Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dosar Nefrologie
Dosar Nefrologie
2
.
.
.
3
> bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in decubit dorsal
pe masa radiologica.
3. Participarea la cistografie:
o spalarea pe maini cu apa curenta si sapun;
o se imbraca manusile sterile;
o se introduce sonda Nelaton sterila in vezica urinara si se spala vezica cu solutie sterila de acid
boric;
o in seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na sterila sau Odiston si se introduce in vezica;
se inchide sonda cu o pensa hemostatica
o bolnavul este rugat sa nu urineze decat dupa terminarea examenului cistografic;
medicul executa imediat radiografia
D. = Arteriografia renala =
Este o metoda de explorare a aparatului renal prin administrarea substantei de contrast pe cale arteriala,
renala, sau femurala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la inceperea administrarii
substantei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde si a treia la 8 secunde.
Atentie!
. substanta de contrast se injecteaza, i.v, durerea provocata pe durata injectarii fiind suportabila;
. administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei. Se avertizeaza bolnavul.
E.
5
.
lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se indeparteaza cu o perie moale; interiorul se
curata minutios cu tampoane de vata montate pe portampon;
se insufla aer sub presiune, pentru indepartarea unor eventuale reziduri;
.
tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie in solutie dezinfectanta - Clorhexidina 5% [10
ml la 100 ml apa] = 30', sau prin sterilizare cu etilen dioxid [in etuva];
.
sistemul optic se sterilizeaza prin imersie in solutie dezinfectanta sau prin pastrarea in vapori de
formaldehida cel putin doua ore;
.
dupa dezinfectie si sterilizare, toate instrumentele se aseaza in cutiile in care se pastreaza.
Incidente si accidente
-accese febrile trecatoare, frisoane, dureri lombare asemanatoare cu colica renala;
-mici hemoragii produse spontan sau in urma spa laturii vezicale cu apa CRl(i8);
-ruptura de uretra, cu uretroragie; perfotatia vezicii urinare.
Atentie!
. cistoscopia se executa in conditiile de asepsie caracteristice interventiilor chirurgicale;
. sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare, fiinca se deterioreaza; se sterilizeaza
numai in solutie apoasa de Glutaraldehida 2%, Cidex, vapori de formol sau de etilenoxid;
. inainte de intrebuintare, se spala bine cu apa sterila, pentru a se indeparta urmele substantelor
sterilizante care sunt iritante, hemolitice.
I.
Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul satisface functiile in mod normal sau nu; sa
se obtina relatii asupra mecanismului perturbat calitativ si cantitativ.
Metode si mijloace de explorare a functiei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii principale:
.
analiza urinei;
.
examenul sangelui;
.
explorarea
mecanismelor
functionale
renale propiuzise glomerulare si tubulare.
Analiza urinei:
Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale a rinichilor si asupra homeostaziei
organismului. Examenul cuprinde:
. un examen macroscopic;
. un examen microscopic;
. un examen bacteriologic;
. un examen fizico-chimic.
1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor din urina se face prin testul ADDISHAMBURGER.
a] Pregatirea bolnavului:
. se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei;
. se recomanda regim tara lichide cu doua ore inainte;
. dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta, aceasta urina se arunca;
. in acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat de 100-180 minute;
. bolnavul nu bea nimic in tot acest timp.
b] Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
. se pregatesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic.
c] Recoltarea urinei:
. dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apa si sapun;
. se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul;
. se trimite la laborator notandu-se exact intervalul de timp intre cele doua mictiuni si volumul
urinei la a doua mictiune.
6
d] Interpretare:
. normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si
1000-2000 leucocite/min.
Examenul sangelui:
Explorarea modului in care rinichiul isi indeplineste functiile sale se poate face urmarind concentratia
in sange a produselor de catabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria.
2. Stadiul functiei renale de depurare a catabolitilor
proteici
Pentru aceasta se determina:
. ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%;
. acidul uric: V.N.3-5 mg%;
. creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%
3.
Stadiul functiei renale de mentinere constanta a concentratiei ionilor.
Aceasta functie renala se apreciaza prin modificarile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:
. Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;
. K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;
. Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;
. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.
4. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-bazic se face prin:
. determinarea pH-ului sangvin - se recolteaza sange tara garou, pe heparina, in conditiile de stricta
anaerobioza, in seringi perfect etanse. V.N.=7,30-7,40;
. determinarea R.A.- se recolteaza l0ml sange pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine
inchisa pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat in plasma .V.N.=53-75 voi.
CO2/100ml sange sau 27 mEq/1. Scaderea sub 50% arata o stare de acidoza, cresterea peste 75% vol.
% reprezinta alcaloza. Ph-ul si R. A. [rezerva alcalina] se determina mai exact la aparatul Astup. in
acest aparat se recolteaza sange capilar in conditii de anaerobioza, in tuburi heparinizate livrate odata
cu aparatul.
II.
Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasma [in ml] depurat de o
substanta in unitatea de timp [1 minut].
Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie urinara [mg/ml]; V= volumul urinar
[ml/minut]; P= concentratie plasmatica a substantei [mg/ml],
III.
Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi in decurs de 1 minut. Se determina cu ajutorul
Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de catre glomeruli si tubi
la o singura trecere prin rinichi. Clearence-ul P.A.H. se efectueaza prin perfuzarea P.A.H. in mod
continuu. Determinarea concentratiei se face fotometric si are V.N.=500-700 ml/minut.
IV.
Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sau insulina exogena care se elimina
prin filtrare glomerulara. Creatinina se elimina prin urina, prin filtrare glomerulara tara sa mai fie
reabsorbita sau secretata de tubi.
a] Pregatirea bolnavului:
. se anunta bolnavul cu o zi inainte sa manance in dimineata examinarii si sa stea culcat in pat 12-h
peste noapte si in tot timpul examenului;
.inaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa.
b] Efectuarea recoltarii:
. la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa, va urina;
. prima urina se arunca;
6
7
. bolnavul va bea 300 ml ceai neindulcit sau apa;
. se va culca, apoi se va trezi si va urina din nou;
. aceasta urina, se pastreaza si se masoara volumul;
. se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa, dupa care bolnavul urineaza inca odata;
. se masoara volumul urinei;
. se consemneaza greutatea si inaltimea bolnavului;
. din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml impreuna cu sangele recoltat pentru
determinarea creatininei.
c] Interpretare:
V.N. este de 140 ml/minut.
Valori scazute sub 70 ml/minut apar in insuficienta renala.
V.
Reabsortia tabulara
Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial reabsorbita la nivelul tubilor proximali.
a] Pregatirea bolnavului:
. bolnavul este anuntat cu o zi inaintea probei;
. va sta culcat peste noapte precum si in dimineata examinarii pe tot parcursul examinarii;
. in dimineata examinarii nu va manca nimic.
b] Efectuarea recoltarii:
. la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
. urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa;
. va urina masurandu-se volumul urinei;
. se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa. dupa care bolnavul va ingera inca, 250 ml apa;
. bolnavul va urina in alt vas, se masoara volumul urinei emise;
. din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina impreuna, cu sangele recoltat.
c] Interpretarea:
V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau tubulare scad
capacitatea de epurare a ureei din plasma.
VI.
VII. Nefrograma
7
8
Urmareste capacitatea fiecarui rinichi in parte de a capta, secreta si excreta o substanta marcata, cu
radioizotopi. Se utilizeaza Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se executadimineata si nu necesita
pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putand manca inainte probei. Se injecteaza, intravenos
izotopul si se inregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie
dispuse la nivelul regiunii lombare.
Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale fiecarui rinichi tara a da informatii
cu privire la cauza acestora. Nu se executa la femei gravide sau in lactatie .
VII.
Scintigrafie renala
Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrast radioactiva, dupa care, cu ajutorul unui
aparat scintigraf se detecteaza repartizarea substantelor radioactive in parenchiul renal.
VIII.
Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi in parte. Se injecteaza i.v. solutie
0,4% indigi-carmin steril. Aparitia colorantului in urina se urmareste prin cistoscop.
a] Interpretare:
In mod normal, colorantul apare in vezica urinara la 5-7 minute de la administrare.
X.
Explorarea capacitatii
concentratie
de
dilufie
si
Metodele executate in acest scop au la baza faptul ca un rinichi sanatos are capacitatea de a produce
urina mai diluata sau mai concentrata , in functie de gradul de deshidratare
al organismului. Capacitatea de dilutie si concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai
multe probe:
. proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua etape:
. dilutia;
. concentratia.
Practic este cel mai comod sa se faca intai concentratia si apoi dilutia, daca concentratia este mai buna,
evident ca si dilutia este mai satisfacatoare.
A. Proba de concentratie
a] Pregatirea bolnavului
. la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida [oua,
sunca, paine, carne] fara lichide.
b] Recoltarea urinei:
. din 2 in 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colecteza 4
esantioane. De la orele 20 pana la orele 8 urina se
colecteaza intr-o singura proba. Se noteaza la toate
esantioanele de urina volumul si cantitatea.
c] Interpretare
. in cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba
de concentratie, diureza scade mult iar densitatea
trebuie sa, creasca depasind 1028 cel putin intr-o
proba. In insuficienta renala severa, densitatea
variaza putin in jurul valorii de 1010 izostenurie.
Atentie!
La bolnavii la care incarcarea cu lichid este contraindicata
se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un
rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie
normala.
B, Proba de dilutie
a] Pregatirea bolnavului
8
9
. cu 2 zile inainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar, are voie sa bea lichide
cate vrea.
. in ziua examinarii bolnavul va sta in repaus la pat.
b] Golirea vezicii si ingerarea lichidului
. la ora 7,30 isi evacueaza vezica urinara;
. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de 1/2 h.
c] Recoltarea urinei
intre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute. Se noteaza cantitatea si densitatea urinei
din fiecare proba.
d] Interpretare:
In mod normal, in primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se elimina intreaga cantitate de lichid ingerata.
In primele 2 ore se elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala. In cel putin una din probele de
dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea urinei trabuie sa fie sub 1005 in cel putin una
din probe.
IX.
Proba Zimnitki
a] Pregatirea bolnavului
. bolnavul este mentinut la pat;
. se administreaza regim alimentar si hidric normal.
b] Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 in 3 ore timp de 24 h;
. se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe.
c] Interpretare
Normal - cu cat cifrele obtinute sunt mai indepartate intre ele cu atat capacitatea de adaptare a
rinichiului este mai buna.