C1

O inovatie poate sa fie:

a)o alterare a unui system traditional
b)o selectie intre moduri si variante informationale existente in limba
ex: rucsac-germana,neologism,neutru ; -uri
c) o creatie sistematica (inventive de forme in concordanta cu posibilitatile
sistemului)
ex: treasta
d) un imprumut din alta limba(total sau partial si,fata de modelul sau,poate implica
si o alterare)
ex: pojarnic-pompier(fr)
e) un fapt de economisire functionala (neglijarea destinatiilor )
Din punct de vedere al stiintei lingvistice, se constata un permanent dezacord intre
cunoasterea sistemului si cunoasterea normei. Cunoasterea normei implica un grad
de cultura mai inalt,caci inseamna nu numai cum a cee ace este posibil,ci si a cee
ace efectiv se spune si s-a spus,adica inseamna a fi informat asupra realitatii
traditionale.
Sistemul se invata cu mult inaintea invatarii normeii,cu mult inainte de a cunoaste
realitatile traditoonale pentru fiecare caz particular ,in general ,un copil cunoaste
sistemul de posibilitati,de unde rezulta fcventele lui creatii sistematice,care sunt, cel
mai adesea caractere de adulti.
Specialistii au constatat ca e un dezacord intre Sitem si Norma ,care are doua
consecinte generale:
-creatiile sistematice devin deosebit de numeroase in epocile de stabbilire a traditiei
si de decadent sau in cadrul comunitatilor cu o cultura lingvistica redusa;
-se poate spune ca unele limbi sunt destinate se se schimbe mai multe decat
altele ,in circumstante favorabile schhimbarii.Exista limi in care se observa o
evidenta predominare a sistemului asupra normei, cum este cazul limbbilor finougliu si mai ales cele turcice.

C2
Aborigen,aborigena-autohtoni din Australia
Astrul,astrii-astru
Accumulator, doi acumulatori(prioritar(. Acumulatoare(industrial ,de energie)
Un cleste,doi clesti

O foarfeca,doua foarfeci
Basc,bbascuri; o basca,doua basti
Bbarem,bareme
Balot,bbaloturi(panza), baloti( pe camp,dupa seceris)
Blana are specializare semantica: blani, blanuri(duse la argasitorie),bblanuri (ale
damei din oras)
Colinda,colinde
Robinet,robinete/roineti( industriali)
Robin( oita ), robinette(diminutive)
Marie-Marion-Marionette-statui-marionete
Virus,virusi (calculator), virusuri( agenti patogeni)
Sanda,sandale
Sarma,sarmale
Salariu,serviciu
Psihologa,filologa,pedagoga
Analoag/analoga; omolog/omoloaga
Vreme,vremuri/vremi
Treabba,trebi(din cauza unei); treburi
Maica,maici (G,D- maicii)
Maica(mama) (G,D maicei/maichii/maichi;maice,maici)
Mama-ta (mama-tii,mama-sii)
Sora(grad de rudenie) ; (surorii)
Sora(infirm.) (sorei),surori
Mamica(mamicai/mamicii/mamicatii0,mamici
Vladica(vladicai/vladicii/vladichii), vladici
Ceremonial si ceremonialuri
Capsuni si capsune
Cireasa,ciresi/cirese
Coarde si corzi
Coperta;coperte si coperto

Galusca/galuste/galusti
Rapa, rape si rapi
Nivel, nivele si niveluri
Tunel, tunele si tuneluri
Subansamblu,subansambluri si subansale
Voiaj

Verbul in dom 2
-principalele aspect care il privesc au in vedere

Selectarea unor sufixe gramaticale

Selectarea unor desinente
Alternarea unor consoane sau a unor grupuri de sunete
Adaptarea unor verbe la firea limbii romane
Folosirea unor verbe in anumite sintagme
Folosirea active sau reflexive a unor verbe
Specializarea semantica a unor forme verbale
Combinarea unor verbe in cadrul enunturilor

A absolvvi- se conjuga fara esc

Ex: Absolv facultatea anul viitor.
L-am absolva de toate pacatele.
A iriga- se conjuca cu 0nu cu ez
Ex: a canta-eu cant; a lucra- eu lucrez

Cuvintele vechi romanesti se conjuca cu 0

Cuvintele neologice cu ez

A voi , A vrea- vvoiam/vream

A rage-a ragit
A cheltui- eu cheltui/eu cheltuiesc
A concur- participa la un concurs(concureaza) si acesti factori concur la bunul mers
al

C4

Principii ortogafice actuale:

1. Principiul fonetic
Cel mai important dintre principiile care stau la baza limbei romane
actuale.
Prin aplicarea lui in mod constant, s-a apropiat scrierea de pronuntare
si au fost eliminate multiple inconsecvente.
In virtutea acestui principiu,a fost suprimat u final dintr-o serie de
cuvinte si forme gramaticale cum ar fi: cuiu,maiu,unchiu,.Toate acestea
se scriau in trecut cu u la sfarsit ,desi acesta disparuse de multa
vreme din pronuntare.
Intr-o serie de neologisme,u final tinde sa fie suprimat in vorbirea si
scrierea neologica:slar,service etc.
Tot in virtutea principiului fonetic a fost suprimata una dintre
consoanele duble acolo unde pronuntarea a dictat acest lucru.
Astazi consoanele duble se pastreaza numai acolo unde corespunde
unor realitati fonetice
Ex: interregn,posttraumatic

De asemeanea, avem consoane duble in situatia in care consoana

finala a prefixului in intalneste consoana initialan a abzei derivate
. Ex: innoda
Verbele vecchi nota neca nu au disparut din lima, si nu se scriu cu
dublu nn
O alta regula ortogafica aparuta din aplicarea principiilor fonetice
,recomanda ca pentru des si raz sa se scrie des si res inainte
de consoane si consoanle: prin urmare pronuntam cu s dar scriem cu z
dezarma,dezghet,, iar s, descatusa, desperezhea.
In ceea ce priveste scrierea cu ie la inceput de cuvant /silaba ce
urmeaza dupa vocala, trebbuie sa scriem diftongul ie, baie, iepure
In neologisme trebbuie evitata atat rostirea cat si rostirea ,cat si
scrierea cu diftongul ie in situatii precum epopee,epoca,elan,
eduactie, effect.
Scrierea a fost pusa de accord cu pronuntarea si in alte cazuri , de ex
nu se scrie niciodata ie daca urmeaza dup ace consoanele b si p,in
fata lui p si bb,este usor de pronuntat.
La fel, avvem : de impartit, de inmultit.
Adaptarea principiilor in chestiune are in vedere si scrierea
neologismelor + In general vorbind, daca un cuvant strain se pronunta:anegro,
aisberg.
Obs: in acesta sunt mai multe cuvinte din terminologia straina, mai
putin din ce a informaticii: meci, gol, out, in cadrul neologismelor
foarte frcvente care cunosc o circulatie destul de solicitate,scrierea
diferitor de pronuntare: spray, design, fohn.

2. Principiul traditional istoric(neologisme)

Diftongul oa nu se poate pronunta in limba romana decat atunci cand

este precedar de o consoana :boala, roata, nu si in pozitie initiala.Prin
urmare, scrierea cu oa in loc de u a fost menita,inca de la
introf=ducerea alfabetului latin sa-l reproduca pe o din formele
latinesti care stau la baza acestor cuvinte. In astfel de cazuri, discutam
despre ramasite ale etimologiei .Asemeanea obs, pot si invocate si in
alte situatii. Astfel, scriem ess, ea, ei ,ele dar pronuntam in realitatea
ieu.
Aceleasi reguli le intrebuintam sic and este vorba despre formele de
present si imperfect ale verbului a fi ,este, erau.
\Rostirile de tip (eu) sau el ne apar ca nefiresti.

3. Alt fel- alt soi, alt tip-vreau alt fel de mancare.

4. Altfel- altminteri- \altfel,cum o mai ducei?

5. Asa dar- adj. asa + subst autonomy dar Asa dar mai sus.
6. Asadar- prin urmare, deci, vasazica- Avea asadar dreptate.

7. Bine crescut- altul este bine crescut.

8. BIne-Crescut - misu este bine-crescut (educat)
9. Bine cunoscut- cunoscut in detaliu,in amanunt
10.Bine-cunoscut-renumit, celebbru: Brad Pitt

11.Bine inteles- stiut foarte bine, priceput correct.( chestionarul a fost)

12.Bineinteles-desigur, fireste, negresit ( Avea, bbineinteles,dreptate.)

13.Cate odata- cate odinioara ?(cate odata ne-au legat si cate astazi ne despart)
14.Cate o data- isi mai aducea si el aminte cate o data la istorie/cate o data la
facultate
15.Cateodata-din cand in cand
16.Cu minte- cu judecata, cu spirit
17.Cuminte- linistit, asezat
18.Cum se cade- a sedea bbine, a ne potrivi, cum trebuie(Poartate cum se cade)
19.Cumsecade- de treabba si de omenie

20.De alt fel- de alt tip, de alta categorie ( De altfel aveam nevvie,nu de alta)
21.De altfel de altminteri, ( de altfel, avea dreptate)
22.De cat- in ce masura, in ce grad ( De cat ai nevoie?)
23.Decat comparativ, in loc de( mai inalt decat misu)
24.Este interzisa folosirea interna a lui decat in afirmatie ( are decat )\

25.De fel- a fi de loc, a proven ( El e de fel din Cluj.)

26.Defel- deloc,nicicum,(N-am luat deloc.)

27.De mult- prepozitia + adverbbul mult

28.Demult- candva

29.De o data- prep+ articolul + subbst: De o data precise n poate fi vorba

30.De odata- ma copleseam amintirile vremurilor de odata.
31.Deodata- brusc, si neasteptate. Si deodata s-au naruit toate visele.
32. De o parte= pe de alta parte. Pe de o parte are dreptate pe de alta parte nu.
33.DEoparte=izolat,retras,indepartat de vorbitor.Stai deoparte.S-aretras
deoparte.
34.De vreme-advr+ prep de +subst. vreme.Indiferent de vreme. Inainte de
vreme. Haine ingalbenite de vreme.
35.Devreme= din timp,de timpuriu, Au plecat devreme la gara.
De vreme ce si de vreme cu se scriu in 3 cuvinte. De vreme ce ploua stam in
casa.
36.In cat- prep in + pron/adv/adj/cat.In cat timp ajungem? In cat ajungem?
In cat suntem astazi?
37.Incat38.In continuu- prep in + adj. in continuu regres.
39.Incontinuu- tot timpul,neintrerupt,fara incetare.Vrbbeste incontinuu.
40.Intr0una- prep intr + adj neht/numeralul una.Intr-una din zile.
41.Intruna- non-stop,mereu, fara incetare. Vorbbeste intruna. Trebuie sa le pui
una intr-una (alta)
42. Nici cand- adv. De neg nici +relativul cand Nici cand ploua bnu-I bine nici
cand .
43.Nicicand-niciodata.Nu vreau sa te mai vad nicicand.
44.Nici cat-adv de neg nici + adv cat N-am baut nici cat el. Nici cat negru
sub unghie.
45.Nicicat=deloc, defel . Nu mai vreau sa te vat nicicat.
46.Nicicum-adv de neg nici + adv cum. Nici cum zic nu-I bine nici cum ziceti voi.
47.Nicicum=deloc.Nu imi iese nicicum.
48.Nici de cum- adv de neg nici +prep de + adv cum. Nu sunt mandru nici cum
te porti ,nici cum te imbraci.
49.Nicidecum- deloc, in nici un caz
50.Nici o data- adv de neg nici +num adv o data ( se opune lui de 2 ori, de 3 ori)
51.Nici odata-adv de neg nici+ adv odata (mai demult)

52.Nicio data adj pron neg nicio +subs autonomy data (cu multiple intelesyr)
53.Niciodata-adverb de negatie=nicicand
Nu mai vreau sa te vad nici o data,nici de 2 ori.
Nici odata nu era bine.
Nu a invatat la istori nicio data dintre cele precizate.
Nu a introdus in calculator nicio data.
Obs: Conform noului DOOM adj si pron nehotarat se scri legat:
niciunul,niciuna,niciunii,niciunele,
2. In situatiile in care niciun s .s stau langa subst fapt care duce
la analize sintactice dif.
Nu mai stau nici o zi la mare.
Nu a mai ramas nici un litru de lapte.
Nu mai am nici un leu.
54.O data- nu de mai multe ori. O data inteleg,dar de mai multe ori ba.
55.Odata- art nehot+subst autonomy data.O data importanta e 1 mai.
56.O data- alternare dintre o data si alta data.O data e asa, alta data e altceva.
57.Odata-odinioara. A fost odata ca niciodata un sat fara case,padure fara cpaci.
58.Odata=repede. Hai odata!
Obs: Odata ce si odata cu se scriu in 2 cuv.
Odata cu Gigel a venit si Ionel.
Odata ce ai acceptat nu renunta
59.Tot o data-adv tot+ adv o data.Tot o data am fost si eu.
60. Tot odata- adv tot de timp odata.Tot odata era mai bine (candva)
Totodata=in acelasi timp,simultan.Totodata lucrurile incep sa se lege.
Adv-tot+art o + subs autonomy data. Tot o data m-am uitat si eu in istorie.
Data=informative.tot o data a ramas sa introduce.
Tot una- adv neh tot+ num una. Tu ce vrei? O cola/bere. Si tu? Tot una.
Totuna-identic, la fel, Mi-I totuna.
Vreo data- adj pron nehot vreo+ subs atonom data (inf).vezi sa nu uiti vreodata vreo
data la istorie.
Vreodata=candva.M-oi duce vreodata colo.

VIrgula
Folosirea virgulei in propozitie-reguli imperative

Se pune in mod obligatoriu intre 2 sau mai multe parti de propozitii de

acelasi fel, aflate intr-un raport de coordonare prin juxtapunere. Cand
sunt legate cu ajutorul conjunctiilor se aplica alte reguli.