ISTORIC

In anii 50 si 60 ai secolului trecut logica de tip combinational si secvential era

implementata in domeniul automatizarilor industriale cu ajutorul releelor electromagnetice. In
automatizari industriale cu un grad ridicat de complexitate rezultau dulapuri de automatizare
foarte mari, cu un numar extrem de mare de relee la care cablarea si ulterior depistarea
defectiunilor erau dificile.
-1968 primul automat programabil pentru GM, de catre Bedford Associates, una dintre cele
patru companii pe care GM le contactase in acest scop. Primul PLC: Modicon 084.
-1971- Allen-Bradley realizeaza 1774PLC
-1973- Modicon lanseaza Modicon 184, a doua generatie a PLC-urilor Modicon.
(Automatizari_L7)
Primul automat programabil dezvoltat dintr-un calculator obisnuit a aparut in jurul anului
1970. Odata cu primele modele au aparut si primele probleme. Modul de programare era
complicat si necesita persoane foarte bine pregatite in programare pentru a efectua schimbari.
Primele imbunatatiri au incercat rezolvarea acestor probleme prin oferirea unor automate mai
prietenoase. Prin introducerea microprocesoarelor in 1978 a crescut puterea de operare
concomitent cu scaderea pretului de cost. In anii 80 se ajunge astfel la o crestere exponentiala a
utilizarii automatelor programabile in cadrul a diverse domenii. Unele companii de produse
electronice sau calculatoare pot constata ca vanzarea de automate programabile reprezinta cea
mai buna afacere. Piata de automate programabile ajunge de la o cifra de 580 milioane in 1978 la
1 miliard in 1990 si continua sa creasca dupa aceea. Automatele programabile inlocuiesc
diverse alte dispozitive de conducere si ajung sa fie utilizate in tot mai multe domenii de
activitate. (curs 1 cursuri ap)
De-a lungul jumatatii secolului 20, avansarea in tehnologia automatizarii si pneumatica au
progresat mult sau mai putin in paralel cu realizarile similare in electrotehnica. Totusi, in anii
1960 cand sistemele electromecanice cu relee complicate si regulatoare conectoare, au devenit
mai inflexibile, o batalie intrasigenta pentru suprematie a aparut intre regulatoarele electronice si
pneumatice rezultand cu victoria totala in favoarea regulatoarelor electronice. Pe partea
electronica, utilizarea elementelor din algebra Booleana a devenit prima oara populara in Europa,
sistemul controlat a facut initial utilizarea directa a elementelor logice SI, SAU si NU,
interconectate prin instalatie electrica. Desi, un regulator logic programabil care a aparut prima
oara in 1968 in S.U.A, i-a convins imediat pe toti ca procesul programat poate fii realizat in
forme mai usoare folosind un dispozitiv de programare (programator) echipat cu o memorie
electronica mai degraba ca recurgerea la cleste si surubelnita. Regulatorul programabil a inlocuit
rapid toate celelalte alternative in tehnologia automatica pentru ca ea era relativ mica, foarte
ieftina si o unealta mult mai flexibila. In acelasi timp, s-au stabilit noi standarde in procesul
tehnologiei de control. In afara de programatoare speciale si limbaje de programare, computerele

personale (PC-urile) si limbaje de programare universale in mare masura disponibile au inceput

sa fie folosite. Aceste PC-uri chiar au inceput sa fie cunoscute ca regulatoare logice programabile
(PLC-uri). Ca in alte zone ale electronicii, in curand dimensiunea sistemelor programabile
automate au devenit mai mici. Tehnologia PLC-urilor a devenit mai compacta, s-au dezvoltat
mini si micro-PLC-uri pe cand computerele tehnologice de proces-control au intrat in stadiul de
microcomputere. PLC-urile si PC-urile au facut posibila realizarea controalelor complicate,
sisteme de testare si monitorizare, la fel de bine ca sistemele informationale, incluzand tipurile
ierarhice. (istorie structura)

AVANTAJE DEZAVANTAJE automatelor programabile. Avantajele

lucrului cu automatele programabile sunt urmatoarele:
flexibilitate : in trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia
controlat de un automat care sa-l conduca. Prin intermediul
automatelor programabile este posibila conducerea concomitenta a mai
multor dispozitive folosind un singur automat programabil. Fiecare
dispozitiv va avea programul sau care va rula pe automatul
programabil;
implementarea schimbarilor si corectia erorilor: prin intermediul
unei conduceri realizata in logica cablata era nevoie de timp in cazul
unei schimbari sau in corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor
programabile aceste schimbari sau corectii pot fi efectuate foarte usor
in program;
cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului si astfel poate fi
achizitionat un automat cu numeroase timere, numaratoare si alte
functii pentru sume pornind de la cateva sute de dolari;
posibilitati de testare: programul poate fi rulat si evaluat inainte de a
fi instalat pe automat pentru a realize conducerea dispozitivului.
Astfel, pot fi evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum si
posibilitatile de imbunatatire a programului;
viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este
dependenta de timpul de scanare al intrarilor, timp care in present este
de domeniul milisecundelor;
modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder respectiv
a metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de
programare si pentru cei care nu au cunostinte deosebite in domeniul
programarii;
documentare: este posibila o foarte buna documentare a programelor
prin inserarea de comentarii in spatiile allocate acestora facilitand
astfel continuarea si depanarea acestora de catre alti programatori;

 securitatea: marita datorita modului de lucru cu procesul;

Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona:
aplicatii fixe: unele aplicatii nu au nevoie de automat programabil
datorita gradului foarte mic de complexitate neexistand astfel
necesitatea achizitionarii unui automat programabil relative sofisticat;
probleme de mediu: in unele medii exista temperature ridicate sau
alte conditii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile
astfel ca acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat;
functionare fixa: daca nu apar schimbari in cadrul procesului de
multe ori folosirea automatului poate fi mai costisitoare;
STRUCTURA
Componentele unui automat programabil. Acestea pot diferi ca numar de
la un studio la altul dar elementele care se regasesc in general sunt urmatoarele:
unitatea centrala : reprezinta partea cea mai importanta a automatului
programabil si este compusa din 3 parti importante: procesor, memorie
si sursa de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizeaza practic
conducerea intregului proces;
unitatea de programare: la ora actuala este reprezentata in multe
cazuri de catre un calculator prin intermediul caruia pot fi scrise
programe care apoi sunt incarcate pe unitatea centrala si rulate. In
cazul in care se doreste o unitate mai usor de manevrat sunt puse la
dispozitia programatorilor(de catre majoritatea firmelor)
console(sisteme de gen laptop) prin intermediul carora pot fi scrise
programe pentru automate;
modulele de intrare/iesire: permit interconectarea cu procesul
primind sau transmitand semnale catre acesta. Acestea pot cuplate
direct cu unitatea centrala sau prin control la distanta (daca este cazul
pentru un anumit proces);
sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea centrala, modulele de
intrare/iesire si alte module functionale aditionale (daca este cazul).
Echipamente electrice Prin echipament electric se nelege orice dispozitiv ntrebuinat n
procesul de producere, transport, distribuie, conversie i utilizare a energiei electrice. Ca
elemente fizice, echipamentele electrice se ntlnesc sub diferite forme:
Maini electrice (motoare i generatoare);
Transformatoare electrice;
Aparate de comutaie;
Aparate de msur;
Dispozitive de protecie;

 Materiale i instalaii electrice;

Aparate de utilizare (electrocasnice fixe, mobile sau portabile).
Termenul de echipament electric se refer att la echipament electric propriu-zis ct i la
partea electronic. Aparatele de protecie i cele auxiliare sunt considerate tot echipamente
electrice deoarece contribuie la asigurarea fluxului normal de energie electric n diferitele
aplicaii. Totalitatea echipamentelor electrice interconectate ntr-un spaiu dat avnd o
funcionalitate bine stabilit formeaz o instalaie electric. Dup intensitatea curentului electric
care strbate elementele instalaiilor electrice acestea se mpart n dou categorii:
Instalaii electrice de cureni tari.
Instalaii electrice de cureni slabi.
Prin circuit electric se nelege un ansamblu de medii prin care trece un curent electric.
n cadrul instalaiilor electrice de cureni tari se ntlnesc dou tipuri distinct de circuite
electrice, i anume:
Circuitul de putere (primar), prin care se face alimentarea cu energie electric a
consumatorilor; Circuitul de comand (secundar), folosit pentru comand, protecie i semnalizare.
n concluzie, prin instalaie electric, se nelege un ansamblu de aparate, dispozitive i
elemente de reglare, receptoare individuale sau grupate n uniti funcionale amplasate ntr-un
spaiu dat i interconectate ntr-un scop funcional.
2.2. Tipuri de scheme electrice
Prin schem electric se nelege reprezentarea convenional a elementelor care
alctuiesc o instalaie electric i a legturilor dintre acestea.
n cadrul unei scheme electrice, toate elementele componente sunt reprezentate prin
simboluri convenionale stabilite prin norme i prescripii standardizate. Dup destinaia lor,
schemele de acionare electric, pot fi:
Scheme de principiu
Scheme de montaj
Schemele de principiu permit o orientare rapid asupra rolului fiecrui element din
schem, uurnd n felul acesta cunoaterea principiului care a stat la baza proiectarii instalaiei
electrice respective. Acest lucru este deosebit de important n practic pentru remedierea
eventualelor deranjamente care pot aprea n instalaia respectiv. La rndul lor, schemele de
principiu pot fi:
- Scheme de lucru;
-Scheme desfurate.
n cadrul schemelor de lucru toate prile componente ale unui aparat sunt grupate
mpreun.

Senzor NPN

Controloarele logice programabile, denumite n jargonul curent PLC-uri, sunt

dispozitive robuste i compacte special concepute pentru monitorizarea i controlul
unor parametri de proces. Cu ajutorul lor pot fi implementate diferite scheme de
automatizare de complexitate medie. Iniial ele au fost concepute pentru
Figura 2 Schema
de conectare
a unui
senzor
la o intrare
tip dren
implementarea
unor
funcii
deNPN
control
binar: de
functii
logice combinationale i
automate programabile (control secvenial). Ulterior s-au adugat funcii
suplimentare de reglaj continuu i adaptiv, funcii de comunicaie i funcii de
vizualizare i stocare a datelor culese. Astzi, prin caracterul lor robust, fiabil i
autonom, reprezint cele mai utilizate componente inteligente de automatizare.
Din punct de vedere constructiv un dispozitiv PLC se compune din:
microsistem de calcul, de obicei implementat cu ajutorul unui microcontrolor
set de interfete digitale i analogice, care conin circuite de adaptare pentru
semnale industriale
- modul de alimentare electric
- opional: interfee de comunicaie serial (ex: RS232, RS485) i n reea (ex:
CAN, Profibus)
- carcas de protecie
2.1 Interfeele digitale de intrare
-

Aceste interfee permit conectarea unor semnale digitale generate de senzori,

comutatoare sau ntreruptoare. Din punct de vedere al modului de conectare
intrrile digitale pot fi de dou tipuri:
- dren de curent (eng. Sink input), pentru senzori de tip NPN
- surs de curent (eng. Source input), pentru senzori de tip PNP
n cazul unei intrri de tip dren, n starea cuplat/nchis a senzorului, curentul
circul dinspre intrare ctre senzor. Figura 2 prezint schema de principiu a unui
senzor de tip NPN conectat la intrarea de tip Sink a unui PLC.

SINK Inp

Source Input

Senzo
Figura 3. Schema de conectare a unui senzor PNP la o intrare de tip surs

n cazul unei intrri de tip surs, n starea cuplat/nchis senzorul genereaz un

curent ce intr n dispozitivul PLC. Figura 3 prezint acest caz.

La PLC-ul FX3U intrrile pot fi configurate n bloc ca surs sau ca dren. Toi
senzorii trebuie s fie de acelai tip. Un simplu comutator poate fi att senzor de tip
surs ct i senzor de tip dren, deoarece curentul poate circula n ambele sensuri.
La fel i unii senzori pot fi configurai s lucreze n unul din cele dou moduri.
La un senzor activ, pe lng cele dou semnale care corespund terminalelor
unui comutator, mai exist un semnal suplimentar folosit pentru alimentarea
senzorului. La cuplarea unui senzor la un PLC se va studia manualul de utilizare al
senzorului i mai ales schema indicat pentru cuplarea acestuia la o intrare de tip
surs sau dren.
n figura 4 s-a reprezentat schema de conectare a intrrilor dispozitivului PLC
n cele dou cazuri. Se observ c modul de cuplare a intrrii S/S la 24V i respectiv
la 0V determin configuraia de dren sau surs a intrrilor. De asemenea se
observ c n cazul unei intrri dren un comutator simplu se leag ntre 0V i
intrare, iar n cazul unei intrri de tip surs ntre 24V i intrare.

Figura 4. Schema de conectare a senzorilor la PLC

ATENTIE: CUPLAREA GREIT A SENZORILOR SAU A COMUTATOARELOR POATE DUCE

LA ARDEREA CIRCUITELOR DE INTRARE