recurs numai in caz de respingere a declaratiei, respectiv a cererii; . dac& nu poate fi ficutd de un judecator de la aceeasi instant’, declaratia, respectiv cererea este trimisa la o instanfa egala in grad; c. dac& se admite recuzarea si mu se poate desemna un jude- cator de la instanta competent pentru solutionarea cauzei, se va desemna, potrivit legii, o alta instanfa egald in grad care s& solutio- neze cauza. 69. Solutionarea abfinerii sau recuzarii persoanei care efectueazA urmirirea penal: a. se face de un procuror de la acelasi parchet; b. poate dura cel mult 72 de ore de la adresarea ei organului care efectueaz urmarirea penal; c, toate actele indeplinite se mentin daci nu se mentioneazd contrariul 70. in cazul procedurii de solutionare a abfinerii sau recu- Zirli procurorului: a. procurorul ierarhic superior se pronunfa prin ordonanga si impottiva solutiei se poate face plangere; b. procurorul recuzat poate efectua acte sau dispune orice masuri care justificd urgenta; ¢. procurorul ierarhie superiot se pronunfa prin ordonanta care ‘nu este supusd niciunei cai de atac. Drept proceswal penal. Partea general 83 ‘71. in caz de abfinere sau recuzare a procurorul a, dupa trimiterea in judecata a inculpatului, aceasta se va solu- tiona de instanta; b. procurorul recuzat nu poate face niciun act pana la solutio- narea cererii; c. dac& aceasta se admite, se va stabili in ce mésurd actele inde- plinite ori masurile dispuse se mentin. 72. Cererea de stramutare: a. se solutioneazA doar de inalta Curte de Casatie si Justitie; b. se admite doar cénd existi o suspiciune rezonabila cA impar- tialitatea judecatorilor instanjei este afectata datorita imprejurarilor cauzei, cali plrtilor ori atunci end exista pericol de tulburare a ordinii publice; c. se admite prin incheiere supusa contestatiei. 73, Cererea de strimutare: a. pentru a fi solutionata, presupune solicitarea unor informatii de la instanta la care trebuie sd se stramute cauza; b, se solutioneaza in camera de consiliu, cu participarea procu- rorului, in cel mult 30 zile de la data inregistrarii cererii; ¢. odatt admis, are ca efect desfiinjarea hotérarii pronuntate de instanfa de la care a fost stramutat cauza care a procedat intre timp la judecarea cauzei. 74, Cererea de desemnare a altei instanfe pentru judecarea cauzei: c. se solufioneaza prin senting’ care nu este supusd vreunei cdi de atac, 75, Suspectul: a. este persoana care a sivarsit fapta penal; b. este persoana cu privire la care existi o banuiala rezonabila cd a sivirgit o fapta prevazuta de legea penala; . poate fi si o persoand cercetata chiar dac& nu exista probe si date Ia dosar.84 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 76. Suspectul: a, nu are drepturi; b. are aceleasi drepturi ca persoana vatimata; ¢. are aceleasi drepturi ca cele prevazute de lege pentru inculpat. 77. Persoana vitimati a. este persoana care suferd o vatamare chiar si printr-o fapti Ticitas b. poate fi gi o persoand juridical; ©. poate suferi doar vatdmari fizice sau morale 78, Desemnarea unui reprezentant al persoanelor vitimate se face: a. in cazul in care existé un numar mare de persoane vatimate rent de interesele lor; », in cazul prevazut de lege, prin numirea de procuror sau de judecator a unui avocat din oficiu care si le reprezinte interesele; . prin incheiere sau ordonanfa supuse contestatiei. 79. Persoana vitimata: a. se poate constitui parte responsabila civila in procesul penal; b. poate fi ascultaté ca martor in procesul penal in anumite con- di . poate participa in procesul penal doar daca se constituie parte vatimata. 80. Persoana ir penali a. se mumeste suspect; b. devine parte in procesul penal; ¢. se numeste inculpat. potriva cireia s-a pus in miscare acfiunea 81. Sunt parti in procesul penal: , procurorul si inculpatul; 18, persoana vatimatd, partea responsabila c. inculpatul, partea civila. Drept procesual penal. Partea general 85 82. Inculpatul: a. are aceasta calitate doar daca este trimis in judecata; b. poate fi si o persoand juridice c. trebuie sit ofere organelor judiciare orice informatie fi este ceruti. 83. Inculpatul are dreptul: a, de a consulta dosarul, in condifile legit; b, doar la un avocat ales; c. de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege, 84, Partea responsabili civilmente: a. este persoana finutd sa repare prejudiciul cauzat prin infrac- fiune, ca obligatie legala sau conventionala; ’. nueste parte in actiunea penala a procesului penal; c. are dreptul de a recunoaste prejudiciul cauzat inculpatului. 85. Avocatul: a. poate fi si martor in aceeasi cauza, dar numai pentru faptele si imprejuririle de fapt pe care le-a cunoscut dupa dobandirea avestei calitait; ’. poate fi persoana care a participat in aceeasi cauza in calitate de judecdtor sau procuror; ‘ales sau desemnat din oficiu, este obligat sé asigure asistenta juridicd a panjlor ori a subiectilor procesuali principali 86. Cat priveste asistenta juridi a. aceasta se considera asiguraté numai cénd tofi avocatii sunt prezenfi, in situatia in care suspectul sau inculpatul are mai mulfi avocati; b. aceasta presupune confidenfialitate cénd persoana retinuta ia contact cu avocatul su; . probele obfinute prin inregistrarea convorbirii dintre avocat si inculpat pot fi utilizate numai dac& autorizatia a fost dati de judecatorul de drepturi si libertati de la fnalta Curte de Casatie $i Justitie.86 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 87. Asistenta juridici este obligatorie: a. cand suspectul este minor sau tanar in varsta de cel mult 21 anis b. cdind suspectul ori inculpatul este refinut in alta cauza; ©. cfind suspectul solicita sa fie aparat de avocat si demonstreazi cA nu are posibilitaji sé angajeze unul 88. Avocatul din off a. nu poate ff desemnat in nicio situafie in care asistenga juri- dicd este obligatorie, dac& suspectul sau inculpatul si-a angajat un avocat ales; b. este obligat si se prezinte ori de céte oti este solicitat de organul judiciar; ©. delegatia sa se menjine chiar daca inculpatul isi alege un avocat, pana la termenul urmator. 89. Avocatul are dreptul: a. s& asiste la efectuarea metodelor speciale de supraveghere; b. s& asiste la perchezitia vehiculelor in cazul infractiunilor fla- grante; ©. fa cazul perchezitiei 1a domiciliu, s& fie incunostinfat chiar dupa sosirea organului de urmarire penal la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata, 90. Cu privire ta consultarea dosarului: a. avocatul paxilor are acest drept pe tot parcursul procesului penal; b. avocatul poate face publice date din dosar in cursul urmaririi penale si a judecafii, dar numai cu privire la clientul sau; ¢. avocatul nu are dreptul 58 facd fotocopii ale dosarului in cursul urmaririi penale, 91, in materia probelor: a. raportul de constatare este 0 proba; b, fotografia este un mijloc de proba; . audierea este un procedeu probatoriu. Drept proceswal penal. Partea generals 87 92. in activitatea de administrare a probelor: a. organul de urmarire penala stringe probe numai in defa- voarea suspectuluis b. in cursul judecafi, instanfa poate administra probe din oficiu, atunci cnd considera necesar pentru formarea convingeri sale; c. in cursul urmaririi penale, cererea se admite sau se respinge prin incheiere motivat 93. Organele judicizre pot respinge 0 cerere privitoare Ia administrarea unor probe atunci cfind: a. se apreciazA c& pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de proba; b. proba este imposibil de objinut; c. cererea a fost introdusa de rudele inculpatului pana la gradu al IV-lea, inclusiv. 94, Principiul loialititii administrarii probelo a. consti in respingerea probelor propuse de inculpat si care fi inrdutaqesc situat b. presupune interzicerea exercitirii unor violente in scopul objinerii de probe; ‘c. nu permite folosirea hipnozei in scopul objinerii de probe 95. in procesul penal: a. pot fi folosite probele derivate, att timp edt acestea rezulta din probe obfinute in mod nelegal si care nu puteau fi objinute in alt mod; ». pot fi folosite doar probele derivate objinute nelegal; ¢. trebuie excluse probele autorizate printr-un act nul 96, in activitatea de apreciere a probelor: fa, se va fine seama de importanta lor, in ordinea enumerarii in Codul de procedurd penal, avindu-se in vedere in special c& declarafiile martorilor protejafi nu pot avea rol determinant pentru © sotutie de condamnare; ». se face trimitere la toate probele evaluate atunci cénd se ia asupra existengei infractiunii si a vinovatiei inculpatului; c. condamnarea se dispune cnd instanfa considera ca apararea nu a adus suficiente argumente pentru a demonstra alibiu! invocat de inculpat. de88 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 97. in cazul audierii prin interpret: a. interpretul poate fi orice persoand aleast de piri care stie cel putin o limba strain . imterpretul poate fi ales de persoana vatimata dintre inter pretii autorizati potrivit legi c. imterpretul poate uti persoana audiatd nu stie s& serie, comunicarea orali numai daca 98. Cu privire la regulile care guverneaz ascultarea per- soanelor: a. organul judiciar este obligat si intrerup audierea doar in cazul aparitiei unor simptome de boala; b. in cazurile prevazute de lege, organul judiciar dispune intre- ruperea ascultarii gi, daca este cazul, ia masuri ca persoana si fie consultata de un medic; ¢. orice persoand care din motive obiective nu se poate deplasa Ja instanja poate fi audiatd prin videoconferinga. 99. intrebarile privind persoana suspectului sau inculpa- tuluis a. se pun numai la prima audiere; b. pot viza si antecedentele penale sau eventualele procese in curs de desfagurare impotriva acestuia; ¢. sunt enumerate limitativ in Cod 100. Persoana audiati a. are dreptul, in cazurile prevazute de lege, ca organul judiciar Si fi dezvaluie calitatea in care este audiat’, dar numai dupa semnarea de citre aceasta a declaratiei; b. are dreptul de a fi incunostiniata cu privire la fapta prevazuta de legea penal, nefiind ins obligatorie comunicarea incadrarii juridice a acesteia; ¢. in calitate de suspect sau inculpat are obligatia de a se pre~ zenta la chemarea organelor judiciare. Drept proceswal penal. Partea generala 89 101. Suspectul sau inculpatul are obligafi a, dea spune doar adevarul; \. si comunice in scris orice schimbare a adresei in termen de 3zil c. si Incerce sa ajunga la o infelegere cu persoana vatamata gi s& incheie un acord de mediere atunci cand legea permite acest lucru. 102. CAnd suspectul sau inculpatul este audia a. intdi i se pun intrebari la care este obligat sa raspunda, dupa care va face in mod liber relatarile dorite; . are dreptul sé se consulte cu avocatul sau numai inainte de audier ¢. isi poate exercita dreptul la tacere cu privire la faptele gi imprejuririle despre care este intrebat. 103. Cand persoana vatimati este audiata: a. Ia inceputul audierii i se citesc declaratiile suspectului sau inculpatul b. audierea nu se inregistreaza fara acceptul su; c. are dreptul si ceara ca, in cazul in care inculpatul va fi privat de libertate, sa fie informata cu privire la punerea acestuia in liber- tate in orice mod. 104. Printre drepturile ce i se aduc la cunostinta partii civile sia parti responsabile civilmente este a. dreptul de a nu declara nimic; b. dreptul dea fi asistata de avocat; c. dreptul de a propune administrarea de probe in latura penala acauzei, 105, Persoana citatd in calitate de martor are obligati 1a, de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragindu- i-se atentia ci, in cazul neindeplinirit acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere impotriva sa, iar in cazul sustragerii, se poate dispune arestarea sa preventiva; ’b. de a comunica, in scris, in termen de 2 zile, cind pariseste fara; ©. dea spune adevarul,90 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 106, Poate fi audiatd in ealitate de martor: a. orice persoana care are cunostint despre fapte sau impreju- rari de fapt care constituie indicii temeinice in cauza penal, b. in anumite conditi, inclusiv persoana care se afla intr-o situatie ce pune la indoiald, in mod rezonabil, capacitatea de afi martor; . comandantul de nava, care a incheiat procesul-verbal de sesi- zare a organelor de urmarire penala pentru infractiuni savargite pe nava aflata sub comanda sa. 107. Nu depune jurdmantul inainte de audiere: a, martorul care nu a implinit 14 ani; b. martorul cu varsta intre 14 gi 18 ani; c. persoana vatimata, 108. Fiind citat pentru a fi audiata ca martor, persoan: a. poate refuza sf raspunda cu privire la fapte sau imprejurari al ror secret sau confidentialitate poate fi opusa prin lege organelor judiciare; b. are dreptul si refuze de a fi audiata, daca in trecut a avut calitatea de sot al suspectului, ©. are dreptul la tacere. 109, Martorul: a. nu poate sale politice; ». poate fi intrebat cu privire la circumstantele sale personale si de familie in scopul verificarii credibilitatii sale; c. nu poate fi intrebat cu privire la optiunile sale ideologice sau religioase, cu exceptia cazului in care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevarului in cauza. trebat, in nicio situatie, cu privire la optiunile 110, Audierea martorului minor in procesul penal; a. este posibilé doar in prezenta unuia dintre parinfi, a tutorelui ori a reprezentantului institutiei cdreia este incrediniat spre crestere sieducare; ». presupune ca organal de urmarire penal& sau instanfa, in cazul {n care considera necesar, & dispund asistarea de care un psiholog; ¢. presupune obligafia de a depune jur’mént religios ori decla- rafie solemna. Drept procesual penal. Partea generald 1 111. Se procedeaza la confruntare cand: a. exist contraziceri intre declaratiile inculpatului ficute in instanta si cele date anterior; b. persoana vatimatd trebuie si recunoascé autorul faptei de ovire dintre mai multi suspecti; ©. se constatd c& exist contraziceri intre declaratiile persoa- nelor audiate in aceeasi cauzi si confruntarea este necesara pentru Namurirea cauzei. 112. Perchezitia domiciliara ori a bunurilor aflate in domiciliu poate fi dispusi daci, printre altele: a. exist date cu privire la obiecte sau inscrisuri ce au legitura cu savarsirea unei infractiuni de cAtre o persoands, a. exist 0 suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni de care o persoana; b. se presupune c& perchezitia poate duce la prinderea suspec- tului ori inculpatului 113, Perchezitia spatiului folosit de o persoana juridick poate fi dispusi dacd, printre altele: a. exist o suspiciune rezonabila cu privire la definerea unor obiecte sau inscrisuri ce au legaturd cu o infractiune; », se considera ci perchezitia este singurul procedeu probatoriu care poate duce la lamurirea cauzei sub toate aspectele; ¢. este necesard pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea uunor fapte ori imprejurdti ce prezint importanfé pentru aflarea adevarului in cauza. 114, fn cursul urmari poate fi dispusa: a. de procuror; b. de judecatorul de drepturi si libertatis c. de instanja de judecaté competenta si judece cauza in prima instanta. penale, perchezitia domici92 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 115. in cursul judecatii, perch ja domiciliara poate fi la cererea procurorului; , numai de instanta investitd cu judecarea cauzei; ¢. numai la solicitarea instanfei, de cdtre judecatorul de drepturi si libertai 116. in cazul in care, in timpul efectuarti perchezitiei, se constatd ci au fost transferate probe in locuri invecinat. a. se va emite, imediat, un alt mandat de perchezitie pentru acele locuris b. procurorul va incuviinta continuarea perchezifiei si pentru aceste locuris c. mandatul de perchevitie este valabil, in con pentru aceste locuri le ley 117. in ce_priveste perchezitia, participarea procurorului este obligatorie: a, Ia solufionarea cererii de incuviintare a efectuarii perchez’ domiciliare; b, la efectuarea perchezitiei domiciliare; c. la efectuarea perchezitiei corporale. 118, Pentru incuviinfarea efectuarii perchezi a. se solufioneaz cererea in termen de 48 de ore; ». partie se citeaza in regim de urgenta; c. incheierea nu este supusd cdilor de atac. domiciliare: 119. Perchezitia domi i: a. se efectueazii de c&tre procuror sau de organul de cercetare penala, insofit, dupa caz, de lucratori operativi: b. in cazuri urgente, poate incepe fara inmanarea copiei manda- tului de perchezitie emis de catre judecator; . mu se mai efectueazi dac& persoanele sau obiectele indicate ‘mandat au fost predate de bunavoie. Drept procesual penal. Partea generala 93 120, Perchezitia domiciliara se efectueazi a. de procuror; b. cu participarea obligatorie a procurorului; ¢. de organul de cercetare penal’, insotit, dupa caz, de luer&tori opera 121. Perchezitia domicitiar: a. nu poate fi inceputi inainte de ora 6:00 sau dupa ora 20:00, in niciun caz; >, poate fi ficutd oricénd, in caz de infractiune flagrant, c. poate fi inceputa la ora 22:00, intr-un local deschis public- cului fa acea ora. 122, Perchezifia domiciliara autorizatd nu se mai efectueazi: 1a, dac& persoanele sau obiectele indicate in mandat sunt pre- date de bunavoie; b, bunurile se afl exist’ autorizatie; c. dacd avocatul solicitai nu se prezint& in cel mult doua ore de Ja momentul la care i-a fost comunicat dreptul de a participa, Tudndu-se misuri de conservare a locului ce urmeaza a fi per- chezitionat. locuinfele invecinate si pentru aceasta nu 123, Perchezitia domiciliard se efectueaz’: a. cu participarea obligatorie a avocatului ales sau desemnat din oficiu pentra inculpat; b. numai cu privire la domiciliul sau bunurile suspectului ori inculpatului; c. in prezenfa unui reprezentant ori martor asistent cénd per- soana la care se face perchezitia este retinut si nu poate fi adusi. 124, Organul judiciar este obligat si ridice: a, obiectele si inscrisurile care au legatura cu fapta pentru care se efectueaz urmarirea penala; b. intotdeauna obiectele sau inscrisurile a céror circulatie ori definere este interzisi de lege; . obiectele care ar putea fi valorificate, potr expres prevazute de lege procedurit94 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 125, Perchezitia corporal: a. presupune examinarea imbrcdmintei persoanei perchezitio- nate; . poate fi ficutd de orice autoritate cu atribufii in asigurarea ordinii si securitatii publice; . mu se poate face fir mandat de perchezitie corporala. 126, Perchezitia vehiculului: a. se dispune de judecdtorul de drepturi si libertai in faza de urmarire penal, b, se autorizeaza de organul de cercetare penala; c. se poate efectua de procuror. 127, Expertiza se dispune de citre: a, lueratorul de polijie judiciara, prin ordonanté motivata; b. instanga de judecata, prin adresa expediaté Biroului Local de Expertize; ©. procuror, prin proces-verbal. 128, Desemnarea expertului se face: a. intotdeauna de catre organul de urmarire penala sau de catre instant; . de catre parti; c. de citre 0 institutie medico-legala, cand expertiza urmeazi si fie efectuati de catre aceasta; 129, Expertul insareinat cu efectuarea expertizei a. nu are dreptul s& ia cunostingé de intregul material al dosa- rului, ci doar de documentele puse la dispozitie de parti; . poate s& ceara limuriri partilor si subiectilor procesuali prin- cipali doar cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organele judiciare; c. in camul in care refuzi nejustificat si efectueze expertiza, poate fi sanctionat penal. Drept procesual penal. Partea generala 95 130, Expertul poate fi inlocuit: a. in cazul in care, in mod nejustificat, nu finalizeaza raportul de expertiza in termenul fixat; bb. daca se admite declaratia sa de abjinere sau cererea de recuzare; cc. dacd nu doreste si efectueze sau si finalizeze expertiza. 131. in ce priveste raportul de expertiza: a. cand sunt mai multi experti de pareri diferite, opinia se ia cu majoritate de voturi; ’. acesta se inméneaz’ partir, care il vor depune la organul judiciar; ¢. dac& sunt constatdri sau concluzii care trebuie lamurite, expertul poate fi audiat potrivit dispozitiilor privitoare la audierea martorilor. 132, Suplimentul de expertizi: fa. poate fi dispus atunci cénd organul de urmarire penala constati ca expertiza nu este completa; ’. de regula se realizeaza de acelasi expert; . poate fi dispus cand instanta constata c& expertiza efectuatd este nelegala. 133. cand: a. partea care a cerut expertiza nu este mulyumitd de rezultat; b. coneluziile raportului de expertiza sunt neclare si nu pot fi inlaturate prin audierea expertului; cc. expertul insircinat cn efectuarea expertizei refuza sa finali- zeze raportul de expert. fe poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci 134, Constatarea, ca mijloc de proba: a. se dispune de organul de urmarire penalé prin ordonanta si de instanfa prin incheiere; b. se efectueaz de un specialist in termenul stabilit de organul judiciar, ¢. se coneretizeaz intr-un proces-verbal care va confine descrierea operatiunilor efectuate, metodelor folosite, programele si echipamentele utilizate si concluziile constatari96 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 135. Cercetarea la fata locului se dispune de citre: a. organele de urmarire penal . judecitorul de drepturi si libertati; . instanta de judecata; 136, Procesul-verbal de reconstituire sau de cercetare la fata locului: a, trebuie sa conjina descrierea detaliaté a pozitiei si a stirii mijloacelor materiale de proba aflate la fafa locului; b. tebuie s& conjind numele si prenumele suspectului sau inculpatului in toate cazurile; ¢. trebuie s& contind numele i prenumele avocatului persoanei vatimate care este chemat in mod obligatoriu sé asiste. 137. Scopul masurilor preventive este: a. asigurarea bunei desftgurari a procesului penal; b. tragerea la raspundere penal a persoanelor care au savarsit infractiuni; c. impiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penal’; 138. Constituie masurd preventiv: a. arestarea preventiva a suspectului; b, obligarea de a nu pardsi localitatea; ¢. refinerea inculpatului. 139, Refinere: a. poate fi Iuata fa de suspect sau inculpat numai in cursul urmaririi penale; b. duratd rejinerii se deduce din durata arestarii preventive; c. poate fi luatd numai dupa audierea suspectulut sau inculpa- tului 140. fmpotriva suspectului a, se exercitd actiunea penal’; b. poate fi luata numai masura refinerii; c. judecatorul de drepturi si libertati poate dispune masura con- trolului judiciar; Drept procesual penal. Partea generala 97 141. Competenta de a dispune controlul judiciar in faza de urmirire penal revine: a, numai judecdtorului de drepturi si libertatis . numai procurorului; ¢. procurorului si judecitorului de drepturi si libertati. 142. Contestatia impotriva incheierilor prin care s-a dispus luarea sau prelungirea unei masuri preventive in cursul urma- rirli penale: a. este suspensiva de executare; b. se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a pro- nunjat incheierea atacata; c. se solufioneaz de judecatorul de la instanja ierarhic supe- rioar& celei cireia aparjine judecatorul care a dispus masura, 143. Contestafia formulat de cAtre inculpat impotriva incheierilor prin care s-a dispus admiterea propunerii de prelungire a unei masuri preventive: a. se solufioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare; b. se solufioneaza inainte de expirarea duratei mésuri tive dispuse anterior; c. nueste suspensiva de executare, preven- 144. Contestafia impotriva incheierilor prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei misuri preventive, in procedura camerei preliminare: a. nueste suspensiva de executare; b. se solutioneaza de judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, cu exceptia situafiei cdnd incheierea apartine judecatorului de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. se solufioneaza de acelasi judecator care a dispus luarea sau menfinerea masurii,98 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 145. impotriva incheierilor prin care instanfa dispune asu- pra misurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula: a. plangere; b. contestatie; c. recurs. 146. Contestatia impotriva incheierilor prin care s-a dispus Juarea sau mentinerea une masuri preventive in cursul judecitii: a. nu este suspensiva de executare; «. se solufioneaza fara citarea inculpatului. 147. Pentru verificarea misurilor preventive in procedura a. procurorul inainteazi rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei in termen de 48 de ore de la intocmire; b. procurorul inainteaza rechizitoriul impreuni cu dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei masurii; ¢. judecatorul de camera preliminara, din oficiu, verifica perio- dic, dar nu mai tarziu de 60 de zile daca subzista temeiurile care au determinat luarea misurii arestirii preventive. 148. Judecdtorul de camera preliminara este obligat si verifice legalitatea misurilor preventive: a. in termen de 3 zile de la inregistrarea dosarul b. in termen de 5 zile de la inregistrarea dosarului; ¢. imediat dupa inregistrarea dosarului, 149. Pentru verificarea masurilor preventive in procedura camerei preliminare: a, judecatorul de camera preliminara, in termen de 3 zile de la ‘nregistrarea dosarului, verificd din oficiu legalitatea si temeinicia masurii, Inainte de expirarea acesteia, fAr& citarea inculpatului; . procurorul inainteazi rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei cu cel putin 3 zile inainte de expirarea duratei masurii; ©. judecitorul de camera preliminarg, din oficiu, verifica perio- dic, dar nu mai tirziu de 30 de zile daca subzisté temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive. Drept procesual penal. Partea general 99 150, Pentru. verificarea miasurilor preventive in cursul judecat - a. judecatorul de camera preliminara inainteaz’ dosarul instan- {ei de judecaté cu cel putin 3 zile inainte de expirarea masurii, bb, judecdtorul de camera preliminara inainteaza dosarul instan- jeide judecata cu cel putin 5 zile inainte de expirarea masuriis c. instanta de judecata, din oficiu, verificd periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, dac subzista temeiurile care au determinat prelungirea masurii arestarii preventive, dispuse fafa de inculpat. 151. Refinerea se dispune de: a. judecitorul de drepturi si libertayis b. organul de cercetare penala . numai de procuror. 152. Masur refinerii se dispune de organul de cercetare penal prin: a. ordonantas b. rezolutie; ¢. proces-verbal. 153. in cazul refineri a. persoana refinula are dreptul de a incunostinja personal un membru al familiei sale despre luarea masurii i locul unde este rejinutd; b. persoanei refinute i se aduc la cunostingl, de indats, in limba pe care o ingelege, in‘racfiunea de care este suspectata si motivele refiner; : ¢. persoanei refinute nu i se poare refuza exercitarea dreptului de a face personal incunostinjarea si nici nu se poate intarzia exercitarea acestui drept. 154. Controlul judiciar se dispune de citre: a. procuror, in cursul urmaririi penale; b. judecatorul de drepturi si libertati in cursul urmaririi penale; c. instanfa de judecatd, in cursul urmaririi penale sau al judecati100 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 155. Controlul judiciar se poate dispune: a, fata de suspect sau inculpat dacd aceasta masura este nece- sara pentru asigurarea bunei desfagurari a procesului penal; , de procuror in cursul urméririi penale; ¢. numai dupa audierea suspectului sau inculpatului. 156. impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat misura controlului judiciar: a. se poate face plingere la judecatorul de camera preliminara de la instanga competenti sd judece cauza in fond; b. suspectul poate face plangere, in termen de 48 de ore de la dispunere, la judecatorul de drepturi si libertafi de la instanfa com- petentd si judece cauza in fond; ¢. inculpatul poate face plangere in termen de 48 de ore de la comunicare, la judecitorul de drepturi si libertii de la instanta competenta si judece cauza in fond. 187, Misura controlului judiciar poate filuati: a. de catre procuror, prin ordonanti motivatd, care se comunica inculpatului; b. doar de catre judecttorul de drepturi i libertati in faza de urmarire penal c. numai dupé audierea inculpatului, in prezenja avocatului ales ori numit din ofieiu. 158. in timpul controlului judiciar, inculpatul are urma- toarele obligatiilegale: a, sf nu detind, s& nu foloseasca arme $i si nu poarte arme. b. si informeze de indati organul judiciar care a dispus masura cu privire la intentia de schimbare a domiciliului; ¢. 8& se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau fa instanta de judecata ori de céte ori este chemat; Drept procesual penal. Partea generala 101 159, Controlul judiciar pe cautiune: a. fata de suspect, se dispune de procuror in faza de urmatrire penalai, b. se dispune numai de eatre judecatorul de drepturi si libertati, in faza de urmarire penala; ¢. se dispune de citre judecétorul de camer preliminara, in procedura camerei preliminare 160. Controlul judiciar pe cautiune: a. garanteaz& participarea inculpatului la executarea pedepsei si respectarea de citre acesta a obligatiilor impuse; . poate fi inlocuit cu masura arestului Ia domiciliu sau ares- tarea preventiva; ¢. se dispune de procuror in faza de urmatire penala. 161. Arestul la domiciliu se poate dispune de citre: a. judecdtorul de drepturi si libertaji in orice faz’ a procesuluis ». judecatorul de drepturi si libertaji in faza de urmarire penal si judecdtorul de camera preliminara in faza de judecata; c. judecatorul de camera preliminara din oficiu. 162. Pe durata arestului la domiciliu se poate dispune ca incul- patul si poarte un sistem electronic de supraveghere, de citre: a. judecatorul de drepturi si libertagi; ». procuror; c. serviciul de probatiune. 163. Arestul la domiciliu, se dispune: 1. pe o durata de cel mult 30 de zile, in cursul urmaririi penale; . dac& existi probe sau indicii temeinice c& inculpatul a sivarsit o fapti prevazuti de legea penald. c. fata de inculpatul care a sivarsit 0 infractiune asupra unui membru de familie, numai dacd se obliga in fata instanfei si res- pecte masurile impuse de aceasta.102 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 164, Masura arestarii preventive poate fi luati de ciitre: a. procuror, in cursul urmaririi penale; b. judecstorul de camera preliminard, in procedura de camera preliminara; ¢. judecdtorul de drepturi ibertifi, in cursul judecai 165. Masura arestirii preventive poate fi dispusa, in con- ditille legate, pentru unul din urmatoarele cazuri a, dac& suspectul refuz% s& se legitimeze si identitatea lui nu poate fi stabilita pe loc; b. dac& inculpatul este recidivist; . dacd inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatimate, 166. Propunerea de arestare preventiva a inculpatul cursul urmiririi penale: a. se prezinté judecttorului de camera preliminara de la instanfa competentd s& judece cauza in prima instants; b. se poate prezenta la judecatorul de drepturi gi libertati de la instanta in a crei circumscriptie se afla locul de detinere, cores- Punzatoare in grad cu cea competent& s& judece cauza in prima instanga; ©. 8e poate solutiona, in cazurile prevaizute de lege, fir8 partici- parea procurorului. 167, Pentru solufionarea propunerii de arestare preventivi in cursul urmaririi penale: a, participarea procurorului este obligatorie; b, participarea inculpatului este intotdeauna obligatorie; c. in toate cazurile este obligatorie asistenfé juridica a inculpa- tului de catre un avocat ales sau numit din oficiu 168, Arestare preventivi a inculpatului in cursul urmaririi penale: a. poate fi dispusd pentru cel mult 180 de zi b. se dispune pe o duraté de cel mult 30 zile din care mu se deduce durata retinerii; . poate fi dispusd numai in prezenta inculpatului. Drept procesual penal. Partea generals 103, 169. {n cursul urméririi penale, mandatul de arestare preventiva: a, se emite in baza sentinfei prin care s-a dispus arestarea pre- ventiva a inculpatului, de cdtre judecatorul de drepturi si libertiti; b, poate fi transmis organelor de politie prin posta electronica in condifii care permit autoriitilor destinatare s& fi. stabileasca autenticitatea; ¢. poate fi emis de judecdtorul de drepturi gi libertati de la instanja ierarhie superioara. 170, Dac prin aceeasi hotirare s-a dispus arestarea mai multor ineulpati: a. se emite un singur mandat de arestare preventiva pentru tofi, dac& aceasta este in interesul justitieis b. se emite cate un mandat de arestere preventiva pentru fiecare dintre ei cc. se emite un singur mandat de arestare preventiva pentru toti inculpafii, numai in cazul in care au fost arestafi la aceeasi data gi pentru aceeasi perioada. 171. in cazul in care, in cursul urmiririi penale organul competent dispune prelungirea arestirii preventive: ‘a, aceasta poate fi dispusa pe o durata de 29 de zile; b. termenul curge de la data punerii in executare a masurii, fata de inculpatul arestat preventiv; c. aceasta nu poate depaisi 60 de zile 172. in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva poate fi prelungita moti a. cu privire la tofi inculpafii arestati in cauza, chiar daca durata arestarii preventive expira la date diferite, in masura in care pro- curorul sesizeaza judecdtorul de drepturi si libertati ca propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpa ’b. daca temeiurile care au determinat arestarea initial nu impun in continuare privarea de libertate; c. daci exista temeiuri noi care justificd prelungirea masurii.104 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 173, Durata maxima a arestirii preventive nu poate depi a. 5 ani, in toate cazurile; b. jumatatea pedepsei dispusa de instanja de fond; ¢. 180 de zile in cursul urmaririi penale. 174, in caz de respingere a propunerii de prelungire a ares- trii preventive, se poate inlocui misura arestarii preventive cu: a. controlul judiciar pe cautiune; ». arestul la domiciliu; ¢, lisarea in libertate sub supraveghere. 175. Inculpatul poate fi arestat preventiv in faza de judecat a, pentru o perioada de cel mult 60 zile; b. de catre completul de judecaté care, in compunerea preva- uti de lege, va emite mandatul de arestare preventiva; . numai pentru temeiuri noi care au intervenit de la masura anterioara a arestarii sale preventive in aceeasi cauza, care fac necesara privarea de libertate. 176, Misurile preventive inceteaza de drept atunci cand: a. instanfa promunta o hotarére de achitare, chiar nedefir b, hotarrea de condamnare ramane definitivas ¢. procurorul dispune trimiterea in judecat®, 177. Masura arestarii preventive inceteazi de drept: a. cand au apirut temeiuri noi din care rezulta nelegalitatea masurii; . cdnd nu exista temeiuri noi care s8 o justifice; c. in apel, daca durati masurii a atins durata pedepsei_pro- rnunfate in hotararea de condamnare. Drept procesual penal. Partea generalé 105 178, Constatand incetarea de drept a masurii arestirii pre- ventive: a, judecatorul de camera preliminara se pronunti, prin inche- iere miotivata, asupra incetirii de drept a masurii preventive chiar si in lipsa inculpatului sia procurorului; ». judecatorul de camera preliminara in fata cdruia se afla cauza dispune punerea in libertate a suspectului sau inculpatului, daca nu este arestat in alté cauza; . organul judiciar comunicd persoanei fat de care s-a dispus masura preventiva, precum si tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii, cate 0 copie de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a constatat Incetarea de drept a masurii preventive, 179, Misura preventiva se revocd: a. din oficiu sau la cerere; b. daca au incetat temeiurile care au determinat-o; c. dacd a fost luata cu incalcarea prevederilor legale. 180, Masura preventiva se inlocuieste cu o alti masura preventivi ‘a. intotdeauna mai usoard; b. numai la cererea parji interesate, formulaté in scris; c. daca sunt indeplinite conditiile legale, intr-o procedura care presupune intotdeauna prezenta avocatului si a procurorului. 181, Masurile asiguratorii: a. pentru garantarea executirii pedepsei amenzii, se pot lua ‘numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; b. constau in disponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru; c. se dispun in cursul urmaririi penale de judecatorul de drep- turi si libertii. 182. Contestarea masurilor asigurator a. are loc numai daca prin aceasta nu este ingreunaté stabilirea situafiei de fapt; b, se poate face de suspect; c. se poate face de orice alta persoand interesata.106 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 183. Contestarea masurilor asiguratorii luate de procuror: a. poate fi flcuté numai de suspect gi inculpat si se solutioneaza de judecdtorul de drepturi i libertii; __b, este suspensiva de executare in termen de 24 ore de la inre- istrarea cererii; c. se face in termen de 3 zile de la data comunicarii ordonanfei de luare a masuri 184. Contestatia impotriva modului de aducere la indepli- nire a masurii asiguratorit luate de judecdtor: a. nu suspend’ executarea; b. se solutioneazat in camera de consiliu; «. se poate formula si de procuror. 185. Masurile asiguratorii sunt aduse la indeplinire de cit a, judecatorul de drepturi si libertati; b, procuror; . organul de cercetare penal. 186. in cazul sechestrului: a, sunt vizate numai bunurile mobile; b. anumite categorii de bunuri sunt ridicate obligatoriu; ¢. alte bunuri mobile sechestrate sunt puse sub sigiliu sau ridi- cate, putindu-se numi un custode. 187. Poprirea, ca misurd asigurdtorie: a. priveste inclusiv titlurile de plata straine; b. se poate dispune gi cu privire la sumele de bani datorate Partii responsabile civilmente de catre un tert; . presupune ca debitorul s consemneze sumele de bani dupa caz, la dispozitia organului judiciar sau de executare, in termen de S.zile de la scadenta 188. Restabilirea situafiei anterioare: a. este o masura de sigurant’; b. se dispune de instanja de judecata, in cursul judecati; . se dispune de judecatoral de drepturi gi libertafi in cursul urmatirii penale; Drept procesual penal. Partea generalé 107 189, Suspectul sau inculpatul: fa. este citat la adresa unde locuieste, iar dacd aceasta nu este ‘cunoscuta prin afigare la sediul organulwi judiciar; b. privat de libertate, se citeazi la locul indicat de acesta, prin declaratia data in cursul procesului penal; c. poate fi citat la sediul avocatului ales, daca nu s-a prezentat dupa prima citare legal indepl 190. O persoani, alta decdt suspectul sau inculpatul, poate fi adus& in fafa organului judiciar pe baza unui mandat de adueere: a. chiar inainte de a fi fost chemat prin citajie, daca aceasti masura se impune in interesul rezolvirii cauzei; b. dac& nu a fost posibila comunicarea corespunzitoare a cita- {ici si imprejurarile indica fird echivoc cd persoana se sustrage de la primirea citatieis ¢. mumai dacd judecitorul de drepturi si libertari a dispus aceasti masurd. 191. in cursul_ urma emit a. de citre instanga de judecata: b. pe numele persoanei vatamate, daci, fiind anterior citaté, nu s-a prezentat, in mod nejustficat, iar ascultarea ori prezenga ei este necesari; ¢, pe numele suspectului, chiar inainte de a fi chemat prin cita- fie, daca aceasta masuri se impune in interesul rezolvarii cauzei ii penale mandatul de aducere se 192, Mandatul de aducere se executii: a. prin agentul procedural al parchetului, respectiv al instantei; b. prin comandantul unitatii militare sau prin politia militara, cand priveste militari; c. prin politia comunitara, agenfi procedurali sau organele jan- darmeriei.108 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 193. La calcularea termenului procedural pe zile: a. nu se ia in calcul ziua la care incepe sa curga termenul, nici ziua in care se implineste; b. apelul declarat de procuror nu este tardiv, dac& data trecuta in registrul de iesire al parchetului este induntrul termenului legal pentru declararea cai de atac; ¢. nu se ia in calcul ziua la care acesta a inceput sa curga, dar se socoteste zita in care s-a implinit 194, Misura arestului la domiciliu, dispusi incepind cu data de 13 martie 2014 pentru o perioadi de 10 zile, expira la data de: a. 22 martie 2014; b. 23 martie 2014; ©. 24 martie 2014, daca ziua de 23 martie este o zi nelucrdtoare 195, in caz de renunfare la aplicarea pedepsei, ielilor judiciare avansate de catre stat: a. sunt suportate in mod solidar de catre coinculpati; b. sunt suportate de partea responsabila civilmente in mod solidar cu inculpatul, in masura in care este obligata solidar cu acesta sila repararea pagubei; ¢. privitoare la avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare raman in sarcina statului 196. in caz de incetare a procesului penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate: a. de persoana vatdmaté, in caz de retragere a plingerii prealabile; ». de inculpat, atunci cand cere continuarea procesului penal; ¢. in solidar, dacd sunt mai multe parti obligate la aceste cheltuiei. 197, Se suporta de: a. stat, in caz de achitare, cheltuielile pentru plata avocatului ales de catre inculpat; b. inculpat, in caz de amanare a aplicarii pedepsei, cheltuielile Jjudiciare Ricute de persoana vatamat; . partea civila, in caz de achitare, cheltuielile judiciare fficute de inculpat in masura in care au fost provocate de partea civila. Drept procesual penal. Partea general 109 198. Nulitifile absolute: fa sunt expres prevaizute de lege; b. pot fi invocate in orice stare a procesului; = . nu pot fi luate in considerare din oficit de catre instants. 199, Se sanctioneazd cu nulitate absolut incdlearea nor- melor cu privire la: a. asistarea obligatorie de catre avocat a suspectului sau a inculpatului, cdnd acesta este refinut intr-o alté cauza; ». constituirea completului de judecata cu grefier sau magistrat- asistent; c. competenta terito lA a instantelor judecatoresti 200. Nerespectarea dispozitiilor privind asistarea de citre avocat a suspectului sau a inculpatului, atunci cdnd asistenta este obligatorie, poate fi invocata: ; a. pand la incheierea judecii in prima instanfa, daca incalearea a intervenit in faza de urmarire penal’; / . in orice stare a procesului, dac& incalearea a intervenit in procedura camerei preliminare; . in orice stare a procesului, cdnd instanfa a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei 201. Nulitatea relativa: . a. se acopera ca urmare a renuntiriitacite la invocarea nul de catre persoana interesata; ; b. se invocd pana la inchiderea procedurii de camera prelimi- nari, dac& incalcarea dispozitiilor legale a intervenit in cursul urmaririi penale; ; c. poate fi invocata de parti, procuror si din off110 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 202. Amenda judiciara: . aplicat de organul de urmarire penala, poate fi anulata de acesta, daca persoana zmendata justifica de ce nu si-a putut inde- plini obligaia; b, poate fi redusd, cel amendat avind dreptul de a introduce cerere in acest sens in termen de 10 zile de la comunicarea ordo- nantei ori a incheierii de amendar: ©. poate fi anulat& de cétre judecatorul de camera preliminara care a dispus amendarea, 203. Se sanctioneazi cu m lor eu privire la: a. publicitatea sedinjei din camera de consiliu; b. prezenja persoansi vitimate, cand este obligatorie potrivit ite absolut incilearea norme- legi c. asistarea de etre avocat a pirfiicivile, atunci cénd este obli- gatorie potrivit legii. RASPUNSURI GRILE Drept procesual penal. Partea general 1a [art 1 alin. (1)] 23..a,¢ [art 26 alin. (2)] 2. a,b [art. 3 alin. (1) lit. a) 24. b (art. 26 alin. (2) si (3)] sio)] 25. a,c [art. 27 alin. (2) si (4)] a, b fart. 4) 26, [art. 27 alin. (2)] 4.b [an 5 alin. (1)] 27, [art. 27 alin. (4)] 5.a,b [art. 6] 28.c [art. 28 alin. (1)] 6b clan7 alin. 2yar 318394 e fan. 29,34] alin. asi aafart 12) 30, b [art. 30 lit. d) sie)] 31. fart. 33 alin. (1)] 8. afart Je atin (D1 32.¢ [art 36 lit. )] 9.¢ fart. 17 alin, (1) raportat la i 33.6 [art 38 alin. (1) lit. d)] a 314 ai an 34, [art. 38 alin. (1) lit.e)] tea 35.b,¢ [art. 39 alin. (I) lit. a) 11. (art. 309] rad 12.b,¢ [art 18] si 36. b [art. 40 alin. (1)] 37.a, b [art. 43 alin, (1), art, 45 alin. (1)] 38. b fart, 43 alin. (1)] 39. fart. 44 alin. (3)] 40. a, ¢[art. 46 alin, (I); art. 63 alin. (1) raportat la art. 46] 41. fart. 46 alin. (2)] 42. a [art. 47 alin. (1)] 43. a, ¢ fart. 48 alin. (1) lit. a) sid)] 13, ¢ fart. 314 raportat la art. 16] 14.b, ¢ fart. 19 alin. (3), art. 20 alin. (7)] 18. ¢ [art 20 alin. (1) s12)] 16. art. 20 alin. (5)] 17. [art. 21 alin. (1)] 18.¢ fart. 21 alin. (3)] 19. fart. 21 alin, (2)] 20. a, ¢ fart. 23 alin. (1) si (3)] 21. [art. 25 alin. (5) si (6)] 22. a fart. 24 alin. (1)]112 Proba 1: Grite, Penal si Procesual penal 4. [art. 49 alin. (1)] 45. ¢ [art 51 alin. (1)] 46, b [art. 51 alin. (3)] 47.¢ fart. 52 alin, (1)] 48. a [art. $3 lit. a] 49.4 (art. $4 fit. )] 50. b [art, 54 lit. d) raportat la art. 207) $1.6 [art. 55 alin, (5)] 52. a,c (art. 56 alin. (3) lit. a) i b)) 53. fart. 56 alin. (4) raportat la art. 37 alin. (1)] $4. a, ¢ fart. 56 alin. (3) lit. a) io] 58, [art. $6 alin. (5)] 56.b [art. 60] 57.b, c far. 61 alin. (2) $i (3)] 58. b [art. 62 alin. (1)] 59. fart. 63 alin. (4)] 60. a, b [art. 64 alin. (1) lit. a) sialin. (4)] 61. [art. 64 alin. (1) lit. 9] 62a, fart. 65 alin. (3) Taportat la art. 64 alin. (2)] 63.¢ [art. 65] 64, [art. 66 alin. (1)] 68. c[art. 67 alin, (2)] 66. [art. 68 alin, (5)] 67., b [art. 68 alin. (4)] 68, [art. 68 alin. (9)] 69.b fart. 69 alin. (2) $i (3)] 70. b, ¢ fart. 70 alin. (4) si (5)} 71. fart. 70 alin, (6)] 72. fart. 71] 73.¢ [att. 74 alin. (5)] 74, a,b [art. 76 alin. (1) $i(6)] 75.b (art. 77] 76. ¢ fart. 78] 77.0 [art. 79] 78. b [art. 80 alin, (1)] 79.) [art. 81 alin. (2)] 80.b, ¢ [art. 82] 81. [art. 82, 84] 82. b fart. 82} 83, a, ¢ [art. 83 lit. b) si g)] 84, a, b [art. 86, 87] 85. c fart. 88 alin, (3)] 86.) [art. 89 alin. (2)) 87. b fart. 90 lit. a)] 88. b fart. 91 ali 89. fart, 92 alin. (5)] 90. a [art. 94 alin. (1)] 91. b, ¢ (art. 97 alin. (2) lit. e), art. 97 alin, (3) raportat la art. 104] 92. b fart. 100 atin. (2)] 93. a, b [art, 100 alin. (4) lit. b) sid)] 94. b, fart. 101 alin. (1) i G)] 95. [art. 102 alin. (3)] 96. b fart. 103 alin. (2)} 97. fart. 105 alin. (1)] 98. b [art. 106 alin. (1)] 99. b [art. 107 alin. (1)] 100. ¢ fart, 108 alin, (2) lit. a)] 101. b [art. 108 alin, (2) lit. b)] 3)] Drept procesual penal. Partea general 113 102. ¢ fart. 109 alin. (3)) 103. ¢ [art. 111 alin. (5)] 104. [art. 112 alin, (2) lita) 105, c [art. 114 alin, (2) lit. e)] 106. b, ¢ fart. 114 alin. (4), art. 115 alin, (2)] 107. ¢ fart. 121 alin. (1)] 108. a, b fart. 116 alin. (3), art. 117 alin, (1) lit. bY) 109.6, ¢ fart. 122 alin. (3)) 110. b, ¢ [art. 121 si 124] UAL. ¢ fart. 131 alin. (1)] 112., ¢ fart. 157 alin. (1)] 113. a, b fart. 157 alin. (1)) 114, fart. 158 alin, (1)] 115, 6 [art 158 alin. (1)] 116. b, ¢ fart. 158 alin. (3)] 117. a [art. 158 alin, (5)] 118. ¢ [art. 158 alin. (9)] 119. a, ¢ fart. 159 alin, (2), art. 159 alin. (8)] 220. a, ¢ (art. 159 alin. (2)] 121. b,c [art. 159 alin. (3)] 122. a [art. 159 alin. (8)] 123. ¢ [art. 159 alin. (1)] 124. a, b [art. 159 alin. (1)-(3)] 125. a, b [art. 165] 126, ¢ (art. 167 raportat la art. 165 alin. (2)] 127. a (art, 172 alin. (2)] 128. ¢ [art. 173 alin. (3)] 129, b [art. 175 alin. (4)] 130, a, b fart, 176 alin. (1) HOT 131. ¢ fart. 179 alin. (3)] 132, a, b [art. 180 alin. (1)] 133. 6 fart. 181 alin. (1)) 134. [art 181! alin, (1)] 135. a, ¢ fart, 192 alin. (1)] 136. a, ¢ [art, 195 alin. (1) lit. b) sid] 137. a, ¢ [art. 202 alin. (1)] 138. fart, 202 alin. (4)] 139, a, ¢ [art. 203 alin. (1), art. 209 alin, (5)] 140. b fart. 203 alin. (1)] 141. [art. 203 alin. (2)) 142, b,¢ [art 204 alin. (1) $i(3)] 143, a, ¢ fart. 204 alin. (3) si] 144, a, b [art. 205 alin, (1)-(3)] 145, b [art, 206 alin. (1)] 146. a fart. 206 alin. (4)] 147. b fart. 207 alin. (1)] 148. a fart. 267 alin. (2)] 149. ¢ fart. 207 alin. (6)] 150, b fart, 208 alin. (1)] 151. b fart. 209 alin. (1)] 152. a [art. 209 alin. (1)] 153. a, b [art. 209 alin. (2), ast. 210 alin. (1) 184, a, b [art. 203 alin. (2)] 158. b [art, 211] 156, ¢ fart. 213 alin. (1)] 157, a, ¢ [art. 212 alin. (3) i) 158. ¢ fart. 215 alia. (1)] 159. [art. 216 alin. (2)]14 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 160, b, c (art. 216 alin. (1), art. 217 alin. (9)] 161. [art 220 alin. (1)] 162. a [art. 221 alin. (3)] 163. a [art. 222 alin. (1)] 164. b [art. 223 alin. (1)] 165. c [art. 223 alin. (1) lit. c)] 166. b [art. 224 alin. (2)] 167. a, ¢ [art. 225 alin. (5) si (6)] 168. b [art. 226 alin. (2)] 169. b, ¢ [art. 230 alin. (1) 14) 170. b [art, 230 alin. (2)] 171. a, b [art. 233 alin. (1) iQ) 172. a, ¢ [art. 234 alin. (1) HO] 173, a, ¢ [art, 236 alin. (4), art. 239 alin. (1)] 174. a, b [art. 237 alin. (2)] 175, fart. 238 alin. (3)] 176, a, b fart. 241 alin. (1) lit. b) sic)] 177. ¢ fart. 241 alin, (1)! lit. b)] 178. b,c [art. 241 alin. (2) iO] 179. a, b [art. 242 alin. (1)] 180. c [art. 242 alin. (8) si (9)] 181. a [art. 249 alin. (3)] 182. b, ¢ [art. 250 alin. (1)] 183. ¢ [art. 250 alin. (1)] 184, a, ¢ [art. 250 alin. (6) iM] 185. ¢ [art. 251 alin. (1)] 186, b, ¢ [art. 252 alin. (2) H() 187. ¢ [art. 254 alin. (1) si (2)] 188, b fart. 256] 189. ¢ fart. 259 alin. (4)] 190, b fart. 265 alin. (1)] 191. b,c fart, 265 alin. (1) iQ) 192. b [art. 266 alin. (5)] 193, a [art. 269 alin. (2)] 194, a [art. 271] 195. b, c [art. 274 alin. (1) iG)] 196, a, b art. 275 pet. 2 lit. b) sipet. 3it.b)] 197, b,c [art 276 alin. (1) si(5)] 198, a [art. 281] 199, a fart. 281 alin. (1) lit. 9) 200. c [art. 281 alin. (4)] 201. b art. 282 alin, (4) lit. a) si alin, (5) lit. a)] 202. b fart. 284 alin. (2)] 203. fart. 281 alin. (1) lit. )] Partea a TV-a, GRILE Drept procesual penal — Partea special 1. Urmarirea penal are ca obiect: a. strngerea probelor necesare cu privire Ia existenja infrac- siunilor gi Ia identificarea persoanelor care au sAvarsit o infracjiune, pentru a'se constata daca aceste persoane raspund penal; ». strdngerea probelor necesare cu privire la existenta infrac- tiunilor, la identificarea persoanelor care au savarsit o infracjiune gi la stabilirea rispunderii penale a acestora pentru a se dispune trimiterea in judecata; ¢. strdngerea probelor necesare cu privire la existenta infrac- siunilor, Ia identificarea persoanelor care au sivérsit o infractiune gi la stabilirea rispunderii penale a acestora, pentru a se constata dac& este sau nu cazul sa se dispund trimiterea in judecata. 2, Procedura din cursul urmaririi penale este: a. secreta; b. nepublicd, cu unele elemente de publicitate in cazurile expres prevaizute de le . nepublica. 3. in faza de urmirire penalA, asupra actelor si misurilor procesuale: ‘a, se dispune prin rezolutie, afar’ de cazul in care legea pre- vede altfel; b. se dispune prin ordonanja, daca legea nu prevede altfel; ¢., se formuleaza propuneri prin referat. 4. Organul de urmirire penali poate fi sesizat: a, prin actele alter organe de constatare; b. din oficiu; c. prin denunful formulat de victima unei infractiuni.116 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal S. Plingerea, ca modalitate de sesizare a organelor de urmarire penali: a. poate fi formulata in forma electronica; ». nu poate fi realizaté prin mandatar; ¢. depusa la organul de urmarire penala necompetent este nulii de drept. 6. Plingerea, ca modalitate de sesizare a organelor de urmirire penalii: a, se face de catre reprezentantul legal pentru persoana care are capacitate de exercitiu restransi; b. daci este depusa in scris de persoana vitimat, semnatura ¢i au este obligatorie; ©. poate fi formulata de catre o persoana juridicd. 7. Denungul: a. se poate face personal sau prin mandatar cu procura speciala: ». este valabil realizat atat in forma scrisd, cat gi oral; . se poate face doar de catre persoana fizicd sau juridicd, vic- tima a unei infractiuni. 8. Persoanele cu funetii de conducere in cadrul institu Publice care iau cunostin¢a de sivarsirea unei infracfiuni au obligatia legal: a, 8& retina de indata pe faptuitor; b. si sesizeze de indata organele de urmarire penala; ¢. si ia masuri pentru ca mijloacele de proba si nu dispara 9. Existi o infractiune flagranta: a. dac& faptuitorul, imediat dupa sivargirea infractiunii, este urmatrit de eatre martorii oculari; b, cand infractiunea este descoperita imediat dupa savargire; c. doar daca infractiunea este descoperits in timpul sivargiii acesteia si fiptuitorul este surprins sau urmirit de organeie de ordine publica. Drept procesual penal. Partea speciala 7 10. Organul de urmérire penala sesizat igi verified com- petenta: a, la cererea persoanei vatamate, formulata in scris; b. din oficiu, in toate cazurile; c. din oficiu, numai in cazul denungului. 11, Denuntul care nu indeplineste conditille de forma previzute de lege: a. este lovit de nulitate absoluta; b. este refticut din oficiu de care organul de urmarire penal’; ¢. se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsese. 12. Verificdrile prealabile: a. sunt efectuate in toate cazurile, in vederea continua urma- ririi penale fai de suspect; . au ca scop cercetarea indeplini plangerii sau denuntului; ¢. sunt efectuate ori de céte ori este necesara indeplinirea unei conditii prealabile pentru inceperea urmaririi penale, conditiilor de forma ale 13, Termenul de introducere a plingerii prealabile este de: a. 3 luni; b. 60 de zile; ce. 2 luni, 14, Termenul de introducere a plingerii prealabile curge din ziua in care: a. a fost sdvarsita infractiunea; b. persoana vatimati a cunoscut cine este Rptuitorul;, c. persoana vatimati a aflat despre sAvarsirea fapt 15. Daca faptuitorul este chiar reprezentantul legal al per- soanei vitmate, termenul de depunere a plingerii prealabile curge dela dat: a. sivargirii fapteis b. aflarii savargirii faptei de catre persoana vatamata; ¢. numirii unui nou reprezentant al persoanei vatamate,18 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 16. Daci se constati intr-o cauzi ci este necesar plingerea PrealabilA si s-au facut deja acte de urmarire penal a. organul de urmarire penala propune procurorului clasarea, dacd persoana vatimata nu doreste s& faca plangere; ». organul de urmarire penala continua cercetarea, in toate cazurile; . organul de urmarire penal cheama persoana vatimati pentru ao intreba daca doreste s8 fac& plangere. 17. Daca persoana vitimaté nu doreste si faci plingere prealabilé in cazul infractiunii flagrante, organul de urmirire penald inainteazi procurorului propunerea de: a. clasare; », incetare a urmaririi penale; c. neincepere a urmaririi penale. 18, fn cazul in care procurorul constati necompetenta organului de cercetare penal: a. constat nulitatea actelor efectuate si trimite cauza organului ‘competent si efectueze urmirirea penal; ». la cererea subiectilor procesuali anuleazi actele care le afecteaz& acestora interesele si pistreazd cauza in competenta sa proprie; c. actele gi masurile legal efectuate de organul necompetent rman valabile. 19. Preluarea cauzei de citre un organ de cercetare penali ierarhic superior celui sesizat se dispune de catre: a. procurorul de la parchetul care exercith supravegherea acestuia; b. procurorul de la parchetul care exercita supravegherea urma- ririi penale in cauz2 . organul ierarhic superior in mod direct, la propunerea pro- curorului care supravegheaz& urmarirea penalé. Drept procesual penal. Partea speciala 119 20. Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penal la altul: 1. este o obligajie a procurorului, dacd circumstanjele cauzei 0 impun; '. este lasata la aprecierea procurorului, in functie de necesitate; c. se propune motivat de catre procuror organului ierarhic superior celui sesizat 21. Organelor de cercetare penal le pot fi date indrumari sau dispozitil cu privire la efectuarea actelor de urmérire penal a, de catre organele de cercetare penala speciale; b. de catre organele ierarhic superioare ale polite’ judiciare; c. numai de cdtre procuror. 22, Dispozifiile date de procuror sunt pentru organele de cercetare penal a, obligatori; b. priortare; ¢, orientative. 23. Procurorul poate infirma actele procesuale al nului de cereetare penal: a. din oficiu; ». doar la cererea persoanei vatamate; cc. dac& sunt nelegale sau neintemeiate. orga- 24. inceperea urmiririi penale se dispune prit a. rezolutie; b. ordonantas . proces-verbal, 25, Daci exist indieii rezonabile ci 0 anume persoani a sivargit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penald, cel fat de care se dispune continuarea urmiririi penale are calitatea de: a, faptuitor; b. suspect; c. inculpat,120 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 26, Dupa inceperea urmiririi penale, organele de cereetare penal strang probe: a. in favoarea suspectuluis b. in defavoarea suspectuluis ¢. att in favoarea, cat si in defavoarea persoanei vatamate. 27. Asupra cererilor de administrare a probelor, organul ire penal se pronunt, motivat, prin: a. rezolutie; b. proces-verbal; ¢. ordonang 28, Persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinta calitatea sa, fapta pentru care este suspectati si fincadrarea juridica a acestela: a. fnainte de prima sa audiere; b. inainte de primul termen de judecat; c. prin citatie. 29. Audierea anticipati a martorului poate fi dispusi de: a. procuror; b, judecttorul de dreptuti gi libertati; c. organul de cercetare penalt 30. Punerea in migcare a actiunii penale: a. se dispune de catre procuror, prin rezolutie; b, este comunicata inculpatului, care va fi chemat spre audiere; c. se dispune prin ordonanta. 31. Extinderea urmiririi penale: a. are loc cand se constat’ fapte noi sau date cu privire la participarea altor persoane la comiterea faptei; b. se dispune numai de catre procuror; c. se va comunica persoanei vatimate. Drept procesual penal. Partea special 121 32. In cazul extinderii urmari tare penal: a. poate dispune din oficiu punerea in miscare a acfiunii penale; b. este obligat si il informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea; ©. poate dispune extinderea doar cu privire la imprejurati noi care pot duce la schimbarea incadr penale, organul de cerce- 33. Suspendarea urmarii penale se dispun a. pe perioada desfagurarii procedurii de mediere, potrivit legiis b. dac& suspectul prezintd un certificat medico-legal conform caruia suferi de 0 boald deosebit de grava; ¢. dacé existi un impediment legal temporar pentru punerea in migcare a actiunii penale. 34. in timpul suspendarii urmaririi penale: a. dosarul cauzei poate fi preluat de procuror sau restituit orga- nului de cercetare penal ». organele de urmarire penata nu pot efectua niciun act proce- dural; . onganul de cercetare penalii va verifica, la fiecare 6 luni, dact subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale 35. Clasarea se dispune: a. cdind nu exista suspect in cauzi; b. prin rezolutie, de catre procuror; ¢. cdind nu se exercitd actiunea penal’, intrucat exist unul din cazurile prevazute la art, 16 alin, (1) C.proe.pen. 36, Renuntarea Ia urmirirea penal se dispune: a. prin ordonanta, de catre procuror; b, cnd nu existl interes public in urmarirea penala a inculpatutuis ¢. cand nu se exercité actiunea penala, 37. Ordonanta de clasare: a, trebuie motivata in fapt si in drept, intotdeauna; b, se intocmeste doar cind referatul organului de cercetare penala este insuficient; ¢. se comunica oricaror persoane interesate.12 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 38. Ordonanfa de clasare se comunic&: a. in original inculpatului; b. in copie persoanei care a ficut sesizarea; ¢. obligatoriu.persoanelor interesate impreund cu referatul organului de urmarire penala 39, Renuntarea la urmarirea penal: a. se poate dispune dact legea prevede pentru infractiune pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 9 ani; ». se dispune in mod obligatoriu daca nu exis urmarirea infractiunii; ©. se poate dispune dac& legea prevede pentru infractiune pedeapsa amenzii interes public in 40. Ordonanfa de renungare la urmarirea penal a. se revoca daca inculpatul nu repara, cu rea-credint§, paguba produsi victimei, dack aceast8 obligafie a fost impusa prin ordonanta; , poate fi revocatd in mod succesiv, in aceeasi cauza, de cel mult doud ori; ©. poate fi revocati de procuror daca suspectul nu a restituit banii sustrasi din pricina lipsei mijloacelor financiare. 41. Continuarea urmaririi penale tn caz de clasar a. poate fi ceruti de catre inculpat daca a intervenit prescriptia raspunderii penale; b. poate fi ceruta in termen de 30 de zile de cAtre suspectul care beneficiaza de amnistie; ¢. poate fi cerutd de care persoana vatimati dacd intervine 0 cauza de nepedepsire a suspectului, 42. Verificarea lucrdrilor la terminarea urméri realizeaza de citre procuror: a, cu celeritate, pentru cauzele cu arestati; b. in maxim 15 zile de la primirea dosarului; ¢. in maxim 20 de zile de la primirea dosarului. i penale se Drept procesual penal. Partea special 123, 43. Dacd procurorul constati ci urmirirea penal nu este completé sau nu a fost efectuat cu respectarea dispozitillor legal a. sesizeaz judecatorul de drepturi si libertati pentru a declara nulitatea actelor de urmarire penala: . dispune prin rezolufie restituirea cauzei organului care a efectuat urmarirea penal; ¢. restituie cauza organului de urmarire penala pentru comple- tarea sau refacerea urmaririi penale. 44. Procurorul poate realiza acte de urmarire penal: imai cand legea prevede in mod obligatoriu efectuarea urméririi penale de cdtre procuror; ». in orice cauza, indiferent daca exercit& sau nu supravegherea acesteia; cc. in. cauzele in care exerciti supravegherea, indiferent de stadiul acestora. 45, Procurorii: a, pot delega, prin rezolutie, organelor de cercetare penal efec- ‘tuarea unor acte de urmarire penali; ’. din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare; c. nu pot delega organelor de cercetare penala audierea marto- tilor minori.. 46. Trimiterea cauzei la un alt parchet: 1. se poate dispune, in caz de suspiciune rezonabila, de catre procurorul-sef de la parchetul ierarhic superior; ’. se poate dispune numai de citre procurorul general al Par- chetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie; ¢. se poate dispune numai de ctre instant. 47. Trimiterea cauzei la un alt parchet: a. se poate face la cererea unui subiect procesual principal; b. se poate face numai la cererea parfilor; ¢. este 0 obligatie a procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, daca sunt indeplinite celelalte condifii cerute de lege.124 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 48. Rezolvarea cauzelor penale se poate realiza de citre procuror prin emiterea: a. ordonantei de clasare; b. rechizitoriutui; c. ordonantei de neincepere a urmaririi penale. 49. Rechizitorul este verificat sub aspectul legalititii $i temeiniciei de cat a. procurorul general al Parchetului de pe lang’ Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca acesta este intocmit de un procuror de la Parchetul de pe langt inalta Curte de Casatie si Justtie; b. prim-procurorul parchetului de pe énga tribunal, pentru rechizitorile intocmite de procurorii de la acel parchet; . procurorul-sef de secfie de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, daca acesta este intocmit de un procu- ror de la Parchetul de pe lang inalta Curte de Casatie gi Justitie. 50. Reluarea urmiririi penale are loc in cazul: a. incetarii cauzei de suspendare; b. restituirii cauzei de catre instanja de judecata; ¢. redeschiderii umaririi penale, $1. Reluarea urmaririi penale dupa suspendare: a, se dispune de cdtre organul de cercetare penal b. se dispune de procuror, cénd se constatd c& a incetat cauza care a determinat suspendarea; ¢. are loc in urma constatarii incetarii cauzei de suspendare ficute de organul de cercetare penala sau de procuror. 52. Reluarea urmiririi penale in caz de restituire: a, are loc atunci cénd judecitorul de camera preliminara a dis- pus restituirea cauzei la parchet; b. se dispune de caitre instanfa prin senti ¢. se dispune prin ordonants. Drept procesual penal. Partea specials 125 53. Reluarea urmiririi cazul_redeschiderii acest 1a. se poate dispune numai de catre procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia; bb. se dispune daca s-a admis pléngerea impotriva sol clasare $i judecatorul de camera preliminara a trimis cauza la pro- ccuror in vederea completarii urmaririi penale; c. se poate dispune numai de catre procurorul care a solufionat initial dosarul pensle in 54. Confirmarea redeschiderii urmaririi penale: fa. este o procedurd obligatorie, sub sanctiunea deciderii si revine procurorului ierarhic superior, b. este o procedura obligatorie, sub sanctiunea nulitafii si revine judecdtorului de camera preliminar’; ¢. este 0 procedurd facultativa. 58, Introducerea plingerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penal realizate de organul de cercetare penal: ‘a, mu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau actului care face obiectul plingeri; b. suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau actului care face obiectul plangerii; c. suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau actului care face obiectul plingerii, doar daca se adreseazd direct procurorului care supravegheaz urmarirea penal’. 56. Plingerea impotriva mAsurilor si actelor de urmarire penali realizate de organul de cercetare penalii: a. se poate depune atat la procurorul care supravegheazd urma- rirea penal, cat sila organul de cercetare penal’; . poate fi depust la organul de cercetare penala, care are obligafia s& 0 inainteze procurorului in termen de 48 de ore de la primires cc. poate fi depusi la organul de cercetare penal, care are obli- gaia sa 0 inainteze in termen de 20 de zile de la primire procu- rorului,126 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 57. Procurorul care primeste plingerea impotriva actelor de urmarire penali realizate de organele de cercetare penali a. trebuie sto inainteze de indata prim-procurorului parche- tului sau procurorului general, dupa caz; b, trebuie s& 0 rezolve in cel mult 20 de zile, personal; ¢. trebuie si comunice modul de rezolvare, consemnat in rezo~ lutie, persoanei care a facut plangerea, 58, Plingerea impotriva actelor procurorului: a. poate fi atacatt in conditile legit la instanfa cdreia i-ar reveni competenta de solusionare a cauzei in prima instanfa; b, se solutioneaza prin ordonanta; ¢. se solutioneaza de procurorul ierarhi superior. 59, Ordonanfa prin care se solujioneaz plingerea impo- actelor procurorului: a, poate fi atacati cu plingere 12 procuronul ierarhic superior, doar daca este 0 solutie de admitere a plangerii ». poate fi atacat’i cu pkingere la procurorul ierarhie superior, doar daci este 0 solutie de respingere a plangerii; ¢. nu mai poate fi atacati cu plingere la procurorul ierarhic superior, in nicio situatie. tri 60, Plingerea impotriva ordonantei de respingere a plan- geril impotriva solufiei de clasare: a, se poate face in termen de 30 zile de la comunicare; b. se solutioneaza de judecatorul de camera preliminara de la instanja careia i-ar teveni, potrivit legii, competenja si judece ccauza in prima instant; ¢. se solutioneazi in gedin{& nepublicd, cu participarea peten- tului sia procurorul 61. Procedura de camerit preliminara: a. presupune si verificarea competenfei instanfei; b, nu poate dura mai mult de 90 de zile de la data inregistrérii cauzei la instant’ c. prevede ca judecatorul sf se pronunfe asupra exceptiilor in seding& publica. Drept procesual penal. Partea speciald 127 62. in cadrul masurilor premergitoare de camer& prelimi- nari: a. parchetului i se comuni citre inculpat, iar aceste poate raspunde in scris, 10 zile; ’. se poate comunica 0 copie a rechizitoriului c&tre inculpatul aflat in stare de definere cu 10 zile inainte de primul termen de judecata; c. se iau masuri pentru desemnarea unui apérator din oficiu in cazurile de asistenf& juridica obligatorie prevazute de lege pentru persoana vatimatd, partea civilé si partea responsabila civilmente, cererile i exceptiile formulate de termen de 63, Judecitorul de camera preliminar’: a. se pronunté asupra cererilor gi exceptiilor prin senting, fara citarea inculpatului; . dac& sesizeaz’ neregularitati ale actului de sesizare, acestea trebuie remediate de cAtre procuror in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii c&tre acesta; cc. hotirdste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu participarea procurorului si a inculpatului 64, Judecitorul de camera preliminara restituie cauza Ia parchet: a. dac& rechizitoriul este neregulamentar intocmit, neregula- ritatea nu a fost remediata in termen de catre procuror si nu se poate stabil obiectul sau limitele judecatii, ’. dact a exclus majoritatea probelor administrate in cursul urmaririi penale; c. daca procurorul solicitd restituirea cauzei, in cazurile preva- ute de lege. 65. Judecata se poate desfiigura: a. numai la sediul instantei; b. in alt loc decat sediul instangei, dacd existd reglementiri speciale in acest sens; c. Ia casa de cultura din localitate, dac& instanja are motive temeinice pentru aceasta,128 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 66. Sedinta de judecata poate fi declarati nepublicd: a, de cdtre judecdtorul de camera preliminard, iar sedinta se va desfigura in camera de consiliu; b. dupa ascultarea partilor prezente, a persoanei vatimate si a procurorului cu privire la acest aspect; c. chiar la cererea unui martor, in conditiile legit 67. Nu poate asista la judecata: a. minorul sub 16 ani; b. minorul sub 18 ani, cu exceptia situatiei cand acesta are cali- tatea de parte sau martor; «. in nicio situatie, o persoana care este inarmati, 68, Judecata poate avea loc numai dacd: a. procedura este indeplinita cu toate partile legal citate; b. persoana vatimaté si procurorul sunt prezenti in sala de judecata; c. persoana vatémati si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita 69. in procedura de citare: a. nelegalitatile sunt acoperite in caz de infiisare a pari prin reprezentantului cis , militarii ma mai sunt citayi daca s-au infitisat personal in instanja; c. nelegalitatile sunt acoperite prin infitigarea avocatului ales, nnumai dacd el a luat legatura cu persoana reprezentat 70. Persoana vatimati: a. se citeaza pentru primul termen de judecati cu mentiunea ca se poate constitui parte vatamata; 'b, poate solicita ca judecata sa se desfigoare in lipsa sa; cc, este incunostinjatd de agentul procedural c se poate constitui parte civila pand la inceperea cercetirii judecitorest. Drept procesual penal. Partea special 129 ‘71. Preschimbarea termenului de judecata se poate dispune: a. cu respectarea principiului continuitai completului; b. prin decizie motivata; ¢. numai cu privire la primul termen de judecatd, 72. Chiar daci au fost prezenti la un termen, vor fi citati pentru termenele ulterioare: a. detinutii, la cererea procurorului b. subiectii procesuali principali si parile, numai cénd prezenga lor este obligatorie; ¢. militari, din oficiu, 73. Compunerea instanyei: a. priveste instanta judecdtoreascd, nu instana de judecata; b. se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor; c. se referd la alcatuirea instantei din judecator gi grefier. 74, Daca in cauza sunt inculpati aflati in arest la domiciliu, judecata se face: a, de urgenta; b. cu precdderes ¢. dandu-se termene de judecata care sunt, de regula, de 3 zile. 75, Pregedintele completului: a. di dispozitii obligatorii pentru orice persoand prezenta in sala de judecats; ». poate respinge intrebarile concludente si inutile formulate de parti, persoana vatimata sau procuror; cc. poate dispune doar administrarea probelor solicitate de pro- ‘curor, pari gi persoana vatamatd. 76. Daca in cursul sedintei de judecati se sivarseste o fapti prevazuti de legea penala: a. completul de judecata constata fapta; b. presedintele completului de judecata dispune retinerea sus- pectului; . procurorul care participa la judecats poate declara cd incepe urmarirea penala.130 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 77. Lista cauzelor fixate pentru judecati se afigeaza: a. cu 72 de ore inaintea termenului de judecata; b, in aceeasi zi cu termenul de judecat4, dimineata; ¢. eu 24 de ore inaintea termenului de judecata 78, Participarea procurorului la judecati: a, este obligatorie numai pentru cauzele cu minori gi persoane aflate in stare de detentie; . este obligatorie, iar acesta exercité un rol activ in aflarea adevarului; c. este obligatorie atat cénd aceasta se desfigoari in gedinti publica, cat gi la solutionarea oric&ror cereri in camera de con: 79. Inculpatul: a, trebuie sa fie prezent la judecati, neputdnd fi judecat in ipsa b. aflat in stare de detinere trebuie adus obligatoriu la judecata; c. nu poate determina judecata prin lipsa sa nejustificata, dacd a fost legal citat. 80, Persoana vatimata: a. se poate constitui parte civila pe tot parcursul yedinjei de judecati; ’, poate fi reprezentati doar de citre un avocat; . poate formula cereri, ridica excepfii si pune concluzii pe Jatura penala a cauzei, 81. Suspendarea judecatii se dispune: a, cand se ridica exceptia de neconstitutionalitate, pana la solu- fionarea acesteia de catre Curtea Constitufionala; b. pe perioada procedurii de mediere, potrivit legii; c. cand se constati pe baza unui certificat medico-legal ca inculpatul sufera de o boala care il impiedica s& participe la judecata. Drept procesual penal. Partea special 131 82, in caz de extridare activa: a. sunt aplicabile aceleasi reglementiri cu privire la transferul de proceduri cu un alt stat; b. incheierea instanfei este supusti contestatiei in termen de 24 de ore de la pronunjare pentru cei prezengi gi de la comunicare pentru cei lipsd, la instanfa ierarhic superioar’; c. contestatia se depune la instanfa ierarhic superioara in ter- men de 48 ore. 83. Notele privind desfitgurarea gediatet: a. reprezint& consemnarile grefierului vizate de procuror si paris ». pot fi contestate la termenul de judecats urmator; c. pot fi solicitate de catre participantii la proces numai la ter- minarea dezbaterilor. 84, Hotirarea prin care cauza este solutionaté de prima instanfa de judecati sau prin care acesta se dezinvesteste firs a solufiona cauza se numeste: a, incheiere; b. sentinga; . decizie, 85. Obiectul judeciti il constituie: a, faptele aratate in actul de sesizare a instantei; b. incadrarea juridicd data faptelor aratate in actul de sesizare a instantei; c. persoanele aratate in actul de sesizare a instanjei. 86. Primul termen de judecat’: a, implicd prezenta obligatorie a partilor gi a avocatilor; .¢ mai numeste in Codul de procedura penala gi ,prima zi de infatigare”; c. implica citirea de catre grefier a actului prin care s-a dispus trimiterea in judecati, numai daca procedura de citare este legal {ndeplinita si cauza se afla in stare de judecats.132 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 87. in cazul recunoasterii invinuirii: a. se incheie un acord intre incuipat si procuror, care urmeaza a fi suspus confirmari de catre instanga; b, instanfa procedeaza la ascultarea inculpatului, dupa care ia la cunostinta concluziile procurorului si celorlalte parti si se pronunga asupra cererii; c. cererea de judecare a cauzei numai pe baza probelor admi- nistrate in cursul urmaririi penale gi a inscrisurilor prezentate de parti se respinge daca actiunea penal vizeaz o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata. i in prima instanta, participantii sunt audiati in urmtoarea ordine: a. procurorul, persoana vatémata, inculpatul; b. inculpatul, partea civila, persoana vatamata; c. inculpatul, persoana vatamatd, partea civila, cu. exceptia situafiei in care instanfa dispune schimbarea ordinii, cénd aceasta este necesara. 89. Cercetarea judecitoreasci in cazul recunoasterii invi- nuirii: a. se finalizeaza cu un acord de recunoastere a vinovatiei; b. consti in audierea doar a partilor prezente si se pot depune orice inscrisuri noi; . consti in administrarea probei cu inscrisuri pentru prezen- tarea cArora instanta poate acorda un singur termen. 90. in procedura de audiere a inculpatului, intrebi a. se pun in urmatoarea ordine: judecator, procuror, persoana vatimata, avocatul inculpatului . se pun prin intermediul presedintelui completului de jude- cats ¢. neconcludente sau inutile se pot respinge in incheierea de sedinga. fe consemneaz Drept procesual penal. Partea special 133 91. Audierea: a. coinculpatilor se face in prezenta celorlalti inculpati; ». inculpatului poate avea loc din nou numai daca intre decla- ratia sa gi declaratiile anterioare exista contraziceri: c. implicd adresarea de intrebari numai prin intermediul prege- dintelui completului de judecata. 92. fn cursul judecitii, se poate dispune ca proba si nu mai fie administrata daca: a. instanja apreciaz§ cA nu mai este necesar, dupa punerea in discuyie a renungs », instanfa constata cd administrarea probei este inutila sau nu ‘mai este posibila, dupa ce se asculté procurorul, persoana vatimata si patil ¢. partea in favoarea cdreia a fost incuviinjaté proba nu se opune. 93. Schimbarea incadrarii juridice: a, este ficuti de instanfi, dupa ce atrage atenfia partilor c& pot cere amanarea pentru a-si pregati apararea; b. intr-o infractiune pentru care este necesara plingerea preala- bild, are drept consecinta chemarea persoanei vatdmate gi intre- barea ei daca intelege si formuleze plingere prealabila; . nu poate fi ficuti dintr-o infractiune mai usoard intr-una mai sgrava, daca intervine in faza deliberari 94. In faza dezbaterilor cuvantul se acorda in urmitoarea ordine: a. inculpatului, persoanei vatdmate, procurorului; b. procurorului, persoanei vatémate, inculpatului; ¢. procurorului, inculpatului, persoanei vatamate. 95. in cadrul judecatii in prima instanta: a. inainte de a se incheia dezbaterile, inculpatul are ultimul cuvant; b. Ia ultimul cuvant al inculpatului, numai avocatul sau fi poate adresa intreburi; . dac& inculpatul nu este prezent, ultimul cuvant fi apartine avocatului stu.134 Proba I: Grile. Penal si Procesual penal 96. Concluziile: a. orale nu pot fi li completului b. serise sunt obligatorii in cazul infractiunilor sanctionate cu cel putin 5 ani inchisoare; sctise pot fi cerute de citre instanfi, dupa inchiderea dezba- 9, numai partilor nu si procurorului. p si intrerupte de presedintele 97. Pentru adoptarea hotira a. prevederile procedurale permit, in situatii exceptionale, ca pronunjarea s8 fie fcut& in cel mult 30 zile de la data incheierii dezbaterilor, ». partie si procurorul sunt informati de grefier asupra datei la care se va pronunja hotararea; ¢. deliberarea gi pronunfarea hotirérii se fac in ziua in care au avut loc dezbaterile, dar nu mai mult de 10 zile de la incheierea lor. 98. Completul de judecat delibereaza: a. mai inti asupra chestiunilor de fapt, apoi asupra chestiunilor de drept; b. in secret; ¢. in prezenfa judecatorilor gi grefierului dezbateri. 99. La luarea hotirarii: a. motivarea opiniei separate nu este obligatorie; b. dact fn completul de judecat& na se poate intruni majoritatea sau hotararea nu este unanim&, judecarea cauzei continua, ¢. cand unanimitatea nu poate fi intruniti, hotirarea se ia cu majoritate. 100. Condifiile ca ,fapta sit existe, si constitule infractiune si si fi fost sivargith de inculpat” sunt prevazute de lege ca stdnd la baza solutiilor de: a. condamnare; b. renunjare la aplicarea pedepsei, amdnare a aplicarii pedepsei; ¢. continuare a procesului penal la cererea inculpatului. Drept procesual penal. Partea speciala 135 101. in ceea ce priveste rezolvarea actiunii penale: a. instanja poate pronunfa condemnarea, achitarea sau Incetarea procesului penal; b. instanfa va fine seama de conduita procesuala a inculpatului; . in conditiile legii, instanja dispune plata amenzii penale din caufiune. 102. Dac& instanfa constati, dincolo de orice indoiali rezonabili, ck fapta existd, constituie infractiune si a fost sivarsiti de inculpat, se pronunti in condifiile legii a. condamnarea; b. renunfarea la aplicarea pedepsei, aménarea aplicdrii pedepsei; ¢. continuarea procesului penal la cererea inculpatului. 103. Se dispune puncrea de indati in libertate a inculpa- tului arestat preventiv cdnd instanta pronunta: a. renunjarea la aplicarea pedepsei; b. 0 pedeapsa cu inchisoarea cel puyin egala cu durata refine si atestarii preventive; c. omasura educati 104. Minuta: a. se intocmeste in dou’ exemplare, unul atagat la dosarul cauzei, celalalt se comunied procurorului; b. are un continut identic cu celal dispozitivului hotararii; c. se semneaz numai de membrii completului de judecata, nu side grefier. 105. Pronuntarea hotararii: a, poate fi Ricuta gi in camera de consilit; b. la Inalta Curte de Casajie si Justifie se poate face de un ‘magistrat asistent; €. se face de citre preyedintele completului de judecats asistat de grefier. 106, Hotirarea judecitoreasca: a, se redacteaza in termen de ce mult 20 zile de la pronuntare; b. trebuie si aiba dispozitivul conform cu minuta; ¢. se semneaz numai de membrii completului de judecata.136 Proba I: Grile, Penal si Procesual penal 107. Contestafia, ca gi calea de atac: a. poate fi exercitata in termen de 5 zile de la pronunfare sau, dupa caz, de la comunicare; b. se solutioneazé de instanja superioara celei care a pronungat solutia atacata; c. se solufioneaza prin decizie. 108. impotriva hotirarilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazu a. cénd inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la 0 cauza de incetare a procesului penal; b. cdnd in mod gresit a dispus incetarea procesului penal; c. cdnd dou sau mai multe hotirari judecdtoresti definitive nu se pot concilia, 109. Contestatia in anulare: a. se introduce la instanfa superioard; b. se examineaza, in privinja admisibilitajii, in camera de consiliu, in prezenta procurorului; c. se solufioneaza prin sentinja supusa apelului. 110, Revizuirea: a. priveste hotirdrile judecdtoresti date in prima instanfa att cu privire la latura penala, cat si cu privire la Tatura civil; b. poate fi ceruts pentru oricare dintre fapte sau fiptuitori, atunci cénd priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, c. trebuie ceruti obligatoriu pentru toate faptele atunei cénd hotirarea priveste mai multe infractiuni, 111, Revizuirea hotararilor judecdtoresti definitive, eu p vire la latura penali, poate fi ceruti: a. cdnd un inscris care a servit ca temei al hotérarii a carei revizuire se cere a fost declarat fals in cursul judecatii, imprejurare care a influentat solutia pronuntati in cauz’; b. cand s-au descoperit fapte sau imprejurdri ce au fost cunos- cute la solufionarea cauzei si care nu au putut fi dovedite Ia acel moment; c. numai in favoarea persoanei invinuite sau a celei fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei Drept procesual penal, Partea speciala 137 112, Pot cere revizuirea: a. partile din proces, numai dacd cererea este formulata in favoarea condamnatului; b. un membru de familie al condamnatului, chiar si dupa moartea acesteia, numai dacé cererea este formulata in favoarea condamnatului; c. un membru de familie al persoanei vatimate, dup’: moartea acestuia, numai dac& cererea este formulaté in defavoarea condam- natului 113. Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand: a. chiar dupa ce pedeapsa a fost consideratd executatd: b. numai dupai ce pedeapsa a fost executata; c. dupa moartea condamnatului 114, Instanta competenti si judece cererea de revizuir a. este instanja care a judecat cauza in prima instanga; b. este instanja care a judecat cauza in ultima instanta; c. este instanja de la domiciliul persoanei vatamate. 115. in vederea admiterii in principiu a cererii de revizuire, instanfa examineazi daca a. au fost invocate exceptii de ordine publi b. cererea a fost formulati impoiriva persoanelor enumerate de lege; €. au fost invocate temeiuri legale pentru redese durilor penale. rea proce- 116. Privitor la admiterea in principiu a cererii de revizuire, instanta examineaza dacd: a, faptele si mijloacele de proba in baza cdrora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire care a fost judecati definitiv; b. faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea conduc, in mod evident, la stabilirea existenfei unor temeiuri legale ce permit revizuirea; c. faptele sau mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea sunt noi.138 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 117, Rejudecarea cauzei dup’ admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura: a. privind judecarea in prima instana; b. privind judecarea in apel; c. proprii, descrise in Codul de procedura penala, 118. in procedura revizuirii, instanta rejudecd cauza prin extindere: a. si cu privire la parfile care nu au formulat cerere de revi- zuire, putind hota si in privinga lor, f8rd sA le poatd crea acestora o situatie mai grea; b. pentru faptele noi gi persoanele care au participat la savarsi- rea infractiunii, descoperite ulterior réménerii definitive a hotarari; ¢. gicu privire la solicitérile procurorului, 119. in procedura de solufionare a cererii de revizuire, instanga: a. dispune prin incheiere admiterea in principiu, care este definitivas b. dispune prin sentinfa respingerea ca inadmisibili a cereri, supust aceleiagi cai de atac ca si hotararea la care se referd revizuirea; c. nu poate rejudeca cauza prin extindere cu privire la parjile care nu au formulat cerere de revizuire. 120, Redeschiderea procesului penal in cazul judecdrii in lipsa persoanei condamnate se poate solicita de catre: ‘a, persoana condamnata definitiv care a fost judecata in lipsa; b. persoana condamnata definitiv care nu a avut capacitate de exercitiu; ¢. otice tert ce dovedeste un interes. 121. in cazul judecdrii in lipsa persoanei condamnate, cererea de redeschidere a procesului penal: a. poate fi formula de citre persoana judecatt in dac& aceasta are capacitate deplina de exercijiu; ’b. se verifica in camera de consiliu, cu citarea partilor si a subiectilor procesuali principali interesati; c. dacd se admite, atrage desfiintarea de drept a hotararii pro- ‘nunfate in lipsa persoanei condamnate. 8 doar Drept procesual penal, Partea special 139 122, Acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia: a. in scris sau oral, chiar gi in cursul judecatiis b. intre inculpat si procuror, ca urmare a recunoasterii vino- vitiei de catre inculpat; c. in fafa unui mediator, caz in care se va incheia un singur acord ca urmare a recunoasterii vinovatiei de catre tofi inculpatii din aceeasi cauz’. 123, Acordul de recunoastere a vinovatiel: a. are ca obiect recunoasterea comiterii faptei, a vinovatiei si a prejudiciului produs; . are ca obiect recunoasterea comiterii faptei pentru care a inceput urmarirea penal, pind la momentul punerii in migcare a actiunii penale; . priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia 124. in cazul acordului de recunoastere a vinovafiei: a. acesta se poate incheia numai cu privire la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel ‘mult 7 an b. instanfa se pronunf’ asupra acestuia prin senting, in urma ‘unei proceduri necontradietorii, in sedinja publica, ¢. la incheierea sa, asistenja juridica nu este obligatorie. 125. Solutia instanfei cu privire la acordul de recunoastere a vinovatiei a. va fi aceea de respingere a actiunii civile, daca intre parti mu s-a incheiat un acord de mediere cu privire la actiunea civil&; . poate fi atacalé cu apel in termen de 10 zile de la comu- nicare, de catre procuror si inculpat; ¢. poate fi atacat® cu apel, iar in cazul admiterii cAii de atac una dintre solufii poate fi cea de desfiinjare a sentinjei prin care a fost respins acordul de recunoastere a vinovafiei.140 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal 126. Cnd inculpatul este un minor: a. care nu a implinit 16 ani, la ascultarea in fata organului de urmarire penala se citeaza si serviciul de probatiune de pe Kanga tribunalul in a cérui circumscripfie isi are locuin{a minorul; b. instanta de judecata este obligata st dispund efectuarea refe- ratului de evaluare directia generala de asistenfa sociala si protes a copilului din localitatea unde se desftigoara audierea; ©. cauza se judeca potrivit regulilor de competenta obisnuite de catre judecdtori anume desemnati potrivit legit 127. La judecarea inculpatului minor: a. lipsa persoanelor citate si ardtate in mod expres de lege impiedica judecarea cauzei; ’, reascultarea sa poate avea loc ori de cate ori este necesar, c. daca in aceeasi cauza este gi un inculpat major, regula este disjungerea. 128. in procedura de reabilitare judecitoreasca: a. cererea poate fi solutionata de instana in a c&rei cir- cumscriptie condamnatul a avut ultimul domiciliu, daca la data introducer cererii domiciliaza in strainatate; ». cererea poate fi formulata, dupa decesul condamnatului, de rudele apropiate; . printre masurile premergatoare luate este si citarea persoa- nelor a caror ascultare instanta o consider? necesara. 129, Cererea de reabilitare: a. se solutioneaza prin decizie definitiva; ». se solutioneaza prin sentinf& supusd contestafiei in termen de 10 zile de la comunicare; c. odata admis, obliga instanfa ca dupa rménerea definitiva a hotirarii s& dispund s& se facd mentiune despre aceasta pe hotd- rarea prin care s-a pronunfat condamnarea. RASPUNSURI GRILE Drept procesual penal. Partea special 1. [art. 285 alin. (1)] 2, ¢ fart. 285 alin. (2)] 3., [art. 286 alin. (1) si (4)] 4.a,b [art. 288] $.a [art, 289 alin. (5)] 6.¢ [art 289 alin. (1)] 7. [art. 290 alin, (2) raportat la art. 289 alin. (4)-(6)] 8.b,c fart. 291] 9..a,b fart. 293] 10. b fart. 294 alin, (1)] 11. ¢ fart. 294 alin. (2)] 12.¢ fart. 294' alin. (1)] 13. a [art. 296 alin. (1)] 14.¢ [art. 296 alin. (1)] 15. ¢ fart. 296 alin. (3)] 16.a, fart. 297] 17. fart. 298] 18.¢ fart. 301] 19. b fart. 302] 20. [art. 302] 21. (art. 303] 22. a,b fart. 303 alin. (2)] 23.a,¢ [art. 304] 24. b [art. 305 alin. (2)] 28. b [art. 305 alin. (3)] 26. a,b [art. 306 alin. (3)] 27. ¢ fart. 306 alin. (4)] 28. a [art. 307] 29. b fart. 308 alin. (2)] 30. b, ¢ far. 309 alin. (1) si @)] 31. fart. 311 alin. (1)] 32. b [art.311 alin. (3)] 33.a, ¢ [an. 312 alin. 2) si G)] 34 a[art 313] 38. [art. 314] 36. a, b [art 314] 37. [art. 316 alin. (1)] 38. b [art. 316 alin. (1)] 39,¢ fart. 318 alin. (1)] 40. a fart. 318 alin. (6)] 41. a fart. 319 alin. (1)] 42. b fart. 322 alin. (1)] 43. ¢ fart. 323 alin. (1)] 44. [art. 324 alin. (2)] 45. b [art. 325 alin. (1)] 46. b [art. 326] 47. a [art. 326] 48, a,b fart. 327] 49. [art. 328] 0. ¢ fart. 332 alin. (1) lita) sic)] 51.b, ¢ [art 333] 52. a,c [art. 334 alin. (1) si 2))1a2 Proba 1: Grile. Penal si Procesual penal $3. [art. 335 alin. (5)] 54, [art. 335 alin. (4)] $5. a fart. 336 alin. (3)] 56. a, b [art. 336, 337] 57. [art. 337, 338] 58. b, ¢ [art. 339 alin. (5)] 59. c fart. 339 alin. (5)] 60. [art. 340 alin. (1)) 61. fart. 342] 62. a [art. 344 alin, (4)) 63. b [art. 345 alin. (2) $i 3)] 64. a, ¢ [art. 346 alin. (3)] 65. [art. 350] 66. cart. 352 alin. (4) i (5)] 67. [art. 352 alin. @)) 68. ¢ [art. 353 alin. (1)] 69. a fart. 353 alin. (1)] 70..b fart, 353 alin. (6)) 71. a [art. 353 alin. (1)] 72.6, ¢ [art. 353 alin. (2)]} 73. (art. 354 alin. (2)] 74.9, 6 (art. 355 alin, (1)] 75. (art. 357 alin. (3)] 76. (art. 360 alin. (2)] 77. c (art. 361 alin. (7)] 78. [art 363] 79.>,¢ fart. 364 alin. (1) iG) 80. c fart. 366 alin. (2)] 81. Jar. 367 alin. @)] 82. b [art 368] 83. b [art 369 alin. (4)] 84, [art. 370 alin. (1)] 85.a,c [art 371] 86..c [art. 374 alin. (1)] 87.b, ¢ [art. 374 alin. (4), art. 375 alin, (1)] 88. c[art. 376 alin. (5)] 89. c [art. 377 alin. (2)] 90. ¢ [art. 378 alin. (2)]} 91. a fart. 379] 92. a, b [art. 383 alin. 2) $1@)] 93. (art. 386) 94. [art. 388] 9. a fart. 389] 96. ¢ [art. 390] 97. a fart. 391) 98. a, b [art. 392-393] 99. ¢ fart. 394 alin. (2)] 100. a, b art. 396 alin. (2)-(4)) 101. ¢ art. 396 alin. (9)] 102. a, b (art. 396 alin. (2)-(4)] 103. a, ¢ [art. 399 alin, (2) gi alin. (3) lit. ] 104. b, ¢ [art. 400) 105. ¢ [art. 405] 106. b (art. 406 alin. (3)] 107. ¢ [art. 425! alin. (7)] 108. a fart. 426 lit. b)] 109. c fart. 432 alin. (3)] 110. b fart. 452 alin, (2)] 111. a fart. 453 alin. (1) lit. ¢)] 112. b [art. 455 alin. (1)] 113. a, ¢ fart. 457 alin. (1)] 114, 2 fart. 458) 115, ¢ fart, 459 alin. (3) lit. c)] 116. a, b (art. 459 alin. (3) lit. d)-e)] Drept procesual penal. Partea special 117. a [art. 461 alin. (1)] 118, 119. a fart. 459 alin. (4)-(5) i) 120. a (art. 466 alin. (1)] 121. ¢ [art. 469 alin. (7)] 122. [art. 478 alin. (1)] 123. ¢ [art. 479] 124. a, b [art. 480 alin. (1), art, 484 alin. (2)] 143, 125. b, ¢ fart. 488 alin. (1) si alin. (4) lit.¢)] 126. ¢ (art. 507 alin. (1)] 127.¢ fart. 510 alin. (1)] 128. b, ¢ fart. 530 alin. (1) si art, 531] 129, b,c fart. $35, $37]