CEREBELUL

FUNCTIILE CEREBELULUI
Principal: Participa la initierea si modularea miscarilor
voluntare initiate la nivelul emisferelor cerebrale
Coordonarea miscarilor voluntare si a mersului

Mentinerea echilibrului si a posturii

Invatarea actelor motorii
Reglarea tonusului muscular
Modularea starilor emotionale
Rol in unele aspecte ale cognitiei

LOCALIZARE

Cea mai mare structura

din fosa posterioara
Desi reprezinta 10% din
volumul
creierului,
contine
50% din
neuronii localizati la nivel
cerebral

ANATOMIE

Formeaza
Ventriculului IV

tavanul

Este atasat de fata dorsala a

trunchiului cerebral prin trei
pedunculi cerebelosi
Este format din:
O portiune mediana:
= VERMISUL =

Doua portiuni laterale:

= EMISFERELE
CEREBELOASE =

 PEDUNCULUL
CEREBELOS
PEDUNCULII
SUPERIOR

CEREBELOSI

Conecteaza
mezencefal

PEDUNCULUL
MIJLOCIU

cerebelul

de

CEREBELOS

Cel mai mare

Conecteaza cerebelul de puntea
Varolio

PEDUNCULUL
INFERIOR

CEREBELOS

Conecteaza cerebelul de bulbul

rahidian

Majoritatea
cerebeloase via

aferentelor

PEDUNCULII MIJLOCIU SI INFERIOR

STRUCTURA

Cortexul cerebelos
Numeroase folii

Substanta alba a
cerebelului
Patru perechi de nuclei
intrinseci

CORTEXUL
CEREBELOS
Mai multe fisuri impart cerebelul
in lobi si lobuli
Fisura primara
Fisura posterolaterala

Caudal de fisura
posterolaterala:

Lobul floculonodular
Rostral de fisura primara:

Lobul anterior
Intre fisura primara si cea
posterolaterala:

Lobul posterior

NUCLEII
CEREBELOSI
Situati profund, in subst alba a
fiecarei emisfere cerebeloase
4 perechi de nuclei (dinspre latmed):
Dintat
Nc. Interpusi Emboliform si
Globos
Fastigial

NUCLEII CEREBELOSI Aferente

Provin din doua surse:
EXCITATORII provin de la fibre cu
originea in afara cerebelului (via fb.
muschioase si agatatoare)
INHIBITORII provin de la axonii
celulelor
Purkinje
din
cortexul
cerebelos
Nc. dintat - Primeste fb de la partea

lat a emisferelor cerebeloase

Nc. interpusi Primesc fb din zona

intermediara
Nc. fastigial - Primeste fb de la

vermis si lobul floculonodular

NUCLEII CEREBELOSI - Eferente

Fb eferente de la NUCLEUL DINTAT
Intra in PCS, ulterior se incruciseaza complet si au traseu catre:

Nucleii VL talamici cortexul cerebral

Nucleul rosu

Nucleii nv. oculomotori

Nucleii reticulari

Nucleul olivar inferior

Fb eferente de la NUCLEII INTERPUSI

Se proiecteaza la niv partii magnocelulare a nucleului rosu contralateral

Un nr mic de fibre se proiecteaza la nivelul nc VL talamici contralat cortex cerebral

Fb eferente de la NUCLEUL FASTIGIAL

Se proiecteaza la nc. vestibulari ipsilaterali

Un nr mic de fibre se proiecteaza la niv nc. Vestibulari contralat, substantei reticulate, nc

VL talamici

DIVIZIUNILE FUNCTIONALE ALE

CEREBELULUI
Lobul floculonodular

ARHICEREBELUL =
VESTIBULOCEREBEL
Vermisul si zona paramediana

PALEOCEREBELUL=SPINOCEREBEL
Partea laterala a emisferelor

NEOCEREBELUL=PONTOCEREBEL

CORTEXUL
CEREBELOS

5 tipuri de neuroni grupati in trei straturi

STRATUL GRANULAR

Celule granulare (in numar imens)

Celule Golgi (interneuroni, in numar mic)

STRATUL CELULELOR PURKINJE

Celule Purkinje (celule inhibitorii)

STRATUL MOLECULAR

Celule in cosulet si celule stelate

(inhibitorii) interpuse printre axoni ai
celulelor granulare si dendrite ale
celulelor Purkinje

Toti neuronii, cu exceptia celulelor granulare,

utilizeaza neurotransmitatorul inhibitor GABA

Celulele Purkinje sunt singurelele celule ale

caror axon pararesc cortexul cerebelos; restul
celulelor au conexiuni numai in interiorul
cortexului cerebelos

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE
Exista numai 3 tipuri de fibre aferente
cerebeloase:
FIBRELE CATARATOARE (Climbing fibers)

Provin numai de la niv. nc. olivar inferior

FIBRELE MUSCHIOASE (Mossy fibers)

Cuprind majoritatea celorlalte aferente cerebeloase

FIBRELE AMINERGICE

Distributie variata la nivelul cortexului cerebelos

Axoni ce elib serotonina cu originea in nc. raphe

din trunchiul cerebral

Axoni ce elib norepinefrina cu originea in locus

ceruleus

Exista 1 singur tip de fibre eferente

cerebeloase
AXONII CELULELOR PURKINJE
se termina fie la nivelul nucleilor cerebelosi,
fie la nivelul nucleilor vestibulari

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE

Dupa ce patrund in cerebel, fibrele

muschioase si agatatoare
Au ramuri colaterale si fac sinapse (cu
efect excitator) la nivelul nucleilor
cerebelosi
Ulterior au un traseu diferit la nivelul
cortexului cerebelos

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE

FIBRELE MUSCHIOASE

Axoni ce provin din tracturile spinocerebeloase si de la

nucleii pontini, vestibulari si reticulari

Se ramifica extensiv in stratul granular dupa ce patrund

in cortexul cerebelos
Fiecare terminatie a fb muschioase face sinapsa cu un
grup de dendrite a celulelor granulare (efect
excitator)
Axonii celulelor granulare se indreapta catre suprafata
cortexului, in stratul molecular, unde se divid sub forma
de T; acesti axoni sunt paraleli cu axul foliilor
cerebeloase, traversand arborele dendritic al multor
cellule Purkinje; milioane de axoni ai celulelor granulare
sunt impachetati in fiecare folie cerebeloasa si
formeaza FIBRELE PARALELE
Mai multe sute de mii de fibre paralele fac sinapsa (si
excita) fiecare celula Purkinje
Fibrele paralele sunt de asemenea principalele aferente
excitatorii ale celulelor Golgi, stelate si in cosulet

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE
CELULELE PURKINJE
Axonii acestor celule sunt singurele fibre
care parasesc cortexul cerebelos
Fac sinapsa la nivelul nc cerebelosi si la
niv nc vestibulari, pe care ii inhiba
puternic

Stimulul excitaror care a patruns in

cerebel pe calea fb muschioase
Efect excitator asupra nc cerebelosi
Efect excitator asupra celulor granulare
stimuleaza celula Purkinje inhiba nc.
cerebelosi

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE
FIBRELE CATARATOARE
Fac sinapsa direct la nivelul celulelor Purkinje, cu
efect puternic excitator
Fiecare celula Purkinje face sinapsa cu o singura
fibra cataratoare
Fiecare fibra cataratoare face sinapsa cu 1-3 celule
Purkinje
exista o legatura stransa intre nc. olivar inferior si
celulele Purkinje
Conceptele actuale: Nc. olivar inferior = Detector
de erori

Cand o anumita miscare nu este precisa, neuronii nc

olivar sunt activati activarea puternica a celuleor
Purkinje prin intermediul fibrelor cataratoare
aceasta activare duce la inhibarea neuronilor nc.
cerebelosi inhibarea componentei nedorite a
miscarii

CIRCUITELE NEURONALE
CEREBELOASE
Circuitele
ce implica fb. muschioase,
cataratoare si aminergice sunt modificate de
circuite intracorticale formate din trei tipuri
de
interneuroni
ce
functioneaza
ca
modulatori ai activitatii celulelor Purkinje:
celulele Golgi, celulele in cosulet si
celulele stelate

Similar celulelor Purkinje acesti interneuroni

sunt
inhibitori
si
utilizeaza
neurotransmitatorul inhibitor GABA

Deci: Celulele Purkinje, in cosulet, stelate,

Golgi sunt neuroni inhibitori; Celulele
granulare sunt neuroni excitatori.

Aferentele excitatorii ale cerebelului provin in

principal de la fibrele muschioase si
agatatoare si ajung la celulele Purkinje (direct
si indirect), celule care sunt responsabile de
toate eferentele cortexului cerebelos (care
sunt inhibitorii)
Aferentele excitatorii catre celulele Purkinje
sunt modificate suplimentar prin efectul

AFERENTELE CEREBELULUI
Sunt de 40 de ori mai numeroase ca fibrele eferente (reflecta cantitatea
enorma de informatie necesara pentru controlul functiei motorii)
Provin din:
Cortexul cerebral
Maduva spinarii
Sistemul vestibular
Nucleul rosu
Tectum
Sistemul vizual si auditiv

Aferentele de la cortexul cerebral

Inainte de a ajunge la cerebel, fibrele ce provin de la cortexul cerebral fac sinapsa cu 3 structuri
din trunchiul cerebral: (1) nucleii pontini, (2) nucleul olivar inferior, (3) subst reticulata

Fb cortico-ponto-cerebeloase

Origine in diferite arii ale cortexului cerebral; Traverseaza corona radiata, capsula interna

Fac sinapsa la niv nucleilor pontini; Axonii neuronilor pontini dau nastere fb. muschioase care patrund in
cerebelul contralateral prin pedunculul cerebelos mijlociu

Fb cortico-olivo-cerebeloase

Origine in diferite arii ale cortexului cerebral; Traverseaza corona radiata, capsula interna

Fac sinapsa la niv. Nc olivar inferior bilateral; Axonii neuronilor din nc. olivar dar nastere fb. agatatoare
care patrund in cerebelul contralateral prin pedunculul cerebelos inferior

Fb cortico-reticulo-cerebeloase

Origine in diferite arii ale cortexului cerebral; Traverseaza corona radiata, capsula interna

Fac sinapsa la niv. substantei reticulate din punte si bulbul rahidian; axonii neuronilor subst reticulate
dau nastere fb. muschioase care patrund in cerebelul ipsilateral prin pedunculul cerebelos mijlociu si
inferior

Aferentele de la maduva spinarii

Aferentele cerebelului de la niv MS provin prin 3 tracturi spinocerebeloase

Tractul spinocerebelos ventral

Origine in substanta cenusie ventrala si intermediara a MS; majoritatea fb se incruciseaza la nivel

medular si au traseu ascendent in fasciculul lateral; patrund in cerebel prin pedunculul cerebelos
superior si se incruciseaza pentru a doua oara; dau nastere fb muschioase

Aduce inf (in principal proprioceptive) de la nivelul membrelor inferioare ipsilaterale

Tractul spinocerebelos dorsal

Origine in nucleus dorsalis al MS; majoritatea fibrelor nu se incruciseaza; traseu ascendant in

regiunea ventrolat a MS; patrund in cerebel prin pedunculul cerebelos inferior; dau nastere fb
muschioase

Aduce inf (in principal proprioceptive) de la nivelul membrelor inferioare si trunchiului ipsilaterale

Tractul cuneocerebelos

Origine in nucleul cuneat accesor al MS; patrunde in cerebelul ipsilateral prin pedunculul cerebelos
inferior

Aduce inf (in principal proprioceptive) de la membrele superioare si partea superioara a toracelui

Aferentele de la sistemul vestibular

Neuronii nc. vestibulari dau nastere fb. muschioase ce patrund in cerebelul ipsilateral (lobul
floculonodular) prin interemediul pedunculului cerebelos inferior

Aferentele de la nucleul olivar

Provin de la nucleul olivar inferior contralateral si se distribuie la nivelul intregului cortex

cerebelos

Alte aferente

Nucleii rapheului

Locus coeruleus

Substanta reticulata

Nucleul trigeminal

Eferentele cerebelului

Toate eferentele sunt reprezentate de axonii celulelor Purkinje; majoritatea fac

sinapsa la nivelul nc. cerebelosi; un nr mic de axoni fac sinapsa direct cu nc.
vestibulari din trunchiul cerebral;

Axonii nc. cerebelosi parasesc cerebelul prin pedunculul cerebelos superior si inferior
si fac sinapsa la nivelul:

Nc. Rosu

Talamusului

Sistemului vestibular

Substantei reticulate

Conexiunile cu nc. rosu

Axonii neuronilor din nc. globos si

emboliform (nc. Interpusi) parasesc
cerebelul prin PCS; ulterior traseu
ascendent spre nc. rosu contralateral;
axonii
neuronilor
din
nc.
rosu
formeaza
tractul
rubrospinal
contralateral;

Calea se incruciseaza de 2 ori Efect

unilateral!!

Tractul
rubrospinal
activitatea muschilor
nivelul extremitatilor

influenteaza
flexori de la

Conexiunile cu talamusul

Axonii neuronilor de la niv nc. dintat

parasesc cerebelul prin PCS, ulterior se
incruciseaza si au traseu ascendent
catre
nc.
ventrolateral
talamic
contralateral unde fac sinapsa; de aici
fb se proiecteaza la nivelul cortexului
motor primar;

Nc dintat influenteaza neuronii motori

de
la
niv
cortexului
cerebral
contralateral; axonii cu originea la niv
cortexului motor formeaza tractul
corticospinal care se incruciseaza la
nivelul piramidelor bulbare nc dintat
influenteaza activitatea motorie la
nivelul hemicorpului ipsilateral!!

Conexiunile cu sist. vestibular

axonii neuronilor din nc. fastigial

parasesc cerebelul prin PCI; acesti
axoni au traseu descendent si fac
sinapsa la niv. Nc. vestibulari laterali
bilateral

Unele fibre fac sinapsa si la nivelul nc.

vestibulari superiori si mediali

Un mic nr de axoni ai celulelor

Purkinje nu fac sinapsa la niv nc.
Cerebelosi ci se proiecteaza direct la
niv nc. vestibular lateral

Neuronii de la niv
formeaza
tractul
(neincrucisat)

nc. vestibular
vestibulospinal

Conexiunile cu subst. reticulata

Unii axoni ai neuronilor de la niv nc. fastigial parasesc cerebelul prin PCI si au
traseu descendent pentru a face sinapsa cu substanta reticulata (bilateral)

Subst reticulara da nastere tractului reticulospinal care se proiecteaza ipsi si

contralateral la nivelul subst cenusii a maduvei spinarii

Axonii tractului reticulospinal fac sinapsa cu interneuroni medulari si influenteaza

neuronii motori indirect.

ARHICEREBELUL
(VESTIBULOCEREBELUL)
Primeste aferente de la nc vestibular ipsilateral
si ggl. vestibulari via PCI
Primeste informatii vizuale de la corpii geniculati
laterali, coliculii superiori
Axonii celulelor Purkinje localizate la niv
vestibulocerebelului se proiecteaza la niv nc.
fastigial
Axonii neuronilor de la niv nc. fastigial se
termina la niv nc. vestibulari si substantei
reticulate via PCI
Arhicerebelul influenteaza in principal activitatea
motorie prin intermediul tractului vestibulospinal
Are rol in mentinerea echilibrului prin
ajustarea tonusului musculaturii axiale si
proximale
Are rol si in coordonarea miscarilor capului si
globilor oculari la schimbarea pozitiei

ARHICEREBELUL
Leziunile ARHICEREBELULUI
tulburare de echilibru si de mers
instabilitate posturala
ataxie tronculara
posturi anormale ale extremitatii cefalice
tulburari de motilitate ale globilor oculari

Instabilitatea posturala se poate manifesta in timpul mersului sau in

pozitie sezanda cu tendinta de a cadea spre lateral, in fata sau in
spate; in general tendinta este de a cadea spre partea leziunii
Tulburari de mers (Ataxia mersului): mersul cu baza larga de sustinere,
cu dezechilibrari, pasi neregulati, deviere laterala
Tulburari de motilitate ale GO: nistagmus, dismetrie oculara

ARHICEREBELUL

PALEOCEREBELUL
(SPINOCEREBEL)
Primeste in principal aferente
spinocerebelos dorsal si ventral

de

tracturile

Primeste si aferente de la sistemele vizual, auditiv

si vestibular
Trimite eferente prin nucleii interpusi in principal
catre nucleul rosu dar si catre substanta reticulata
si cortexul cerebral
Prin fasciculele rubrospinal si reticulospinal
influenteaza tonusul grupelor musculare
distale si postura

Leziunile PALEOCEREBELULUI
ataxia mersului
hipotonie musculara

Sindromul de paleocerebel a fost descries

extrem de rar la oameni si nu este complet
caracterizat
La
animalele
de
experienta
leziunea
paleocerebelului duce la tulburari severe ale
posturii si tonusului muscular.

NEOCEREBELUL
(PONTOCEREBELUL)

Principalele aferente provin de la diferite arii

ale cortexului cerebral contralateral (in
special lobul frontal si parietal); Fibrele
corticopontine fac sinapsa la niv nc. pontini,
ulterior patrund la niv cerebelului prin PCM;
Informatiile primate de la cortexul cerebral
se
refera
la
miscarile
voluntare
in
desfasurare si cele ce urmeaza a fi initiate
Primeste aferente si de la nucleii olivari
inferiori

Fb. eferente de la nivelul cortexului

neocerebelului
fac
sinapsa
la
nivelul
nucleului dintat ai carui axoni se proiecteaza
mai departe la niv talamusului ventrolateral
via PCS; axonii neuronilor VL talamici se
proiecteaza la niv cortexului motor primar
Controleaza
activitatea
NMC
prin
ajustarea
coordonarii
contractiei
grupelor musculare in timpul miscarilor
voluntare, a vitezei si preciziei acestora
Coordoneaza, prin intermed cortexului
motor, gradul de contractie al grupelor

NEOCEREBELUL
Leziunile NEOCEREBELULUI
ataxia membrelor
dificultate in initierea si oprirea miscarilor
dizartrie
hipotonie
tremor intentional
tulburari de oculomotricitate

Hipotonie scaderea rezistentei la miscarile passive ale membrelor; poate fi pusa

in evidenta prin manevrele de apropiere a calcaiului de fesa si a pumnului de umar;
apar reflexele pendulare.
Dizartrie ritmul normal si fluxul cuvintelor este interrupt, cuvintele sunt neclare
sau fragmentate in silabe; pacientul poate incerca sa compenseze prin intarirea
fortata a cuvintelor (vorbire scandata)
Tremorul intentional intrerupere neregulata, mai mult sau mai putin ritmica a
unei miscari voluntare ce incepe si se accentueaza in apropierea tintei (! Diferit de

NEOCEREBELUL
Ataxie Lb greaca: a=lipsa, taxis =ordonare,
aranjare

Ataxie

incapacitatea de a coordona
activitatea muscular n timpul micrii
voluntare, n absena oricrui deficit al forei
musculare; pot fi afectate ritmul, amplitudinea,
coordonarea, direcia i fora micrii; miscarile
sunt neregulate, ezitante, succesiune de
depasire a tintei, corectie, depasire din nou a
tintei de-a lungul unei traiectorii stabilite
Asinergie lipsa coordonarii intre elementele ce
participa la o miscare; directia, amplitudinea si
forta miscarii sunt inadecvate
Dismetrie (frecvent cu hipermetrie) supra sau
subdimensionarea miscarii cand se doreste
atingerea unei tinte
Disdiadocochinezie incapacitatea de a
efectua miscari rapide, alternante (pronatia si

NEOCEREBELUL
Tulburarile de oculomotricitate
Nistagmus
Opsoclonus sacade conjugate aleatorii, cu amplitudine inegala in toate directiile
Bobbing ocular devierea brusca, fortata a globilor oculari pe vertical in jos, urmata de
intoarcerea lenta sincrona la pozitia initiala; miscarile pe orizontala sunt de obicei
paralizate

Macrografie

Diagnosticul diferential al ataxiei

cerebeloase

ATAXIA SPINALA (ATAXIE SENZITIVA)

Apare cand exista o leziune la nivelul coloanelor posterioare lemniscului

medial tulburare de sensibilitate profunda
Pacientii pot avea miscari ale membelor similare cu cele caracteristice
ataxiei cerebeloase si mers cu baza larga de sustinere
Spre deosebire de pac cu ataxie cerebeloasa, cei cu ataxie spinala au
tulburare de sensibilitate profunda si pot avea si ROT diminuate/abolite
Ataxia senzitiva se accentueaza la intuneric si se amelioreaza prin corectie
vizuala

Semnele de afectare cerebeloasa la

nivelul membrelor sunt ipsilaterale
leziunii cerebeloase

Etiologia sindroamelor
cerebeloase

Accidente vasculare cerebrale

Traumatisme cranio-cerebrale

Boli inflamatorii

Ataxiile ereditare spinocerebeloase

Infectioase: encefalite, abces,

infectie HIV, tuberculoza, sifilis

Atrofia cerebeloasa pura

Atrofia olivo-ponto-cerebeloasa

Non-infectioase: boli demielinizante

Tumori primare sau metastaze

Degenerescenta cerebeloasa
paraneoplazica

Intoxicatii

Boli degenerative (afectare bilaterala, simetrica)

Atrofia multisistem

Tulburari de dezvoltare

Aplazia/ hipoplazia cerebeloasa

Malformatia Arnold-Chiari

Sindroamele cerebeloase pot aparea prin afectarea directa a

cerebelului sau prin afectarea aferentelor/eferentelor (ex: peduncul
cerebelos)

Vascularizatia cerebelului

Etiologia sindroamelor cerebeloase

CT - Hemorrhage

CT Ischemic
stroke

MRI - Cerebellitis

Etiologia sindroamelor cerebeloase

Etiologia sindroamelor cerebeloase