Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neagoe Basarab Si Invataturille Sale Catre Fiul Sau Teodosie PDF
Neagoe Basarab Si Invataturille Sale Catre Fiul Sau Teodosie PDF
DAN ZAMFIRESCU
NEAGOE BASARAB
SI
INVATATURILE
THEODOSIE
PROBLEMELE CONTROVER SATE
.4
*UNIVE RSITA S.
DITURA MINE RV A
www.dacoromanica.ro
DAN ZAMFIRESCU
NEAGOE BASARAB
$1 INVATATURILE CATRE FIUL SAU
THEODOSIE
www.dacoromanica.ro
DAN ZAMFIRESCU
NEAGOE BASARAB
SI INVATATURILE
CATRE FIUL SAU THEODOSIE
PROBLEMELE CONTROVERSATE
EDITURA MINERVA
1973
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CATRE CITITOR I
Cercetarile din ultimul deceniu, care au solidarizat, sub semnul unor convingeri comune, istorici medievisti, filologi, critici i istorici literarl, istoriei de
arta si mari scriitori din toate generatille, au pus In lumina puternica personalitate
a lui Neagoe l3asarab si au confirmat intuitiile geniale ale unui Hasdeu i Iorga,
demonstrInd clt de adinci shit radacinile prin care Invdfdlurile sale cresc din realitAtile romanesti si cit de plenar a reusit s exprime aceastA carte, din primul sfert
al secolului al XVI-lea, geniul poporului nostru. Se pArea CA, In urma acestor cerce-
cum 1-a numit Hasdeu, a fost scris, in realitate, la cererea lui Neagoe, de carturarul constantinopolitan Manuil din Corint.
Direct, ca In titlul comunicarii de la Atena ( Invdfdturile atribuite voievodului
Neagoe qi manuscrisul autograf al autorului lor grec ), sau mai nuantat, ca In versiunea ei bucuresteana, teza Vranoussis transformA de fapt Inudfdturile lntr-o carte
de comandil, careia i s-ar putea aplica observatia lui G. Calinescu din 1941 cu pri-
vire la multe statui din Bucurestii acelei vremi: Noi putem admira statuile din
www.dacoromanica.ro
ta aparitie, Insotita de o prezentare ce evita, din pacate, replica ferma i concludenta, a avut darul O. stirneasca nedumerire In multi dintre cei ce primiserk cu
atlta caldura, cu un an In urma, aparitia primei editii stiintifice integrate a textului
lnodfdturilor, si care urmarisers, In presa, momentele emotionantel comemorari a
450 de ani de la moartea voievodului carturar.*
Este momentul ca nedumerirea sa fie risipit si sa restabilim adevarul stiintific In drepturile sale. E ceca ce ne-a si determinat sa alcatuim aceasta carte,
in care cititorii si pretuitorii Inofturilor lui Neagoe Basarab vor gasi nu numai
demonstratia lipsei de temei si am risca acest cuvint de seriozitate a tezei
si
despre marele voievod si opera sa, vezi acum: Neagoe Basarab. 1512 1521. La 480 de
ant de la urcarea sa pe trona( Tdrtt Rorruinegti. Volum ornagial publicat de
Societalea Culturallf Neagoe Basarab" din Curtea de Argeg, Bucuresti, Ed. Minerva, 1972, 451 p.
8
www.dacoromanica.ro
cdreia cultura noastrA Ii datoreazd, In ultimii ani, atitea curajoase i fericite initia-
creatii a epocii vechi, este Incd o dovadd pentru promptitudinea cu care Editura
Minerva intelege sd fie prezentd oriunde interventia sa devine necesard.
Bueureli, iulie 1972,
www.dacoromanica.ro
NEAGOE BASARAB
*I INVATATURILE CATRE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
PROBLEMA AUTENTICITATII
sfirsit.1
In sprijinul indoielii sale. Dar este, dup. cite stim, prima owl
cind se exprima Indoiala GA .Invdtaturile ar data din vremea lui
Neagoe Basarab 3.
www.dacoromanica.ro
de
sa argumenteze neautenticitatea
Invdfdturilor :
Faptul cA Invdfdlurile lui Neagoe cuprind cltcva pilde din cartea
lui Varlaam aratA cA e o redactiune posterioarg cu mult timpului lui Neagoe,
www.dacoromanica.ro
sa pe fiecare pagind, end acest fapt nu-I gdsim nicaieri aiurea? Nu s-ar
putea bAnui aid mina unui posterior, care, putind fabrica un discurs funebru punt la moartea lui Stefan eel Mare, a putut sA fAureascd i niste !nodfdturi pentru Neagoe cAtre fiul sAu Theodosie? Frazeologia cea lungd biseriteased, cunostinfa perfecta a scripturilor, stilut eel teologic i crestin ne aratd
cd autorul mai deo:0d pare a fi fast un purldtor de mitrd, cleat de coroand.
Zicem aceasta, cu atit mai mult cu clt originalul, fost al lui Stefan Cantacuzino, s-a gAsit la Antohi Sion din Moldova, cel care poseda i textul discursului funebru al lui Stefan cel Mare. Gunoastem astazi textul cronica-
rului Macarie, vIddica din Roman (1540), care a scris domnia lui Rares
\Todd. Frazeologia cronicarului moldovean, luatA dupd cronicarul grec
Manasis, ne aratA cd acest mod de a compune dupd scripturd era specia7
litatea edlugArilor i vIddicilor. ..." 7
Formularea prolix'a a tezei i a argumentelor las'a 86 se intrevadd, totui, citeva afirmatii precise:
1. In lnveitdturi sint citeva pilde din Varlaam ci Ioasaf luate
din versiunea romneasa. a lui Udrite Nsturel, versiune care dateazo. din 1648. Deci ele s-au scris dup6 aceasta dat6.
2. Pecetea lui Stefan Cantacuzino este dubioask fiind unicul
caz in care voievodul Ii pune pecetea pe filele de manuscris. Deci,
vechimea manuscrisului este Indoielnicg. Putem b'anui un falsificator tirziu, de felul celui care a pl6smuit discursul la Inmormintarea lui Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
era vorba, deci, numai de o translatie in timp, ci i de o demonetizare a structurii literar-ideologice a operei, intreprinsd cu o stdruinta obstinatd de-a lungul a trei decenii (ultima lui contributie"
in aceastd chestiune apare In 1939) i cu o informatie i abilitate
incontestabile, care au impus i au intimidat pe unii. N. Car t oj a n,
un cercetdtor serios i circumspect, a fost cucerit de verva polemicd
a bizantinologului, iar cercetdtorul polon tef an Glixelli a
incercat chiar sd aducd o contributie personald in sprijinul tezei lui
Russo. El a publicat, In 1933, studiul Regulile de purtare la masd in
romeinefte, unde, ocupindu-se de capitolul din mnvdtdturi intitulat:
Despre cum vor edea la math fi cum vor minca ci vor bea, conchide:
Neagoc Basacab
c. 6-9
17
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
desi succinta
analiza
literara 20 .
Exponenti ai criticismului stiintific in domeniul studiilor istorice si filologice, nici A. D. Xenopol 21, nici D. Onciul 22 si nici
Ioan Bogdan 28 nu s-au Indoit totusi ca Inveipturile cdtre Theodosie
ar fi opera lui Neagoe Basarab. De la Xenopol Incepe hag, In istorio-
tuie pina astazi, atit prin Intindere, cit si prin valoarea celor
continute, puncte de plecare solide pentru oricare cercetare serioasa
www.dacoromanica.ro
curs din 1929 tiparit sub titlul Istoria literaturii romdnegi. Introducere sinteticd, apoi in ampla recenzie acida pe care o face editiei
operelor postume" ale lui Russo, In Revista istoricd, i pe care a
retiparit-o In broura aparte sub titlul: Un om, o metodd ci o seoald
(Bucureti, 1940).
Vorbind despre lnvdtaturi i incercind s raspunda sistematic
Pdrerea mea este cd, In teoria d-lui Russo, nu ni se poate ardta ce 1-ar fi
lndemnat pe calugdrul acesta din secolul al XVII-lea s scrie o astfel de
carte. Noi cunoastem secolul al XVII-lea, care e o vreme clasicd romdneascd,
Gel dintdiu lucru pe care 1-a fcut, apoi, Matei Basarab clnd a Inceput
domnia lui a fost s spund ca este urmasul marelui Basarab * dar care
anume Basarab, nu se preciza. In secolul al XVII-lea Basarab Neagoe
trdia doar In amintirea ctitoriilor sale. Sub raportul acesta, pe vremea lui
Serban Cantacuzino, care a refcut Biserica Episcopala din Arges, a fost
oarecare amintire a lui. Cind a fost s se compileze cronica generald a principatului muntean, a intrat In ea si Viala Patriarhului Nifon i unele arna-
nunte culese din alte izvoare cu privire la secolul al XVI-lea. Aici era o
necesitate de a avea o expunere nelntrerupt a vietii principatului, nu
a poporului, care o recunosc se Indrepta, altfel, catre Neagoe. Secolul
www.dacoromanica.ro
Calugaria din acest secol este o institutie de decadenta Intre doua epoci
stralucitoare ale vigil monacale: epoca veche, Inca plina de culturd slavona
si ea acum In plina decadega, cad toata sfortarea lui Matei Basarabsi a lui Vasile Lupu nu a putut-o Invia si epoca de inflorire cilugareasca
a secolului al XVIII-lea, epoca lui Paisie, care, In ce priveste imprumuturile, este o epoca de adinca influenta a literaturii grecesti, epocd in care
se traduce o mare parte din bogata literatura teologica a Bizantului. Prin
urmare pe calugar nu-1 putem localize, si In istorie lucrul de capetenie este
s poti aseza In timp pe cineva. Nu poti coborl in mijlocul unei societal"
pe cineva care, vadit, nu are nici un fel de legatura cu ceea ce constituie
esenta acestei societal".
Dar, adaug, pretinsul calugar putea el sa cunoesca SfInta Scriptura,.
N. Iorga).
2/
www.dacoromanica.ro
Pe alocurl, pare sa vezi toata purtarea lui Mihai Viteazul la Mugareni. Si, artind c Domnul trebuie s steie totdeauna pe un anume We
ln lupta, 1tng. steaguri, scriitorul 11 Indeamna Inca o data sil nu paraseasca
tam din tara voastra sa nu iesiti, ci sa sedett cu boierii vostri *, adica
tocmai aceea ce a facut Stefan cel Mare la 1476, ceca ce a Meat Petru Rare
la 1538, chid s-au bagat cu totii In adincul Carpatilor. Si, la urma, In acest
pasaj privitor la razboi, se spune: macar de ti s-ar Intimpla i moarte, iar
numele tau va ramlnea pe urma in cinste".
serii >,
sotia lui Petru Flares, a provocat opera lui Macarie, din care a leit pa
22
www.dacoromanica.ro
hirtiile lui Petru $chlopul s-a gsit o foaie in care se cuprinde o lectie de
cronologie pentru coconul domnesc: anii pe care trebuia si-i Inv* el pe
2.3
www.dacoromanica.ro
de rost. Si prin urmare capitolul acela fAcea si el parte, ca si foaia care din
fcricire ni s-a pAstrat, din cartile de scoald ale copilasului domnesc.
Mi se pare cd este greu sd se aduat o argumentatie mai deplind declt
accasta. As putea sd mai trimit la cutare scrisoare a lui Stan Jianu, tipdritd
de mine In Sludii f i Documente, VIII, In care se poate vedea, pe la 1790,
aceeasi dragoste a unui pdrinte fatd de copilul la care tine ca la ocliii din
www.dacoromanica.ro
dar nu-1 publicase. El a aparut (MO moartea autorului (intervenita in 1938), In volumul I din Studii istorice greco-romdne.
Opere postume, Bucureti, 1939, P. 207-226, sub titlul Scrisoarea
lui Neagoe cdtre oasele mamei sale este pldsmuitd 33. Se ref era exclu-
www.dacoromanica.ro
carturari, care, culegind de pretulindeni elemente de compilatie, urmaresc scopul fixat de stApinitor. Altfel, dacd orice compilatie ar trebui wzatA la data elementelor din care se compune, sau daca ar trebui trimisa
foarte tirziu numai fiincicA este alcAtuitA din bucAti rAzlete, s-ar ajunge
a crede cA biografia lui Carol-cel-Mare de Eginhard, care copiazA pe a lui
August de Suetoniu, ar fi cu opt sute de ani mai veche, sau o lucrare care
sa nu apartind epoch lui Carol-eel-Mare, fiindcd nu este Intr-lnsa mai nimic
ca element original.
Adaug cA nu numai la Arges, azi, nu se ands piatra mamei lui Neagoe,
Este ultimul cuvint al marelui istoric In problema autenticiatii". El reafirm, de fapt, pozitia din 1929, accentuind ideea
unui colaborator. Informatia cu privire la manuscrisul ce 1-ar fi
descoperit E. Turdeanu la Belgrad este 1ns6 greit 35 cum gre0t6
este atit informatia cit i trimiterea la Convorbiri literare.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
pe care o punea in vedere Inca din 1907, n-a dat-o in vileag In intregime
nici dupd mai bine de treizeci de ani. Aceastd constatare Ina nu poate fi
privitd deloc ca o imputare, ci dimpotrivd, ca un semn de laudd pentru
simtul ascutit critic al lui D. Russo, care III dddea bine seama cd motivdri
definitive pentru o eventuald neautenticitate a operei lui Neagoe Basarab
nu se pot Intemeia pe textul actual la indemind al Invdfdturilor" (p. 9).
$i
www.dacoromanica.ro
(altfel n-ar mai fi utilizat argumentul in vol. I din Istoria literaturii romeme vechi), i lui V. Grecu.
conchidea V. Grecu
cred cA justificA pe
mai bogat. Numai astfel s-ar InfAptui prima conditiune si s-ar crea un
substrat solid pentru cercetArile care sA clued la stabilirea unui text cit mai
apropiat de textul autentic al Invldturilor lui Neagoe Basarab.
0 problemA deosebit de importantA pentru aceste cercetAri este mai
ales descoperirea izvoarelor, fie directe, fie indirecte, de care s-ar fi putut
autenticittii a stirnit reactia istoricului i slavistului P. P. P anait esc u, elev al lui Demostene Russo. Recenzind, in numarul
din martie 1944 al Convorbirilor literare (p. 379-383), Omagiu lui
Ioan Lupcts, P. P. Panaitescu, vechi partizan al punctului de vedere
al magistrului sdu 43, scria, in finalul observatiilor pe marginea arti-
nu aceia care rilmin pe linia mrturiilor scrise In vechi manuscrise cu evidentA, au s aducA argumente In sprijinul prerii lor ca aceste scrieri se
datoresc domnului muntean, ci aceia care cred si pretind cA au dovezi cA
www.dacoromanica.ro
29
aceste scrieri pot fi contestate pe drept cuvInt * autorului ardtat In manuscrise ; iar noi dupd aceea urmdm sd examindm aceste argumente i sd le
primim sau sd le respingem" (p. 4).
Un rAspuns amdnuntit, de felul celui cerut de P. P. Panaitescu, incearcd, intr-adevAr, V. Grecu, chiar in acela0 numAr din
Convorbiri literare (Si totui Invdtdturile lui .1Veagoe Basarab, II)
unde cele doud articole slut publicate aldturi 47. Lectura acestui
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
i
pin la monografia din
singura cercetare a Invdtdturilor In
comparatie cu literatura parenetica bizantina, pentru Intlia oath
pug astfel la contributie spre a intelege natura adevarata a Inv&
tdturilor t;ii pentru a demonstra posibilitatea ca ele sa fi fost scrise,
In ciuda elementului religios, de un ef de stat.
priu-zise, care alcdtuiesc partea a doua, 6 (sic ! ) Ant plagiate intregi sau in pante dupd # Umilinta , una dupd Efrem Sind,
etc." 50 (s.n.).
32
www.dacoromanica.ro
torat dup ce a luat cunostinta de volumul Studii bizantino-romane, respingea ipoteza lui Russo argumentind cd un calugar
ce ar fi trait in secolul al XVII-lea n-avea de unde sa stie date
despre viata intima a voievodului (das Werk, wie schn gezeigt, vieles aus dem intimen Leben des Ftirsten enthalt"
opera cuprinde, cum am aratat, multe elemente din viata intima a
voievodului).56 De asemeni, e greu de presupus ca poseda date
despre lucrurile lumesti, cum ar fi arta rdzboiului" (p. 193). In
sfirsit, Romanski mai atragea atentia ca examenul paleografic
dateaza rnanuscrisul slavon din secolul al XVI-lea (ibidem).
3
Neagoe Basarab
c. 679
33
www.dacoromanica.ro
lui Neagoe putea sA le afle cineva 0 din Viata Sf. Nifon scris de
Gavriil Protul".59
Russo revine asupra acestei probleme In raspunsul pe care-1
cIt lui N. Iorga. Marele istoric reluase i dezvoltase In 1929, cum am
streze el:
www.dacoromanica.ro
Numele lui Macarie, cAlugArul 11 putea Insd afla, dui:4 Russo, din
pomelnicul mAngstirii, iar c a fost mitropolit pe vremea lui Neagoe
NeagAi, i-a trecut prin minte cA gi locul mamei era in ctitoria lui
Neagoe gi a plAsmuit acea oratie In care se deplinge mama gi se
povestegte translatiunea oaselor ei, adicA un pium desiderium al
lui se prezintA ca un fapt, care a avut loc In timpul domniei lui
Neagoe." 62
www.dacoromanica.ro
XII. Exist o incompatibilitate intre cultura unui domn roman din secolul al XVI-lea c,i bogdtia de izvoare bizantine folosite
neti de origine divind, indiferent de ponderea elementului religios-moral, cum o vazusera Balcescu, Hasdeu, Romanski, Iorga
i altii, ci shit o scriere religios-morald, un conglomerat din texte
religioase, identificabile in Riblie, In cartile de cult ale bisericii
.ortodoxe, in cartile populare i In diferiti scriitori religioi bizantini, adica in acea literatura pe care nu o putea cunoqte un domn,
dar o cunotea perfect un calugar carturar.
36
www.dacoromanica.ro
concret, pe care le putem scoate din Invdtdturi, au putut fi cunoscute de autor din traditia manAstirii Argeri4 sau din Viata patriarhului Nifon, care se afla acolo. Celelalte sint fie vagi, incoerente,
fie de-a dreptul eronate qi deci demascind pe falsificator.
Argumentele lui Russo, socotite de catre partizanii sai inatacabile, se dovedesc in realitate inconsistente. Majoritatea se
destramel la simpla confruntare cu textul 1nvdtdturilor.
www.dacoromanica.ro
i razboaie,
acesta din urmg fiind cel mai intins din toate
cele 13 capitole ale pArtii a doua, i In Intregime laic! nu avem
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
prinsera, nu mai avurA nici o grija, cinumai ce era tot vseli si juca. Apoi
mrsera i Intrara In capiste toti persii cei marl 5i cei vitji, cA asa le iaste
obiciul lor, clnd vor sa faca jirtvA, mergu In capiste fart arme, iar armele
le pun departe. far Dumnezeu, carele nu pesteste, nici nu e a nu griji de Ingitduitorli sit, degrabu facu izbinda. CA ostasii lui Costantin, carii fura goniti
. ostile sale pre clmpu i chernind pre Dumnezeu cu cugetul Intr-ajutor, latit
strAluci mai virtos declt soarele . . ." (Ms. 3488, f. 43 rv; vezi 5i ed. Iorga,
p. 66 si urm).
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu nu poate fi rasturnat din domnie de catre cei ce se rdscoala 1mpotriva lui. Theodosie este sfatuit sa cheme In ajutor, ca
i Constantin, pe Dumnezeu i In vremile cle bune i de pace,
csi In vremile cle de grija", i li va ajuta, ca i cum auzii
ca au ajutat marelui Imparatului i blindului Constandin fi a altora
a multi au ajutat, carii au facut voia lui" (ed. cit., p. 185). Se face
un elogiu slujitorior credincioi, pornind de la exemplul slugilor
va ispiti all rAdica mina asupra stApinului sAu fArA dreptate, si asupra
domnului sAn, carele iaste IngAduitoriu si unsul lui Hristos-Dumnezeu, acela
cu adevArat de pripd isi va aduce miniia lui Dumnezeu cea dreaptd spre
nedreptul lui cap, si urglia Dumnezeului celui viu sA va pogori pre dinsul"
(ed. cit., p. 187).
Cei care se rdscoall impotriva domnului shit unealta a diavolului. Tot diavolul a atitat pe Saul contra lui David (lntelege pe
Vladirt contra lui Neagoe 1) i pe Avesalom, fiul lui David, contra
tatalui sau. Aici autorul se oprete, expunlnd pe larg rascoala
41
www.dacoromanica.ro
1-am
indoialg asupra persoanei celui care a meditat pe marginea panegiricului lui Eftimie, el o spulberd.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
printr-un montaj genial de texte clasice creftine, ideologia dominant a clasei dominante" din vremea sa 1
impdrdteselor,
ascultati
ascultati jupineselor, ascultati boierilor, ascultati,
toate virstele, Linen ci bdtrini, tinere ci bdtrine" (ed. Minerva,
impdratilor,
www.dacoromanica.ro
spre lecturd compatriotilor sdi acest roman la 1648, 0 ar fi neobi-nuit presupunind neapdrat interventia unui calugair acela0
gest, fdeut de Neagoe Basarab, cu un secol mai devreme ?
www.dacoromanica.ro
toate din paginile 224-226. Or, in aceste pagini autorul Invdtdturilor a alcAtuit, pentru cititorii sai, o antologie de maxime din
literatura asceticd I Se mai pot cita, tot de acolo, Inca destule exemple concludente, intre care ci acesta:
cum manIncd carii copacii
ci gindacii Ii fac fr frunze, aca i pizma piiarde sufletul cdlugd-
ci Russo
tas Stethatos).78 Dintre ei, cel mai celebru este, !Ara Indoial,
Ioan Sinaitul, autorul vestitei Scari (Klimax) ce i-a adus supranumele de Ioan ScArarul.
46
www.dacoromanica.ro
datata a Scdrii, In limba slavonti, este din vremea lui $tefan cel
Mare. Deci, aceasta literatura, pe care n-o citeau numai calugarii
ci i laicii, era familiar carturarilor bizantini, slavi i romani.
Daca admitem ca Neagoe era unul dintre ei, nu este deice ciudat
sa descoperim in /nviivituri o sectiune In care acest genial antelogist s-a oprit i asupra scrierilor cuprinzind maxime i recomandari ascetice, a selectat si de acolo ce i-a placut mai mult i, la fel
cum procedase cu omiliile lui Hrisostom sau cu V arlaam i Ioasaf,
In functie de cea orientata spre datoriile crestine, care, ele, asigurau mintuirea" adica scaparea de chinurile iadului i dobindirea vietii de veci". Prezenta acestor maxime En acest capitol
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Aceasta epistola, al carei titlu original ni s-a pastrat (in traducerea lui G. Mihaila este: Epistola lui loan Neagoe Voevod
4
Neagoe Basarab
c. 679
www.dacoromanica.ro
49
cdtre moaftele mamei sale Neaga ci ale fiilor sdi Petra fi loan fi
ale fiicei sale Anghelina. Cuvint de umilintd,11 aratd pe Petru mort.
Ea a fost compusd deci dupd 15 iunie 1520, deoarece pe piatra de
luni atunci chid a murit Petru, iar de la moartea lui Ioan minimum un an fi fapte luni.
Or, lectura Epistolei lui Neagoe, In al cArei titlu chiar apar
numele copiilor mortd: Petru, Ioan ci Anghelina, aratd cd voievodul singereazd de moartea lui Petru ca de o pierdere cu totul
recentA, In vreme ce pentru ceilalti doi copii ne apare mai consolat.
ai lui Neagoe nu sint scrise deal luna ci ziva mortii lor, fdrd
an. Nici o aura. livresc sau epigraficd nu-i putea indica, deci,
presupusului pldsmuitor, ordinea In care au murit copiii lui Neagoe, ci mai ales distanta in timp dintre aceste pierderi, reflectata
de tonalitatea cuvintarii salel
Dacd, deci, nu ignorantei i se datorecte pomenirea coconilor"
In Rugdciune la iefirea sufletului, nu mai rAmine decit cealaltd expli-
www.dacoromanica.ro
MTH 11P4aHTI4I H CdHORHHKIU HAH WTITH HA% Cellik 11110THKX AtitOM HKIs
(de Dumnezeu unsi, cind vor clrmui sau vor aseza pe dregtorii
pe marii boieri, ori le vor lua dregAtoria dui:4 faptele lor). Ni
51
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
care, In loc de umanisrnul burghez, era In floare cultura bizantindortodoxg, a fost firesc sg aparg In mintea lui Neagoe ideea de a
da Invatgturi Inchipuindu-se pe patul mortii mai ales c citise
cg si impgratul Constantin Meuse acelasi lucru. (Vezi textul de la
p. 304.) Numai dup ce opera a fost incheiatg, dindu-si seama
de posibilitgtile restrinse ce i le oferise pentru a-si desfgsura ideile,
a reluat incercarea, in noua formg a Invdtdturilor, In care a ordonat
sa se copieze i. Rugdciunea, In chip de epilog.
capitol din Invdtdturi, ci o scriere de sine stAtAtoare, perfect rotunjitg, cum este si oratia funebr la mormintul maicii sale, si predica
Despre frica fi dragostea lui Dumnezeu. Ea cuprinde, In embrion,
preocupgrile si ideile viitoarelor Invdtaturi i recunoastem In linii
dulcii mei fii (CilakiiiHwild 4111Ad nio4)i pe iubitele mele fiice (H it-k3MOEMHHIUX KIIIIIINA MOM) 1 iubitii mei vlasteli si slugi" (versiunea
Iar eu acum, odraslele mele, voi sA vA invAt, precum zice Solomon Fiule
priimte invAtAtura tAtine-tAu i ascultA sfatul mine-ta, ca sA trAeiti in
vci I. Dreptu acia, fefit miei, si eu VA invat, mai nainte de toate, de acste:
sd well frica lui Dumnezeu in inimile voastre si sA vA fie sufletele curate
dinpreuna cu trupurile, 0 sa iubiti sAracii i midii 0 sA le faceti milostenie
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
aceasta lark dar voi fi Mout l eu voao vreun bine clt am trait Intr-aceasta
lume cu voi. CA mie multa Irina mi-au fost de voi si de feciorii vostri. Ci dar
va va Invata Dumnezeu si pre voi sa va fie mila de sufletul mieu si de coconii
miei, cum Imi fu i mie mila de voi si de feciorii vostri In viata mea aceasta,
clt lacuim cu toti dimpreuna. CA de yeti uita voi sufletul mieu sau coconii
miei, eu va aduc aminte ca NI yeti osIndi. Ca dupa 40 sau 50 de ani si pre
voi, pre top, va va acoperi pamintul, ca si pre mine acum. Si sA nu va pae
CA acum ma daspartu de voi si nu ne vom mai vedea, ci sA stip cA iar vom
sa ne adunam top, la a doao venire cea Infricosata a Domnului nostru Isus
Hristos. Lisa atuncea nimeni nu va putea folosi unul altuia, nici eu voao,
nici voi mie, ci care cum li vor fi lucrurile asa-i va fi i folosinta (ed.
cit., p. 339).
www.dacoromanica.ro
publicat de A. Sacerdoteanu In 1965 si uncle Neaga mati voe1 oda Neagoita nu poate fi alt personaj. Numele NeagAi se
mai poate citi si Intre cele ale familiei Craiovetilor, In vecindtatea cumnatei sale Neagoslava.100
Absenla pietrei de mormint a Neagai din mAnAstirea Arge
poate fi explicatA In mai multe feluri, desi vom rAmine, pinA la noi
descoperiri, in purd ipotez. Credem cA, de fapt, oasele Neaggi au
www.dacoromanica.ro
dupei
acestea kate, iatei cd-ti zic : Scoalci, feitul mieu, scoald, cd au venit
oaselor mamei sale. Despre aceastd boald noi avem cunostintd din
documentele vremii, prezente in arhivele strdine.101 V iata lui Nifon
textul omiiei de la p. 212-214). Pentru a da totusi impresia plagiatului, Russo a fost obligat s recurgd la un artificiu cel putin
straniu, descoperit de I. C. Chitimia: a pus pe dou coloane textul
original grecesc al omiliei lui Ioan Hrisostom dar nu cu Epistola ci
cu
aceeasi omilie, transcrisd fragmentar de Neagoe in partea intlia
a .1nvdtdturilor /105 Cu asemenea procedee de argumentare depdsim
www.dacoromanica.ro
de substantiale sfaturi politice, au un pronuntat caracter de testament. Deosebirea intre ele constd in faptul cA primul, intitulat
Invdtdturd a lui <loan> Neagoe Voevod, care au Invdtat pe fie-sdu
Theodosie Voevod f i cdtrd alci domni. Ca sd nu fie pizmdtareti,
nici sd facd rdu pentru rdu, este o convorbire intimd ci pdrinteascd a
faci tuturor bine ... Pentru cA de vei rAminea sarac de mine, pentru pAcatele mle, mAcar cit de mititel, sA nu te intristezi cAci ai rAmas de mic sArae
de mine. CA sA Atii, fAtul mieu, cA aAa iaste rindul Ai obiceiul lumil aceAtiia,
Ai toatA veseliia Ai bucuriia ei nu poate sA fie intr-alt chip, pinA nu sA umple
cu jale; aAijderea Ai jalea sA umple cu veselie Ai cu bucurie. De-acia zic,
fAtul mieu, nici foarte sA te veseleAti de slava lumii acettiia, nici iar foarte
58
www.dacoromanica.ro
Ca aceste sfaturi se adresau cu adevdrat unei persoane istorice, si nu unei fictiuni literare, o dovedeste intregul capitol, inspi-
www.dacoromanica.ro
..
fie sdrac, fie ceretor, tori vom merge pe aceea0 cale i toti vom
sta In fata judecAtii lui Hristos. Atunci nu se va cunoa0e nici 1mpdrat, nici domn, nici stApin, nici bogat, nici sdrac, ci told ne vom
inratia cu faptele noastre, fie rele, fie bune" (idem, p. 410).
Acestea spuse, Neagoe I0 anunt sfir0tul scrierii:
Iata, fratilor, ca eu eft ma putui pricepe despre o parte, eu rn-am silit
pentru voi si v-am scris. Iar de voi fi gresit ceva Intr-aceasta scrisoare a
mea, voi, fratii miei, sa ma ertati (...).
Caci ca scrisoarea aceasta o am savirsit. Ci acum trebue sa sa lge
de dinsa si pecte, pentru ca cartea care iaste pecetluit, acla sa crde.
Iar eu Inca am socotit ea de la Adam pina acum au fost multi Imparati
si multi domni, si multe feliuri de carti s-au facut si s-au scris, si le-au pecet-
luit cu peceti, iar apoi toate au trecut ca roao cea de dimineata. Si acum
60
www.dacoromanica.ro
gi
www.dacoromanica.ro
nal al culturii muntene, acolo unde se alcAtuieste Biblioteca centra16" a TArii RomAnesti, asemAnAtoare Putnei si Neamtului din
Moldova, este InsAsi ctitoria Craiovestilor: Bistri(a olteanA . 109
Aici se adunA manuscrise din Athos si din Serbia, se copiazA si
se Impodobesc opere de artA.
Sintem In momentul splendidelor tipArituri ale lui Macarie, care
au trezit, si ele, suspiciunea scepticilor, grabit,i sd le atribuie atelierelor venetiene deoarece . . . valahii nu puteau da fling unor asemenea mostre de Inalta culturA. 109
membrul celui mai puternic si mai bogat clan feudal din Tara
www.dacoromanica.ro
V iga lui Nifon, care arata c a fost ucenicul acestui mare carturar
Indoiala in capacitatea culturii romane de a produce, la inceputul secolului al XVI-lea, un mare carturar incoronat, scriind slavonete, nu tine asadar de datele istorice cu privire la starea noastra
intelectuala de atunci, ci exclusiv de mentalitatea i cuno$tintele
contestatarilor.116 De altfel, voievodul carturar Neagoe Basarab
al XVI-lea: inainte ca veacul sa se termine, o alta figura de carturar incoronat se va ridica de pe aceleasi meleaguri: Petru Cercel,
cunoscator a vase limbi rid autor de versuri in limba lui Dante 1
Aventura sa intelectuala s-a consumat pe o scena. mult mai larga,
de la Paris si Roma pina la Constantinopol. Neagoe s-a multumit
cu o scena mai modesta, dar pe care a jucat un rol ce a indemnat
Roma si Constantinopolul sa priveasca incoace i sS. ia act de prezenta i actiunea unui popor ce-si dadea, in acel moment, si intiiul
sat' mare examen in fata culturii universale.
Fireste, Russo, care data anul mintuirii" dupa inceputurile
vi cresterea influentei grecesti, nu putea sS. perceapa in Neagoe
63
www.dacoromanica.ro
NOTE
1 Tn articolul Definirea savantului, apArut In nr. 2 din 31 ianuarie 1972 al revistei Steaua de la Cluj, Nicolae Albu consacrA o amplA i pAtrunzAtoare dare de
seamd volumului Contribufii la istoria culturii romdnesti, de P. P. Panaitescu, decla-
rului earth de fatA. N. Albu nu aduce InsA nici o alla motivare a optiunii sale
categorice pentru teza nepaternitAtii" si nu dS lAmuriri asupra cauzelor ce 1-au
delerminat sa respingA argumentele celor mai sus citati, preferindu-le pe ale lui
P. P. Panaitescu.
2 Tomul I;p. 92. Nu Radu Greceanu, ci asa-numitul Letopisef Cantacazinese,
Intr-una din variantele sale, contine stirea cu sigurant adaugatA de un copist
care cunostea Via/a Patriarhului Nifon cA Neagoe: FAcut-au ibesericili mAnAstiri multe i aice In tarA si In alte tAri, i alte multe bunAtAti au fAcut In lume,
cite shit scrise mai pd largu la o carte ce o au facut de lode jitiile lui qi s-au dat
sd fie stOldloare la sfinta mitropolie". Vezi Istoria Tdrii .Romeinesti 1290 1690.
Letopiseful Cantacuzinesc. Editie critica IntocmitA de C. Grecescu si D. Simonescu,
Bucuresti, 1960, p. 205. AceastA informatie nu figureaza In cele mai vechi forme
ale Letopisefului, care ni s-au pAstrat Intr-o versiune arabA descoperitA de Virgil
CAndea 0i un manuscris romAnesc de la mAnAstirea Neamtu editat de I. I. Georgescu. Vezi Virgil CAndea, Letopiseful Tarii .Romdnesti (1292 1664) in versiunea
arabd a lui Macarie Zaim, In Studit, tomul 23, 1970, nr. 4, p. 682 si I. I. Georgescu,
0 copie necunosculd a Letopisefului Cantacuzinesc, in Mitropolia Olteniei, anul XIII,
i Invecinatele Tdri, de la Inceputut lor pind la vrernile noastre (Sibiu, 1838), referitor
64
www.dacoromanica.ro
Se zice (s. n.) a fi scris de Neagoe Voevod Basarab". Evident, e vorba de opera,
nu de insui manuscrisul tn cauza. Pompiliu Teodor considera aceasta formulare
ca fiind cel dintli semn de Indoiala fata de autenticitatea Invdldturilor. cf. Doud
manuscrise copiate pentru biblioteca lui $tefan Cantacuzino,ln Anuarul Institutulut
de (stone din Cluj, V, 1962, p. 229-232.
4 Literatura populard romdnd, BucureW, 1883, p. 35.
Bucureti, 1891, p. XLVIII.
5 Chrestomalie romdnd, vol. I, Leipzig
6 Introducere tn istoria limbii i literaturii romane, Iasi, 1888, p. 83.
o
hwdldturile lai Neagoe Basarab cdtre fiut sdu Theodosie. Text ales i stabilit de Florica Moisil i Dan Zamfirescu. Cu o notai traducere a originalului slavon de G. Mihaila. Studiu introductiv i note de Dan Zamfirescu i G. MihAild,
Editura Minerva,1970. Al doilea tiraj, 1971. In viitor, aceasta editie va fi citata
ed. Minerva.
9 Intr-un articol publicat in revIsta Biserica Ortodoxd Romeind i retiparit
dupd un an in Studit bizantino-romdne, Bucureti, 1907, p. 3-29.
19 .Revista istoricd romdnd, torn. III, 1933, p. 332. Dar vezi i articolul publicat
In Polonia, in 1936: Neagoe Basarab scriitor (Bibliografia volumului de fata)
zadar i s-a dat grija de a fi spre ajutor lui Nifon. Astfel Neagoe ajunse a
ti pe deplin toata Scriptura, unele Tilcuri ale ei, unele compilatii religioase
i vre-un cronograf, In care se cuprindea istoria omenirii pagine i creltine
supt rubrice din Biblie i din istoria romanilor, bizantinilor i a Orilor slave ;
se poate chiar ca In cetirile lui sa fi dat de vreun tratat de tactica din acelea
pe care, printr-o serie de copier! i prelucrari, ni le-a lasat Bizantul.
Dui:a moartea mamei sale, Neaga, dupa a fiilor sai, Petru i loan,
chid domnescul parinte vazu ca motenirea lui se sprijind numai asupra
lui Theodosie, simtind, pentru el insui, nevoie de irnbarbdtare si nevoie de
invgaturft pentru un copil fraged, pe care simtea ca va trebui sa-1 lase curind
5
Neagoe Basarab
c. 679
www.dacoromanica.ro
65
turi de cirmuire. Pe ling extrase din cartile mai cunoscute ale literaturii
sfinte sau de cuprins bisericesc, Scriptura, Dioptra, pe lingA tratate de
stiintO naiva, ca Fisiologul, pe lingA o prescurtare a povestii moralisatoare despre Varlaam i Ioasaf, pe llnga tinguiri pentru pierderea maid!
sale si a tiniirului Voevod Petru, Neagoe del i o sumd de ;Uri asupra vielii
contemporane, cu pribegiile, cu luptele, cu solute, cu pufina glorie scump cumparata i multele nevoi ce cddcau din belsug, ;i loveau adesea mai greu cape-
cu tAlmAciri de copisti, sau mai ales, cu note marginale de cetitor, prinse apoi,
la cea dintli transcriptie, in text" (p. VII).
In 1915, dupA ce apiiruse i cartea lui Russo Studii i critice (1910), scria din
www.dacoromanica.ro
neste. CAci Maniera wie man mit grossen Potentaten tractieren soll s,
carte romaneascA pe care la 1602 arhiducele Maximilian o luA pentru el din
de mai multe ori ca izvor pentru istoria armatei romAnesti. E pentru prima oard
clnd istoriografia romAnd modernd ia act de valoarea acestei scrieri ca izvor de
prima importantA pentru institutiile Tarn Romnesti.
12
zilele noastre, Iasi, 1853, P. 30 si Elemente de istoria romelnilor pentru clasele primare,
litografiat.
23 DOLId conferinfe. Luptele rorndnilor cu turcii ptnd la Mihai Viteazul. Cultura veche romdnd, Bucuresti, 1898, p. 34 si 79-80.
67
www.dacoromanica.ro
24 Vezi Istoria romdnilor din Dacia Traiand, ed. a III-a, vol. IV, p. 178 si
vol. VI, p. 212-215. Compara cu Cuointe din bdtrtni, II, 1880, p. 439.
25 Cimea naKasamejmnue eoceodbz eallaluCK020 NRZOR cbuo, ceoemy Oeo-
vim CpncKa Kpa./beecKa AKademua, Belgrad, XXXVII, 1900, apyeu pa3ped, 33,
burg, 1904, XXXVII + 62. Acest studiu 41 pastreaza valoarea Ora astazi.
26
Old la
www.dacoromanica.ro
22 C:ici care din domnii care au fost mai lnainte ai tdrii afar de cel din
al cArui neam i nume preavestit prea luminatia voastrA renumitA se trage ca urma;,
11
32 S-a tiparit mai Intli ca bro;urd aparte, avind pe copertA titlul 0 versiune noud a unei InvOltituri a lui Neagoe Basarab, Bucure;ti, 1941 dar In interior se
pAstreazA titlul din Omagiul lui Ioan Lupas la implinirea virstei de 60 de ani
in 1940, cAruia Ii fusese destinat initial. Acest volum omagial a apArut abia
In 1943.
32 Catalogue of the manuscripts on Mount Athos, vol. I, Cambridge, 1895,
"
www.dacoromanica.ro
teased pe doamna Despina, sotia lui care In realitate I-a supravietuit lui Neagoe,
fapt necunoscut Insd falsificatorului.
C) Una din InvdtAturi nici nu este adresatd lui Theodosie von, cad autorul
spune: Ascultati barbatilor, ascultati si voi muierelor"; este deci o predicd bisericeased.
D) Neagoe spune, vorba vine, fiului sdu: Chid ezi In chilia ta, de trei lucruri
sa te grijesti: de rugAciune, de invAtAturd, de rucodelie (lucru manual)". E limpede
F) Intr-una din Invdt Run intitulatd Pecete a celorlalte cuvinte ale lui
(Neagoe)", autorul se scuzd cd sfIrsitul scrierii pe care am desfdsurat-o trebuie sd
aibA si o pecetie addugatA". El InsA nu are pecetia (sigiliul domnesc), ci numai o
pecetie morald a autoritAtii cuvintelor de folos sufletesc. Falsificatorul credea cd
o operd literard a unui domn trebuie sA poarte sigiliul domnesc; In realitate numai
hrisoavele (actele de privilegiu) o purtau. Autorul, neavInd pecetie domneascd,
se scuzd cum poate. Dau cu acest prilej In traducere romAneascA pasajul cel mai
caracteristic despre pecetie" din versiunea slavA a Invdiliturilor, text care n-a fost
tradus pind acum: Deci am socotit cd In curind voi trece si eu din lumea aceasta
i pecetia mea se va strica si de aceia nu am atirnat pecetia, far dacA cuiva li va
fi aceasta cu supdrare sau i se va pdrea cd e lucrrz fdrd credin(d, pentru cd n-am
altrnal pecetia la aceasld scriere, (s. P.P.P.) voi sA ascultati, sA ya ardt care e
pecetia adevdratd, a celor drepti cu bucurie si veselie, noud pdcAtosilor cu plingere
fie n.n.) Ingropat aldturl tot' membrii familiei, face aceastA presupunere greitd.
H) In aceiai InvdtAturd, doamna Despina este iardsi omisd din Inlirarea
membrilor familiel lui Neagoe.
I) InviltAtura aceasta, precum si altele, cele ma i multe din scrierea atri-
hula lui Neagoe vodA, constituie In mare parte un mozaic de pasaje extrase
70
www.dacoromanica.ro
din diferite manuscrise slave bisericesti. Un domn In starea culturalA din secolul al XVI-lea nu era un erudit In limba slavond si In lucrdri teologice. DimpotrivA, un cleric, care-si petrece viata copiind manuscrise i tie pe dinafar5
"
extrasului.
48 La P. 29: Trebuie vAzut dacA nu e vinevatA cumva traditia i felul cum
turile propriu-zise, contineau lucruri care n-aveau nici un rost ; In prima parte
spre pilda a Invfdturilor, care lipseste din red. greacd, nu mai wen: a face cu ttwdfaturi artistic redactate dupd regulile retoricei bisericesti, ci cu un conglomerat de fraze
feud fir, de &waft lungi din V echiut Testament, care de multe ori n-au a face nimic
cu subiectul, cu o omilie intercalatd feud nici o legdturd
care nici mdcar nu se adreseazd lui Teodosie
cu viata Sf. Constantin etc. (subl. n.) ceea ce m-a fAcut sA vAd
In redactiunea greacA originalul TnvAtAturilor i In textul roman si slay redac-
www.dacoromanica.ro
Studii f i critice, p. 9: ,,Romanski vorbeste de intercalarea acestui Panegide ca de un lueru firesc; nu e izbit de faptul ea autorul Invalaturilor, clt de slab
Lompilator ar fi fost el, nu putea sA intercaleze viata Sf. Constantin intr-o invatatura intitulatA Act se bolnavi Ezechiea tmparatul ludei clitre moarte, iar el Ouse
Mire Dumnezeu cu amar f i vazu Dumnezeu smerenia lui, i mai adaose la viafa
de pagini, se trece la ... povestirea rascoalei lui Avesalom contra lui David.
Inlocmai acelasi lucru se IntImpM i cu omilia care e interealata in invatatura
intitulata Aici s-au sculat Avesalom asupra tattne-sdu lui David . . . E peste orice
Indoiala ca alit panegiricul Sf. Constantin si omilia, clt si multe alte parti ale
Invalaturilor sint adaogiri posterioare (subl. D. Russo), ceea ce voi incerca a
dovedi cu altA ocazie."
" Studit f f crilice, p. 7: ,.... ceea ce a scapat lui Romanski, cad altfel ar fi
pomenit un euvint de aceasta stranie invdtdtura". In Studii bizantino-romane,
unde a semnalat prima oard prezenta unei omilii in partea lntlia, Vara a o identifica,
sciie: Omilla plagiata de Pseudo-Neagoe se alla cu sigurantA intr-o cazanie dupa
alte omilii, in care se vorbea despre sfiuti; plagiatorul lulnd omilia cum a gdsit-o
In Cazanie n-a omis nici fraza: adu-li aminte de acei sling ce v-am pomenit mai
tntii de matte ori, cart au avut haine de par i au lacuit prin pustiio PseudoNeagoc a uitat ca mai Intli n-a pomenit deloc de nici un tel de sfinti, nici de sfinti
care au avut haine de par etc. si ca acela care pomenise de sfinti era alcatuitorul
Cazaniei I Aceste euvinte, ca sandalele lui Empedocle, pared au ramas ca sa trAdeze
inselaciunea savIrsita" (vezi p. 41 nota 2). Omilia presupusA de Russo am reusit
aS o identificam: este Omilia 69 la Evanghelia de la Matei a lui Ioan Hrisostom.
Despre rostul ei in Invalaturi vezi mai departe.
" Studii i critice, p. 3. IatA ce scrie i la p. 26, in replica servita unei recenzii
a lui N. I. Apostolescu la Studii bizantino-romeine E admisibil ca un anion lumesc
i Inca un Domn sl fi intrebuintat adresindu-se catre fiul sdu, un viitor mostenitor al tronului fraze ca: Ctnd feu In chilia ta de aceste trei lucruri te grija.ge
de raga, de Invalatura f i de rucodelie (Invalaturile lui Neagoe, Bucuresti, 1843
p. 156). Intr-adevar calugarior se recomandA sA stea in chilia kr si Metnd rucodelie (lucru manual), sA repete diferite rugaciuni, dar sa se recomande asemenca
lucruri, unui viitor Domn, nu-i pare lui A. straniu de tot? Floarea mintii este privegherea intru rugAciunb> (154). Si te pazeste sa nu te treacA vreun ceas tarS ruga
(157). Acestea .
nu le vei putea socoti dadi nu vei face cu dreptate lucrurile
lui Dumnezeu, ca mai intli de toate este tdcerea, iar tdcerea face oprire, oprirea
face umilintA i plingere, iar plingerea face friea ai frica face smerenie
Si cel ce
va sa vie 1ntr-o cinste ca aceasta, i-se cade sA n-aibA grija nici de un lueru, ci sA
urascA lumea aceasta cu totul i toate ale ei, i atunci se va invrednici a petrece
In bunAtAti cari slut de la Dumnezeu ... Dar daca-ti este voia sA aibi avutii i mosii
si vii, pentru cAd nu te-ai tnsurat sa-fi fi luat muiere? Caci te amAgesti i te insali?
(p. 157-158). Gine nu vede aci ea aceste sfaturl se pot adresa numai catre un cAluV2
www.dacoromanica.ro
menea diatribd contra acelor cari confundd cele dou naturi ale lui Hristos are
rostul ei In primele secole d. H, clnd ivindu-se felurite erezii i unitatea dogmei
fiind amenintatd, parintli bisericii s-au ridicat contra lor 0 au alcdtuit scrierile
lor polemice ; dar pe la 1520, clnd se sustine cd Neagoe al-a scris Invdtaturile, qi
in starea culturald in care se arta Tara Romdneascd atunci, (subl. n.) eine ar crede
Ca existau asemenca cotroverse dogmatice, aqa Inclt sd se vadd nevoit domnul
tarn sd atraga atentia supu0lor sal ca sd se fereascd de basnele i minciunile
creticilor cari pun la Indoial ca Hristos fu i Durnnezeu ;i am? Lucrurile Insd shit
aturale i apar In adevarata lor lumina, dud descoperim cd acea ielire contra
intercalat-o fara rost In InviltAturile sale" (p. 509). Argumentul a fost formulat
in lucrarea Elenizmul in .Romlinia. Epoca bizantind i fanariotd, Bucureti, 1912,
retipAritd In volumul din care citdm.
56 Mahnreden, p. 193.
57 Studii i critice, p. 6.
58 Ibidem.
59 Idem, p. 4-5.
60 Studii istorice greco-romdne, vol. I, p. 212.
61 Idem, p. 214.
62 Idem, P. 215 A16.
63 ldem, p. 220 226.
64 Idern, p. 221.
65 Critica textelor fi tehnica ediliilor, Buc., 1912, retipAritd In &mill istorice greco-romdne, vol. II. La pagina 574, vorbind despre vestitul fals al Cronicit
lui Huru, care purta semnAtura i sigiliul autorului, fapt neobignuit, adaogd o
notA cu urmdtorul continut: Un caz analog ne IntImpind lntr-o alt carte: autorul,
tot un falsificator, temlndu-se ca nu cumva sa se conteste autenticitatea operei,
dacd nu e prevAzutd cu pecetea pretinsului autor, se scuzd lntr-un mod naiv de
tot: n-am legat pecete de carte, zice, fiindcd pecetea e trecAtoare 0 se poate strica,
dar adevarata pecete a dreptilor e
rAsplata raiului, iar a pdato0lor rnuncile
iadului" (Pseudo-Neagoe, Invdldturi, ed. 1843, p. 306-307).
66 Critica textelor f l tehnica edillitor, In &LIM istorice greco-romdne, V. II,
p. 562. Textul lui Russo este reprodus In capitolul VI a1 cartil de fatd, p. 361 362.
67
www.dacoromanica.ro
" Puse cap la cap, textele extrase din Bib lie tree de 25 de pagini numai
pentru fragmentele alese din Vechiul Testament In partea I-a. Panegiricul lui
Constantin cel Mare de Eftimie al TIrnovel ocupA 12 pagini si jumAtate, iar extrasele din cele trei omilii ale lui Ioan Hrisostomul, folosite In prima parte, 12 pagini.
/n partea a doua, ponderea textelor originate sau imprumutate altor izvoare declt
p. 84-85.
" Manole Neagoe, Neagoe Basarab, Bucuresti, 1971, p. 49-62.
" P. P. Panaitescu, Contribujii la istoria culturii romdnesti, p. 174-175.
" Este In aceastA mentalitate a revoltei legitime" si influenta gindirii p01 itice bizantine. Cf. M. Neagoe, op. cit. p. 141.
" AceastA observalle a prilejuit importanta comunicare a lui St. StefAnescu,
Cu privire la oglindirea rdscoalei conduse de Gh. Doja ;i a urmdrilor ei tn glndirea
social-politicd a vremii, In Studii, tom. 17, 1964, nr. 5, p. 1117-1128. Vezi p. 1125.
www.dacoromanica.ro
83
84 Acest fapt 1-a aratat prima data prof. P. Olteanu, Contribulit la studiul litera..
buil omiletice in vechile literaturi bulgard i romdnd. Omiliile lui Than Exarhul 1
izvoarele lor bizantine. I I. Omilii folosite In Invdfdturile lui Neagoe Basarab, In .Roma-
H 46,44
Gh
zisfAOHL,
ClaTSOPH
9E0A0Cif
HOEROA4
(Acest felon 1-a facut doamna Despina In zilele domnului ei loan Neagoe Voevod
si ale cophlor lor Theodosie i Petru i Stana i Roxanda, In anul 7027 (1519) luna
iunie, ziva 15), cf. Stoian Romanski, Mahnreden, p. 149. Inscriptia de pe felon a
fost publicata prima owl de Lj. Stoianovici In Stall srpski natpisi i zapisi, I, p. 133.
88 Documente privind istoria Romdniei. Veacul XVI. B. Tara Romdneascd,
vol. I (1501-1525), Bucuresti, 1951, p. 156. Documentul este original, scris pe pergament, In limba slavona. Pecetea, atIrnata, este acum cazut. Exista i o traducere
romaneasca din 1843.
89
Neagoe ti ai Despinei, deci fusese brodat cind si Ion si Anghelina erau In viata.
Patrafirul a fost descris de N. P. Kondakov In Ha.m.qmnuicu x.pucmuancicoao ucacycmea na AGone, Petersburg, 1902, si reprodus prima data de M. Beza, Urme romd-
ne0i In Rdsdritul ortodox, Bucuresti, ed. a II-a, 1937, p. 44. Kondakov citise Elena"
In loc de Despina i pe eroarea sa Marcel Romanescu a cladit o Intreaga teorie
raspunsul nostru in
Luceafdrul, nr. 7, 1971, sub titlul In legdturd cu structura Invdfdturilor lui Neagoe
I5
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1133 A. Sacerdoteanu, art. cit., p. 314 si 305. Se infirmg astfel teza Jul
P. P. Panaitescu, care sustinea cA de altfel nu este sigur cA doamna Neaga
..r fi lost Intr-adevAr numele mamei lui Neagoe, avem pentru aceasta singura
mArturie indoielnicg a Invdfdlurilor" (C ontribulli (a istoria culturii romdneti
pag. 195). Doamna Neaga ar urma sg fi fost sotia lui Pirvu Craioveanu, tatgl
lui Neagoe Basarab. Numele ei nu apare insg In acte, ci numai in aceste
Invdfdturi" (Cronicile slavo-rorndne, p. 276, nota 1). Dar si in hrisovul
dat de fralii Craiovesti la Athos (cf. Documente privind istoria .Romdniei, secolul
XVI, vol. I, p. 2) cele 4 sotii, Neguta (Neagoslava, viitoarea monahie Salomia,
pomenitg adesea In actele conLemporane ca Jupinita Banului"), Neaga,
Hrusana i Velica, apar exact in aceeasi ordine in care sint enumerati sotii lor:
B.sbu, PArvu, Radu i Danciu. t pentru Hrusana i Velica avem documente
contemporane din care reiese cg erau sotiile lui Radu i respectiv Danciu Craiovescu.
(cf. I. C. Filitti, Banatul 011eniei qi Craiovelii, Craiova, 1933, P. 25).
1" Neagoe tinea pe lingg el un medic personal Ieronim Mateevici din Baguza, pe care il folosea si In misiuni diplomatice (Cf. Iorga, Doud documente din
rhivele raguzane relative la un sot (Timis la Venetia de Basarab al III-lea (Neagoe),
in Arhiva, torn. XI, 1898, nr. 66-69. Faptul cg pribegii asteptau in Moldova poftita de ei moarte a lui Neagoe Vodg", inseamng cg era irninentg.
105 I. C. Chijimia, liwdfdturi(e lui Neagoe Basarab, In Probleme de bath ale
si loasar.
In acest studiu, care dateazg din 1947, $ i a fost publicat prima oarg
n 1963, I. C. Chitimia demonstreazg, cel dintli, inconsistenta acestui argument
al lui Russo, ardtind cA asemdndrile dintre plIngere" si omilia lui Hrisostom sint
i dime, iar deosebirile esentiale.
106 Istoria Tdrii Romdne.,ti, 1290
1690. Ed. Grecescu-Simonescu, P. 205 ;
I. I. Georgescu, 0 copie necunoscutd a Lelopisefului Cantacuzinesc, In Mitropolia
Olteniei,
1_92-1664) In versiunea lui Macarie Zaim, In Studii, tom. 23, 1970, p. 682.
107 loan Bogdan, Documente privitoare la rela(iile Tdrii Romdne.gi cu Brgovul si Tara Ungureascd In secolele XV i XVI, vol. I, Bucuresti, 1905, Introducere
p. XLIX si urm.); Emil Virtosu, Din sigilograria Moldovei a TOFU Romdneti,
,n Documente privind istoria Romdniei, Introducere, vol. II, Bucuresti, 1956, se
referg la textul din Invdfaturi ea la un document de epoc atestind importanta sigiliului. Vezi p. 403-404.
Uneori pecetea domneascg se punea i spre a sigila marfa negustorilor romAni
77
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
fele dornnului . .. Sub protectia sa slut multe craw". Apud Const. C. Giurescu,
Contribuliuni la studiul marilor dregdlori In secolele XIV gi XV (Valenii de Munte,
1926), p. 158. Dupd istoricul Const. C. Giurescu Postelnicul avind grij de camera
de culcare a domnului, fiind madar prin natura atributiilor sale un dregator intim
al acestuia, era designat sA serveascd i ca introducator al celor care aveau de vorbit
In legatura cu limba In care au fost scrise. DacA pentru limba greaca exista
aceste dovezi materiale, pentru limba slava ne Indeamna mai mult logica. Este
greu sa crezi ca, dat fiind scopul pentru care au fost scrise aceste InvAtAturi, ele ar
79
www.dacoromanica.ro
fl putut s fie scrise in limba greacd. Se stie doar cd epoca de Inceput a veacului
al XVI-lea este o epocA de predominare a culturil slave si la noi si in general Insudestul Europei. Dovada materialA, aceea pe care a adus-o tov. MihilS, cd filigranele
ar 11 din timpul acesta, nu are valoare. Filigranele pot foarte bine sd fie, si totusi
opera s-a putut scrie cu 50 de ani mai t.lrziu. Hirtia s-a pdstrat i s-a scris pe ea
ulterior. Nu asta este dovada. Dovada este aceea pe care ne-a adus-o tov. Dan
Zamfirescu aici, dacA lucrurile, studiate mai amanuntit, stau lntocmai asa: folosiren izvoarelor grecesti In slavond, i traducerea lor din nou, din slavond In greacd,
tiina i pe care le-a reluat Dan Plesia, dar mi se pare a lard temei".
Din pozitia formulatd de Damaschin Mioc, pozitie care nu-i apartine In exclusivitate, ci este ImpArtasitd si de altii, reiese clar faplul cd aceia care contestd pater-
nitatea lui Neagoe asupra Invdtaturilor au In fafa ochilor exclusiv pe NeagoeInitial mare scriitor din literature romd
Neagoe a fost Insd nu nurnai un geniu politic, ci poate mai mult chiar declt alit,
voievodul i refuza sd vadd pe Neagoe
un geniu literar. Cei care contestd apriori aceastd posibilitate, a ingemandrii ornului
politic cu cdrturarul, ignord, evident, pe Cantemir. Neagoe este, de fapt, un Cantemir al epocii bizantine i slavone din cultura romand, sinteza genialA a acestei
epoci, asa cum Dimitrie Cantemir a fost sinteza geniald a etapei umaniste si romd-
nesti din secolul al XVII-lea si din primele decenii ale secolului al XVIII-lea
Printre eel care au ilustrat aceastd ultimd etapd, cel putin doi au fast In acelasi
limp mari oameni politici chiar dacd nu domni si mari scriitori: Miron
Costin i Stolnicul Constantin Cantacuzino. Neagoe nu e Un izolat, ci Incepdtorul unei traditrii
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
PROBLEMA AUTENTICITATII IN SCRIE RILE LUI
P. P. PANAITESCU
Inca din primul s'au articol de raspuns lui Vasile Grecu, in care
pi-a
definit teza careia ii va consacra, imediat dupa aceea, amplul studiu de care amintearn:
dupti P. P. Panaitescu
1nvdtdturile lui Neagoe Basarab shit
o scriere cu caracter de compilatie religioasd eruditd, strdbdtutd de
spirit ascetic bizantino-slav". In ele avem a face cu o interesantd
laturd a literaturii slavo-romdne, dar o laturd a literaturii b is er i-
c esti nu a celei lumesti... Cine cunoafte organizarea procedurii judiciare, protocolul de primire si de trimitere a solilor,
C
Neagoe Basarab
c. 6-9
www.dacoromanica.ro
Si
veacuri ale crotinismului rasaritean, cu toata bogatia de imagini, o lucrare erudita, dar compusa dui:fa un anume plan nou, cu unele element e
noi, de catre un autor In acelasi timp Invatat si talentat na face parte
din nici un curent Iiterar la noi. Nu avem deci elemente de comparatie
www.dacoromanica.ro
Curentele literare
despre epoca luminilor", nu exista Inca o lucrare despre curentele literare" ale secolului al XVI-lea. Ceea ce nu inseamna ca.
Invdtdturile au aparut ex nihio". Dimpotriva, ele slut rodul cel
mai pretios al unui intreg climat cultural cu mult mai vast decit
granitele culturii romanesti. D. S. Lihaciov a consacrat acestui
climat mai multe lucrari si o expunere sintetica in raportul prezen-
Savantul sovietic a pus in lumina rolul esential jucat, in configurarea climatului cultural si scolilor literare ale secolelor XIV
Nu este necesar sa dezvoltam, aici, o disertatie despre isihasm. Este suficient sa amintim citeva din trasaturile caracteristice ale acestei doctrine si scoli, deoarece le vom regasi intocmai
in Invdrdturi.
In primul rind, isihasmul isi are izvoarele in vechea literaturd
asceticd a primelor secole, in scrierile unor mari autori bizantini din
secolele XI-XII
Simeon Noul Teolog, Nicetas Stethatos, Petru
Damaschin
si, in sfirsit, in operele mentorilor curentului: Grigore Sinaitul, Nichifor Monahul, Grigore Palama, Nicolae Caba-
www.dacoromanica.ro
influent asupra laicilor, cistigind pe multi pentru ideile i practielle lor, i s-au amestecat In viata politic. Bizantul ultimului secol
de existentA, Serbia si Bulgaria au cunoscut in sec. XIV o atmos-
www.dacoromanica.ro
muntii Buzaului, dintre care cele mai vechi isi trag existenta chiar
din vremea lui Neagoe Basarab. 9 Pavel Chihaia a explicat, in felul
acesta, pomenirea de care Invcipturi a celor ce traiesc prin pefteri.
Este interesant de constatat cd, in aceeasi vreme, multi laici
giat: Constantin cel Mare, invingatorul in numele crucii, sfarimdtorul paginismului. Este usor de recunoscut legtura intima pe care
Stefan cel Mare o stabilea intre sine si imparatul crestin: cel mai
vechi si cel mai bun text al panegiricului lui Eftimie al Tirnovei
s-a copiat la Putna, din ordinul lui Stefan cel Mare. Tot el da
porunca sa se picteze la Patrauti celebra cavalcada" in fruntea
careia, condus de un arhanghel, Constantin cel Mare inainteaza
85
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
nut cd, intr-o epoca in care bastarzii reali sau pretinsi misunau,
absolut nimeni nu s-a dat drept fiu din flori al lui Neagoe Basarab,
ceea ce inseamnd c reputatia lui morala era Mfg. pata si nimeni
nu ar fi dat crezare unei asemenea filiatii.
Asadar, departe de a fi o aparktie izolata si stranie in peisajul cultural al vremii, I nviitaturile sint una din acele opere ce absorb
si ridica la inaltimea capodoperei toate ideile, tendintele si directiile spirituale ale vremii lor.
Capitolul I. Neagoe Basarab;cultura ti caracterul sau reia, dindu-i o fundamentare incomparabil mai complexa si mai bogata, ultimul argument al lui Russo. P. P. Panaitescu incearca, & demonstreze
ca Neagoe nu putea fi autorul 1 nvcifeiturilor intrucit nimic nu dovedeste ea a fost un om cult, iar firea sa, asa cum reiese din documentele
vremii, contrazice imaginea voievodului cum apare din /nvdtaturi.
Dupa P. P. Panaitescu, Neagoe, fdcind parte din familia puternica si bogata a Craiovestilor, nu a avut o educatie domneasca, ci
boiereascd. El nu era fiul lui Basarab Tepelus ci al lui Pirvu Craiovescu. Numai dup ce a devenit domn si-a alcatuit o falsa genealogie, jignitoare pentru ambii sai parinti. Ca sa-si acopere uzurparea
spre deosebire de Radu cel Mare care era mai apropiat de eartu87
www.dacoromanica.ro
rarii slavi. Neagoe nu putea insa sa aibd cultura unui fiu de domn
crescut la curtea domneascA In vederea domniei. Cunotea ca boier
in chip practic limba greceascA i poate cea slavond ; dar nu a avut
o crqtere domneasca, adica deosebita i superioar de aceea a celorlalti boieri" (p. 170).
Neagoe a indeplinit functii ce nu-1 puneau in contact cu cul-
i pretinsa falsd genealogie" 18 Neagoe s-a intitulat fiu al lui Tepecind Pirvu Craiovescu trdia 19, deci 0 cu consimOmintul lui.
Inainte insd de a fi domn el a fost pretendent la domnie, caci Viata
hi
lui Nifon arata explicit ca Bogdan, cumnatul lui Vlad cel Tindr,
1-a avertizat pe acesta ca Neagoe umbla sd-i ia tronul. Numai un
os de domn" real, sau pretins, putea atunci sa ia tronul. Boierii
Craiovesti si partida boiereascA ce gravita in jurul lor nu puteau
sprijini in primul patrar al veacului XVI pe un simplu boier, fara
origine domneasca. Deci, macar pretergia de a fi os de domn 0
acceptarea ei de catre o grupare de partizani este anterioard domniei si a fost cauza conflictului cu Vladut. Genealogia, adevarala
sau inchipuit, este anterioard i nu consecutiva urcarii pe tron.
Se invocd jurAmintul" boierilor relatat de Viata lui Nifon, dar
textele, citite mai atent, spun exact contrarul: el n-a existat. 20
Aspiratiile la domnie sint confirmate si de sigiliul lui Neagoe
ca boier, sigiliu pe care-1 cunogtem, fiind atirnat la un document
din 17 august 1511 al lui Vlad cel Tindr, alturi de sigiliile altor
boieri. El reprezint un corb avind de o parte i de alta luna 0
soarele, emblema heraldica de pretentie" 21
In hrisovul Craiovestilor din 1501, singurul nume Impodobit
cu inaltul titlu de Jupan" este al foarte tinarului postelnic Neagoe, de0 este enumerat la urma celor patru frati atotputernici,
88
www.dacoromanica.ro
intre care P1rvu, tatAl" sAn dupg lege. Nu e un semn ca i se recunostea o alta calitate cleat aceea de fiu si nepot al marii familii? 22
Pe de altA parte, un document turcesc contemporan, emanind
pe Pirvul". 24
(idee enuntata prima oara de Al. Piru), care s-a casatorit cu Neaga
fie spre a-1 acoperi pe voievod de o fapta. reprobabila, fie spre a
ocroti, In urma mortii lui TepeIus, pe Neaga. 26 Este foarte firesc
sa vedem pe marele boier Craiovesc casatorindu-se cu fosta iubitA
a voievodului, membra a unei familii bogate i puternice, 27 cu
care dupA aceea a avut si ali copii. Fiul de domn a crescut, astfel,
In familia lui Pirvu, a fost cunoscut de lume ca fiu al acestuia si
frate uterin al lui Preda, viitorul ban 28 si Pirvu II si al Vladaiei
89
www.dacoromanica.ro
doug.
grupgri
din sfat. 39
rilor bistriteni, apoi fiul sufletesc" al unuia din cei mai culti
oameni ai vremii, fostul patriarh Nifon, In tineret.ea lui copist
de manuscrise. 31 Ping la Cantemir, ucenicul lui Ieremia Cacavela,
cel cu studii In Germania, nici un alt fiu de domn nu a mai beneficiat, in targ, de un asemenea mentor spiritual!
Cultura lui Neagoe nu putea fi greceascg sau numai greceaseg.
Numele de greci citate de P. P. Panaitescu apartin unor fete bisericesti ce 1-au vizitat o singurd datd, la sfintirea mAngstirii Arges,
90
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
173).
IN, umai cd exemplul invocat se dovedete confecVonat prin trunchierea textului procedeuregretabil, folosit nu numai aici de autor
pentru a-i sus-tine cu orice pret teza. Citat lntreg, fragmentul din
scrisoarea lui Neagoe catre braoveni nu numai ca nu infirma Invd-
prinde i-1 inseamna la nas. Chid argintarii din Sibiu li dau lucru
de mintuiala, li ironizeaza spunindu-le c tiganii lui fac lucruri
mai bune i pentru aa ceva nu era nevoie sa comande atit de departe. Pe Bogdan, cel ce-i uneltise moartea, 1-a ucis In grele torturi.
In sfirit, cind pretendentul Milo este omorit de turci, se bucura
i-i Indeamna, ironic, pe braoveni, sa faca la fel, tiindu-i
92
www.dacoromanica.ro
intrucit cuvintul este ca vintul, daca-ti iese din gull nu-1 mai
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
putea numi politice, shit Inecate In Invataturi cu caracter moralreligios" (p. 181). Aceasta scriere este In mare parte un mozaic
de extrase din tot felul de scrieri religioase", In care ponderea cea
mai mare o are Umilinta lui Simeon Monahul, cuprinzind sfaturi
pentru parasirea vietii lumesti" (p. 181). Izvoarele sint cunoscute
de autorul Invapiturilor exclusiv In limba slavona.
jele potrivite la locul unde urmau sd ilustreze gindirea lui, cad un scriitor
medieval nu lucra cu sistem de fise. Eruditia lui era InsA unilaterala, ca
limbd exclusiv slavoneascd si ca subiect numai din literatura religioas si
anume dintr-o parte speciala a acesteia, aproape numai din lucrArile ascetice
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Neagoe s-a pocait public de moartea lui Vladut dar in Invdtdturi nu razbate flici urma din crima comisa, domnul tinguindu-se
pentru nepasare, bautura, lene de cuget i altele ca acestea. Deci,
autorul plasrnuirii nu cunotea ecoul mortii lui Vlad in contiinta
voievodului. Neagoe a ucis pe Vlaclut, a fost amestecat in uciderea
lui Mihnea cel Rau, a poruncit uciderea in chinuri a lui Bogdan;
Cum se potrivete (...) cu blinda i dumnezeiasca figura a autorului Invdtdturilor ?" (p. 189).
lnvdtdturile predica, in mai multe locuri, s nu fii razbungtor
ei sa nu te bucuri de caderea vrajmaplui tau, in vreme" ce Neagoe
exulta la auzul vetii despre uciderea lui Mircea-Milo, rivalul sdu,
7
Neagoe Basarab
c. 679
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
orientatd exclusiv spre lumea mistick apartinind unui autor neimplicat prin nimic in realit4ile vremii. Cel ce a demonstrat falsitatea acestei imagini a fost
eine ar crede!
insusi P. P. Panaitescu, cloud decenii mai tirziu. Revenind asupra Invdtaturilor
intr-un text scris pentru tratatul de Istoria literaturii romdne,
apoi intr-un amplu studiu apdrut in Romanoslavica, VIII, 1963,
P. P. Panaitescu ne oferd o prezentare diametral opusd. Acum
1nvdtaturile devin: o opera pareneticd, destinatd sd fie un indreptar
www.dacoromanica.ro
tatie la parasirea lumii si retragerea in pustie. Paul Anghel a anabeat capitolul introductiv al bweiteiturilor subliniind chiotul vital"
ce se desprinde din aceasta primd parte, dedicatd aproape exclusiv
problemelor religios-morale i exemplelor istorice luate din carti.
A firmatia centrald a lui P P. Panaitescu: Inveitaturile sint o carte
ce predica ascetismul si retragerea din lume este dezmintita, astfel,
n71 nurnai de textele despre dregatori, rdzboaie, solii, rniluirea slugilor, ospete, dar chiar de teologia sub semnul careia se deschide
carteal"
www.dacoromanica.ro
Neagoe a fdcut-o. Patania lui Ezechia cu solii lui Marodah, infdtisat in prima parte, este valorificata In sfaturile din capitolul
despre solii si rdzboaie. Insusi romanul religios Varlaam fi loasaf
este folosit, in partea a doua, pentru a ilustra prin el o idee
politicd (vezi cap. V al cdr-tii de fatd).
Panegiricul" lui Eftimie al Tirnovei (si este regretahil Ca' slavistul P. P. Panaitescu n-a verificat pe Russo printr-o colationare
a textului din editia Kaluiniacki cu lnvd(dturile, ci i-a insusit
pdrerea gresitd a acestuia cal avem de a face cu alt izvor) 45 este
in fond tot o carte istoricd, cu elemente legendare in stilul vremii.
Este istoria eelui mai celebru dintre qefii de stat creVini, modelul
si incepatorul tuturor celor ce au stdpinit popoarele sub semnul
crucii. In sfirsit, a treia carte istoricd de care P. P. Panaitescu
uitd cu totul este Alexandria.
Influenta Alexandriei asupra lui Neagoe a fost profunda.
Nu numai cd o citeazd in capitolul X, dar imprumuta din ea expresii si figuri de stil pentru a imbrdca gindirea lui rdzboinicd sau
pentru melancolia lucrurilor nestAtAtoare (vezi cap. V). In sfirsit,
tot Alexandria 1-a inspirat atunci cind a asezat pe turnul clopotnitei de la Arges o sterna cu aluzii antiotomane strdvezii.46 N. Iorga
socotea cd. Alexandria a avut o influenta puternicd asupra societdtii
feudale romnesti, mai ales in vremea lui Mihai Viteazul, dar ea a
pdtruns Inca' in timpul lui Neagoe (Atit Milita lui Neagoe Basarab,
cit si Elena lui Petru Rares, fete de Despot, aduserd la noi Alexandria sirbeascd"). Ru xanda, numele fetei mai mari a lui Neagoe este
numele sotiei lui Alexandru Macedon.'" Dacd Neagoe nu s-a dorit
un noir Alexandru, ca Mihai Viteazul, fiindcd se recunostea In chipul
www.dacoromanica.ro
rienta lui tefan cel Mare la Valea Alba (cind oastea de Idrani
I-a Orbit spre a merge sali scoata femeile i copiii din miinile
tatarilor) a dictat aceste rinduri, care nu se aflau in cartile ascetice
qi mistice la care P. P. Panaitescu reducea lectura autorului Invd(dturilor :
Iar pe copiii dregMorilor i ai tdranilor, pe toti s-i duci departe
1napoi, nu cumva sd last pe acei copii ai dregAtorilor sau ai tdranilor tii
1naintea dusmanilor, cind vriljmasii tdi vor porni la luptd impotriva ta,
iar tu cu ostile sa vii dincoace de ei si astfel sd loveascd dusmanii tt si sd
piardd si s robeascd pe copiii dregtorilor i pranilor tt. Pentru cd, atunci
cind vor vedea dregatorii i ranii cd au fost robiti copiii lor, te vor pardsi
ei vor merge pe urma copiilor lor. De aceea, astfel te lnvdt, fiul men, ca pe
fiii i fiicele dregAtorilor tai i pe ai taranilor sl-i dai In spatele ostilor"
(trad. G. Mihdild, ed. cit., p. 388).5
Pe linga istoria scrisa i traditia istorica orala, autorul Invdfdturilor cunoqte cartile populare neistorice: Fiziologul, Cdidtoria
Maicii Domnului la iad, Varlaam i Ioasaf, poate chiar Fiore di
trage epilogul partii I-a i fragmentul din cap. I discutat i identificat de Russo. Intr-un loc apare citat i Atanasie al Alexandriei,
102
www.dacoromanica.ro
Sa vedem arnanuntele".
Ultimele cercetari au demonstrat ca. Neagoe n-a fost deloc
excesiv de generos cu bisericile, nici in -tall i nici peste hotare.
A fat cu exceytia daniilor facute ctitoriei sale de la Arges
mai degraba cumpatat, ca & nu zicem zgircit.52 In mice caz, nu
se poate compara cu Radu cel Mare si este la mare distanta de Vlad
Calugdrul. Documentele puse in lumina de istorici confirma neasteptat sfatul din lnvdteituri ! Cit priveste cainta pentru moartea lui
Vladut, P. Olteanu, citind Invdtdturile, a avut cu totul altd impresie
www.dacoromanica.ro
domn sci nu innebuneascd de orgoliul puterii, sd-si Ostreze luciditatea. Pentru felul cum intelegea Neagoe demnitatea dornniei sint
Insa suficiente pasaje care consunrt perfe't cu corespondenta diplomatical si cu imaginea pe care ne-o propunea P. P. Panaitescu.
Ele se intilnesc mai ales in cap. VIII i X, capitolele in care voie-
multime de rude, sau dac vor fi unii dintre rudele voastre, atunci sa dati
o dregatorie mai mare celor ce v slut soti sau cebr care vor fi rude ale
domniilor-voastre? Pentru cd celui ce este domn atter irat, nu i se cuvine s
aibd rude, ci numai slugi drepte. (s.n.) Iar pe slugile care slut mai sarace si se vor
trudi pentru voi cu slujba build i dreapta, voi si le dati Inapoi i s aveti
grij numai de sotii si de rudeniile voastre? Sau de vor zice altii astfel:
Noi sIntem fii de boicri marl, nu se cuvine szl ne dai s fim In urma acelor
siromahi *I Dar clnd vor fi o multime de rude si vor fi plini de ncomenie
de josnicie, sau dacii Va vor fi rude si nevrednici, san dintre fiii de boieri,
chiar daca parintii lor au host buni, iar ei mut hevrednici si netrebnici, de
ce trebuinta vor fi? Stii ca nu te-au uns ei pe tine ca dornn, ci te-a uns
Dumnezeu, ca sa fii drept fata de toti.
In adevdr, clacd cei de neam mare, san dinfre rudele voastre sau dintre
fiii de boieri, vor fi buni si destoinici, este bine su fi a..in in dregatorii. Nu
am spus cd va fi run, ci e bine sd fie asa, perdu: ed Ii se cuvine tor sd fie,
Daca va fi dintre siromahii acestia until mai bun decit cei de neam
mare, sau din rudele voastre, sau din fiii de boieri, s,1 nu dati locul cel mai
de cinste cu p5rtinire celor nevrednici, ci dati-I celui vrednic, chiar dacil
104
www.dacoromanica.ro
Intr-adevdr, practica guverndrii cu ajutorul rudelor era obisnuit, reprezentind mijlocul prin care voievodul isi asigura influenta
asupra sfatului dornnesc.56 In sfatul domnesc al lui tefan cel
lui Neagoe este mare comic sub patru domni: Basarab Tepelus
(care-1 ridica brusc la aceast functie, ceea ce a fcut pe Filitti
sd stabileascd o legaturd semnificativd Intre ascensiunea lui subit
si descendenta din Basarab Tepelus, pe care si-o va revendica Neagoe ca domn), Vlad Calugdrul, Radu cel Mare i Mihnea cel Btu.
www.dacoromanica.ro
vornic". Este primul act din domnia lui Neagoe care da lista
ginerele lui Vlad Calugarul, fost vistier din 1502 pind in 1509 si
comis in decembrie 1511. Este mentinut In functie pina in 1520,
chid, Inlocuit cu Udrea, continua sd fie in fruntea sfatului domnesc,
www.dacoromanica.ro
lui Detco, fiul Vadaiei, este mult mai tirzie si el va fi fost *Inca
prea tingr spre a dubla pe fratele bunicului sgu In marea bgnie si
a lua loc in sfatul domnesc cu doi ani inainte de urcarea pe tron
a unchiului sgu.64 Cit priveste pe Badea sau Bgdicg, numit de cro-
Oare sg nu
fi
Atit Pirvu II, cit si Preda, fiii lui Pirvu Craiovescu si fratii
uterini ai lui Neagoe, au avut cite un fiu numit Barbu, respectiv
Barbu II si Barbu III, Craiovestii. Bani ai Craiovei cu numele
www.dacoromanica.ro
Basarab. Dar acesta, care n-a gasit loc la Arges pentru tatal"
www.dacoromanica.ro
tarea propusd de P. P. Panaitescu. El se prezinta pe sine ca prof ector al boierilor i ii deplinge pentru faptul Ca' pierd un asemenea
slapin frd a sti cum se va purta cu ei urmasul sdu. Textul este cit
Istoricii diplomatiei i istoricii militari au descoperit in acest capitol cele mai bogate cunostinte de specialitate" i cele mai uimi-
lice. (s. n.) IatA lnc5 o frazd care este de-g dreptul extraordinai5, dac5
In realitate e aire,at1 unui dornn al Orli: LucreazA mereu lucruri de mina,
ca din lucrarile mlinilor tale s5 se poata hrini tut s5rac Binelnteles ca un
catgar, care nu are nici o avere, nu poate ajuta pe siiraci decit muncind
u miinile, dar domnul mai are si o vistierie.
o
109
www.dacoromanica.ro
Cu adevArat Intr-aceastil lume sin iaste mai rea si mai amarA decit
muierea , este o cugetare pe care cAlugArul celibatar o pune cam indelicat
In gura sotului doamnei Despina. In altA parte, In Invaldtura pentru cinstirea icoanelor autorul recomandA: priveghere In picioare toatA noaptea
adaugA: cine grAeste cuvinte lumesti IntunecA sufletul i. Un domn dupa
asemenea sfaturi nici nu si-ar putea Implini functia domneascA, nici nu-i
este macar Ingaduit sA vorbeascA despre cele lumesti, care sint totusi esenta
stApinirii lui. Asadar fratilor, sA fugim de lume si de toate cite slut ale
lumii, ca sA fim mostenii binelui
ce a gAtit Dumnezeu celor ce-1 iubesc .
$i nu am dat ad decit o parte a pasajelor In care autorul ascet al Invilidturilor spune, adresindu-se unui fiu de domn, sA paraseasca lumea aceasta
(deci i domnia), sA trAiascA In post, In rugaciune, saracie
priveghere"
(p. 199-200).
Ela FICTHHA HtCT HH4TOME HHW ft% gCkM MH9t 7KHT1E AICITtHWU MKOHCf MIHKI MOISMIgA
68.
www.dacoromanica.ro
sului i fictivului sari tan, Basarab cel TinAr, ci rAmAsese In tarA ca boier.
www.dacoromanica.ro
aceti
CI
in vreme ce cdlugdrii
de
tate".
Ultima parte a- capitolului al III-lea este consacrata raspunsului dat lui V. Green la articolul din Convorbiri literare, in care
acesta incercase a respinge argumentele lui Russo. Pretioasa este,
112
www.dacoromanica.ro
de domnilori buni sau rdi, puse in fata fiului de domn" (p. 204 205).
Neagoe Basarab
c. 679
www.dacoromanica.ro
113
pentru scrieri cu sfaturi nu era unicg, ci dupd pilda primului falsificator s-au luat i altii" (p. 206).
Oricum
continua P. P. Panaitescu
este clar a din cornparatia diferitelor versiuni, nu poate iei nici un argument In favoarea paternitalii lui Neagoe asupra Inveipturilor". Ceea ce, cum s-a
vazut In cazul femeii viclene", nu este tocmai exact!
P. P. Panaitescu respinge atit argumentul lui N. Iorga, bazat pe
inventarul lucrurilor lui Petru chiopu1, cit i compararea Invd-
din scriptura cea vche cit m-am priceput, rn-am nevoit de v-am
aratat i v-am spus. Pentru aceia pohtifi, iubifi lucrurile cele bune si
drepte, iar de raptele cele Fele voi vd rerifi si vd depOrtali, si faceli pe
Dumnezeu sii vd lie milostiv i blIndu, cu ruga si cu postul, cu curafia
si CU alle bunatifi, cu matte"
www.dacoromanica.ro
ei laicA. PlnA acum indeobste s-au discutat cele morale si religioase, pentru
a se gasi cheia autenticitAtii acestei scrieri, dar fireste cd cele politice ne pot
dezvlui mai precis adevArul. Ne Intemeiem pe constatarea c morala rAmIne,
ce avem azi asupra vechii organizatii a prilor romne, putem incerca acest
control, care este decisiv. Dacil Invpurile au o precizie i bogatie de cunostinte pentru veacul al XVI-lea, ce s-ar putea asemAna de pildA cu aceea
din Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir la Inceputul veacului al
XVIII-lea, atunci e probabil cA scrierea este a unui domn. DacA dimpotrivA
vom gAsi ovieli, nesiguranIA i anacronisme In cunoslintele politice, atunci
opera nu poate fi a lui Neagoe" (p. 209).
www.dacoromanica.ro
postulind
amAnunte despre tacticd i strategie, dar ignorind, dupd P. P. Panaitescu, ceremonialul religios de la curtea voievodului. El tie ama-
este aceea cal betia este neplicuta lui Dumnezeu. In InviltAtura despre judecati, nu se arata procedura ei, ci numai ideea morali cii domnul trebuie sii
fie drept. Cind vorbeste despre cinstirea boierilor autorul nu spune care
slut gradele demnitarilor, cum se exercitA si se doblndesc, ci se margineste
la afirmatia generald cii domnul trebuie sa raspliteasca i sA fie milostiv
cu cci ce 11 slujesc. Ceva mai bogate In anulnunte sint InvatAturile despre
solii si rAzboi, dar si aci ideea principala este cA toate greutatile politice se
pot rezolva numai prin invocarca ajutorului lui Dumnezeu In rugAciuni.
Concluzia noastra din aceste fapte este aceea cii autorul nu nurnai ca avPa
o mentalitate i o cultural monastica, dar Ii lipseau chiar cunostintele tehnice privitoare la exercitiul domniei" (p. 210-211).
www.dacoromanica.ro
Adresindu-se, flu numai pentru ordine, ci i pentru text, traducerii grecesti, istoricul descopera intr-insa o informalic curioasa
si contraziceri:
Ceea ce este mai ciudat, mesenii nu chit distrati de 1. 1.;.ari si (Miratori, ci boierii de sfat ei tni.i, 13rA exceptie. qe scoahl de la masa, fac pe
hiutarii t pe mscAricii: Ci i citi slat dimpreunA cu el ((it donmul),
datori slat, dacA la ceva se pricep . .
zicA si s joace hi mijlccul tuturor *.
Asezarea la masA se face dupA etichetA, adicA fiecare sA-I czi potrivit
la local cuvenit s, InsA se tine mai ales seama de cel ce apueA mai latii loc
bun: # SA nu ingacluiesti ca acestia care au venit mai tirziu A saua n.ai sus
decit cei ce shit de la Inceput s. Aceasla constituic o contrazicere ea afirmatia dMtli: sau apucA fiecare locul dupS cum a venit, sau dup ierarhia
rangului s, a virstei; arnindouA ImpreunA nu se poate. Cei ee flu apuca loc,
zice autorul, s stea In picioare i dd-le lor In miini mincare si bAutur:i t
Cam la aceasta se reduc informatille autorului, care nu spunc nick cum,
nici ce se mAnIncA la o masa donmeascA, ninlic despre ur.mi, IrchinAciuni
cu paharul, despre focurile de puseA si de tun ce se trag de obicei la banchetele domnesti. Putem constata cA stirile acestea sint nu numai incomplete,
dar si neexacte. Nu era un obicei sA se facA banchete uriase cu oastea, cum
www.dacoromanica.ro
si cei ce intirzie sint pedepsiti sd stea In picioare. In nici una din relatiile
pc care le avem. nu se vfid boierii umiliti, transformati In lAutari i mdscdrici,
datori sd-si arate talentele artistice, ca sd distreze pe dumn ; e vorba de purA
212).
VERSIUNEA SLAVONA
ORIGINALA
(P. 75).
www.dacoromanica.ro
dulci
pline
de
VERSIUNEA SLAVONA
ORIGINALA:
la
www.dacoromanica.ro
care n-au lost de fatti la inceput, cind s-au dat locurile. Fiindcd
ii jignPste. Pentru ca favoritul domnesc s nu se simtd la rindu-i
jignit fiindcd nu eAe invitat lingd domn, desi a venit mai tirziu,
el trebuie cinstit in chip deosehit, in fata tuturor, mai inainte de
a-si gdsi un Ice liber unde sa se aseze. Si anume, domnul iflsUi cu
mina lui, sad intindd mincare si bduturd, ceea ce toti vor vedea,
si tot el sd-i adreseze cuvinte frumoase, pe care toti le vor auzi.
Favoritul va fi coplesit de aceste atentii, iar cei ce stau la masa
lingd domn vor aprecia faptul cd n-au fost sculati nici in feta unuia
51
mari, pe cei dint!! si pe cei de-ai doilea si pe cei de-ai treilea, i cu ei pe cei
mai de jos, iar tu de atunci Inainte pdstreaz-le locul, ca la a doua asezare
s nu le strici rindul. Caci dacd vei aseza pe sluga ta la masd la un loc, iar
a doua zi 11 vei aseza mai jos, intr-acel ceas se va Intrista inima lui, pentru
ed el tragea nadejde ca din acel loc sd capete altul mai sus, iar tu, pentru
altul care 10 este mai drag, il muti mai jos, iar inima lui se va lntrista ci
se va sfarima, cAci inima omeneascd este ca i sticla: dacd se sfdrirnd sticla,
1520, document fundamental pentru a intelege mentalitatea voievodului. In scrisoare se anuntd cd la sfintirea Mitropoliei din Tirgo-
www.dacoromanica.ro
sdi si intregii lui ostiri"; 1497: dupd alungarea lui loan Albert:
Iar domnul Stefan voievod insusi a slobozit toat oastea sa, pe
fiecai e la ale sale, si astfel a poruncit tuturor vitejilor i boierilor
sAi sa Se adune in ziva de sfintul Nicolae in tirgul numit HirlAu.
Deci s-au strins toti in acea zi i acolo a fA'cut alunci domnul Stefan Voievod mare ospt tuturor boierilor sdi, de la mare pind la
mic, si multi viteji a numit atunci i i-a ddruit cu daruri scumpe,
pe fiecare dupd vrednicia sa".
Ultimul caz, mai ales, searnAnd ea convocarea lui Neagoe la
sfintirea Mitropoliei din Tirgoviste. Este foarte posibil Ca, in lipsa
unor rAzboaie, Neagoe s fi dat asernenea ospete atunci cind anual
fAcea cAutarea ostilor".
despre Ingrluint si moderatie un cunosciitor al lucrurilor In aceastil privint.A? Dar cAlugArul falsificator se ternea sa se dea de gol, nestiind prea
121
www.dacoromanica.ro
Fele le
Si Cantemir,
diferite ocazii: cind numeste slugile, cind d mese, cind lupt pentru
apararea tArii etc. Sfaturile cu privire la justitie sint i ele cit se
poate de semnificative: domnul este sfrrtuit s faca judecat dreapta,
s cerceLeze indelung fiecare pricinA, ascultind pe eel umil ca i pe
marele boier. Nici un criteriu nu trebuie s prirneze asupra drept5-
www.dacoromanica.ro
nici una din deciziile judecgtoresti ale lui Neagoe nu au fost contestate de pgubasi la domnii urmdtori, nu au fost atacate,
intr-atit era de evident, pentru toti, justetea bor. 73
si la cinste si cum Ii vor scocde dintru aceslea perdru lucrurile lor. Aici se aflA
sfatul pe care 1-am relevat mai sus, ca domnul sri nu-si puie rudele In locuri
de cinste, Intocmai dimpotrivA de cum facea Neagoe vodii umplind divanul
cu rudele sale, Craiovestii. in privinta alegerii dregtorilor autorul profeseazA idei democratice. Nu trebuie sA zicd cineva: u Noi sintem feciori de
boieri i nu se cade sA ne scoti pe noi i sA pui pe cei sAraci sA fie mai nainte
de noi r. DimpotrivA, sAracii sint egali cu boierii de neam; slava pArintilor
nu are valoare. e Din feciorii de boier, de vor fi fost pArintii lor oameni buni,
iar ei vor fi nevrednici, de ce treabA va vor fi voila? *. Un mercenar oarecare poate deveni boier de sfat, sprttar, cupar sau cApitan al oastei: sir
invalati pre vreun lefegiu, sA-lpuneti spAtar sau cupar sau capitan Ad avem
o serioasd dovadA despre faptul ca. Neagoe n-a putut scrie aceste InvAtAturi.
La noi boieriile se dadeau boierilor i nurnai lor. Boier era mosierul l dregAtorine se numeau boierii, tocmai pentru c ele Incapeau numai In mina
proprietarilor de pAmInt. Un aventurier oarecare plAtit cu leafri nu putea
intra In sfatul domnesc, nici un sArac, negustor scApAtat sau Oran nu se
fAcea spAtar sau paharnic la curtea domnului. Tara RomAneascd ca si Moldova avea o organizatie socialA pe temei aristocratic, si asemenea precepte
ca cele din Invdfaluri n-ar fi putut niciodatA sA treacA prin mintea unui
domn. Cunoastem azi In mare parte pe dregAtorii de divan din veacurile
al XV-lea si al XVI-lea, toti shit mari proprietari de mosii, cei mai multi
123
www.dacoromanica.ro
Alegoria gradinii nu este insa rezultatul ignorantei i nici o divagalie literara, ci o foarte seinnificativd reprezentare a unei societati
perfect supusd autoritd(ii domngti, o excelentd descriere a situatiei social-politice din vrentea lui Neagoe. Intregul capitol, In centrul caruia
www.dacoromanica.ro
1.963 am observat
i observatia a fost reluat i intdritd de
N. Stoicescu
c exista o distinctie semnificativd in terminologia
folositd de autor: despre marii dregdtori domnul vorbeste fologind
teemenul de origind sirbeascd vlastelin care desemna pe nobilii rei
dirt
paharnici, vdtafi, spdtari. Si nu este vorba de marele spdtar, de marele paharnic. Intregul capitol se refer% la aparatul administrativ
de a anula deosebirile de clasd, ei pledeazd pentru dreptul voievodulni de a-si alege dregAtorii i dintre cei mai saraci, care-i erau
i suflet prin originea lor sociald
i prin faptul
cd-i datorau lui totul. Departe de a vddi capul confuz al unui
cdlugiir lipsit de simtul ierarhiilor, este o dovadd in plus pentru
geniul politic al lui Neagoe, care stiuse s descopere filoanele
umane ale stripinirii absolute in acelasi timp cu toti ceilalti sefi
devota+,i trup
1:5
www.dacoromanica.ro
independent de rnarii feudali, deci administratia In mina domnului. Ostasii pltii ii dadeau armatd la dispozitia domniei!
Afirmatia lui P. P. Panaitescu: lefegii In vremea lui Neagoe
erau foarte putini sau deloc ; vremea armatelor de mercenari incepe
abia la sfirsitul veacului al XVI-lea si este in toi In cel urmator"
(p. 215), trebuie emendata. Se s tie (vezi nota 130) ca Petru Rares,
care se urea pe tron la numai 6 ani dupa rnoartea lui Neagoe, tinea
In solda 3.000 de ostasi calari. Nu era desigur o armata care egala pe
a boierilor si curtea", dar nu se poate afirma despre ea ca. insemna
putin sau deloc", dac tinem seama ea era vorba de ostasi specializati in meseria armelor, nu oameni de strinsura. Cu mult inaintea lui
observa N. Stoicescu
Vlad Tepe cauta sa recruteze
Neagoe
"In tcxtul original slay pentru cuvIntul cupar este scris credinciar.
Totusi in Tara Romneasca n-au existat, rnarturie stau toate hrisoavele,
nici cupari, nici credinciari, functii total necunoscute in organizatia acestei
tari, ci numai paharnici (slay: peharnic). Cum de face autorul Invalturdor
asemenea eroare? A gasit desigur cuvintul intr-un text slay dar prin aceasta se arata Inca o data necunoasterea organizatiei curtii dornnesti" (p. 21j).
paharnic. Nici cupar, folosit de traducator nu desemna deci o dregatorie (cf. si lista dregatoriilor din interpolarea Jul Misail Calugarul
126
www.dacoromanica.ro
la cronica lui Ureche, ed. P. P. Panaitescu, p. 76). Asadar, credinciar nu poate fi decit o constructie specialk de la euvintul credintd,
cuvint de origin6 latind. Dar o constructie ce apartine, evident,
cuiva familiarizat cu viata de la curte, care cunoaste rostul paharnicului i gestul prin care el probeaza credinta, adica' faptul ca vinul
e curat. Argumentul probeaza, astfel, exact contrariul !
www.dacoromanica.ro
ar fi fost exact, Neagoe n-ar fi avut prilejul pentru accast iesire" (p. 217).
www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab
c. 679
129
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
De0 Nicolae adlcescu i B. P. Hasdeu, ambii ofiteri, descoperiserd in acest text cea mai valoroasd sursd pentru istoria armatei
romneti din evul mediu i o strdlucitd probd de multd experientd
ost4eascd" 88, dei ace1a0 izvor a fost utilizat de mai mune ori,
pentru aceeai epocd, MA' a surprinde inadvertente i contradictii,
de generalul Radu Rosetti in a sa Istoria artei militare a romdnilor
pind la mijlocul veacului al XV II-lea (Bucureti, 1947), P. P. Panaitescu cautd sd. demonstreze ignoranta i confuzia, tipice pentru un
www.dacoromanica.ro
dusmanii vor robi pe acesti copii, boierii i tAranii vor pArAsi pe domn
vor merge sd-si scape copiii. Asemenea cugetare: 4 0 piatrA de tun multe
Taranii, care formau vestita oaste cea mare a -tare, nu mai erau
chemati sub arme de aproape un secol, adicd putin dupa vremea
lui Neagoe Basarab. Dar, cu aceste modificAri de termeni, textul
insusi nici n-a crescut, nici n-a scazut.
F18111441011) risipeste
1i
Invalmaseste
Indoiala, ultima. Caci textul slavon a fost scris atunci cind tunurile
133
www.dacoromanica.ro
Este interesant de urmarit cum apar cele trei locuri incriminate i In versiunea greacd, aceasta Intr-adevar mai rezumata uneori, dupa obiceiul traducatorului, care nu sesiza fiecare amanunt,
oastea ta".
Al doilea text. Si aici se vede c versiunea greaca are la baz4
textul slay, i nu cel romanesc. In slavonete, horeane taranii
este nn termen enigmatic ce sugereaza Insa, prin opozitie cu pravitele
versiunii greceti: Tit 6 thcva Tay dpv5vuov Kai toht alloy Toil
Sflitou (p. 158) (Copiii Ina ai dregatorilor i ai altora din popor).
Daca traducea din romanete, cuvintul slugi era foarte simplu de
tradus.
134
www.dacoromanica.ro
int iton.o6g oi)x ott lati Wog Aticpg, OA' on, Acta !Hag peyaXi; ZKnuprivi4ctat. O piatrd dintr-un sacaluc (loumpardis) multi
Ce dovedecte el ? Intii: ca versiunea greaca s-a tradus din slavoila, unde era piatrd. In al doilea rind, ca nu s-a tradus In secolul
XVII, cind nu se mai foloseau sacalucele cu pietre, ci In prima juma-
proiectile explozibile.
In sfircit, &A s-a tradus de cineva care n-a sesizat sensul metaforei in original, cum 1-a sesizat, deci actualizindu-1, autorul ver-
www.dacoromanica.ro
lerie upard. Nu este vorba lnsd de trei cete distincte. E caracteristic faptul
cd autorul Invdfaturilor nu cunoaste acest amAnunt, al rolului cavaleriei
usoare din vechea noastrd organizatie militard" (p. 220).
facut recent obiectul unei analize atente din partea lui Manole
ceva strAjii celei dintli, ea sa se dea tnapoi la a doua strap, iar daca vor
vedca amlndoud strdjile cd vor fi tuft lute, atunci toti sd se unease& cu ostile
slavon consacrat, cu care erau desemnate formatdile de avangarda, 95 iar pentru oastea cea mare LHK4d OHCICtl, iarai termen
consacrat, prezent In numeroase hrisoave. In cursul luptei,
strajile se ciocnesc cu ale inamicului i Infringerea sau biruinta
lor are o influenta morala hotaritoare asupra otirii celei mari.
De aceea se interzic duelurile individuale. Batalia Incepe astfel prin
lupte de avangarda, la care e de la sine Inteles lua parte cavaleria 96, i dupa care urmeaza ciocnirea otii celei mari.
www.dacoromanica.ro
CU totul arbitrar este interpretat de P. P. Panaitescu i pasajul in care voievodul sfatuieste ca, daca toate mijloacele de a preintimpina rzboiul, inclusiv inchinarea i tributul, nu reusesc, dusrnanul dorind cucerirea efectivd a tdrii, adica transformarea ei in paa137
www.dacoromanica.ro
Corvin a ajuns la hotarele tdrii, sultanul i opozitia boiereascd reuiserd a-1 scoate din scaun, plana ca un memento asupra Intelepciunii politice a urmailor sal. Avertismentul lui Neagoe este deci
declt In Apus. Acest anacronism, pe care 1-am aratat si mai sus, este o
dovada lamurit ea scrierea pe care o discutam a fost scris pe la 1600 sau
chiar mai tlrziu, deci cu mai multe generatii dupa moartea lui Neagoe Basarab. Autorul Invaidturilor las a Inte lege ca toata oastea sau macar partea
principala primea leaf a. Aceasta ne duce la veacul al XVII-lea" (p. 221).
www.dacoromanica.ro
al XVI-lea oastea cea mare" n-a mai fost chemat sub arme
decit o singura data, In mod exceptional, pe vremea lui Ion Voda
batalii pentru independent& din secolul al XV-lea, cind mobilizindu-se intreaga foga a tarii, toate familiile luptatorilor erau date
in spatele ostilor, erau retrase In paduri si in munti, ca sa fie ferite
de pericolele ce i-ar fi Mout pe osteni sa paraseasca armata si sa
plece Bali apere familiile. Cazul se Intimplase la Valea Alba si
trebuia sa' fie notoriu la sfirsitul secolului al XV-lea si inceputul
secolului al XVI-lea. Tot el stie ca., In cazul Infringerii sau tradarii,
platire a ostenilor invingatori si de cinstire a memoriei celor disparuti care pare a fi copiat punct cu punct dupa relatarile Letoptse139
www.dacoromanica.ro
leria trasd de cai (s. n.) apare pentru prima card in Europa la 1494, iar
la noi in cursul vcacului al XVI-lea, in a doua jumatate; In Moldova cella
mai devreme, sub Petru Rares. In (mice caz e exclus ca sub Neagoe Basarab
sd fi fost tunuri mobile la fiecare ccald (s. n.), aceasta priveste organizatia secolului al XV II-lea" (p. 222).
si
www.dacoromanica.ro
c ou laud Thy tgw ainthy. (1 dup aceasta, In ordine wet poporul tg.0 si oastea ta dup rinduiala lor.) Ed. V. Grecu, p. 156-157.
Deacii sa-ti toemesti toate tunurile i ()stile tot pre cete, cum
le va fi rindul" (versiunea romn, ed. Minerva, p. 280, r. 32-33).
ce te iubesc pe tine, fie In ceata a doua, fie tntr-a treia .. Cum adicA? Nu era
ceata a treia ceata cea mare a taberii, cum spusese la Inceput? Textul romdnese numeste cele doud dintli, streji, t iar a treia sd fie tabdra cea mare s,
apoi spune cd 4 strejile slut capul si coada ostilor s, deci a doua ceatA, cea
din mijloc, urma sA fie cea mai insemnatd, ceea ce e iardsi o contrazicere.
Apoi adaugd: . Sd stai Intr-a doua sau Intr-a treia ceatd, de tatura osti/or
Intr-ascuns *. Aceasta IncurcA si mai mult idcea despre asezarea In ordine
www.dacoromanica.ro
HIM
01(CTIMWATIL,
p. 243)
dwiletc 'rely
St Tpirq ica
yiatri, h
TcXciouc
60in xara
dad. irpo-
luptA. StrAjile s-au contopit acum cu oastea cea mare. Ele formeazA
grosul o0irii, angajatA in luptA. TAria curtii" i oastea cea mare"
se aflA impreunA. Spre ele se IndreaptA toate loviturile dupnanului.
evident, nite categorii de qteni. Cine sint ei? Cei mai iubiti
aitAi"ii
tii
in trei pilcuri" i alatuind rezerva. Dou din ele sint clar desem-
www.dacoromanica.ro
qi
TINMH
11%
1164MM
1-0C1104CRX
SONCKX
34noerk48x
4,9,40 mot, 111, 46146 TA 104I1W irh
TR*,
onus*
Tgotni 44 Hi cTofluili, H.
110HH61
C1,TIKAIN
gmfdatyya Tot!,
.to0
ol
icei xpo6ouatv azt Kat
gx0Poi, icai
*Ma.
Txe St
elg
riv
143
www.dacoromanica.ro
223).
www.dacoromanica.ro
Concluzia intregului capitol intitulat .InvdRiturile i organizarea politicd a Tarilor Romdnefti este o sentinta fara apel:
Conehidem din aceasta analiza 0A Invdfdturile nu mai pot fi socotite ca un izvor istoric pentru organizarea veche a Tani Romnesti de la
Inceputul veacului al XVI-lea, si nu cuprinde cunostintele la care ne-am
astepta de la un domnitor" (p. 224).
Neagoe Basarab
c. 67 5
145
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
doutt, va trebui sA admitA cA, dacA ele nu-i apartin lui Neagoe,
atunci avem de a face cu o pastiA geniala, Intr-atIt stilul, ideile
i tonalitatea kr seamAntt cu a Invdtdturilor cdtre Theodosie. Dar ce
rost avea o asemenea plAsmuire? Si mai ales cum se justified structura ei?
In citatul Cuvint" avem de a face cu o invdtdturd cdtre slugile sale" ce si-au luat in calugArie numele Varlaam i Ioasaf.
Gine cunoaste yoga acestor personaje In vremea lui Neagoe, nu
numai din extrasele din Invdtdturi ci i din marea icoanA de la
Curtea de Arge care-i reprezenta 114, nu se mirA deloc de faptul
CA voievodul, care se dA drept pArintele kr spiritual (coconii miei,
carii v-am nAscut pren duhul sfint"), le-a sugerat sji ia In cAlugArie aceste nume. Textul InvatAturii ni-1 dezvAluie cu o claritate
deplinA pe Neagoe cel din sfaturile cAtre Theodosie, adinc cunosca-
Monahul. Recunoatem acorduri din preambulul solemn al Invdfdturilor i din alte capitole.
www.dacoromanica.ro
Si
calugrie:
Si iar voi, sfinti parinti, cari va yeti afla a lacui la acel loc, una,
pentru voia Domnului nostru, lui Iisus Hristos, alta, pentru voia voastra,
am grija a rnitui acolea i a tntdri, ca sa nu zaca acel trup singur. si oare ce
va trebui la acel loc, macar odajdii, macar bucate, macar fiestece, eu am
a ma osteni ca sa aibA acel loc de toate den destul."
loc, undeva insa mai departe, nu la Argq, altfel n-ar fi avut rost
sa vorbeasca' despre Intarirea" i miluirea" locului respectiv.
Sa fi fost oare acWi doi ucenici printre primii intemeietori
ai schiturilor isihaste din Buzau ? Problema ramine deschisd. Se
poate totu0 presupune ca Scrisoarea" i Invalatura" au ramas
in pastrarea viitorului mitropolit, care le-a oferit spre copiere calugarilor de la Argq, sau le-a adaugat Vietii lui Nifon, care se pastra
la Mitropolie. Oricum, alaturi de corpusul" Invdtdturilor circula
in manuscrise i Lin alt corpus", format din Viata lui Nifon, pisa148
www.dacoromanica.ro
deoarece la ambele sfirsitul s-a pierdut. Ulterior, cele dou corpusuri" au fost unificate, cum le gdsim in ms.
2714
si copia sa,
1062.
NationalA din Sofia. DupA unii Invat ati, care se intemeiazA pe criteri
paleografice, manuserisul ar fi din secolul al XVI-lea, punct de vedere
pe care si noi 1-am adoptat intr-o vreme. La cercetarea mai atentA a facsimilului publicat de Toney in catalogul manuscriselor slave ale Bibliotecii
Nationale din Sofia, rezultd cA manuscrisul poate totusi sA fie scris si In
prima jumatate a veacului al XVII-lea.
Scrierea nu poate fi InsA din a doua jumAtate a veacului al XVII-lea
cind Incep la noi sA predomine In culturd influentele apusene; cu Invaldturtle sintem Inca in perioada slavo-bizantinA si ca limbA si ca mentalitate
ascetico-religioasa. Stntem Insd la Incepulul veacului al XV II-lea qi nu mai
devreme (s.n.), pentru mai multe motive indicate In capitolele precedente.
In Inveitaturi avem o descriere a armatei din perioada mercenarilor, care
incepe In chip hotarit la noi cu Mihai Viteazul. De asemenea, cum am spus,
al Orli, nu un calugar strain, atonit sau slay, care nu putea avea grija
de aceste lucruri ale Orli" (p. 228-229).
149
www.dacoromanica.ro
Numai cu titlul de ipoteza P. P. Panaitescu a cautat sa plaseze mai exact Invaidturile In ambianta secolului al XVII-lea, si
anume In vremea lui Radu Mihnea (1611-1616 ; 1619-1621),
domn cult, care avea si el un fiu invatat, Alexandru Coconul.
Fireste scria istoricul In finalul studiului din 1946 ca aceste
argumente privitoare la datarea Invjdturilor In vremea lui Radu Mihnea
nu alcatuiesc dovezi definitive si asupra acestui punct chestiunea amine
Inca deschisa.
Credem cA In rIndurile de mai sus am dovedit cA Inv6111turile atribuite
lui Neagoe Basarab nu shit opera lui, ci a unui calugAr erudit care a trait
cu vreun secol mai tirziu. Ele nu mai pot fi socotite ca un izvor autentic
pentru istoria romAnilor In secolul al XVI-lea" (p. 231).
www.dacoromanica.ro
igi modified insd vizibil opinia despre valoarea lor ca izvor istoric:
Nu mai vorbim in chip special de capitolele destinate organizdrii
vechi a armatei, a banchetelor, a dregdtoriilor din Invdtdturile atri-
(p. VIII). Si ceva mai departe, In incheiere: In sfirgit, Thvdteiturile atribuite lui Neagoe Basarab nu sint o cronicd, degi
locul lor este evident in prezenta colectie, de vreme ce avem a
face cu o scriere de caracter istoric, din cauza multimii de amdnunte ce cuprinde asupra structurii statului feudal al Tdrii Romiinevi (s. n.), cum sint cele privitoare la puterea domneascd, la
boieri la alegerea dreggtorilor, la oastea feudald, la judecdti gi la
banchete" (p. XIV). anvdtdturile lui Neagoe mai citim Inca o
data in introducerea speciald care precede textul slavon gi traducerea lui romneased formeazd un izvor istoric important pentru
studiul vechilor institutii feudale din Tara Romaneascd in secolele
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
opera nu este propriu-zis o cronica, ci o lucrare parenetica, apartinInd literaturii didactico-religioase. Prezenta In ea a numeroase referinte la institutiile feudale o fac interesanta ;i din punct de vedere istoric. Dar credem
cii editorul chestioneaza pe nedrept paternitatea lui Neagoe Basarab asupra
acestei scrieri.
Majoritatea editorilor celor trei versiuni ale Invdfdturilor lui Neagoe
Basarab (P. A. Lavrov, N. Iorga, Vasile Grecu), ca sa nu mai vorbim de
www.dacoromanica.ro
si la secolul
www.dacoromanica.ro
Fag de aceste tentative de a repune in drepturi teza autenticitalii, P. P. Panaitescu, care ci-a sustinut punctul de vedere
in volumul II din tratatul academic Istoria Romdniei (Bucuresti,
1962), are ocazia BA replice atunci chid, solicitat sg. colaboreze
la tratatul Istoria literaturii romdne, vol. I, elaborat de un colectiv
condus de acad. Al. Rosetti, redacteaz, intre altele, ci paragraful
despre lnydraturi, in sensul vederilor sale de ultima org.. Textul
a apgrut abia In volumul Contributii la istoria culturii romdnefti,
Ingrijit de sotia savantului, Silvia Panaitescu, ci tipgrit de Editura
Minerva, dar a fost supus discutiei Inca din februarie 1961. Cu
aceast ocazie, invitat de prof. Al Piru la o cedint de lucru ce se
www.dacoromanica.ro
Putem s. luam cunostinta, astazi, datorita volumului Contributii la istoria culturii romdnefti, de ambele texte scrise de P.P.
Panaitescu, unul In ianuarie 1961 si celalalt in toamna anului 1962.
Studiul tiparit in Romanoslavica, VIII, 1963 se dovedeste, la confruntare, in mare masura o dezvoltare a celui din 1961, care fixase
concentrat gindirea autorului i selectase argumentele sale preferate.
Pe de and parte, comparind textele din 1961 si respectiv 1963
cu studiul din 1946, amplu analizat mai inainte, constatam ca. nu
156
www.dacoromanica.ro
5i
www.dacoromanica.ro
Acest cadru istoric al societgtii, care apare In paginie hulaViturilor, nu este cel de la Inceputul veacului al XVI-lea, din vremea domniei lui Neagoe Basarab, ci corespunde cu sfiritul acestui
veac" (idem, p. 235).
site de autor vina contraziceril fundamentale care reiese din spiritul !nodfdturilor : ascetism i cirmuire politica. Pentru un scriitor de talia autorului
acestei cArti izvoarele nu se impun, ci se aleg. Contrazicerea existd in formatia spirituald a scriitorului, intre mediul monastic In care a trdit si gindirea lui politicd-socialli, pe care i-o desteapta lupta donmiei cu marea bolerime, adicd subiectul operei sale. (s. n.). Un scriitor nu reprezintd intotdeauna o pozitie ideologicd definitivd, ci adesea numai un moment In trecerea de la o pozitie la alta contrard. Autorul Invdtdturilor este un spirit
trdit in mediul mistic medieval, care nu izbuteste sd se desprindd total de
el In tncercarea lui de a defini o ideologic politica potrivitA cu nevoile vremii"
Lectura studiului apgrut In 1963 In Romanoslavica rm descoperg argumente In plus. Este vgdit cg. autorul valorifick Intr-un
cadru mai larg, textul ce fusese preggtit pentru tratatul Istoria
literaturii romdne. Fund Ina unicul tipgrit, ping de curind, cercetatorii ulteriori s-au referit exclusiv la studiul din Romanoslavica, ignorind pe cel din 1961. In studiul din 1963, P. P. Panaitescu
08
www.dacoromanica.ro
diului nostru din 1963, dar aducind, mai ales, probe noi, concludente.
i-am citat.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
prin oraele noastre, atunci supuOi i. negustorii noqtri cum se vor bran],
i petele cui 11 vor vinde, i cum I1i vor agonisi ca sa plateascd dajdfile dom-
lung dar sa vInda oamenilor notri cu ridicata, iar prin alte tlrguri sa nu
umble. Iar dacd \mitt milostivirea voastrA sa sloboziti negustorii notri sd
cumpere i sA vinda prin tara Inaltimii sale craiului pretutindeni, i la Oradea,
i la Cluj, i la Temiloara, i la 114nov, i In Tara Birsei, apoi nol Inca vom
Este initiatorul celei dintii stabiliri de hotar intre Tara Romaneasd. si Transilvania, numind o comisie de boieri romni care,
impreuna cu cei ardeleni, In majoritate din Hateg, traseaa
granitele 125. Celor ce vor Incalca hotarele stabilite, domnul le pro-
si sudqii, i
Ultimele cercetgri asupra sfatului lui Neagoe Basarab au risipit, la rindu-le, afirmatia ca Neagoe a domnit ca exponent al Craio-
nicul, ginerele lui Vlad Vodd Calugarul, cei doi stolnici Barbul
si Jitian din Bucov, nepotii de fiic6 ai aceluiasi domn, Drghici
din Floresti paharnicul, Dumitru din Vcgresti vistierul, Hamza
comisul din Obislav, Udrea din Boldesti, mare armas, Neagoe
din Clocotici si Bumbuiesti, mare postelnic In 1516, ginerele altei
11
Neagoe Basarab
c. 679
161
www.dacoromanica.ro
nepoate a lui Vlad, erau toti munteni. Cele mai mari neamuri ale
Orli erau deci alAturi de Neagoe, cum fuseser alAturi de Vlad
Calugarul, de Radu cel Mare Bi chiar de Mihnea Bi de Vladut, Bi
cum vor fi Bi alaturi de Radu de la Afumati. Toate In afar de unul,
cel al puternicilor Izvorani din Muscel Bi a citorva boieri olteni
care rmdseser6 credincioBi lui Mircea, fiul lui Mihnea cel Mu.
Din primii fAceau parte Vlaicu stolnicul. Diicul comisul Bi Dragomir
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
reprezintd, pentru A. Balotd si N. Stoicescu, un argument peremptoriu pentru datarea lnvdtdturilor In prima jumAtate a
secolului al XVI-lea.
In privinta ovenilor pldtili, importanta lor, Vail a fi primordiald, incepe sd fie mare. Neagoe le acordd un capitol intreg din
sfaturile sale laice, cel intitulat Despre mild $i odihnire. Este, cum
a atras atentia Manole Neagoe, o completare si aproape o continuare
textului original.
S-a precizat, de care autorul cArtii de fatd si apoi de N. Stoicescu, faptul & in lnvcipturi apar doud categorii de demnitari:
dincioasa slujbd": Iui Serban Spam' si fiilor lui, care primese satul
164
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
sau sh.-0 indrepte glndurile sale in multe phrji, ci lash toate acestea 0-0
rAdich mintea sus 0 se imbrach In dragostea Domnului ca intr-o za, 0 acela
nu se Ingrijete nici de impArAtie, nici de domnie, nici de patriarhie, nici
de mitropolie, nici de calugarie i nici de vreun alt lucru piimIntesc, de care
ne grijim noi, ci numai sh iubeasch din tot sufletul pe Domnul" (p. 369).
Lihaciov, i monografia lui A. A. Zimin, Ivan Peresvetov fi contemporanii sdi, aparute, prima In 1956 i a doua In 1958. La data clnd
scrisese introducerea la Cronicile slavo-romdne, monografia lui
Zimin nu aparuse Inca. Dimpotriva, textul pentru tratatul academic
atesta puternica influenta a ultimei carti, fiindca de fapt P. P. Panaitescu aplica aproape mecanic schema operei lui Ivan Peresvetov
la Invdtdturi. El le define0e exact cum ne apar scrierile lui Peres-
nic qi-a impus autoritatea. A descoperit-o In vremea lui Lapuneanu i Mircea Ciobanul, cind autoritatea domneasca, mult sla-
qi
obligati sa recurga la masuri extreme i si decimeze marea boierime prin procedee machiavelice care au inspirat pana unui Negruzzi
qi Odobescu.
166
www.dacoromanica.ro
domniei Impotriva asaltului boieresc spre doblndirea puterii centrale a statului feudal" (p. 271).
www.dacoromanica.ro
unei domnii autoritare, al unui slat feudal centralizat." (op. cit., p. 146).
www.dacoromanica.ro
teza lui Demostene Russo. In urma acestor analize, !nod Mantle nu mai
pot fi privite ca o compilatie nelndeminaticA de texte bizantine, ci, dimpotrivA, de se relevA ca o scriere originalA de &dire politicA i socialA a
romAnilor. Pe aceastA pozitie, sporind argumentarea, s-a asezat si Dan
Za nifires cu.
I demonstratAilor 5 lui
Demostene Russo, ci aceastA asezare a operei in coordona tele social-politioe
133".
NOTE
I In ultima sa interven Lie, tipAritA postum, in volumul I din Studii istortoe
greco-romdne, D. Russo mai scria: Ajungind la concluzia cA Inveigiturile atribuite
lui Neagoe sint pseudoepigrafe, i ca ele au fost scrise de un cAlugAr, admirator al
169
www.dacoromanica.ro
lizez un capitol din hied/aluri, capitol asupra caruia colegul meu insista cu mai
mult Ode" (p. 207).
Ceea ce nu s-a observat pina acum e faptul ca aa-zisa polemic/I Russo-Iorga
n-a existat, deoarece invatatul istoric al relatiilor greco-romne n-a dat publicittifii
paginile acestei ullime intervenfii I Ea reprezinta, Insa, unica replica a lui Russo
la cele spuse Impotriva sa, de N. Iorga, In 1910, in 1915 0 mai ales In cursul din
1929 la care se refera aid. Numai dui:a moartea lui Russo, editorli celor dota volume
de Opere postume au tiparit manuscrisul raspunsului sail la Intrebarile" formulate de Iorga In cursul citat i reproduse de noi la p. 20-24 ale cartli de fata.
2 In 1944 exprima speranta ca voi putea Implini opera neterminata a rAposatului meu profesor". cf. Contribulii la istoria culturii romdnesti, p. 162.
D. S. Lihaciov, Heeomopue sadattu tarienun emopozo toolcuociraennacozo
(MUMMA e Poccuu, In Hccitedoeanun no cAaenucKomy Aumepamypoeedenuto u
cbcmbellopucmuice, Moscova, 1960, p. 95-151.
www.dacoromanica.ro
in 9 februarie 1961 am at ras atentia, Intr-o scurtA expuncre din cadrul lucrArilor
la tratatul Istoria literaturii rorndne, vol. I i apoi Intr-un text dactilograflat depus
ca material documentar, asupra prezentei fenomcnului isiliast Irs cultura noastrA
veche, unii istorici literari (Al Piru, I. D. LAudat) au introdus notiunea I informatia In cArtile lor. Si mai des vorbastc de isihasm St. BlrsAnescu In Pagini nescrise
dirt istoria culturii romdnesti, Bucuresti, 1971, dar un studiu aprofundat i competent despre isihasm In cullura veche romneascA ne lipseste.
6 Pentru E. Turdeanu, atit Nkodim de la Tismana clt l Filotei de la Cozia
au fost exponenti ai isihasmului la noi: Les premiers icrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philothee, extras din Revue
des Etudes roumaines, II, 1954. Absolut sigur este faptul cA Grigore Tamblac, al
ehrui rol ImpAciuitor Intre Suceava i Constantinopol este_bine cunoscut, si care a
scris Mucenicia Ini loan eel Nou, apartinea curentului, ca elev direct al lui Eftirule al Tirnovei.
7 Miloje M. Vasi6, L'hesychasme dans l'Eglise et l'art des serbes du moyen
age, In Premier Recueil dedie a la memoire de Th. Ouspenski, Paris (La.) Se aratA
rolul considerabil al lui Sava, fratele lui Stefan Nemanja, Intemcietorul statului
slrbesc, In orientarea Intregii vieti religioase si culturale a slrbilor. Sava era un adelit
cititor al lui Sirneon Noul Teolog. Cultul Sfintului Sava, patronul statului sirbesc, este Insd caracteristic i pentru climatul religios din timpul lui Neagoe
Basarab. Icoana lui Simeon si Sava, cei doi frati, cAlugArul i ratele Intemeietor
de stat, cAlugArit si el sub numele de Sava, este una din icoanele de famine ale lui
Neagoe. Emigratia sirbeascA a adus cu sine cultul acelor figuri politice i religioase
de care se lega amintirea statului slrb prAbusit sub turci. Cultul lor, aparent numai
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
gia mAndstirii si se gindea foarte serios s pArAseasca lumea. (Attar puscse sti I e
clAdeascd o chilie In mAndstirea pe care Athanasle o zidea la SlIntul Munte, Meet
si rAzboinic, aspru, sobru, sever, laeom de bani si desfAcut de lucrurile pdminteftl,
capabil de mild ca si de perfidie, Nichifor Focas, ca multi oameni din vrem a sa
reunea In sufletul sAu complex contrastele cele mai neasteptate l, mat ales, b
aceastd aparentA rece dormea o inimd pasionatd".
17 Schimbarea numelui din Neagoe In Basarab nu are, In realitate, aceastd
ratiune, si Neagoe nu si-a ascuns numele eel dinainte de domnie, pe care 11 Mtnnim frecvent In inscriptii, pe obiectele de cult donate de el sau de Despina, in pisanide de la Arge i chiar In documente de cancelarie unde apare uneoriIoan Neagoe
voevod" si chiar loan Neagoe Basarab voevod" (Documente privind istoria Romdniei,
vol. cit., p. 105) Era Insd obiceiul ca domnii sd adopte dacA nu-1 aveau unul
din numele traditionale In dinastia domnitoare. Vied Cdlugdrul avea din botez
numele Petru, ca si Petru de la Arge ce-si va zice, ca domn Radu Paisie. Vintild,
de la Slatina se va mimi ca domn tot Vlad. Badea din Hotdrani 1i ia numele Radu.
Mircea Ciobanul se numea din botez Dimitrie. Nu existd prin urmare nici o d osebire intre felul de a se intitula al lui Neagoe i cel al numerosilor domnitori care
si-au schimbat numele la Insedunare". Dan Plesia, Neagoe Basarab. Originea
familia qi o scurtd privire asupra politicii Tarit Romane.gi la tnceputul veaculul
al XV I-lea (I), in Valachica. Studii $i materiale de istorie a culturii, editate de Muzeul
vescu. Era numai formal fiul lui Pirvu, iar dupd fire" era al lui Tepelus.
" Acesta a murit In iulie 1512 u1 a fost inmormintat la Snagov, unde se aflA
piatra lui de morn-lint, Cf. Iorga, Inscriptii din bisericile Romelniei, vol. I, Bucu-
cu Neagoe, i-a dat crezare, este o and dovadd In acest sens. Se infirmA de
asemeni si afirmatia c Neagoe si-a atribuit o origine domneascd dupd lnscAunare".
Dan Plesia atrage atentia c faimosul jut-Ai-flint al boierilor", relatat de Viala lui
Nifon, nu a avut loc In realitate (p. 119). De altfel, addugdm cd Radu Popec,cu,
care 11 aratA pe Neagoe fiu al lui Pirvu, are si aceastd formulare: In vremile acelea
173
www.dacoromanica.ro
si Bogdan (...) apta pre domn cu minie impotriva Craiovestilor, zielnd efi Neagoe
iaste fecior de domn s1-1 vor scoate din domnie. Ci Vlad vodA, stringind pA Craiovesti, le-au dat lege sa jure cA nu este fecior de domn Neagoe, i, neputind jura,
sd i tale nasul, sau sA-i scoatd ochii, dupd indemnarea lui Bogdan" (ed. C. Grecescu,
p. 29). De aid reiese absolut limpede cd VIAdut, punindu-i pe Craiovesti sA jure cd
Neagoe nu e fiu de domn, era dinainte convins cA nu mar putea s-o facd, deoarece
Neagoe era fiu de domn. Cit priveste Viafa lui Nifon, aici textul este sI mai explicit: Deci domnul foarte Ii priimi sfatul (hii Bogdan, dc a-i scoate ochii lui Neagoe
n.n.) lui, pArIndu-i a este adevArat si sA ispiti sA facA acest lucru i trimise sA adued
pre acel neam drept (adiefi pe Craiovesti n.n.), pre tubilul Neagoe, la dlnsul. Iar
api boieri dacA InteleserA, ziserA domnului: Doamne, pArAseste-te de aceasta, nu
asculta cuvintele lui Bogdan, cA Neagoe este cu adevArat fecior al nostru li n-are
Iltru sine hiclesug, cum stiu toti boierii Tarn Muntenesti cu toatA adeverinta.
lard domnul zise: Deca este asa, voi aduceti i jurati pentru dInsul. Iar ei nevoia
sA-I Impreune sA stea cu Bogdan de fata; ce el cAlcAtoriul, si afurisitul totdeauna
tifdtuia pre domn spre uciderea lui Neagoe si a neamuhii lui. Asa totdeauna Indemnind Bogdan pre domn, sA aprinse cu mlnie spre uciderea lor si vrea sA nu stie
nimene de aceasta. Si de n-ar fi trimis Dumnezeu pre un calugdr de le-au spus, pre
toti i-ar fi pierdut" (Literatura romdnd veche, vol. I, p. 84).
Se vede clar, din cele de mai sus, a jurdmtntul n-a exis tcrt. Afirmatia lui
P. P. Panaitcscu Dar nimeni nu uitase cd boierii In vremea lu tilad vodd juraserd domnului cA Neagoc este cu adevarat fiul nostru si este si el ca i ceilalti
boleri ai Tdrii RomAnesti" (p. 168) foloseste arbitrar textul citat mai sus. In realitate, boierii, care nu stnt Craiovestii, complotau ImpreunA cu acestia rAsturnarea
lui Vladut (o va demonstra evenimentele ulterioare) si de aceea ei au tocereat sa-1
Impiedice pe domn sA ia mAsuri. L-au asigurat cA Neagoe n-are hiclesug" i atita
tot. N-au jurat nimic. ViAdut le-a cerut sA-I aducA pe Craiovesti i pe Neagoe si
ad jure, dar confruntarea si implicit jurAmintul n-au avut boa. Textul Viefii lui
Nifon nu admite nIci o altA interpretare.
21 Aurelian Sacerdotcanu, Contribufii la studiul diplomaticii slavo-romdne.
Sfalut domnesc i sigiliite din timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521), In Romanoslavica, X. 1964, p. 412-413 (i reproducerea fotografica a sigiliului).
22 Dan Plesia, art. cit. II, p. 113.
23 Mustafa A. Mehmed, Doud documente turcesti despre Neagoe Basarab'
In Studii, tom. 21, 1968, nr. 5, p. 921-929. Boieril 11 numesc pe Neagoe sipahi
(cavaler) i declard cA noi toti pi locuitorii tAril stim cA Neagoe nu este fiu de
domn" (beyoglu) ci, dupil noi, el este un cavaler", adicA boier (p. 928). Emanind
de la dusrnanii voievodului, care cereau sultanului sA ia In stApInire Tara Romftneased alungindu-1 pe Neagoe l redindu-le lor puterea. marturia nu are nici
valoare. Nici informatia altui dusman, Hasan Pap beilerbeiul Rumeliei, care-I
numestc, intr-o scrisoare cAtre sultanul Selim, publicatA In acelasi articol, un
174
www.dacoromanica.ro
ghiaur haramzade (fiu de spurcat) fdrA origine" nu prezintA mai multA credibilitate, din aceleasi motive. Dan Plesia a observat cd un sol englez la PoartA raporta
despre Petru Cercel, a calla filiatie din PAtrascu cel Bun n-a pus-o nimeni la ludoiald, cd este ... fiul ... unui popA din Rodosi (Originea lui Neagoe Basarab, Comunicare la 9 martie 1972 la Institutul de (stork N. lorga". In manuscris).
94 Mustafa A. Mehmed, art. cit, p. 926.
16 Spre a scoate dintr-Insa citatul: Apoi Plrvulestii ... au ridicat domn
dintr-lnsii pre Negoit voevod si i-au pus numele Basarab", P. P. Panaitescu a ales
o variantA tirzie si colaterall a Letopisejului Cantacuzinesc, de bunA seam& alterata de un copist (Contribufii ... p. 167, nota 2). Consensul textelor celor mai vechi
si mai bune dezminte insd aceastA formulare izolatA.
26 Dan Plesia, art. cit, partea 1-a, paragraful 1. Originea lut Neagoe Basarab.
In comunicarea de la Institutul de istorie, citatA mai sus, Dan Plesia mai aduce
un argument: Exista un document de la Matei Basarab, nepotulo lui Neagoe,
din 30 aprilie 1633, care scuteste de bir satul Costesti al mdnAstirii Bistrita pentru
cd au tngropat rdposatul Pirout banal (sic) pre:tatal mosului Domniet mete, loan
Basarab voievod, aici lin sfinta mandstire Bistrita fAcutA de cdtre domnia lub>.
Textul destul de Incurcat al acestui document pe care nu-1 cunose cleat In transcrierea lui Stoica Nicolaescu poate da loc scrie Dan Plesia la mai multe interpretdri, prima fiind cd Plrvul II banal a Ingropat la Bistrita pe Plrvul I vornicul,
tatAl mosului lui Matei Basarab, adicA Neagoe VodA. Dar Plrvul vornicul a fost
lngropat la Snagov, fapt cunoscut si In veacul al XVII-lea. A doua ar fi el Matei
Basarab a confundat pe Pirvul II banul, care efectiv este Ingropat la Bistrita,
cu Pirvul I vornicul, considerindu-1 deci Ingropat acolo. Dar pe ling obiectiunea
de mai sus, aceastA interpretare cere si o substantiald modificare a textului Insusi,
care ar trebui In acest caz sA sune: pentru cd s-au Ingropat rdposatul Pirvu
banul (respectiv vornicul) tatAl ... etc. In sfirsit, a treia interpretare, care nu
necesitA decit corectarea confuziei usor de fdcut Intre Plrvul II banul si Pirvul I
vornicul si care se IntemeiazA pe admilerea ad-litteram a textului, este cd Intr-adevat. Firma vornicul a Ingropat, sau mai de grabl a relnhumat la Bistrita rAmdsi-
tele pdmIntesti ale lui Basarab cel MIL.. DacA aceastd interpretare s-ar dovedi
cea exact, cred cd nimeni nu ar mai putea tAgAdui filiatia lui Neagoe din Basarab
eel Tindr" (Am citat dupd manuscrisul pns la dispozitie de autor).
Pentru consolidarea acestui argument este necesar sA se cerceteze si documentul inedit de la Alexandru Ilias, din 15 iunie 1629, pilstrat la Arhivele Statului
Bucuresti, peccti nr. 43 si citat de P. P. Panaitescu (Contribulti . . ., p. 255), In care
se spune, tot in legaturd cu Bistrita: pentru cd s-a Ingropat PIrvul banul, tatAl
stramosului domniei mele, Io Basarab voievod". Doc umentul similar de la Matei
Basarab din 30 aprilie 1633 pastrat tot acolo (Man. Bistrita 1/20) este citat de
P. P. Panaitescu In sensul vederilor sale, doar pentru fraza Plrvul banul, Orintele strAmosului domniei mele, Io Basarab voievod". Pirvul Craiovescu este men175
www.dacoromanica.ro
tionat o data ca ban intr-un. act de la Vlaclut. Martorii sint jupin Barbu ban
gi jopin Pirvul ban Craiovii" (D.I.R., Vol. cit., p. 71) dar e vorba de o copie
romdneascd din Condica manAstirii Cotmeana, unde ban Craiovii" poate fi un
adaos al traducatorului, datorat aceleiasi confuzii, fiindca Barba si PIrvu nu putenu fi In acelasi timp bani ai Craiovei. Pe de altd parte, nu Pirvul banul, adicA
fratele lui Neagoe conteaza Intre ctitorii Bistritei, ci laid( sdu, la care face aluzie
documentul lui Matei Basarab. Ambele documente se cer reexaminate dupd origi-
partea I, p. 54-58.
98 Preda a urmat In marca banie unchiului sat' Barbu, In 1520, si a fost adevdratul domn In scurta domnie a lui Theodosie, nepotul sat'. A murit In fruntea ostii
care apAra tronul lui Theodosie de interventia boierilor dusmani domniei acestuia,
In lupta de la Tirgoviste, cum citim In cronicd. Cf. 0 copie necunoscutd a Letopisetului Cantacuzinesc . . . p. 504. Marea bailie a trecut atunci fratclui sau, Pirvu
la p. 135-137.
29 Versiunea araba a lui Macarie Zaim: Iar Calotd vornicul i alU boieri
1-au ucis pe Vlad-voievodul tdindu-i capul. l s-a asezat Basarab voevod la 8 februarie" (p. 682). Contextul international In care s-a petrecut rasturnarea lui Vlad
eel TlnSr cu concursul celor mai apropiati dintre boierii lui de sfat a devenit clar
abia dupd ce Mustafa A. Mehmed a publicat cele cloul documente turcesti amintite mai sus. Editorul lor a atras atentia, pentru prima oarA, ca nu e vorba de un
simplu conflict intern de ambitii, ci de o conjuncturA internationald de care au profitat Craiovestii i Neagoe: lupta pentru tron din imperiul otoman, Intre fiii sultanului Baiazid II, Ahmed si Selim, viitorul sultan. Vladut apare ca un adept al lui
Selim, pc chid Craiovestii pdstrau legatura cu Mehmed Beg, devotat al sultanului
in scaun. Ulterior s-au orientat cu abilitate cAtre Selim, Inainte ca acesta sd ajungd
pe tron, i astfel Neagoe a reusit sA obtind Investitura.
" Este evident cd plingerea boierilor catre 'Malta Poartd dateazd dintr-o
epoca mai Urzie a domniei lui Neagoe, nu imediat dupd InscAunarea sa, deoarece se vorbeste de o serie Intreagd de evenimente interne si externe: alianta cu
Zapolya, solia de Incredintare" la regele Ungariei (1517), pribegiri In Transilvania si Moldova, Urania" lui Barbu i Neagoe (despre Pirvu nu se mai vorbeste,
deci era mort), unele mAsuri interne si obiceiuri de care boierii se piing sultanului.
Acest document, odios prin faptul cd oferA tara sultanului In schimbul Intoarcerii
privilegiilor
176
www.dacoromanica.ro
3 000, dar concret sint citate doar 10 nume. Ele ne permit sa delimitAm partidele ce s-au confruntat: Intre cei executati grit citati, In frunte, Bogdan vornicul, logofdtul Oancea (Iuvancea din document), Danciul mare pIrcAlab, Stanciu
paharnic. Top patru sint vechi membri ai sfatului domnesc al lui VIdu i, cu
exceptia lui Stanciu, figureaza In fruntea sfatului din decembrie 1511, dupd coaflic-
tul cu Craiovestii. Lista acelui slat este urmatoarea: jupan Bogdan, mare vornic,
jupan Danciul, mare plredlab, jupan Delco ban, jupan Oancea mare logofat, jupan
Harvat vistler, jupan Semca, spdtar Ca iota comis, S lanciu paharnic, Ivan stolnic, Marcea postelnic").
Lista sfaturilor lui Neagoe, IntocmitA de A. Sacerdoteanu. atesta importante
schimbarl: imediat dupd Barbu Craiovescu este promovat Calold Ca mare vornic,
din rangul de comis; Ilarvat vistierul va deveni In 1514 mare logofat si,
mort In luptA cu agarenii", sub Radu de la Afumati, se dovedeste un partizan
al politicii de rezistenta fata de turci. Calota i Harvat shit unicii mari boieri
coplesiti de Neagoe cu favoruri. Documentele cancelariei sale folosesc fata de ei
cele mai prevenitoare si mai calde formule (amlndoi shit numiti din casa domniei mele"). Ei vor fi fost, desigur, principalii membri ai complotului In sfatul lui
VIAdut. Ivan Vintilescu, de asemeni un partizan, devine din stolnic mare logofdt,
plIna la calugArire In 1514.
Mai apar sporadic, alaturi de multe nume noi, Stanciul stratornic i Delco
ban (1512, ultimul i In 1513 si 1515), Oancea mare stratornic (1523), Oancea
de Batiu (1518), Danciul pircAlab (1519) si Danciul mare postelnic (1520-1521).
In stadiul actual al studiilor genealogice este greu de spus daca slnt numai omonimi, sau aceiasi cu cei executati. Oricum, Oancea din Batiu traieste pina In 1524 far Danciul mare postelnic este fiul lui Bogdan si era In functie Inca
prin 1523. Dna Danciu pircalab este acelasi cu Danciu executatul, atunci nu
fusese Inca omorlt In 1519, iar m omentul In discutie este posterior acestei date!
Singurul despre care stim sigur cd a fost omorlt imediat e Bogdan din Pupeti, seful opozitiei i cel care Incercase uciderea lui Neagoe.
In lista executatilor figureazd un nurne misterios: micul ban", Lira altd explicatie, i un Stanislav chilergibasi" (stolnic) ce nu apare In divane. S-ar putea
sA fie Delco banal
mele unor Cazan, Stanimir, Dan, dizdarul Cazan", dupa care foloseste vaga
formulare si multe alte persoane de seamA" completlnd: si a trecut prin sabie
vreo 3 000 de oameni".
12
Neagoe Basarab
c. 679
www.dacoromanica.ro
177
Din acesU 3 000, dintre oamenii vestiti ai Tarii RomAnesti care slujeau cu
dreptate pentru binele Porta fericirii", boierii vInzdtori de tar* care cereau sA
fie numit un voievod de la Inaltul Prag" nu putuserA cita deelt palm nume de boieri
dmportanti, fostl membri al sfatului, executati de Neagoe In decurs de 5-6 ani de
domnie. Restul shit personaje obscure, neidentificabile, sapte in total, dintre
1894, anul 35, tomul I, nr. 1-4 (nr. 2: p. 154-186, nr. 3, 343-383
si nr. 4, p. 510-535). FArA a cunoaste studiul lui Petrov a reeditat-o, dup un
arcadehtuu,
manuscris slrbesc, Svetozar Matici in Bogoslovie, Belgrad, 1934, tom. IX, p. 6-17,
dar fArA final. Finalul, a lost publicat, dupA un alt manuscris slrbesc, de Djordje
Sp. Radogi6, gpyzo nocnanje ceemoropcnoz npome faepuila yeapcnom npemby
Hoeany 3anoibu u.3 1534 rod, in Jymcnocrweencnu 0111101102, XXII, Belgrad,
aducea bucate de hrana sfIntului" (p. 76). Dezlegarea misteriosului termen ne-o
poate da numai publicarea textului grecesc al Viefii lui Nifon din 1518, descoperit
de L. Vranoussis. Versiunea romAnA este o traducere prelucratA din vremea lui Matei
Basarab, iar versiunile grecesti cunoscute pina acum derivA, cum am arAtat In
178
www.dacoromanica.ro
Literatura romeind veche, din versiunea romaneascd. Este foarte probabil sA avem
de-a face cu un adaus al traducAtorulul, dar Inseamnd cd acesta anti cunoslintd
de functia de vdtaf de vindtori" si atunci Viafa lui Nifon devine cea mai verhe
atestare documenlard a acestei funclit I
34 Const. C. Giurescu, Contribufiuni la studiul marilor dregatori In secolele
XIV f i XV, VAlenii de Munte, 1926, p. 149.
35 N. Stoicescu, Dicfionarul marilor dregdlori ... p. 74.
38 Literatura romdnd veche, vol. I, p. 76-77.
37 Contribufit la istoria culturii romdnesti, p. 54-55 si 100-101.
38 Vezi edifia citatd, p. 243.
" Pavel Chihaia, Monumente gotice In TIrgoviste, In Valaclzica, Tirgoviste,
1969, P. 23-43. in 1525 s-a ridicat o noud biserick avind chiar hratnul
sfIntului Francisc din Assisi.
40 Invdfdlurile lui Neagoe Basarab, 1M Probleme de bard ale literaturii rorndne
vechi, p. 125.
41 Lectura textului, tradus si publicat de G. Popa-Lisseanu In volumul VII
din Izvoarele istoriei romdnilor, demonstreazd cd aceastd scriere, reprezentind, ca
dimensiuni, a 30-a parte din Invdfdturi, nu contine nici pe departe bogatia de ginduri politice 5i sfaturi practice din opera lui Neagoe. Partea Wed" acoperd, In totul,
mai putin de jumdtate iar din aceasta numai 6 rtnduri confin sfaturi propriu-zise,
restul fiind un pomelnic autobiografic de cAlAtorii si fapte. P. P. Panaitescu a tradus
fuga de lume.
42 Faptul este exact, dar el se explicA, asa cum a arAtat I. C. Chitimia, prin
turilor lui Neagoe, chiar dacd atit natura scrierii cit si izvoarele diferd. Absenta
textelor din Scripturd nu exclude sublinierea importantei educatiei religioase.
Dupd recomandarea ca pruncul sd fie hrdnit cu laptele maicii sale si nu de la doicd,
www.dacoromanica.ro
c.itoiii nu au Meat niciodatA ceva care sA merite sd fie Insotit de laudd". Apoi sl
se alitinA de la prea multA bAuturA i mincare i sA se Infrineze de la celelalte platen care restrIng lumina ratiunii i agerimca. Cdci, cine obisnuieste sA se Imbete
rivneste sA-si ample, ca sd zic asa, Charyba burtii, care fdrA nid o Indoiall este
insatiabill, cu necesitate un astfel de om se minjeste i cu celelalle tulburAri rustnoase." (Textul integral al Sfaturilor reginei Elisabeta a fost tradus, din latineste,
de Florea Fugariu. Am citat dupii aceastA traducere). Nu altceva citim In /maid/all, acuzate, pentru asemenea sfaturi, cA predicA ascetismul. Se mai recomandA
cu insistentA evitarea befiei, cAreia I se acordA o atentie tot asa de mare ca i In
scrierea lui Neagoe, seam di era o problemA a vremii, cinstirea bdIrtnitor (ca i In
Invd(d turi), purtarea cuviincioasd i stApinitA cu solii. Nu gAsim InsA, In acest frumos tratat de educatie, nutrit la izvoarele antichitAtii, an capitol de tacticd si strategie
militara, iar suflul rilzboinic si dominator din opera lui Neagoe lipseste din compunerea acestui curtean care scrie, In numele reginci, o elegantA compunere In stilul
Renasterii. Lectura celor douA scrieri nu este deloc in dezavantajul lui Neagoe,
si efectul este contrar celui scontat de P. P. Panaitescu: doblndesti convingerea
si mat netA a Inrudirii lor, peste granitele a doul climate spirituale. Ambele shit
scrieri cu destinatie laicA: educarea unui viitor stApInitor de oameni, nu a unui
viitor cAlugdr.
, p. 183
186
" Paul Anghel, Colaj i originalitate la Neagoe Basarab, In Arge, Anul VI,
1971, nr. 11, noiembrie, retipArit In Neagoe Basarab. La 460 de ani de la
tircarea sa pe Iron, Bucuresti, 1972, P. 76-88
, p. 182, nota 1.
44 Contribujii
43 Contribufli
4 Pavel Chihaia, Deux armoires sculptes apartenant aux voivodes Vlad Dracut
drept fri inimd un dragon, aluzie la o profetie din Daniil ce-i este tilcuitA lui
Alexandra cel Mare. Pentru Neagoe, tapul, vopsit In rosti, culoarea imperiulul
bizantin si a sfintilor militari, este crestinAtatea luptind cu imperial turcesc,
Inchipuit de balaurul vopsit In verde culoarea demonismului si a steagului
profetului I AmAnuntul cu strdpungerea drept tn inimd de cAtre tap este In Alexandria
slrbeascii, nu In Biblie, deci
aratfi Pavel Chihaia de acolo s-a inspirat
Neagoe cind a poruncit sAparea stemei de plata de pe clopotnita mAnAstirii Arges.
47 N. Iorga, Faze sufleteti i cad/ reprezentative la romdni ca speciald privire
la legilturite Alexandriei" cu Mihai Vileazul, Bucuresti, 1915, 1. 18.
44
Groa znicul anacronism" care vorbeste de turci la Bizant pe vremea lui
Constantin este, de bunA seamd, opeu IcaducAtorului din secolul XVII-Iea deoarece Iii textul original al panegirlculul lut ...onstantin statea scris clar: persii. Tot
perii scrie i In versiunea romaneascA la local respectiv (ed. Minerva, p. 172).
180
www.dacoromanica.ro
Dacd Neagoe 1nsusi, In comentariul sdu va fi strecurat In text turcii, la tel cum
zugravii de la Moldovita au scris deasupra asediatorilor Constantinopolului din
sec. VI turd", am avea o actualizare" voitd. Dar este de presupus cd actualizarea" a fdcut-o traducatorul. Versiunea romAneascA din Alexandria si mitropolitul Varlaam procedeazd la tel (In Mucenicia lui loan cel Non, pdginii" de
8i a venit domn Io Basarab Voievod si fiind luptd, au tdiat capul lui Io Vlad Voevod In cetatea Bucuresti".
56 N. Stoicescu, La politigue de Neagoe Basarab ... , p. 26-27.
57 A. Sacerdoteanu, Divanele lui Stefan cel Mare, extras dia Analele Universildiii Bucuresti, Seria Stiintelor sociale, Istorie, nr. 5/1955, p. 166.
" Nici autorii Listei dregdlorilor dornnesti din Tara Romdneascd, apdrutd In
Studii si materialc de istorie medic, voL IV, Bucuresti, 1960, mi-I dau ca atare.
tan
www.dacoromanica.ro
Rau sau In vreo lupta, caci un document din 8 aprilie 1550 aminteste de Radu
postelnic care a pierit In gura Tinoasei". I. C. Filittillsocotea mort in 1507 (cf. BaRatul
" I. C. Filitti, Craiove;tii ;i rolul lor politic. Conferinfd, Craiova. 1935 (gencalogia). Ar fi necesara o noua cercetare pentru a stabili mai precis arborele genealogic al Craiovestilor.
67 Cronica lui Macarie, din Moldova. Vczi acum si documentul turcesc editat
de Mehmed Mustafa. Hasan beilerbeiul Rumeliei reproduce din scrisoarea lui Mehmed Beg catre sultan, interceptatA de oamenii sai, un pasaj In care MehmedllrecomandA pe Neagoe drept rudd a sa. Aceasta ar confirma banuiala ca mama celebrului
pasa de Nicopole era romanca, rudA cu Craiovestii, cf. art. cit., p. 923.
ca textul slavon al Invdfdturitor n-a fost tradus din greceste, caci atunci ar fi trecut
tntr-Insul aceastd omisiune. Livers, cel grec a avut inainte originalul slavon, deoarece cuvintul mir fusese addogat la izvor de Neagoe. Tri plus, a observam, pe un
prim exemplu, ca traducdtorului grec al lnvdfdturilor ti place sit colaboreze cu originalul pe care It traduce, sa-i adauge cuvinte noi ce-i par a spori frumuset.ca i intensitatea ideii. Astfel, formularea Cu adevarat, nu este nimic mai rAu In toata viata
declt femeia ticaloasa", In care autorul grec al cArtii Katangxis foloseste pentru
182
www.dacoromanica.ro
slavond preiau fr schimbare acest text, cdruia Ii adaogd un cuvint: mir (lunic)
In schimb, autorul versiunii grecesti dezvolta cugetarea lui Simeon Monahul precum urmeazA: Intr-adevAr si cu adevdrat (cuvIntul ontos din original Inseamnd
fi In chip reab>, de unde posibilitatea unui sinonim ling el, adAugat de traducAtor:
alethos) nu este In toatd lumea un rAu oarecare mai nenorocit si mai grozav ca
femeia vicleanA i fdcatoare de rele i necurati" (V. Grecu, p. 813, Nu mai gilsim
In textul grecesc de la Athos al Invdfdturitor adjectivul halepos din originalul lui
Simeon, Inlocuit cu kakon substantiv In schimb ne IntImpind o aglomerare
de adjective noi (am zice invective) la adresa femeil viclene, devenitd l Medtoare de rele" j necuratA". Cum nimic din toate aceste modificari i adaosuri
nu se Intilnesc In versiunea slavonA a Invdfdlurilor, este limpede a nu Neagoe pi
ai sdi au tradus textul grecesc (teza Vranoussis) ci invers, Manuil din Corint a
transpus In greceste Inflorindu-1 dupd inspiratia sa, textul slavon. Cum vom constata mai departe, dovezi similare pentru a stabili acest adevAr se pot aduce
necontenit.
69 Fotocopia inscriptiei la Tocilescu, Mdndstirea Curtea de Arges .
Traducere de G. Mihdild, Literatura romdnd veche, vol. I, p. 159. Exact aceastd formulare
apare i In preambulul hrisovului din 16 septembrie 1519, cel mai apropiat, ca toneMate i idei, de Invdfdturi. Cf. G. MihAild, introducere la ed. citatd, p. 94: M-ani
grAbit, tin numai aceasth Imparatie a o clrmui, ci i pe Domnul din tot sufletul
a-I iubi, 1mpreund cu faptele bune". Scriitorul actului este grAmAticul Florea,
In care putem Mimi nu un colaborator, ci un copist al scrierilor voievodului, apt
sd-i rezume apoi ideile In documentele de cancelarie.
70 Iorga, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. a
www.dacoromanica.ro
citatA, p. 55-89.
88 B. P. Hasdeu, In Buletinul instructiunii publice" I, 1865-1866, p. 76.
Piesele de artilerie zise azi de cimp se gAsese sub numirile de: pixida sau
falcones, In textele latine; Veldstiicken sau Pixen (Bachsen) In cele germane si de:
puri (sub care se Intelege mice soiu de tun) sau chiar de puri ware, In textele
romanesti. Acestora li se mai zicea i sacalur", aratA generalul R. Rosetti ( Istoria
arlei mililare a romlinilor pind la znijlocul veacului al XV II-lea, p. 283) si explicil
In note: Pe la mijlocul sec. al XVII-lea, a inceput a se zice in We de pusci: tunuri"
(nota 4). Denumirea de sdcaluf ar fi dupA unii de origine turcA ciacaloz canon
propre A lancer des projectiles de pierre", iar dupA H. Tiktin, de originA maghiarA;
szakallas, i ar traduce termenul falconet (nota 6).
99 Dupl generalul Radu Rosetti ele mai exlstau, la noi, doar pinA in a doua
cit.
p. 282 oi nota 1.
prea mare eficienta ci mai mult un efect moral. Op. cit., p. 280.
184
www.dacoromanica.ro
Dupd accea s-a adunat toatd tara (clod ea rut Slant) cu prea sfintitul
mitropolit chir Teoctist i I-a uns pentru domnie, pe Siret, unde se numcste Dereptate pind In ziva aceasta" (p. 44 si 49). Grigore Ureche, povestind acelasi eveniment, intituleazd paragraful: Cindu s-au strInsu fare la Direptate" i scrie: Deciia
Stefan vodd strIns-au boicrii tdrii i mari i mici i and curie maruntd dimpreund
cu mitropolitul Teoctistu l cu multi cAlugdri, la locul ce se chiaind Direplate.
Despre Stefanitd, care dejoacd complotul boierimii mari cu ajutorul tarn": Si
vdzind cd lni Stefan vodd i-au venit fara intr-ajutoriu" (ed. P. P. Panaitescu
p. 91 si 146).
93 A. Balotd, art. cit., p. 274. Vezi i Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice,
In romdneste de Vasile Grecu, Bucuresti, 1962, p. 283: Dar cum a ajuns la domnie,
mai Intli si-a fdcut o gardd personald nedespdrtitd de el".
94 Manole Neagoe, op. cit., capitolul Glndirea militard a lui Neagoe Basarab
99 Este evident, din cele ardtate mai sus, cd in timpul marsului oastea avea
o avangardd urmatd de o a doua linie, ambele formate din trupe de clitd si,In
final, oastea cea mare a tan!. Dupd gradarea pe care o cld autorul desfAsurdrii
opergiilor rezultd ca prima era mai mica decit cea de a doua i cd amindoud erau
mobile, fortnate deci din cavalerie, l puteau angaja, dupd aprecierea comandantului fiecAreia, lupte pe cont propriu, dar se puteau replia destul de repede In cazul
in care nici uniti nu puteau face fatd dusmanului". M. Neagoe, op. cit., p. 194 si
comentariile de la p. 195, In care demonstreazd cd Neagoe acordA un rol esential
cdldrimii.
www.dacoromanica.ro
rezervele. La Valea Alba (ca l la Nicopol In 1369) vedem pe sultan stind inapoi
ceea ce nu-1 Impiedeca ca, vazind ca ienicerii refuza a inainta, s se arunce cu el
in lupta. In ziva de 10 ianuarie 1475, Stefan Ii are postul de comandament intr-o
parte cu cltiva credinciogi agenti de legatura am zice noi azi observa lupta,.
alege momentul prielnic i pornegte contra-atacul In capul caruia se pune. In Invatamintele atribuite lui Neagoe se preconizeaza pentru comandant o atitudine la
fel" (p. 188).
" Dar unul dintre cele mai importante sfaturi se refera la importanta
grea la 15 septembrie, putin inainte de caderea Belgradului sub turci (oct. 1521).
Atitudinea voievodului n-a fost socotita o sustragere de la obligatille tratatului,
deoarece termenii acestuia erau categorici. Pin in ultimul moment voievodul
a fost socotit un aliat al regatului. cf. Manole Neagoe, op. cit., p. 67-89.
100 Istoria Rorndniei, vol. II, p. 872 si N. Stoicescu, art. cit., p. 38: Oastea cea
mare, eenutcaa eotioca este citata uneori in Invdfaturi spre a desemna partea cea
mai importanta a armatei, cum o arata lnsusi numele i spre deosebire de strap,
care aveau o misiune de avangarda. Oastea cea mare este adesca mentionaia In
documente printre obligatiile locuitorilor, Incepind cu domnia lui Mircea cel Batrin
gi pind tn 1633 (subl. N. St.), data ce ar putea deci constitui un termen ante quern
pentru a data lnudlaturile. Incepind cu aceast data, ca urmare a instaurarii
dominatiei otomane asupra Taril Romanesti, adunarea Ostiicelei marl fu interzisa de turci i n-a mai avut loc. Mentionarea ei In textul lnudfdturilor dovedeste,
n consecinta, in mod peremptoriu ca Tara Romaneasca nu fusese Inca subjugat
de Imperiul otoman In momentul redactdrii acestei opere, cum a sustInut gresit
P. P. Panaitescu" (citat din N. Stoicescu).
202 Istoria Romdniei, vol. II, p. 871.
102 mem, p. 335.
103 Compara Invdfdturile, ed. Minerva p. 284 cu toata practica lui Stefan
cel Mare, care cinsteste pe viteji" i dicteaza In amintirea celor morti la Valea
186
www.dacoromanica.ro
p. 35.
1
neut., ci iar sd dai slava lui Dumnezeu cu rugA, cu milostenie si cu jertfd vie, cd
Dumnezeu iaste rnult milostiv si In toatA vremea te va acoperi cu mile sa", Invdtdturile, p. 284. Compard cu Letopisetul de and s-a tnceput Tara Moldovei, in Literatura romdnd veche, I, p. 34, 35, 38. De asemeni, N. Orghidan, Ce spun cronicarii
slrini despre .5tefan cel Mare, Bucuresti, 1905, P. 16. (Relatarea lui loan Dlugosz
. .
, p. 147-148.
108 Vezi nota 96. Capul L coada ostilor" inseamnd cd strejile" crau a vangarda
sau ariergarda bor. cf. R. Rosetti, op. cit., p. 157 care nu vede nici o con fuzie aici.
109 Co mpararea celor cloud texte este revelatoare pentru stabilirea caracterului de original al textului slavon si de traducere a celui grecesc. Primul este de o
precizie in termeni si de o economie a cuvintelor egalate doar de capacitatea lor
de a sugera o Intreaga realitate i experientd ancestrald. Cel de al doilea nu
distinge principiile tactice, confundA termenii si face literaturd" acolo unde
Neagoe dAdea indicatii tehnice lapidare. lath textul grecesc, In traducerea
lui V. Grecu: In trei cete (falangas) de bdtaie Insd trebuie sd-ti faci Intreaga
oaste, intlia si a doua si a treia. Prima lovindu-se i IncAierindu-se cu
dusmanul, a doua In urind cu vitejie sd meargd, iar a treia i cea mai mare, avind
cci mai multi bArbati, imediat pe urma ei. 5i a nu fie departe o ceatA de alta,
ci aproape, atit cit sd vadA una pe alta ce se IntImpla de face. DacA Insd ar gdsi
ceata Intila o lmpotrivire de care dusmani, venind repede In urmd cea de-a doua,
dator esti deodatd sA fii dimpreund cu cea de a doua ; dacd Insd se face iardsi nevoie,
venind cea de a treia, sA se facA o linie strInsd de bdtaie i stright de ndvald In contra
nu are imaginea marievrelor celor cloud strdji, deoarece le prezintd exact invers:
187
www.dacoromanica.ro
deed prima strap e InfrIntd, vine din urmd a doua, ca sd o intareascd, chid de fapt
Neagoe spune clar: prima sd se reptieze spre a doua si, dacd nici asa nu pot rezista,
ambele sd se contopeascd cu oastea cea mare. In schimb, autorul versiunii grecesti
este bucuros A epicizeze" ceea ce In original este sec si precis, inventind strign
de nvalii impotriva dusrnanilor" I Fdr nici un rost este si recomandarea dater
esti deodatd s fii dimpreund cu cea de a dorm", recomandare iesitd din aceeasi
/mild tinuta de mina care nu strinsese vreodatd mlnerul sdbiei.
110 Iatd
traducerea
V. Grecu:
celor
cloud
VERSIUNEA SLAVONA
VERSIUNEA GREACA.
a taberei, adecd dimpreund cu multimea, pentru cd totdeauna in multima cea adunatd dau nivald dusmanii
si acolo lovesc mereu si arcurile si
sulitele si Incolo trimet palestrele si
pustile si tunurile. Ci, cu amintitii
cei sasezeci trebuie sd fii la un lac si
dimpreund cu cei ce te iubesc pe tine
ceata ta, ci, cu cei 60 de osteni inarmatt sd privesti la oastea ta, unde sint
si
In textul grec a dispdrut deci denumirea Vidov dbnb" pentru ziva luptei.
Oastea cea mare" termen tehnlc, a devenit falanga cea mare a taberei". Termenul tehnic curtea" (Carla curtii) amintit si de Stefan cel Mare In scrisoarea
dare venetieni (Io, cum la mia corte) se transiormd In informul multimea", ceea
ce-1 falsified, deoarece curtea" nu era multimea, ci oastea feudald prin excelentii,
a boierilor st supusilor domnesti. Multimea" era In oastea cea mare". Expresia
concretii toate puterile cele strdine" (CHAA era de asemeni un termen consacrat.
Vezi Sorokoletov. op. cit., p. 83-84) se transformd In dusmanii" iar cuvintele cu
armele cele mai cumplite" dispar cu totul, cum dispare si expresia cdtre oastea
188
www.dacoromanica.ro
cea mare domneasca" cu care era Inca o data definitd, In original, tinta ataculut
strain. Ea este Inlocuild cu In multimea cea adunata".
Cuvintul slavonesc Tvesosia (treskovl) pluralul de la Tptcws = traznet, a fost
tradus de P. P. Panaitescu si G. Mihaila ..loviturile", ceea ce estompeazd sensul.
Este vorba, evident de denumirea zgomotului facut de armele de foc, cuvintul
trebuind sa fie tradus eventual prin traznete", pocnituri", daca nu admitem ea
este chiar folosit ad hoc pentru a desemna o categorie de arme de roc (prezenta lui,
este dirijata asupra ostii domnesti celei mari". In textul grecesc, traductorul
pomeneste Intli (dupa ce eliminase pe treskoot prin Inlocuirea substantivului cu
verbul lovesc) de toxa (pluralul de la toxon arc) care Inseamna arc dar i sagefi
(tet toga l'arc et les fleches, l'arc seul, les fleches seules). Cuvintul pan, tradus
de V. Grecu prin sulife Inseamna i sdgefi (Mikl. Lexicon; erpicsa 1. paog, sagita,
p. 896) dar si proiectile balistice. Deci traducerea lui V. Grecu este gresita (80,og
toute arme de trait ou de jet, projectile, traits de la foudre, tout projectile; Tit
fall, le materiel balistique, l'artilerie), deoarece sulifele nu puteau fi azvIrlite de
Deci, primele
la distanta In mijlocul taberel. Ele loveau doar primele rinduri
amintite shit sagefile i proiectitele de artiterie, dupa care urmeaza Inca trei termeni:
primul (rmacticrrpa) nu are, In dictionare, sensul unei arme de lupta ci numai acela
de lieu ou Fon s'exerse a la lutte" locul unde te exersezi pentru lupta, arena ;
al doilea (totxpexta) si al treilea (2ounthp6ag) au fost traduse de V. Grecu pustile
si tunurile. In cazul acesta ordinea este inversata :I ntli sagetile, apoi mai multi termeni
ea sint unii mai iubiti" si ca domnul trebuie sa stea cu ei, eliminind din nou o
189
www.dacoromanica.ro
nota, document de la Radu Mihnea din 1623: dintr-o bund rdddcind de nearn
nici tamurile nu se vdd scdend.
111 Gorespondenta dintre Gavril Protul i Ioan Zapolya, in care scrisoarea
lui Zapolya este redactatA, In numele lui Insusi, de logohltul Latcu din Matesti,
romAn ortodox din Hateg, a devenit si ea literaturd" flind copiatd, In slavoneste,
in Serbia, la Athos si In Rusia (vezi nota 32).
118
120
www.dacoromanica.ro
152 Cf. studiul despre Liturghierul lui Macarie din volumul citat r studiul
din Romanoslavica, VIII, reprodus in acelasi volurn.
112 Analizata pentru prima oara de Manole Neagoe In studiul Despre politica externd a lui Neagoe Basarab, in Studii, tom. 19, 1966, p. 745-764.
124 Gr. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-rorndne dirt Tara Romlineascd
i Moldova privitoare la legdturile cu Ardealul, 1346-1603, Bucuresti, 1931, p. 258.
125 I. Conea, Cel dintli hotar politic pe crestele munfilor 011eniei (1520), Bucuresti, 1938. Actul a fost tradus in romneste i publicat de Elena Eftimiu, Granifa
Tarii Romdneqti cu Ardealul tn secolul al XVI-lea, In Arhivele Olteniei, anul VI,
128 Contribuiii .
122
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
In sfir0t
I. C. Chitimia Intreprinde cea dintli analizd amdnunfitd a Invdpturilor de pe pozitiile autenticitalii opunind-o analizei similare a
lui P. P. Panaitescu din punctul de vedere contrar. Sint scoase
la vedere toate acele fraze, idei i informatii ce fac imposibild
paternitatea unui cdlugdr. Se aratd cd tirea despre boierii mscdrici" este continutd numai de versiunea greceascd, iar Impdrtirea Wirii in trei grape de mdrimi diferite este un principiu tactic
de luptd cunoscut din vechi timpuri (p. 128), ca. ,,in ce prive0e
purtarea rzboiului, dovezile cd avem de-a face cu sfaturi voievodale sint categorice. Nici nu trebuie sd ne gindim o clipd cd un Wu& ar fi putut ad se lanseze in principii de tacticd militard i In
recomanddri care denot de la inceput experiege rdzboinice gi
concluzii sau invdtaminte pe marginea acestor experier4e" (p. 127).
Indrdznim sd afirmdm chiar cd, mai mult decit modelele strdine,
experienla sa a fost izvorul gindului de a aerie o asemenea opera ...
De aceea, sfaturile despre primirea 0 trimiterea de soli sint izvorite dintr-o practica voievodald." (p. 125). Se explica termenul
noyme din textul slavon, care nu inseamnd neapdrat tun, i Inca
mobil, ci para a fost la inceput orice gurd de foc, pentru ca, ulterior, In limba romand sd se restringa la ceea ce numim azi pard,
adoptindu-se pentru cealaltd arrnd cuvintul tun. Foarte sugestiva
este explicarea procesului sufletese ce va fi apropiat pe Neagoe,
mai ales in ultimii ani, de meditatia religioas: experientele sale
tragice, cu moartea mamei in conditii dramatice 0 moartea, unul
dupa altul, a trei copii.
Neagoe Basarab
c. 679
193
www.dacoromanica.ro
rea literard a operei este de-a dreptul deschizAtor de drumuri. Filologia nu a apucat BA cerceteze si sd valorifice cum se cuvenea acest
fruntau.
Imprejurarile in care a fost elaboratd contributia profesorului
11. C. Chitimia a determinat insd, inevitabil, o serie de teze si afirmmatii care s-au dovedit eronate In lumina datelor acumulate intre
timp despre istoria textului Invaldturilor, i la care autorul insusi
www.dacoromanica.ro
II
accesibile,
www.dacoromanica.ro
Comparind cele &ma manuscrise cu descrierea versiunii grecesti de la Athos din catalogul lui Lampros, Siren ajunge la concluzia c5. manuscrisul grecesc de la Athos al InveiNturilor lui Neagoe
corespunde pe deplin, In continut, cu manuscrisul romnesc nr. 8
Dupli el a urmat cel grecesc gi, ceva mai tirziu, cel romdnesc, cu destul de
Intinse adaugirl. Cum se prezenta Intregul continut al originalului slavon, nu
www.dacoromanica.ro
credea cd ultimul reprezintd originalul, a identificat, primul, existenta unei redactii scurte gi a alteia mai dezvoltate a versiunii
romAnegti, gi a emis ideea cA Invaldturile au putut avea o oarecare
istorie" chiar in timpul vietii lui Neagoe.
www.dacoromanica.ro
Russo a reluat, In Studii bizantino-romdne, i cercetarea proIblemelor enuntate de Sircu In articolul ski din 1900 (articol pe
pierdut sau nu s-a descoperit pind acum. 0 alt redactlune slavond, posterioard si nu pe archetypus pierdut Infltiseazd manuscrisul slavon din Sofia,
publicat de P. A. Lavrov. Redactiunea romnd (sau mai bine zis redactiunile
romne) si redactiunea greacd slut traduceri de pe diferite redacfiuni slavone.
(s.n.) Numai asa se explicd cum foarte des redactiunea slavond se potriveste cu cea romnd si se deosebeste de cea greacd, citeodatd se potriveste
putin mai tlrziu, lnvdfdturile s-au tradus In limba greacd; alti imitatori au
amplificat si preschirnbat textul slavon si au addogat partea intlia a Invdjalurilor. Acest text amplificat e reprezentat de manuscrisul slavon din Sofia,
www.dacoromanica.ro
cii preschimbat" de alti autori, care i-au adaugat partea I-a dia
adica din textul de.
lnveildturi. Din acest text amplificat
la Sofia a rezultat, dui:4 Russo, versiunea romaneasca.
In ce raport sta versiunea romana cu textul amplificat" ?"
Russo are, aici, o buna intuitie: schimbarile de cdpetenie sa .
datoresc originalului slavon, i numai schimbarile de mica Insemna-tate trebuie puse In sarcina traducdtorilor" (s.n).6
dar nici de aceeasi dimensiune si nici nu se Imbini toate lntre ele astfel,.
Inclt sd formeze un Intreg unitar. Conceptia organicd a operei este turburatA prin multimea elementelor strdine, adesea rAu asezate la locurile unclose gAsesc." 6
insolubila: contradictia dintre ponderea masiva a elementului religios i calitatea de voievod i laic a autorului lnvdtaturilor, daca
HO
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
[. . .] am
www.dacoromanica.ro
atitea alte cazuri. Cu noua fata Invataturile puteau a fie bune pentru orice
creiitin, pentru orice domn, poate i pentru Radu Mihnea sau Mircea Ciobanul. Fara Indoiala, nici Neagoe Basarab nu fusese ateu ; dar mai cu seama,
dupa conceptia cititorilor sai calugri i preoti, domnul trebuia sa fie crescut
i sii se poarte mereu In spiritul legil cretine, al ocrotirii bisericii. Noul sail
noii prelucratori ai Invdfdturilor au gindit i au scris In spiritul invataturii
i vigil lor. Pe aceasta cale se pot explica multe lucruri. In mintea lor,
MI% &I vrea, totul se ridica de la pamInt spre imparatia cerului i spre
Dumnezeu. Calugrul se va desface de realitatea textului i de realitatea
vremil lui i va da Inodfdturilor, care ii intrasera Intimplator In mina, un
nou sens. Dui:4 cum vom vedea Ins, textul nu apartine aceleiai conceptii.
Amestecul ideilor de conceptie diferita este aa de evident i atit de
izbitor, !mit, dad( cineva nu admite ca aceste Invdfdturi au fost scrise din
initiativ voievodala i dhitr-o conceptie laica, ulterior fiind prelucrate de
un calugar dupl conceptia lui religioasa, e silit totui sa admita cel putin
ca opera este a unui monah i in ea s-a amestecat apoi un laic cu ideile lui
omeneti, nu divine, i. cu sfaturile lui practice, ceea ce e mai putin probabil.
In Cuvtntul de tngropare, in Regulite de purtare la masd In capitolul
despre-primirea solilor 0 purtarea razboiului, in chiar sfaturile despre cinstirea
boierilor i ostalilor, cu toate preschimbarile suferite de text, se \rad limpede
urrnele unei scrieri primordiale de conceptie laica voievodala" (p. 122-123).
... Dar timbrul laic al gindirii i al scrisului se vede mai ales in capi-
care se dau sfaturi esentiale (multe dintre aceste sfaturi Bind eliminate,
poate, de copitii calugari)" (p. 125).
202
www.dacoromanica.ro
Ca
avem de-a face, cel putin In forma In care ne-a parvenit, cu o amplificare
ulterioard, imaginata de un cAlugdr, imediat dupd stingerea lui Neagoe
sau mai tirziu.
La fel se poate spune despre capitolul In care se vorbete de pecetluirea
cArtii. Atitea interpoldri cu caracter religios trebuiau sd nu dea de bAnuit
,vixasTri
Cl.
60[A16 pazo'rx AA Hi
AMACT).
vorbqte pind aci de aceti osta0, ceea ce Inseamnd cd textul este lacunar:
Toate aceste enunturi isi gAsesc formularea sintetial in paragraf ele urmdtoare.
www.dacoromanica.ro
atribul lui Neagoe In intreghne in forma ln care am ajuns s-o cunoastem. E aproape sigur di un calugar, diruia i-a cazut ln mina si i-a placut, a
refacut-o dupti conceptia lui, Wind poate unele amanunte afadi si adauglnd
multe de la el.
Se poate pune, asadar, problema: ce anume I se poate atribui lui
Neagoe din aceste Invdfdturi oi ce se poate pune pe seama unef fete biseri-
cesti de mai itrziu, (s. n.) dar nu se poate respinge convingator orice
legatura a acestei scrieri cu Neagoe Basarab si cu vremea lui.
In concluzie credem cil scrierea aceasta se bazeaza pe un slmbure
cu adevarat al Invdfditirilor lui Neagoe" (p. 135).
dat numal dIspozitil (a. n.). Bun militar, am vazut di instructiunile lui
slut caracteristice In privinta aceasta. Incercat diplomat, da sfaturl in
consecinta. Amator de pompa si lux, nu se poate opri di initieze si ln acest
sens pe viitorul domn. Iar timbrul paginilor lirice nu pare absolut deloc
0 fi iesit nici chiar din substituirea unui carturar contemporan. E aid o
durere sufleteasca vie si naturala, nu travestita.
De altfel, dupti cite se pot sti azi, Neagoe Basarab era un om de cultura" (p. 135).
fiecare se simtea dator sii adauge ceva si sa dea alt sfIrsit cartif: Cuvird
204
www.dacoromanica.ro
de lnodfdturd cdtre cele doud slugi credincioase ale domnului, carele se lepddard de lume si se dederd vielli cdlugdresti ; Alta trurdldturd asemeneacesteilalte, Pisania Mdndstirii Argesulut, Incheiere. Continutul acestor capitole,
elaborare a arta:
Miezul Inodfdturilor ce i se pot atribui lid Neagoe Intr-o formA milltia1A a putut fi format din capitolele despre Ingroparea maicii sale Neaga
si despre disparitia lui Petru, despre Intocmirea boierilor, regulile de purtare
la masA, de primire a solilor si de purtare a rAzboiulul, norme de judecatA
td despre dAruirea demnitarilor Orli. Probabil cA si alte capitole au putut
fi scrise de Neagoe, dar un cArturar cleric, contemporan, care 1-a cunoscut
bine pe Neagoe, le-a dat, la scurtd vreme dupd stingerea acestuia (s.n.), o
fata schimbatA. Un exemplu elocvent 11 avem In capitolul despre dAruirea
demnitarilor (Milostioire f i Indurare), a cArui primA parte poartA pecetea
autenticitAtii" (p. 136).
www.dacoromanica.ro
lui vihreazt de frumusellie cerulul", de minunile" Mi. E o intilnire luteresantt din acest punet de vedere Intro el si Neagoe, fiecare pe drurnul lui.
Serisul acestuf dubovnic este strttbAtut de avint, de lirism, de cilidurtl, ea
II stilul Jul Neagoe, (s. n.) dar cu conjinut mistic. Din izvoare a stiut
sh culeagA tocmai ce se potrivea acestui stil al ski.
De tweet', opera are oareeare imitate stIlistieh (s.n.) datorath In mare
parte traducAtorului in romAneste, si numai analiza atenth a fondului
poate sh ne dovedeasch impreunarea In ea a clout conceppi si a doi autori"
(p. 138).
Apdar dou6 conceptii" apartinind la doi autori", una suprapug peste cealalt, a cil1ug6ru1ui peste a voievodului. Prin ceea ce
apartine lui Neagoe, Invalciturile stau cu eada.cinile In solul realittilor laice i In epoca voievodului ; prin ceea ce apartine &Ong.rului, ele shit orientate spre cer 0 deplasate cronologic Intr-o epoc5.
www.dacoromanica.ro
III
a numeroase erori, aproape inevitabile. In absenta unei editii critice a versiunii romaneti, lucrata pe baza tuturor manuscriselor,
lipsea cel mai sigur temei pentru comparatii, analize i confruntari
www.dacoromanica.ro
filigranele hIrtiei
www.dacoromanica.ro
romneasca. Deci, trecerea de la versiunea slavg la cea romaneascA nu s-a petrecut cu transformri, adstraturi" 1 masive
interpolri. Russo avea aici dreptate.
Numai ulterior, Intr-o serie de manuscrise ale versiunii romaneti, ne Intimpina prelucrAri ale copitilor, dar ele se dovedesc
exceptind copia lui Sava Popovici a lua cu totul alt directie
cleat aceea postulata de obicei: nu spre crefterea ci spre reducerea
textului, nu spre intensificarea" elementului religios ci, dimpo-
Nog Basarab
c. 679
209
www.dacoromanica.ro
-aceast confruntare de texte pentru acele portiuni din laudcdturi ce reprezintS imprumuturi.
,din cele circa 216 pagini cite are In Intregul ei versiunea rom210
www.dacoromanica.ro
cuvint izvoarelor.
Avind in vedere cd aceast reconstituire permite confruntarea,,
pe aproape inch' o treime, a versiunii romnesti cu textul original
si cd ajungem la aceeasi concluzie fidelitatea traducerii romnesti
din secolul al XVII-lea inseamnd cd, in build logicA, putem presupune cd o concluzie, valabild pentru doud treirni din text, poate,
o variantd amplificatd, interpolatd, denaturatd prin creVerea ponderii elementului religios al rugdciunilor.
Aceasta este concluzia, matematic exacta, a confruntrii textului slavon cu cel romnesc. Tot ceea ce se abate de la ea vadestenecunoafterea textelor. Am vdzut cd, in 1947, o asemenea confruntare era practic irnposibild, de unde consecintele rezultate.
Dar nu numai textul ci i structura gi intinderea versiunii romd-
cd o hirtie fabricat In 1519 a fost folosit peste 120 de ani. Intervalul maxim de intrebuintare a unei hirtii este, dupd cal211x
www.dacoromanica.ro
tipic adaos calugaresc. Nu lipsete din versiunea greaca a lnvaleiturilor decit unul din capitolele laice : cel despre promovarea si de-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTE
1 Editura Academiei R. S. Rom Atria, 1972, P. 109-144. Titlul a fost
schimbat din Considerafii despre Invdfdturile lui Neagoe Basarab" In InvdfdtuTile lui Neagoe Basarab. Citdm pretutindeni textul acestei ultime editii, trimitind
4a paginile respective ale volumului In care a aparut.
Motivarea non-interventiei In text, cu toate cd o serie de afirmatii, explicabile in 1947 prin starea de atunci a cercetArilor, au fost intre timp retusate sau
aceastii chestiune, deoarece sintem printre put.inii care pot depune o mArturie
directd. Intr-adevAr, In calitate de redactor la Romanoslavica, am avut in mind
manuscrisul studiului in forma originald. El fusese scris cu cerneald (intre timp
decoloratA), pe renumita foitd galbend ce se gAsea, aproape In exclusivitate, prin
librdrille anilor 1946-1953. Adausurile si punerile la punct", operate cu creionul
in vederea publicArii in Romanoslavica, erau de putind importanta si nu afectau
tric1 structura si nici tezele iMtiale.
Asa incit ... autenticitatea acestui studiu este mai presus de orice Indoiala
si regretAm faptul cd, venind dupd foarte clarele ludri de pozitie ale profesorilor
Al. Piru si I. D. LAudat (in recenzille citate si sintezele apdrute In cursul anului
1961), precum si dupd adoptarea de cAtre tratatul academic Istoria literaturii romdne
214
www.dacoromanica.ro
VERSIUNEA ROMANEASCA
VERSIUNEA SLAVONA.
$i
alegi tn vremea rdzboiului
60 de voinici bdrbali sd fie tot ltngd
tine. $i la rAzboi sA nu Iasi pre acestia
tine sa nu se depArteze.
sui generis pasajul despre Vistierie, amintind, Vara rost, de cei 60 de ostasi, ca
si cum numai lor le dadea domnul bani. Absenta acestei interpolAri din textul
original slavon, care s-a pAstrat, si din cel romanesc, identic cu cel slavon, descoperA cu usurinta pe autorul interventiei:
VERSIuNEA ORIGINALA sLAVONA
11 Balla H3CE l&er
.11.10800.
16CT
maarrk
UKO
VERSIUNEA GREACA.
ScopercrOat
215
www.dacoromanica.ro
Iv TO noktp(o tuyviipevor,
De unde se vede Inca o data clt pret se poate pune pe versiunea greaca pentru
informatiile despre lucrurile romanesti. Semnificativa ne apare si schimbarea slavonescului Avsada = barbati, In grecescul vcaviaxok final. Militarul Neagoe
dorea In jurul sau osteni barbati, pe clnd marele retor al Patriarldei ecumenice
prefera tinerii.
8 B. 'Toney, Onuc na paKonucume u cmaponeganmu Kill1214 na Hapodnama
6u6.4uomeKa 13b Cog6uir, torn. II, Sofia, 1923, nr. 748 (364), p. 410. Primul care a
descoperit aceasta mentiune a fost G. Mihaila. Cf. Studiul introductiv la ed. Minerva, p. 58, nota 5.
9 G. Mihaild, Doud fragmente inedite din textul .slaoon al Inodfdturilor lui
Neagoe Basarab cdtre fiul sau Theodosie, In Romanoslaoica, XIV, 1967, p. 359-375.
Textul transcris si tradus este Insotit de fotocopiile celor 13 file.
10 Damian P. Bogdan, 13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al Thudfdturilor
lui Neagoe Basarab, In Reoista de istorie f i teorie literard, tomul 17, 1968, nr. 3
p. 487-497. Textul si traducerea nu shit Insotite de fotocopii. Anterior, In nurnarul
3 din martie 1968 al revistei Familia de la Oradea, profesorul Damian P. Bogdan
Muse cunoscuta, pentru prima oar% In scris, existenta celor 13 file, si daduse, trittia
yard, indicatii asupra locului unde se gasesc. Despre existenta lor ca descoperire"
a profesorului D. P. Bogdan se stia Inca din 1961, si o nota a tratatului Istoria
literaturii romdne, aparutil In 1964, mentiona ca Recent Damian P. Bogdan a descoperit Inca 26 de pagini din textul slavon". Descoperitorul" nu indicase insa niciodata locul unde a gasit cele 13 file (se credea a Intr-o biblioteca din U.R.S.S.) si
cu atlt mai putin mentiona faptul ca ele fusesera semnalate si catalogate, incA din
1923, de Toney.
11 Vezi Din activitalea Asocialiei slaviftilor din Republica Socialista Romdnia,
In Romanoslaoica, XV, 1967, p. 325, nr. 18 din lista comunicarilor de la Bucure4ti.
n In leg:aura cu cornunicarea lui G. Mihaild intitulata Date noi despre originalul slavon al lriodfdturilor lui Neagoe Basarab ci critica unei ipoteze necontrolate,
216
www.dacoromanica.ro
vezi i interviul lui Boris Buzild intitulat: Nimeni attul dectt Neagoe. Preciairi
n.f
eeorpt. Amon.
KATANYXIS
N 3HAEMiHM6
1HHH6
ywivtgog
Tram To%
fitH4tHAHM
rnes*
dpoIg
throzp6matog Kai
IiivITATURILE
INVITATURILE
Versiunea greed.
Versiunea romAnl
era: Cel ce eram odata iubit i cunoscut, [acum urit slat 1 hullt, el de prietenll
217
www.dacoromanica.ro
mei] shit nestiut si izgonit. Si nu numai atit, ci si vrajmasilor mei si tuturor oamenilor
shit de rls si batjocurd si spre clatinarea capetelor si pild pentru neamuri" (popoarele pagIne). Textul lui Simeon era, In final, o adaptare a doua versete din psalmul
4, ultimul Bind pusu-ne-ai pe noi pildd Intre neamuri, clatinare de cap Intre
popoare". Traducatorul roman a talmdcit slavonescul ad eztleahtn limbi, cu
sensul vechi : neamuri. Traducatorul grec a folo sit ccrect pe popoare, 2.aoi4 desi,
retraductnd din slavond nu I-a mai nimerit pe cel din originalul lui Simeon: Ethiscrt.
Se mai observa ca textul slavon a scurtat originalul lui Simeon, si cii asa
scurtal apare In traducerea greaca de la Athos a Invdldturilor Inca o dovada
cd s-a tradus din slavond. In sfirsit, traducatorul grec prelucreaza textul, nu se
munumeste a-1 transpune dintr-o limba In alta. Ca urmare, cuvintele oinise de copist
lnudldturile clnd avea doi fii In via-0, si a continuat redactarea numai pentru
Theodosie, multumindu-se a transforma adresarea fiii mei" In fatul meu Theodosie". De ce era nevoie ca o carte destinata initial la doi Iii sa fie redactata a doua
oard, numai fiindca se adresa unuia singur? Eroarea In aceasta ipoteza confuza
este de a nu observa ca Neagoe nu si-a scris Invdldturile doar pentru fiii sai, ci pentru
www.dacoromanica.ro
grad este o simpld eroare a lui N. Iorga, pe care niciodati Turdeanu n-a confirmat-o, corijlnd-o insd cu delicatete In 1947 (Vezi p. 69 nota 35 din cartea de fatd).
A o lAsa In text, chiar dacd a fost In 1947, desi este o eroare, Inseamnd o derogare
de la principiul punerii la punct". De altfel t folosirea viitorului, In 1972, pentru
slut nicidecum adaosuri la Invdidturi, ci scrieri aparte, cum am ardtat. Cit priveste asa numita Incheiere", ea nu e altceva dectt un fragment din Pildele lui
Solomon", copiat, fr nici o legdturd cu restul, de proprietarul manuscrisului
464 B.A.R., dupd Viala lui Nifon, Pisanii i Invd/dtura cdtre cele cloud slugi. Decretarea ei drept Incheiere" ii apartine exclusiv lui N. Iorga.
219
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
NEAGOE BASARAB SAU MANUIL DIN CORINT ?
IPOTEZA NECONTROLATA A LUI L. VRANOUSSIS.
Les Conseils attribues au Prince Neagoe (1512-1521 ) et le manuscrit autographe de leur auteur grec. Ou la question homrique de la
littrature slavo-roumaine enfin resolue II.
Aadar, .inveitdturile lui .Neagoe Basarab, In care, de la Hasdeu
Incoace, multi Inviitati romni i staini au vAzut un falnic monument de literaturti, politic, filozofie i elocuenta la strgbunii notri",
ar fi fost redactate, In realitate, de un arturar grec. El a fost identificat de L. Vranoussis In persoana lui Manua din Corint, detin6-
www.dacoromanica.ro
titudine termenul ante quem" pentru datarea manuscrisului versiunii greceti a Invdtdturilor lui Neagoe Basarab.
In consecint, L. Vranoussis propunea 81 se renunte la datarea
In secolul XVII, care apartine lui Sp. Lampros i D. Russo tili s se
c versiunea greacd a Invdtdturilor nu este o traducere a textului slavon, cum s-a Oat pind acum, ci este inse4i versiunea primordiald,
care ulterior a fost tradusd En slavond. Manuil din Corint nu este,
www.dacoromanica.ro
acestui text grecesc al Invdfdiurilor nu este altul declt Manuil din Corint,
si ca codicele manastirii Dionisiu 221 care ne transmite acest text este autograful lui Manuil din Corint."3
Leandros Vranoussis i-a reafirmat teza in comunicarea prezentatA la cel de-al XIV-lea Congres international de studii bizantine de la Bucureti, In ziva de 11 septembrie 1971, permilindu-ne
cu acea ocazie sd imprimdm comunicarea domniei sale pe banda
de magnetofon i s4 o consultm In manuscrisul depus ulterior la
Secretariatul Congresului in vederea tipgririi In Actele Congresului.
In trecere, ceea ce putea indrept4i lipsa unei argumentri mai amanur4ite. In realitate, fiecare din cele doug texte inedite prezentate
In amintita comunicare joac6 i rolul unui contrafort pentru teza
centralg, ceea ce reiese din insu0 textul comunicarii. Intr-adevr,
primul text inedit era o slujbd i un sinaxar In cinstea Sfintului
Spiridon cel Nou de la Tirnova, ale cgrui moate se aflau la Tirgo-
interesant de altfel i semnificativ pentru relatiile culturale romnogrece0i, L. Vranoussis trAgea urmatoarea concluzie:
lin lucru este remarcabil si merita a fi subliniat: aceasta opera Medita a lui Manuil din Corint, compusa la cererea unui voievod Radu, constituie o noua marturie a colaborarii sale cu curtea Tara Romanesti. Intradevar, noi stim ca la cererea unui alt voievod muntean, la cererea faimosului Neagoe Basarab, Manuil din Corint compuse si-i adresa un tratat asupra
www.dacoromanica.ro
la mAndstirea athonitd Iviron, acesta este si cazul manuscrisului Inodfdturilor lui Neagoe, pAstrat in mAndstirea athonitd Dionisiu.
Pentru cine are simtul limbii grecesti, eine poate aprecia structura
frazei si originalitatea unui text, este usor sA constate cd lnudfdturile'lui
Neagoe, scrise de mina lui Manuil, sint, de asemeni, compuse de el lnsusi.
Or, textul grec al Invdfdturilor, irnpropriu considerat ptnd acum o traducere
prescurtatd de pe un original presupus tn slavond (s.n.), nu este o versiune
posterioard, dupd pdrerea mea, ci tocmai redacfia originald.
Discursuri parenetice, cuvintare funebrd, capitole de purtare crestind
si de educatie civicA, culegere de sfaturi edificatoare, compuse de Manuil
din Corint, probabil In mai multe ocazii, la cererea, din initiativa si dupd
directivele voievodului Neagoe. Cind si cum, cu ce ocazle si In ce conditli Manuil din Corint si Neagoe Basarab au colaborat, nu putem preciza.
Ne este suficient sA constatAm de mai multe ori si prin diverse mArturii,
colaborarea marelui retor al patriarhiei cu curtea din Tara RomAneascd
Prezentind, In continuare, un text inedit al celei mai vechi redactii a vigil: patriarhalui Nifon, manuscris din 1518, qi constatind
ai el este mult mai redus decit versiunea romineasa cunoscut, amplificat la curtea Tarii Rom&neti, L. Vranoussis transforma, din
223
www.dacoromanica.ro
nou, concluziile sale particulare intr-un argument pentru teza privind Inadidturile :
AtrAgInd atentia colegilor mei medievisti romAni asupra constatArilor de mai sus, Imi permit sii adaug cA, la fel ca In cazul Inveildlurilor lui
Neagoe, se constatA, IncA o datA, CA nu versiunile si traducerile dezvoltate,
ImbogAtite cu interpolatii posterioare shit cele ce meritA Increderea noastrA,
ci, dimpotrivA, textele mai scurte si mai sobre, considerate impropriu drept
remanieri (refontes) prescurtate, slut cele ce reprezintA, de obicei, redactia
originalA si autenticA."
elogia cAlduros contributia sa remarcabild. la datarea Invdtdturilor, respingind, totodatd, raportul de texte propus, (vezi: Anexa
I, p. 382-385) si nici In cadrul sedintei comemorative organizatd
de Sectia de istorie si arheologie a Academiei de stiinte sociale si
politice In memoria lui Neagoe Basarab, la 27 sept. 1971, sedintd
la care am repetat si sporit argumentele pentru prioritatea textului
slavon si la care cerceatorul grec a fost prezent, luind cuvintul5,
Domnia-sa n-a adAugat nici un nou argument In stare sd ofere
o bazd valabild de discutie. Cu toate acestea, audienta de care s-a
bucurat aceastd ipotezd In ultima vreme face necesar examenul
ei amanuntit si mai ales un control pe texte la care, din pdcate,
www.dacoromanica.ro
grec dacii nu ar fi stiut greceste Inca de mai Inainte. Invdfdlurile sale fura
puse pe ronianeste pe timpul liii Ma tei Basarab, In 1654, de clnd dateazd
cel mai vechi manuscript ce le contine" (ed. a III-a, vol. VI, p. 213).
Cu toate acestea, atunci clnd Lavrov a publicat textul descorelit, Russo a procedat la un examen comparativ al versiunilor
slavond i greacti, schimbinduli pdrerea i declarind cd textul
proha definitiv raportul real dintre cele doud texte. Aceste argumente au fost reproduse de noi In studiul introductiv la editia din
1970 a Invdtdturilor. Le mai reproducem o data i In lucrarea de
fat:
1. Traduatorul grec
citeodatd nu recu-
Neagoe Basarab
C. 67 ;
225
www.dacoromanica.ro
nestiind ca are inaintea lui o citatie din sf. Scripturd, traduce liber:
6)crnsp 6 Lis86cov asi Kae aiyov tKICETTTEI. Kai imoxe6ct Kai. o 86varat
atfivat ,c95 Kccrayopag, 06TCO Kai yuxii etyand)cra TO TOD oi'vou Tam
vaiKsg arcoatfIcroucn cruveto6g, Kai 6 Kokkthp.svog npvat; tatolokepo; Ecrrat. etiarcep gpyearig litOuao; oi) Taouttafpetat etc., ceea
ce corespunde exact cu o mica intervertire cu Sirah 19, 2, 1.
www.dacoromanica.ro
mintui, e intrebuintat i ca sinonim cu Zppcocro, vipa=---ramli Banaltos. (...). In pasajul de fall, acKou din Umi linta --= Eppwao, vale,
pentru pdcatele sale se va osindi la focul nestins, nu va cere mlntuire de la Maica Domnului i de la ceilatti invoca0, caci e prea
si
www.dacoromanica.ro
bizantino-romdne, p. 42:
Nici traducdtorul grec. nici cel roman nu stiau cd multe pdrti pe care
le aveau Inaintea lor In limba slavond erau traduceri din greceste ; dacd
traducdtorul grec, cel pulin, stia aces( lucru, nu Wen fel de fel de greseli de
traducere, ci punea pur si simplu parlile din Efrem Sirul, din Varlaam ;i
loasaf, din Simeon, Intocmai cum stnt In textele originate." (s.n.)
slavond
www.dacoromanica.ro
autorilAti in materie, i totodat de punctul de vedere al Patriarhiei ecumenice, suprema autoritate dogmaticd. Mande retor"
al patriarhiei, Manuil din Corint, Ii era cunoscut i i s-a adresat lui.
entei franciscane 1
Dacd simple relatie dintre un cArturar strAin i Neagoe poate servi ca argument, atunci de ce n-ar fi autorul Invdtdturilor Gavril Protul, care a scrisViala lui Nifon", sau Maxim Trivalis, care a compus
aceluiasi Nifon ?
Se poate rAspunde: textul de la Athos este, totusi, autograful
lui Manuil. IatA ceea ce rdmine de dernonstrat, i ceea ce se asteaptd, de fapt, de la L. Vranoussis. *i la Atena si la Bucuresti, Invdtatul grec a dat sd circule In auditoriu niste fotocopii de pe codicele
de la Iviron si de p e manuscrisul Invotdturilor, spre a se constata
I
www.dacoromanica.ro
derne spre a dovedi indubitabil c Manuil a scris codicele 221 al maniistirii Dionisiu ar constitui o reala si mare contributie a cercetdtorului grec la rezolvarea problemei homerice a literaturii romne". 11
Invegeituritor lui Neagoe se opun, In fond, absolut toate argumentele ce exclud paternitatea unui cleric national. Nu marele retor"
al patriarhiei putea sa scrie, i Inca de la Constantinopol, despre
rinduiala ospetelor, protocolul primirii solilor, structura armatei
romnesti i tactica sa de lupta, cum observa deja prof. I. C. Chili-
subtilitatile textului, nu are sensul exact al notiunilor ce desemneazd institutAile Tarii Romnesti, interpoleaza enormitati in legatur cu ospetele i lasa afara informatii ce dau certitudinea autohtoniei operei, nu face diferenta intre strdji i pilcuri In dispozitivul
de lupta al armatei, unificind notiunile, incurcindu-se i incurcind
www.dacoromanica.ro
Arn citat traducerea din secolul al XVII-lea fidela interpretal a textului slavon original : HE ExAtTi AKONCI HTH1J,H WRAF! nurommm KOrKiiKHHil, HMI 110AaKeliTh HAWA CKOH MINA% IITHIJ,4M MO nAcAam
HTIHLI" IX, 14.% 6AAtTi MKO COKOA6 H elagittOMHTI nits Ao KAM. (p. 241)
dida imagine lapidara a cuibului" aparat, simbolizind tam Cugetarea domnului a fost, astfel, diluata, adaugata inutil si deformatal
De altfel, comparind pilda soimului in cele cloud versiuni
slavong si greaca ne lamurim o data mai mult in privinta
identitath reale a autorului i a persoanei traduccitorului.
Sintem, deci, cu acest ultim exemplu adaugat la atitea altele
analizate inainte, edificati in privinta capitolelor originale, a
textelor gindite si formulate de Neagoe. Ele se umplu de confuzii, isi pierd stralucirea si se incarca de impuritati, atunci cind
trec din slavona in greaca. Autorul lor nu poate fi, deci, clericul
grec, ci voievodul roman.
www.dacoromanica.ro
zaicului", dupa Demostene Russo. Pasaje Intinse din scrieri bizantine i slave au fost culese, cu un gust i o eruditie demne de admirat,
i integrate in edificiul Invdtdturilor, far& schimbari sau cu inter-
ventii minime. Peste jumatate din cele 218 pagini tiparite, cite
are versiunea romneasca In ultima editie, slnt asemenea fragmente imprumutate unor izvoare In cea mai mare parte klentifi-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
InvApturile
611X013011/,
Sitolv
v r ftgepq a0rro0 t
tpoi3epift.
1/0aXEl;
X67et KOptov;
3. Et oim
4. Et o0
5. Et
oinc
ftv
Av
Ock obi(
Eveargigevog; Kai ei
v TtkelOc, siva ot
7C01-
Eugathv
Kai et ok .1)v
234
www.dacoromanica.ro
..
Oen p43C.X.1,H-
TEAlliil(eAl, WHO
isasrlosn
IlATASAIM
1'7
iatieih.
KTO
Inv5.16turile
Ed. Minerva, p. 221-222
i lucrurile lui II arata si-I
marlurisescu, i puterile lui cele durnnezeiesti cu socoteald* Invata ca iaste
Dumnezeu adevarat ; iar patemele lui
i,
npileifAt.
riatolo. H
3. flips at rk
ooswr cii. H 414a
lexe4T)
He
lefKelithstel
fit
61,
Inchinara?*
RTC.
rucTimpTi
Romoy noiSAOHHILIA(C)?.
5. HIM
Ia.
EA nAi.(11,
Arra* Roro
40111
im3Aok. H AWE He st
1171Z.,
an-kgRA
ROMS npmocoulx?
ALIN He rt EZ Rome
r-reawe: w(r)noywro
vs mopo(nt)"?
www.dacoromanica.ro
7. El
et
ti
bampthOn;
K xpoacorou
8. El oinc fv crag,
TiNa
10)411/VTIc
Iptio;
Kai
breivaaev
rfj
fly 00e6g,
11. Et o0
TiEvTE
Oakeicrati
236
www.dacoromanica.ro
r6w
7. Deaca
sore,
1W4HH6
Hp(c)Tu. H
ea
9. Flo
HE
c41
10. Ilya
HE
a RAvm,
min HE fi I
11.
0.Klid(x)
/ITO
11tHe
HI
icoroparo AMAX**. H
HIP0A61
314116
FAAHAII1CTV1. H
12. NH HE
Etc
114CIET6,
k 37C,
HE
in rnInA? $i de nu fu Dumnezeu,
eine saturA in pustie din 5 plini 0
2 pcsti 5.000 de oameni, Lir' de
mueri si Mr' de copii?
w(T)
rue-
1111
KOPAR4H
alVimht A
$i de nu fu Durnnezeu,
13. Nu
BK
41411 HE Irk
11/11(T),
CHMOHL
www.dacoromanica.ro
xexotttaxibc
tic
tfig
15. Et i.t
iTv
arig,
v86gata avOpc;3-
15. Kai ci oi
tvetaitaxeto
tcai
xurthvct
arta
g7IETUECTE
OaOttaTa
to goucria.
16. Kai et oftx eixe craiga, tic xagai
Extuae icul trr1X6v bcoitlae; Kai
<et obx fv Oe6c, TIC) taactto
toitg OtpOctXttoitg 'rob tic yeverrig
Tu(0.(30.
Ovta
El
IA
fly
Os 6g
vetcp6v
(lazy ;
lapaht.
Dup cum se poate constata comparind cele clonal texte grece0i, absolut nici o frazd din textul grecesc al omiliei lui Efrem
Sirul nu rdmine neschimbatd in versiunea greacd a Invdteiturilor,
cu exceptia citatelor din Noul Testament, pe care traductorul
le tia pe dinafar. In rest, chiar atunci cind nici un cuvint nu diferd,
ordinea lor in fraza este alta. Pentru acest ciudat fenomen,
inexplicabil dacA admitem cA Manuil a redac tat iniOal
Invdtdturile, folosind, firete, izvoarele grece0i in original,
238
www.dacoromanica.ro
14. 114u tu
k neck(T), NE HOTO4H1101
IIIECTITO
it,
111-0
14.
5 barbati?
sop.m wax
If
H Au
HE Et
HE
MpTE CALN4
roost
at
a,
LHTICOPOAHNENA HOENAHTEAHt
KTO KisCRTCH?
a-1,3ChAE.
CAEE0
k crkT011(
I,
Homoy HeI0)H4a4Xx?
nu exista decit o singura explicatie: retraducerea textului din slavond in greacd ci stilizarea lui dupd fantezia lui Manuil, fantezie
foarte liberd, dupd cum vedem, En raport cu originalul slavon.
www.dacoromanica.ro
In slavona sarx se traduce prin HA% Th, dar pldtb are dublul sens
de sarx, came i soma, trup (Miklosich, Lexicon palaeoslovenicograeco-latinum, p. 576; echivalentele latine: caro i corpus). Retraducind textul, Manuil n-a luat seama la ascutigul polemic-dogmatic
www.dacoromanica.ro
avind In fatd un cuvint slavon care se traduce rairj, schimbd substantivul din wpctp, puf, in itilyil, izvor.
slavond 0 greacd
ale Invdtd-
Neagoe Basarab
C. 679
241
www.dacoromanica.ro
EFREM SIRUL
EFREM SIRUL
Editia Oxford
= Tog StaicptTucok
= icat th na8i abTo6 briXotSatv
[MO
pd3CAAHTI4104611A
EC%
Ttvog ETpexcv*
TE 44 WE
Mem eoro
= Kai et
11 AIJJI
yot.
IA Av Oegc, ot goa-
ElL3A011
lif Et nor,
EANCEFf
pet' eiplivig
CIL
HA
g vex EV
a alerga
TEILTH,
currere,
mipone.
courir,
242
www.dacoromanica.ro
INVATATURILE
INVATATURILE
versiunea. romara
cu socoteal
versiunea greaca.
Omite
= cd iaste om deplin
= Si de nu fu D-zeu, vrjitorii .
cui zise: Acurn, stdpine, s
mt slobozeti cu pace".
.,si
amestecare)
=Zvrij Topcpq figepq TN xpiaccog (in infricoata zi a judecaitt)
= 'Elva 6 &craw 4 oepava
ErceSelicvuev (pe cine steaua
(adauga: intr-adevdr)
= tIvt xpaup4ow ekcyc: q.113v
pa etneauo-ov, Starcota cui, stri-
tivog
cbg
6 rcpogyfltrig
npocythrcou tob
Scixvupi= a ardta
243
www.dacoromanica.ro
EFREM SIRUL
Editia Oxford
Hi
AWE
natStow Iv epkup i
Crev
gic
Hi
11
AHOIO plueoy?
ix0i)cov;
tig
LiceTip.a;
=Kai
ci jn
.1)v
ecOg,
6,5cop
I;(bv
Eaxev;
ICH?
pet
244
www.dacoromanica.ro
INVATATURILE
INVATATURILE
versiunea romnd
versiunea greaca
aigoOlSootact ; Kai Ei
tivpag kcaptacrev tv t
pujgcp
= si de nu fu D-zeu, cine da
Samarinencei apd vie si o vAdi
ca au avut 5 bdrbati?
femei !
Tic rfj Oakaaarl Ko i i4 avegq)
ticetigticre Kai -thy icX6Scova Kattnaoae Kai Z7Telve) TON icuganov
tg
ei?)
--="Gt; Ij.uina tveStS6axeto Kai
xtteiSva etrc Tthv eiwoOev ("yaw&
nea greacd.
245
www.dacoromanica.ro
EFREM SIRUL
Ms. slay 138
EdREM SIRUL
Ed. Oxford
---- Kai
Et
IA
i)v Oc6g of
H 41111
atv TWO;
AddKift
'1'1()XiDv'TO
INVATATURILE
(vers. romnd)
$i
de nu fu D-zeu, la a
INVATATURILE
(vers. greaca)
Acta. 56411g
lui Israil).
siunea greacd a lui Manuil din Corint, n-a putut sta la baza
versiunii slavone a Invagiturilor". Carturarul grec nu s-a multu246
www.dacoromanica.ro
sfaturilor originale ale lui Neagoe. A procedat la fel si cu fragmentele imprumutate fdrd schimbare de voievodul roman din
izvoarele bizantine In traduceri slavone.
2. VARLAAM SI IOASAF
rul hweitaturilor a alcdtuit o ingenioasd combingie de pilde, intretesute prin textul unei predici despre pgzirea de diavol si aducerea
aminte de moarte si de deseraciunea lumii. (Aceast predica are,
probabil, un izvor Inca neidentificat.)
158
B.A.R., ceea ce
Versiunca greac p. 34
INVATATURILE
www.dacoromanica.ro
110.tv siva
pEpaOrpat
peyakriv,
rcpbg
cre
fly tyci)
fiKoucra 4 av8pbg
cppovi.
w(T)
rrp--
HOCTAR-
TotoutotponCoc
INVATATURILE
Versiunea romAneascd
;+;.(A)041
Kat cruyfi0etay.
kefiety...
VARLAAM SI IOASAF
Ms. 158 B.A.R.
H0CA01(111AH
rtv igtv
MHtI410T
CI 16MOV
"
www.dacoromanica.ro
inseamnd cd au trecut din versiunea greaca. in cea slava a .Invdtdturilor. Aceastd filiatie este imposibild i iatA de ce:
Versiunea romaneasca a Invdtdturilor fiind identica (afard de
micile deosebiri semnalate) cu cea slava a romanului Varlaam ci
Ioasaf este identicA si cu versiunea originald greacA. 0 asemenea
coincidenta perfectA nu poate fi efectul hazardului. DacA textul
www.dacoromanica.ro
PILDA SARPELUI
cu 0 predicd despre pazirea minii i desertdciunea lumii paginile 246-249 care a fost de blind seam In originalul slavon,
si care este ilustratd cu trei pilde din Fiziolog: Pi lda $arpelui, a
porumbelului qi a stratocamilului, toate perfect sudate cu ideile
predicii care le precede.
despre viata lumii desarte", desi era anuntatd chiar in titlul grecesc al capitolului 17 si a renuntat, de asemeni, la pildele despre
porumbel si stratocamil, retinInd numai pilda Sarpelui, pe care o
insereaz, de sine sttdtor, intre cloud capitole care In versiunea
romnd sint foarte deprtate (III si XI) 18: Cuointarea la oasele
mamei sale i Sd nu fie pizmdtdrefi i sd nu facd rdu pentru rdu.
S-ar putea emite ipoteza c nu textul grecesc este lacunar, ci
versiunea romneascd (cea slavond nu s-a pdstrat pentru capitolul
IV) este mult amplificata, i cd presupusii traducdtori romni
ai textului grec al Invd(dturilor, luind exemplu de la Manuil, s-au
simtit tentati sti mai adauge, de la ei, si alte pilde, si au legat, din
initiativd proprie, Pi lda sarpelui de pilda despre milostenie, prin
liantul predicii despre lumea desartd. Aceastd complicat ipoteza
este putin probabild, deoarece examenul textelor dernonstreazd
un fapt decisiv: Pi lda farpelui din versiunea greacd a lnvdtdturilor
este mult deosebitd de textul din Fiziologul grecesc. In schimb,
ea este identicd cu aceea din Fiziologul slavonl
Ddm in continuare textul grecesc al Fiziologului, insotit de
traducerea noastrd, textul echivalent din versiunea greacd a Invdtdturilor (insotit de traducerea lui V. Grecu), textul slavon al Fizio-
FIZIOLOGUL 19
A' vixsig
Toi) New;
1v11v
puMacycov.
250
www.dacoromanica.ro
'Epturivcia:
'Ocpeikopev av Kai
TTV
xe(pakr)v
TOUTtatt TOy
apvoopevot
cpukaaaovrec'
el
capul
pAzim,
sA-1
sfintii
7CitvTOW
Tthv
Ealcov
Kai
Stetat
Oqpicov
roD Oco0 iSeiv 7tp6aa7sov five peanou, Start 6 dvopautoc iptpet eiKova
ToD OtoD. Kat itaA.tv Ststat Too eEoa.
Iva avOpoutog &nay in) 1813. 'Eav yap
np&repov 1813 abt6v 6 avepconog, yeti-
TO athpa tic irkriyac, itOvnv St cia)barrel Tnu Kapakiiv. Ate/. ToOto Kai
ayangra, 6 avOpcorrog npeociv Ke(paMjv Ex,et tV wurilv Kai xPl'i cpu?dtufiv fipthv. 'EON yap
rctv 151{14 Tf)'
6 VuXil
1it6vfrtatv
fiyouv &Kaki
TO athpa
fpubv KaDap6v Kai SiKatov gram' day
si
copiii
mei iubiti,
omul
www.dacoromanica.ro
INVATATCRILE
FIZIOLOGUI.
(1)upa G. Polivka)
11141/1.
11141111A4. Ad
041111/kIIHT
110141/6111,11131'
maw, 4
rmeoy. AA API CH
'rkA0 H olizawrs TO
Tteo CROW
AON-WA THOM
TROW
amaso,
HCLI,tAHUJI1.
1101i-CAIHA
HE
soy.-
olopdascao
HAM.'
Ck
ilqii
Mi
410yA1 T6 d Older
MONIC'Cla
11,10 A01(11401(
sovArrk.
$arpele iaste o jiganie mai tateleaptd si mai cumplita decit toate jiganiile, i totdeauna se roagA lui Durnnezeu ca sA vazA chip de om, pentru cA
omu taste si poartA podoaba lui Dumnezeu. i apoi iard sA roaga ca omul
sA nu-1
Traducere
CUITI-
1ti
vet
si
ascunde
sA
NTS
fent! sufletele,
de-acii
www.dacoromanica.ro
original ne-o oferd cele patru capitole din Umilinta lui Simeon
Monahul, calugdr bizantin din secolul XI, transcrise integral, sau
aproape integral de autorul Invdfdturilor in capitolele VII (Despre
betie),IX (Despre judecatd), X(Despre miluirea slugilor) si XI (Despre
www.dacoromanica.ro
loan Gull de Aur i preadulcele dascdl a toat lumea. Din cartea numit Urnilina, cuvinte alese) si se afl in ms. slay 312
B.A.R. Dovezile pe care le putem extrage studiind acest izvor
sint absolut constringtoare, ceea ce ne-a determinat st-1 citrn
ca principal argument in interventia noastra la comunicarea lui
L. Vranoussis (vezi Anexa I, p. 382-385).
intr-adevr, dad pentru textele anterioare am fost obligati
sd ne adresAm mereu versiunii romnesti, deoarece textul original
www.dacoromanica.ro
existe
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
Kai
BIBLIA
KATANYXIS
INVATATUR IL E
(Septuaginta)
p. 80, 82
Baykt
LIES
eb-
cpayety
iteO'
Ebyokco,
45g
tv
aiaxploy
Epoadorrcp
lay
rat kuly.
atlas
tc
Tatirriy
bnanacreoge0a icamyeXacre-
Bay(oac nob
itpocrmou '0Xo(plpyou 2
Iv
futtpct TairrrIKata
Tairrriv
icat
veyKat
icai
TONI
OTKOV
Ex rrpoaeonou 2 '0Xo(pep-
BIBLIA
Ed. Patriarhiei, 1988
INVITATURILE
Cap. 12 10-20
(trad. V. Grecu)
Versiunea greaca.
dregatori.
Neagoe Basarab
i nesupusA
C. 671
257
www.dacoromanica.ro
BIBLIA
KATANY XIS
INVATATURILE
airrob, Ical.
gee' figthv el;
eixppocriAmv otvov 3 xat
yevvri6ijvat av T1) Agapa
npOacoitov
7COtatv
Ta6Tm 6);
Tthv 612ov
Ooyetrnp gia
'ATaptiov,
at rrapetaTfpcetaav tv tG
oticco Najlouxo5ovOaop.
Kai ElICE ape); &new'
-Ego;
cplien
igaTtag45 ical
navTi.
icooligt
-rwauceig)
iced
tt'sa
Irpoa-
fiXOev i
oian cifyri);,
Ecrrpoxrev
akti
Kai
.tvavTiov
'Okopepvou
atnep etaiv
v TO roil
Na13ouxo8ovOaop obccp .
'yth,
Eco; Agapac
OUNetTOU gou. Kai dvaaTiftaa ticOattnas TO
inaTtag6S,
Kai iravri
yuvauceicp miaticp Kat
neioa.IXOEV
1)
Sox:al
a6Tfic, Kat Ecrrpoxrev
atzti icaTavavrt '0A.43-
yuvaticag
BIBLIA
INVATITURILE
nosor".
lui Assur, care shit In casa lui Nabuhodonosor". Si zise care el Iudit:
Gine slut eu, ca sA fiu deopotriva 4
Domnului meu? Tottii mA voi grAbi
258
www.dacoromanica.ro
BIBLIA
'cape td
Kdosta,
d;
Kai
taaXE-6011 A MA ¬,'
Kai Av
cryrOSpa
COW.
rcatcrciOuttog
to0 auyydvt-
ACT'
airrng,
KATANYXIS
)(at
Li6
Tito/
tvfiv, aired,
circ
Kat Xal3o9aa p.ttav telv
atv,
KaOnacptviiv
trtypepotttvAv ISCoSttoft
tiva Kai Saa IrptIg
xriciav airrAS fly, sinf)ken
npag '0Xogrtpvriv* 6 Kai
twpavAc abt(i) ycvo-
aoyytvtaElat tics'
airtfig, rad ttApet icatpOv
TO()
irXfurAg trztOottiag
ykyovc.
Xapas
'Okocptpvric Mc OINKW
Kai yevijanst 1.160' Anew
Kai
gee'
Attofbv
tv xagt
INVITATURILE
BIBLIA
(Musa,
zise cdtre
rad
s-a
uimit de frumusetea ei
Iudit: Domnul
www.dacoromanica.ro
BIBLIA
KATANYXIS
INVATXTURILE
n Sloan 9, ainfic.
Opv11gtEE'airrtioca1 trtev
olvov noXbv acp6Spa,
/rCITE
ayevvriell
o8 tyevnen.
Tic St 6tvia kytvETO,
Zano6Saaav of So6Xot
galOev, Kai
anticketcre Tobc napeaConivfiv
St 6tyia kytVETO,
dig
tcrnoUSacrav of 6o6Xot
¬) dvaMetr nal
Bayloag cruvalattoev Tiw
WOev,
01C11V1)11
Kai
=pet:E-
antbxre toi>4
tx IC poadwrou
TA:nag,
Sal TO
int nAtIov yeyovtvat tOV
KEKO1CONAV01.,
7TOTOv.
.Y7rathpeil St 'IouSiO
venni tv t cricilvt, 11
Kat 'Okaptpvn; nponenTex thg Ani riw icXiviiv
&MOO' Ay rip IrEptICE/uttvog air* 6 olvoc 12
.rfj
1-0
ToO
IcciO'
nutpar
tWtati-
>cal
Baytha
Tao
BIBLIA
lui.
Indelungat.
criumpov
pcogat
Kai
xaper4
eimppoo-Uvric
napa
nenknnetaa4
naptonxev
tre cart,
11Sn St yevoutvng
tontpag aithXuaev &ray'Ea; aneX0eIv an' ctirroO.
10 Kai. 6mo-roc an-X0e
etc 'Env tautoO eiwnv,
Ott 6.yav icacal3tAnvrett
bn6 1-11; noXXng IttOng
Tot) oivou napakuOtvreg.
'H St louSiO >catsXei9On
'0Xoptpvot>g, auvoknic
INVATITURILE
260
www.dacoromanica.ro
BIBLIA
ascreat yap Epri ir Tfiv
7Epoasuxiiv airMg' Kai
INVATATURILE
KATANYXIS
tG
Bayki OitAxlas
)(cad 'la Omura Tama.
tx
7q306(67101)
Tfi C"
rg
abrd Kai
Osparzat-
viSog.11 `0Xcgatpvng a
louSiO StsyspOsTaa
oi78sig KarsksupOn
tv
TO Myoucra. 13 Mots
Ost Tthv Suvdatccov, 14
Kai
V Tfi
IspoucraXiip.Ortv0v
Katpog tivrtkal3tcrOat Wig
laripovogtag crou, icai
noulaat TO tirro58supet
taw, sic Opatiatta ExOpfbv
ot kravtarnaav ApIv.
Kai rrpocraOo5cra
vov
tv
Lauri)
IrpocrriOxs-
xst-
Ep-rov
p a 71
61;motta 15
6-11
tcatpbg
pew,
ot travtarricrav
fitav.
Tobg
IcaO'
0.06vrag
tx-
Opoog.
Ta0Ta
tot ;woo,
KaOstke TON,
67ctveomv abToi)
p.se
'04xptovoug, tv
ESpettaTo
lam
Ap.CAv
Kai npoccaeoikra
Tthv Itt(Ov
rfig
7tpoasu.xotttvi,
Oa-
pkog SKaOsuScr
xai
Xalloocra To itpog abro0
Kai ToUg
Talc xspai
www.dacoromanica.ro
BIBLIA
KATANYXIS
NVATAT UR IL E
'IaprefiX av o
fiat p a17 tairm. Kai
Otrig
rely
Kerpakelv
airroO.
wog
TO KaWCIMET.OV dt7tO T th V
dm!)
A. co v. Kai uct'eaiy,,
t l, ri A, 0 6,18 Kai rrap6ScoK6 tfj df3pa abtflg tv
'Okorptpvou.
Kupakeiv
CT T
tot kblo u.
Kai get' aiyov ahA.`0Xorptpvoo,
Xfp,
-sfiv Irfipav
rritpav
abtfig,
Tthy
13pco-
trbv
Kapa?div '0Xorptp-
xeipag
trrtScaKev
tfig
tig
Otparrat-
Kai
Ti)V
13pcogatow
Kai t4AMov ai
Stio dj.ui laud tdy ntaLION,
tni tv npoaeu-
wfw.19
BIBLIA
INVITATURILE
noastrA.
5i Indreptindu-se spre stilpul
www.dacoromanica.ro
(de pe pat) din Sept. este etite) "(fig taivrig in Simeon, adicd acelasi
lucru, cu alt cuvint.; (17(6 ubv CSTUCON/ (de pe stilpi) din Sept.
este 67E6 Tot, UXou In Simeon ceea ce, iardsi nu modified sensul.
nu conKatanyxis In manuscrisul editat de Paisie
(si spune ceitre dinsul
tine citeva cuvinte din Septuaginta: Ioo
Iudita); Kai ZittTipetv Tfiv E4oSov ati, (si s astepte iesirea ei)
textul biblic urmdtoarele cuvinte, care nu exist nici In Septuaginta, i nici in textul original al lui Simeon Monahul: THv yap fi
yovij Icakfi 'LE czai obpatoTarri Tijv &Inv Gap xdo-aq 8oyal-0aq Teo;
louSaicov, louSiO xakougtvri (cdci era femeia chipesa si mai
263
www.dacoromanica.ro
UMILENIE
I NVATATURILE
vers. rom., p. 262
OlrEW
a-b-Soptvnt
acelai text atunci chid spun cal Bagoas a esit de la fala lui
Olofern si a mers &Are ea (Iudita) si i-a spus" etc. 01 11361,41
Keel WT
41144
Catozisepuose
H NONA! Kik
HEN
pig ).
Manuil
www.dacoromanica.ro
KATANYXIS
WI)
emvnaatco 814 8
Kcal) nu% an} Mobcra
irpbc Toy Ki)pitly gob
Sotaathjvat Iv t filitpa
Tti
eig
11POCA4LIHTH CM
SI AUL CkH
INVATATURILE
vers. greadi
ot oKvijang, KOpri
KaA,-
eixppocrOvqv
Kai yevvnefivat
1LEpI
TaUVO,
ci);
tNO
fAHH4
WT
AUP(OLH
k pia
*rah, OUyaTtpOW
'ATap
aircep
EicYV
tv 'r0 WU NaliouxoSO-
HOCOPAL luk.
NPOCTOp olKcp
Textul lui Manuil nu lasa nici o indoiala ca este o traducere din slavona. Manuil a introdus cuvintul Iuditha i a
folosit icopr iccaltarri
copila preafrumoasa pentru
KWl
1
,Aospe
(CWHOKK fIT8pOK6).
www.dacoromanica.ro
UMILENIE
KATANYXIS
INVATATURILE
Ref
-01.tcog
dpurrehe,
notficsa)
crire6craaa
IsHIE
dIVE
olfroAllo
GOTAETk F6MO(, noTkepacuere
cnrou8doto
iced.
www.dacoromanica.ro
wT OTPOKOHH4h
MO Hp.
UMILENIE
II
INVATATURILE
IAA% ortpatuousni
WA04SEpHOT H ekulhAWH
HCjM
H 1101.6MIHH
INVATATURILE
versiunea romAneascl
airroD tvdmov.
Scullndu-se deci
(trad
51
Impodo-
si lulnd
dInsa,
www.dacoromanica.ro
luto
1%CE A7161
www.dacoromanica.ro
UMILENIE
Ms. 312 B.A.R
s-au
dus
La
apternuturile lor,
(trad. V. Grecu)
www.dacoromanica.ro
UMILENIE
INITATATUBILE
werg sif fovAHTk (ANA EL Cl'HH &NOWHolt. &NOS/PHIL MI HI 141/46 IHIk 3tA0,
egorsme
pf41
(Traducere
tind textul cuj Biblia: Deacii zise Iudita &Are slujnica ei: Pasd
afard de stAi Inaintea cortului i pdzeste. Si facu asa" (p. 263).
14. Intermediarul slavon din ms. 312 are aici EilICAKOE CHM (al
www.dacoromanica.ro
duindu-m5.
INVATATURILE
Ha NEKO H
Isro
N 1163(A)-
pm...
pAco;
isk
Aadar, de data aceasta ne gaisim in fata unei traduceri impecabile a textului slavon. Cel original (Septuaginta-Simeon In grecete) suna precum urmeaz:
www.dacoromanica.ro
a Incdpurilor 1
18. Traductorul slay al cArtii lui Simeon a simplificat din
nou textul, eliminInd citeva rInduri (subliniate) In care se arat
Iudita 1-a lovit de doud ori peste grumaz din toate puterile, i c
Ca
UMILENIE
H
01(40111I'll111
mr.,
1.1,reieN
many two
EfElf
pash1104
Tet
I8ta
( 82)
IHOMOr
intermediarul slay:
Si-1 lovi de 2 ori preste grumazi i-i Vale capul
MO In
traista ei In c are p ur t ase buc at e, 0-1 dede slujnicii. Si ieir
amlndoua din tabard, cum le era obiceiul i la vreme de rug6.ciune" (p. 263).
Cele 19 dovezi culese din textul Imprumutat de Simeon Monabul din Septuaginta shit mai mult cleat suficiente spre a demonstra
272
www.dacoromanica.ro
c Manuil din Corint n-a folosit un text grecesc, oricit de prelucrat", ci a tradus un text slavon, pe care-I avea Inainte, ei
anume textul Invdiciturilor aa cum fusese el redactat: In limba
slavona i folosind intermediarele slavone ale izvoarelor bizantine.
sperAm
ei
INVATXTURILE LUI
NEAGOE.
Kamvuttc
Bucure01, 1942
Atena, 1873
Helot j.ta011;.
105:...
p.
p60i,
at noXItig
xpeia,
Tot; Tu61-fly tiapyeiv fiouXotthvoic,
Kai 6 K(ptog Xtyet: Hpootcete
viltpecog
KpatiraXilv-reg.
tipthjaetat
OpTivilacte yap, Su
eup'
Og6v
xapa Kat
E6(ppocrOvrio 2
At6 dryav kat-tv thpatpov &Tetiycw Tflv Tot) (Amu ranattoyfw. reypOrtat yap et; TroUilv cUcov
irkeicrrov tyeipetat ItOp. Kat et;
13pactv icoXXliv Kai neap/ o0 na0og
tf nopveiac tUarret.-... 3
Neagoe Basarab
4
273
c. 679
www.dacoromanica.ro
Lau ob
Kat
attwOetpE
Kat
irXEtcrra
Etva Elprioato
1.. Citatul din Noul Testament, Luca, 21, 34, este, evident,
reprodus din memorie atit de Simeon] Monahul, cit i de Manuil
din Corint i de traducAtorul slay al Umilintei. De unde i coincidentele aproape perfecte, dar i micile diferente fata de textul
canonic ce sunk astfel: npoogxgte,U Lautot; note 13aphO6o-tv timly
a( KapSiat tv icpaindai3 ical 1.0.13 (Novum Testamenturn graece, ed.
Eberhard Nestle).
2. Citatul din profetul Ioil, cap. I, versetul 5, a fost neindoielnic copiat de Simeon Monahul din Septaaginta, cu al cArei text
coincide intocmai: 'En/him-cc oi itcO0ovte; t4 ()Two airr8v Kai
xXaixfats, 0pm/fp-ate nitvoreg Of 7CINTA,TEg Olvoll Etc iltOTIV eat gfiptat
www.dacoromanica.ro
UMILENIE $1 VERSIUNEA
SLAVA A INVATATURILOR:
(Cronicile... p. 233)
De la lAutura sil nu v sculati beti fiind, aci yeti plinge, deoarece se va ridica de la voi bucuria si voia Luta" (p. 79).
mai degraba, ea aici este alt caz: textul din Sirah mina astfel:
'Epyati; pauaoc oi) nkouttaffiaetat. Kai 6 14ouOsvoiv Tec aiya
www.dacoromanica.ro
KATANYEIE
Ed, Paisie, Atena, 1873
(p. 378-379)
UMILENIE
INVATATURILE
Ed. Vasile Grecu p. 92
INVATATURILE
(ed P.P. Panaltescu)
1114,11. N
ALMH,
nounere
rAdels
14
PHAMIHI /1011AMIHTE
... t
ttvrp
tv To% tvotg
Kai IraponSflacp
34MH H eT14NIHMH
PHAAHTE
TO
pa, Ey
Sucrcuxitcravra
usistuaro. 1
Opancouc. 1
Arksfe4 2 normals H
afBoyMNOMOT H HtehMHeMsH-
&txpixrate be
omo8.
acruvttcp.
&Ahoy, St
AusamecuiH
MIIAPH
apocakaFere w
GE3MEPHOM011
MN f
W54i5NIseT801(
phiAsHTE. 3
www.dacoromanica.ro
'CI
ioi, ti
T6)V
6v rcacrav
riipacrtv. 3
oynoposaX te
rcpcororcket-
1.6HCE
Onv, ty6
eig
watpOy
dvaXctl3siv
BlICHPHI6TH H
PELpH
mow,
Iv
rM
ibteenic
HHHIHIU.LHSCAHHHH HIsmegkeTH
HHHO OTA066
Cc
ectMl. CTH,
acspron.4 raciA
CTpAILIHI.
oixtrnc.
Kai /tort ptv tpoDepog
Cirl Itoivrac, vtiv E xe-
crt?vst5c, vtv St
ORM..
toirrotg ykyova..
'row lou0evoi)pcvog.
UMILENIE
(s1 Inv&taturile)
INVATATURILE
trad. V. Grecu
$i cu lacrmi si sus-
plingeti dimpreuna cu
fletul i cu trupul".
vilcele frumoase
induiosati-v de mine,
www.dacoromanica.ro
KATANYXIS
INVATATUR ILE
(trad. V. Grecu)
(Slav)
/kale*.
tul
1-a
1mpodobit
Trandariri
crini ai
Li
4. Exemplul citat de Russo pentru a dovedi cd aici traducatorul n-a Inteles sensul, transformind pe cum rn-am asemuit"
In cum nu in-am asemuit".
www.dacoromanica.ro
NOTE
1 Deuxieme Congres International des Etudes du Sud-est europen. Athenes
7-13 mai 1970, Atena, 1970, p. 45.
2 Epistola se cunoaste intr-o copie din sec. XVI, descoperit nu de mult
de Hristu Patrinelis. Ea nu contine nimic referitor la hwd/dturi sau la vreo colaborare literard intre cei doi corespondenti, dar dovedeste respectul de care se bucura
Neagoe in fata lui Manuil, care foloseste fald de domnul roman cele mai mdgulitoare titluri: Preaindltatului i preastrlucitului i preaevlaviosului domn loan
Neagoe, mare voievod i imparat si autocrat a toatd Ungrovlahia, Manuil marele
rilor al Marei Biserici, intru norocire sa se bucure.
Preaindltate, preastrAlucite, preaevlavioase
poruncit a-ti raporta, ca pe scurt, pricinile pentru care Latinii cu credint gresita
s au instrdinat, i mult s-au departat de la adevdr si de la noi si intrutotul sint si
se cheamd eretici". Cf. Vezi Manuil din Corint cdtre Neagoe Basarab, in Romdnia literard, nr. 51, 1969, p. 13. L. Vranoussis nu a sustinut cd aceast
scrisoare ar fi autografd, asa cum gresit au fost informati G. Mihdild si subsemnatul. Facem cuvenitele rectificdri la cele scrise ln studiul introductiv al
ediiei lilvdfdturilor
3 Mllitilmirll i pe aceast cale in modul cel mai cdiduros profesorului
dr. docent Gh. Cront, care ne-a inlesnit consultarea articolului lui H. Patrinellis,
primit de domnia sa, In extras, de la autor.
5 Textul comunicdrii, in limba francezd, se afld depus la Institutul de studii
sud-est europene, in vederea publicdrii in Adele Congresului. 0 variantd ceva mai
rezumata, si in care pentru intiia oard este introdus cuvintul ipolezd s-a tipdrit,
in romneste, in nr. 2 din Magazin istoric, 1972, sub titlul Gindul si fapta marelui
domn al Tdrii Romeingti (o reproducem integral in anexa cdrtii de fatd).
6 Vezi scurta dare de seamd din Contemporanul, nr. 42 din 15 oct. 1971.
si
die Lobrede des bulgarischen Patriarchen Euthymios auf Konstantin und Helena
zu nennen, die bis jetzt nur slavisch bekannt ist. Auch die Bucher der Konige hat
N6goe in slavischer Obersetzung benutzt. Besonders aber zeigen die Ausztige,
die er aus den unter dem Namen des Johannes Chrysostomos bekannten ausgewdhlten Reden aus dem sogenannten Buche Erbarmung", gemacht hat, eine so
wortliche t7bereinstimmung mit den entsprechenden Stellen der slavischen Bruchstticke der Mahnreden, dass sie notwendig auf eine und dieselbe slavische tIbersetzung zuriickzuffihren sind, d. h. Ngoe hat eine Handschrift in derselben slavischen
Redaktion des Werkes des Chrysostomos benutzt. (Siehe Quellennachweise".)
279*
www.dacoromanica.ro
niat diferentele flagrante rezultate din adaosurile i modificdrile lui Manuil din
Corint. Diferente ce demonstreazd cd nu versiunea greacd a Invdfdturilor a fost
280
www.dacoromanica.ro
1. Gdci dacd nu avea trup, ce-a mutat In pIntece sfinta fecioard? Iar daed
nu era Dumnezeu adevdrat, pe eine Gavriil a miirturisit Domn?
2-3. Si dacd trup nu avea, cine ar fi zdcut In iesle si In scutece ar fi fost
infdsurat? Si de nu era Dzeu desdvIrgit pe eine Ingeriillsidveau i cui pdstorii
I
se inchinau?
a fost Dzeu, despre eine prorocul a spus, ca din partea lui Dzeu ;i fatal :
Acesta este fiul meu cel iubit, Intim care bine am voit 1".
9. Si daed nu avea trup, cinc a postit in pustie si a fldmInzit? Si dacd nu a
fost Dzeu, cui i-au servit i slujit Ingerii?
10. Si dacd nu era unul care a luat trup, pe eine la nuntil In Cana Galileii
1-au chemat? $i dacd nu era Dzeu cine apa in yin a schimbat?
11. Si dacd flu avea trap, pe eine 1-a atins femeia cdreia ti curgea singe?
$i dacd nu era Dzeu, cum In cinci plini i doi pesti a sAturat in pustie cinci
mii de bArbati?
12. Si dacd n-a avut trup, cine a dormit In corabie? Si dacA n-a fost Dumnezeu, eine a mustrat marea i vintul gi furtuna math a oprit-o i deasupra
valurilor a umblat?
13. Si dacA nu a fost trup, cine dimpreund cu Simon fariseul a stat la maid?
www.dacoromanica.ro
15. $i dacd nu a lost trup, cine imbracd haine si cdmasa de la cei de sus
lesuld? 51 dacil n-a fost Dzeu, eine semne dumnezeesti i atitea minuni a
savirsit fn voie?
este cazul pentru izvoarele Invdfdturilor. In al doilea rind, nu identitatea versiunii slave a izvoarelor cu textul slavon al Invdfdturilor este argumentul peremptoriu in demonstratia noastra, ci non-identitatea textului grec al Invdfdturilor cu
versiunile grecesti ale izvoarelor respective. In al treilea rind, exista dovezi dare
www.dacoromanica.ro
18 Am putea presupune ca s-au pierdut foile respective din manuscris, deoarece textul se termin la fila 12 verso, 'Ana jos, iar capitolul urmator Incepe la fila
19 Spicilegium solesmense compl.:clens Sanctuum Patrum scriptorumque ecclesiasticorum anecdota hactenus opera, selecta e graecis orientalibusgue et latinis
codicibus, publici juris facta cuinnte domino J. B. Pitra, tomus tertius, Paris,
1855, p. 348.
20 Aceste rinduri lipsesc din versiunea slava a Fiziologului In variantele
cunoscute.
21 G. Polivka, Zur Geschichte des Physiologus in der slavischen Literaluren,
In Archiv far slavische Philo logic", torn. XIV, 1891, p. 374-404, care
utilizeaza o tiparitura de la Salonic, din 1890, si un manuscris (sigla W).
Comparind variantele, se constata ca textul din Invdfdturi reuneste particularitati din ambele texte slave, ceea ce-i confera o importanta speciala pentru
istoria Fiziologului slay. Textul pe care 11 dam paralel cu versiunea romaneasca alege, din cele douh texte, acele variante pe care le Intllnim In Inv&
fdturi. Rezulta, prin combinare, un text identic cu cel folosit de Neagoe Basarab la Inceputul veacului al XVI-lea. Pentru cercetatorii interesati s cunoasca deosebirile dintre manuscrisul W i tiparitura de la Salonic, reproducem
In continuare pe cea din urma. Multumim, cu aceasta ocazie, distinsului nostru
prieten bulgar, profesorul Maxim Mladenov de la Universitatea din Sofia, care
ne-a procurat fotocopie de pe rarisirnul text de la Salonic:
3NtHia 16CTb JHOTa HtLITE, impale 13Cen irkutb. MOJIHTb 6ora ,sra MOM 'Lamm
xra ce Harnmaien 9.rnsaa o6pa3a. IloHeace 6orb Boca salmi o6pa3b. A cam
ICOTHeTb H MOJIHTb 6ora,Ha 11IBKb He Bloom ie. ,aa aase so mom
vim,
6.kraIeTb
TakoH H TM STIERe 0.6.rno,aan ,ayruy cam. 01(a ame Teno Tacrie nopaNceno
6y,aerb, a Ayala upaaa Hans Cb nymeso Teno caoie HasenHam. Anse JIH nyina
TBOia nory6nena 6yneTb, a Teno Taoie 3Aparso, He MONCeTb Terl0 Ayiny HCHtlIHTH
22
283
www.dacoromanica.ro
27 Credem ca am dovedit, totodata, cd versiunea greacd a Invdldturilor trebuie utilizat cu mare prudenta i mereu controlatd cu textul original slavon i cu
versiunea romaneascd. Importanta ce i s-a acordat pina acum de cdtre multi cercettori, care au pus textul grecesc pe acelasi plan cu originalul i cu versiunea
romaneasca, a fost o eroare care a nascut, la rIndu-i, un sir de alte erori.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
STRUCTURA IDEOLOGICO-LITERARA $1 TEHNICA
FOLOSIRII IZVOARELOR.
PATRU IZVOARE NOI:
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
tic si diplomat a reusit sg vad clar un lucru: & societatea romaneascg, aflat la capAtul unor lupte glorioase, de peste un veac,
pentru asigurarea fiintei sale si independentei tgrii, va putea Infrunta
viitorul, care se argta la fel de greu ca si trecutul, 0 solicitind, In
conditii noi, acelasi eroism, aceeasi tgrie moralg, cg aceast societate
va putea rezista intr-o confruntare inegald si de lungg durat, numai
in mgsura In care va fi strgbdtut de o puternicg constiinta morald,
www.dacoromanica.ro
laic" dintre toate Invatalurile lui Neagoe, si cititi marea rugdciune de ridicare a armelor pentru ap6rarea Orli de cotropitori
www.dacoromanica.ro
sistematice a ideologiei dominante In care traia societatea medieveld romeneasca. El urmarea, cu aceasta, pastrarea i educarea
societatii in coordonatele ideologiei motenite, feta' In feta cu o
alt societate a feudalismului islamic , ce-i dorea desfiintarea,
cum procedase cu feudalitatea sud-dundreana. Autorul Invdtdturilor vrea sa fortifice temeliile normei i fortei morale a acestei
societati, in care, la fel ca i in societatea islamica, elementul religios juca un rol central. Or, cum remarca Emil Lazarescu cornentind icoanele de la Arge, in domeniul moral, hieratismul i dinemismul corespund celor doug extreme intre care se desrapra
intreaga viata a lumii medievale: idealul ascetic i participarea
activa la tumultuoasa viata reala i necrutatoare din jur". Aceee0
dubla infatipre a icoanelor, aceea0 Imbinare a hieraticului i dinemicului este caracteristica Invdtdturilor. 4 Idealul ascetic este infdtiat ca ideal suprem, ap cum in ierarhia valorilor medievale a i
fost. Cdlugdrul este deci venerat mai presus de domn, ceea ce nu
Inseamnd cd autorul ii cretea fiul spre a fi calugdr. Dar religiozi-
Neagoe Basarab
C. 679
289,
www.dacoromanica.ro
Din acest scop imediat, central al cartii, care este unul pedagogico-politic, precum si din necesitatea de a expune si a impregna
In cititor ideologia generala a societatii feudale
ceea ce largeste
efera Invdtdturilor i face din ele oglinda complexa a conceptiei des-
a rezultat
www.dacoromanica.ro
dreptate 0 cu blind*. Este doctrina clasica a absolutismului bizantin, formulata de Agapet, Vasile Macedoneanul, Patriarhul Fotie
si de told autorii de scrieri parenetice bizantine. Originea ei este
in teocratia biblica, in conceptia politica a marilor monarhii ale
Orientului antic i in cea romana imperiala. Noua este, in lnvdtdturi, utilizarea acestei conceptii pentru teoretizarea stapinirii autoritare in conditiile mentaliteitii feudale.
Concepind legitimitatea guverndrii absolute ca un fel de contract intre divinitate 0 alesul ei, Invdteiturile se deschid, In mod
logic, prin elogiul patronului ceresc al domnilor de pe pamint. 7
Viitorul domn este initiat, astfel, treptat, in clauzele acestui con-
sint la p. 64-70.
291
www.dacoromanica.ro
HRISOSTOM
Ce iaste omul?
? ti
TOCTainTiv
de
de
mare,
SfiltOTE
thy
anoka6ety ttaXet; Terra Toivuy anavta avakorCOpevog Myst Ti TOCFOOTent tOTIV aVONNT0g, Ott TOCSOi.)TOW fiWoOln;
292
www.dacoromanica.ro
Advarov
Etc ptcsov ayayeav. 'AXA.a Kai werrov
avaxexakugutvca Itpoathap TO 86
av roO eeo6 xaroarptC6peOa.
dentii 1
293
www.dacoromanica.ro
Tara
eaverrou
&ray
oi)
kawcperrepa,
&ray
Karay0.61.1ev,
npaog
Xupoi;
[bine,
Tl,
OfitE
Tfig
Sotitc
trroiriaag
136a;
anaaag, tri St
xai t
Mato;
flucbv,
dig
OaugacyrOv
294
www.dacoromanica.ro
TO
ce sintu
ce va
s
Acea-
sd
dm\
napcifietaewg,
068E
get&
Ts*
1-12Aft-
=crag 70,
Gavasep
net& rfl;
xattSixacmg, ty64twocsag
Scopetig.
St Ay napaxofiv
Oki-yov
Of
tAg
abtai
cunoascA,
ca pentru acela nu
iaste
sd
npdg
tpocofiv
xai tpyacriav
www.dacoromanica.ro
T0130;
*A5a11.
'nate Kat
drc6
Tof5
Atet
etacrev Etco
KogtSilv tirtrilSeta, 6pvtOac Kat 1x06ag, Come Kai TpaTreCav fully eivat
ScaytkeaTt pay.
sai din mosiile sale, pentru neascultarea lui, iar nu-1 oprste din toate,
%/ergot/
oCiTo)
inevattriag. '0
gtv yap ONOptercog arroKXTipov6gov
Rugby, ToO irXelovog eK6eaket pi-
7tOILV,
Sfl
aTcog,
EKKoICTC)V
(titEthil
Zalet Ta gtv
xtopig Kat
xpeidy
airrOv
Exetv, 'al
thPfiKev
Tptxpfiv geld itOvou Kat
296
www.dacoromanica.ro
7tvol)
TrpOc
iSpeoTcov
St npOg
iSp(oTog
ta aka
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
exemplu negativ deci, cum suna i comentariul de la sfirsit : Vezi, fatul mieu, acestu imparatu, care dintii fu rddicat de Dumnezeu
den oamenii saraci si-1 maid, si-1 puse imparat pre pdmintu
i pentru
acle fdrdalegi ale lui ii dde Dumnezeu in moartea cea amard
si sd sfirsi rau i cu ocara mare" (p. 145-146).
E tot ceea ce se retine din domnia lui aici, sub forma povestirii
celor dou pacate mari pentru care a fost aspru mustrat : rdpirea
Batsebei, insotita de uciderea sotului ei, Urie heteul, i recensdmintul fiilor lui Israil (operatie socotita pacat de aceia care, redactind Cdrtile regilor, n-au gdsit alta explicatie pentru o teribild
molimd ce bintuise post hoc). In alte parti din Invdtdturi sint amintite din istoria lui David lupta cu Goliat si rascoala lui Avesalom.
www.dacoromanica.ro
istoria biblica, ci de a scoate dintr-Insa asemenea Intimpla'ri moralizatoare. De aceea, grind peste un sir de domnii mai putin importante (III Regi, cap. 14-20) si peste Inceputurile domniei regelui
Ahav, retine din domnia acestuia episodul cotropirii silnice a moftenirii pdrinteVi a lui Navuthei. Acesta din urine.' apare ca un fel de
tron
www.dacoromanica.ro
dictul biblic
www.dacoromanica.ro
faluesti. Ci, cind vor veni de la dinsii soli mari si vei gindi sal trimiti
itnpdrat incepe cu cap. III: despre lupta cu persii, in care Constantin e luat prizonier si este scapat de slugile sale credincioase.16
Rostul acestui capitol, inclus integral in textul Invdtdturilor, este
de a omagia pe slugile" credincioase domnului lor.
www.dacoromanica.ro
i In cap. XX, cind vorbqte despre piroanele din crucea lui Iisus."
Cap. VI este dat In Intregime: sint masurile luate de Constantin In calitate de Imparat cretin, toate, fapte exemplare.
Cap. VII
boala lui Constantin, botezul lui, care il vindeca de
lepra i-i da putere sa Infrunte chiar otrava din nou este inclus
lupta lui Constantin cu Licinius (devenit, din aliat, duman) i uciderea celui din urma (Intimplata la 324), nu sint retinute decit ultimele
cinci rinduri: ,5i ap full idolii stricati..." etc., care shit lipite Insa
la capitolul anterior, ca lncheiere la episodul mortii lui Maximian.
Ilustrind In continuare ideea ca, ajutat de Dumnezeu, Constantin este invincibil, din cap. X, care povestete in prima parte
cucerirea Bizantului i In partea a doua intemeierea Constantinopolului, Neagoe nu retine decit primele 21 de rinduri: cucerirea
cetatii Viza" 20; la Inceput, Constantin este infrint, dar, privind
pe cer, vede crucea, sub care scrie: Chiama-ma in ziva grijii tale
i te voi izbavi i ma vei proslavi". Procedind in consecinta, Constantin Invinge Inca o data. Acest pasaj va fi comentat la sfirit,
in special cuvintele de sub cruce. Nu numai ultimele 20 de rinduri
ale cap. X, ci in intregime capitolele XIXVII sint omise. Intre
ele, patru erau consacrate sinodului de la Niceea din 325.
Cap. XVIII este dat in Intregime. Din cap. XIX lipsesc doar
lui Constantin la Ierusalim, de bisericile pe care le zideOe pe diferite locuri legate de viata i predica lui Iisus, de aflarea crucii pe
care a fost rastignit.
303
www.dacoromanica.ro
foarte tare. Iar mai virtos &-0 pue toga.' ngdjdea 0 EA' creazd
In Hristos cu tot sufletul i aceluia sg. se Inchine i aceluia sg. slujascg. i pre acela sg-1 tie fdcgtor 0 tocmitoriu a toat fdptura.
A0jderea ii invdtg. i de altele de toate" (ed. Minerva, p. 183).
Iat modelul lui Neagoel In aceste rinduri parcg citim o relatare despre Invdtdturi.
Aceste doug calitgti ale impgratului Constantin slnt extrase
din cap. XXIV, unde, Intr-un context de campanie militarg, ele
apar la K. p. 140, r. 26-32, 0 la p. 1.41, r. 12-17. Restul, nefiind
trebuitor, se lasa la o parte.
www.dacoromanica.ro
umbld lard dreptate, ce rdutdti ii ageaptd, ce munci, ce ispitiri drdcevi. y.S'i hump pre tofi Intr-un chip de toate de acstea, cela ce iaste
Intocma cu apostolii, fericitul Costandin" (ed. Minerva, p. 184).
In panegiricul lui Eftimie mai exist Inca doug capitole XXVII
Neagoe Basarab
c. 679
305
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INVATATURILE
p. 193
198
nire,
rdstignire i-au trimis i au zis: Pasati cdtr oile tele pierdute ale easel
lui Israil ! Asijderea i dupd rstignire nu conteni, ci le porunci sd invte
ei. i mdcar de le i zise sd Inv*
= tlft
EOVT1),
irpO tot) crraupoO Kai gaol Tew =up& CECYCOIc teXtyCWTO xpthzotg. Kai
Acta
eala
www.dacoromanica.ro
6 IlaiAog
Kai.
pier
Av
TOv
avarcaiov irp6tov
St
XaknOfwat
Sk KeKkriggvot
00K
308
www.dacoromanica.ro
pre la rAspintii
tadovat tolnpovophoouat toy oIpayew Kai, Toovrat ot irp6Stot EaxaTM, Kai ol Eaxatot nparroy Stixvuatv ern, StKaicog xai taDta yivetat, 5
paaov ainobc
IK-v4e
Kai iroX4
toi4
bile.
ttegov,
TO
etVe
imSt okot t
txcivcov
Cl
nicrret 9a05ficrocrt
dig tthv
KkriOvtow
anouSfig. Td
giag
&X eura tig xetpttog.
toaa()rriv
vbt
pi
Limbilor, laudati
ob
309
www.dacoromanica.ro
CA'
Ila0Xog
yer Ta St
tOvti
inttp
vosi, a cum furA aceia ocArlti i batjocorIti, cad n-au venit, asa vei fi i tu,
deaca vei vietui viia rea i scirnavA.
ab t
o&rco KataKXLOAval.
p.eret
piou StepOapptvou. T6 yap Punapot;
tgariotg ciatXOtiv TOO-TO aivirterap
touttau,
fliov
etiolOaptov ExoNtra
6L' 0 Kai &pi,
eutEXOEiv AvTEUOEW
pouro,
Vla IV.
*0 pCitg Tub;, KairoL ToO npayparog
TO.) KaTaafikou
Ov-ro4 oi irperrepov
KoXiget, Ecog v aat6; 0 ilgaptriKcbg shy lificpcw tUvtyK13; TO yap
griStv Extol avtems-iv KattKplvev
taut6v, Kai rcp6g ra; arcoP0h-
i scrisnire de
dinti. i aceasta sd chiiamA durerile
gi ranele cle nevindecAtoare, i cle
'0
airoX,a15-
aavt&c, Kai To% yagotg napaysv0gevot, Ponape% Tfiv wuxiiv ntpt3ak2cEte 7tpdtECYLV. 'AKo6crate milky IKX.fi-
Tfiv
310
www.dacoromanica.ro
cziElev
cle
txelya ReptOtcreat
SOcricoXov.
Chix
Kat aapa
()cud() tg
iiveyxac. 'Akk'
windy tpygi,
anoiet
lay
sufletului
tdu
sd
casele
cheamd trupul, care-1 infrumsitezi cu
mune iinbrAcdminte frumoase, iar
pre suflet tu Ii lasi de zace intr-o fr-
itEalov
Ofrao Kai at TO
cd
'Lotto t
ic
Myou
Set;
Atte
TO1
TO
St
Xoy(Cet;
716!);
311
www.dacoromanica.ro
cu
Eig
Oetaav tVuXfIv
K.XTI-
Boast aot
6e(4a)
tobg
oirccog
ta
Tpixtva
Of.atuaOev
zablae rupte
Itccivou.
tptueev TOOTO itec-
dvarrtAat
tob vo0, Kai tv ivuxfiv aiyultv KattSay, Kat tew EvSov arravta xocrttov,
Kay 6uviOcig Tag ici)?,ag
312
www.dacoromanica.ro
batii
1.1Eyeaouc Kai
Oaup.acrroUc*
LicEtSil ToOc itaxostpouc ret Opeop.Eya Anot5eiypata paaov gyayet,
vrme iari va sd
le paraseascd?
eta'
icaUflac,
napewtt iiitp
poxOlip(by taidiyowrat, crspatarceSeuOpEvot Kara 'cob Stal3OXoo, Kai
oi)payoic rnitatteyot
oZ-rco
ItOPfro Tthy
Tex;
TO
oi.)6eic.
yfig
Kai pa?La
ynkonoverg irepi viv rearm', Ov anxpOy i5arepoy a(pfiaetc; 'Gray arcaOcopey et; cv narpiSa, 'roam noiet.
Oros, avaxavi)acottey dc tfiy /[05),.tv
'nil/ dm, raOsa anOA.aue. ToOra
Kai COL VEW 2tiya) gy6, Stay Thy
mist.
PaXX0v
6C
ob8gv
aot Set
313
www.dacoromanica.ro
nici
nic
ta00a &
(Suottavooc
'sob; bre
KEiVOU
xatexoptvoug, xai navuov air1XXdx0at rthv 13talstmlw. Ti xataaxgofftCetg obthv, aveptarce; Iva ttEalov
xaXET5
lardc
Ott-
0.auToi5
rein,
dilugresti,
decit voinici In oaste Intinzindu corturi si Intiendu-si anlitilc fi linga
sulite sd-si pue platosale i armele,
'city eiwokiav.
tukac v atparonacp Trapairettiowtta Tsivovsag, xat 56pata 7aryvukvoug, Kai Tqg tthv Sopitormv atziAg
xpoxcora papi gaptthvrag, ical 7afie0g avOpeoltaw xaXxac tx6v.mov xe(Pa-
crTptl-
www.dacoromanica.ro
Kai Octaiktta taxataattva, Kai 7tESiov Ipacoittvov troXit, Kai aptatonotouptvoug Kai aaoDvtag. 06St
yap OCYCCO tEptrvew t6 Otatpov to&co,
Kai anciptp nakobg Etetvcv o6pavok, Katv6v Kai pptK@Seg etv ESEIZE
to OtaTpCW, 013T0) Kai kei: Othcracilki
www.dacoromanica.ro
avOakev,
of)
tpeacr4a,
Ii
ralarig cotairrng Tapaxfic thrnX.Xcry-
* Intreg acest pasaj contine cu totul alt text decit cel din amnia lui
www.dacoromanica.ro
awl. (pone);
2o5xvou
Seogvou
aZin
(paivet.
kap/ Int
Sealtsrig Kai
So5Xo;
vorbescu:
de
bratele lui
qn?,..ocro-
www.dacoromanica.ro
obi(
Coy
oi.)St
si cu judecata dreapht far noi sintern mai rat i decit hierale, i decit
dobitoacele.
si den bucate si den case si den caltminte si din vorbe i s-au Inchipuit
Ingerilor. Si de-ar fi auzit cineva pre
Tet
.cfbv
talc,
www.dacoromanica.ro
AXAyxetat
yiprovog
'0 pip
siceo/TOW
mic cu statul, tot se vde nalt, asijderea i acestea carii mergu cdtrd
cugetele lor cele lnalte i intelepte,
asa s aratd pind ce lAcuescu acolo.
far deaca se pogoard, iar se pleacd
$i
magurd
ToO
iirrapxoc
rratS(cov
impAratii i domnii
AKEivou
dire)
Karafiaivovtec.
jn
1.111
ElkOVTO
5' av,
irpOo-Kaipov
Elvat
El
to lrptlyga
www.dacoromanica.ro
SA
sA
dobindeascA.
pity yap
axst aurycb-
'Iricso5 Xptcrro0,
ET?
S6a
ipHni (Al sfintului Ioan Gura de Aur. Cuvint ca mai bine este a infru-
www.dacoromanica.ro
Din Varlaam fi Ioasaf au fost incluse in lnvaldturi sase fragmente destul de Intinse, si anume cinci In partea I si unul In partea
a II-a, cap. IV. Dintre ele, 5 sint pilde extrase din diverse parti
ale romanului si introduse In tesatura .Invdteiturilor In ordinea
in care ele apar si In roman. E de remarcat ca Neagoe a extras
absolut toate pildele care puteau exista, literar vorbind, de sine
statator, ca niste povestiri aparte. Cititorul de azi nu simte nevoia, parcurgind romanul Varlam fi loasaf, sa fac vreo cornplectarel
Cu exceptia citorva locuri, unde sint omise mai multe rinduri,
textul o data ales este lasat In forma lui originala, fdr prelucrari
sau interpolgri notabile, cum se poate constata comparind editia
noastra cu pasajele corespunzatoare din Viata sfirgilor Varlaam
fi loasaf . . . tip6rita pentru prima oara de generalul P. V. Nasturel,
Bucuresti, 1904.
Din Varlaam fi loasaf nu ni s-a pastrat nimic In originalul
lnvdtdturilor (ceea ce este dat ca atare de P. P. Panaitescu In ediOa sa, p. 270 apartine In realitate omiliei Despre rdbdare de loan
Hrisostom) dar recurgind la manuscrisele slave ale romanului,
bineinteles,
el poate fi reconstituit pina la ultimul rind
Med comentariile proprii autorului I nvdfdturilor 23.
Neagoe Baurab
c. 679
321
www.dacoromanica.ro
goe, credincios mentalitatii lumii in care trdia, ii propune spre lecturd texte din care sa-gi dea seama gi de locul suprem al calugari-
intervale mai mari sau mai mici, ori apartinind la capitole diferite,
sint date aici In continuare, fara nici o formula proprie de trecere
de la unul la altul, intrucit ele insele, aga cum sint asamblate, prezinta o unitate perfecta In jurul meditatiei morale asupra defendciunii lumii. Meditatie care nu invitd neapdrat la pdrdsirea ei, ci la o
mai mare degajare de apriga vinare a bunurilor strict materiale, ca
uitarea celor spirituale.
322
www.dacoromanica.ro
Primul dintre aceste trei fragmente este un adevdrat capitol de istorie a creftinismului, In care Varlaam Ii povestete
care nu mai crede In veacul ce va O. fie" dar care era a tuturor oamenilor evului mediu, crescuti In ideologia eretAind.
exceptie.
Al V I-lea fragment, P ilda cetdtii, a fost utilizat in partea a II-a
www.dacoromanica.ro
727, rindul 8: cakewats Kai to Oyu guarilptou Marc (v. slaf. 32 v., rindul 8) i se terming la coloana 728, rindul 46 (v.
vA,
slavA, f. 33 v., rindul 8). Dar, in cuprinsul lui, mai multe pasaje
ant eliminate, unul rezumat intr-o frazA, iar lungul citat din Daniil,
precum i rindurile ce-i urmeazA shit Inlocuite printr-un comentariu
personal al lui Neagoe (ed. Minerva, p. 213, r. 24-41). Acest fapt
I-a determinat pe traducAtor sA taie numele lui Daniil i BA trimitA,
marginal, la Isaia, 45, Inlocuire introdusa In textul versiunii roma-
mul III din S.P.N. Ephraem Syri, Opera omnia quae extant graece,
latine, syriace, Roma, 1746, p. 396.27 0 versiune romAneascA se poate
www.dacoromanica.ro
INVATATURI p. 214-215
VERSIUNEA DE LA NEAMTU
pi
Dumnezeu.
nici un cuvios
Nimenea nu asteaptIt
www.dacoromanica.ro
cei ffird
de nici o sprijineald.
suferd si nu izblndeste. Nu cd nu
niciia sd va cinsti
sd va crAvi.
Url-se-va Inteleptiia cea smeritA si
si
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-7
Reversul criticii este indemnul la ridicarea mai presus de interesele i grijile materiale, spre unirea cu Dumnezeu aspiratie
pe care trebuie s o nutreascd toti, nu numai clugdrii. Ideea cd,
fdrd a pArdsi lumea qi a se retrage in pustie sau mAndstire, mice
cretin poate i trebuie sd aspire la comuniunea cu divinitatea, la
vederea lui Dumnezeu" este, cum spuneam, una din ideile centrale
Spiritul cuvIntArii lui Neagoe este, aici
ale doctrinei isihaste
Dar ni se pare tot aa de plauzibil ca acest text, indiferent de sursole lui de inspiratie, sd fie absolut original ca redactare, adicd nefolosind pietre de mozaic" luate de aiurea, ci consemnInd direct
cuvintele lui Neagoe, cum se Intimpld i In alte multe pArti din
Invdfdturi. Tradus In grecete, el a fost apoi copiat i prelucrat,
www.dacoromanica.ro
In sprijinul acestei ultime ipoteze mai vine un fapt, credem,verificabil : stilul 0 mai ales limba slavond in care este scris acest capitol. Gine citeSte Invdtdturile in original percepe imediat diferenta
net intre slavona izvoarelor i slavona invAtAturilor ce-i apartin
traducere a trebuit sA hiving& autorul versiunii romaneSti la patriarhul Eftimie, cu slavona lui alambicatA), incilcitd, uneori cu neclaritAti. Cealaltd este ginditA In romane.iste fi apoi trecutd in registrul
lAmurita. Cea mai mare parte a cuvintArii, Bi anume aceea cu caracter autobiografic, sau in care se reconstituie ceremonia reinhumArii
330
www.dacoromanica.ro
fiul mort de curind, el s-a inspirat fard insa a plagia, cum afirma
Russo
din omilia Despre rdbdare a lui Joan Hrisostom, omilie
din care extragea intinsul pasaj retinut pentru antologia din partea
intii. Sint lima si cloud pasaje: rugaciunile &are Maica Domnului
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
p. 250-251).
www.dacoromanica.ro
aveti minte Intreag6 card stApinul cel de sus" etc. (p. 251) 40 .
Dar acestea slut tocmai ideile cu care ne-am Intilnit in primul
i al doilea capitol din Invdtdturi 1 Nu avem deci motive s punem
la Indoiald prezenta celor trei pilde din Fiziolog In textul Invdtdturilor, chiar din momentul Intocmirii Mr de cdtre Neagoe Basarab.
www.dacoromanica.ro
era totu0, in originalul slavon dupa care s-a tradus, identic cu versiunea romaneasca. Confruntind ceea ce a rAmas in grece0e cu
versiunea romAneascd, avem dovada.
Doug( cuvinte despre izvoarele acestui capitol. Ele necesit
Inca studii atente spre a descoperi citatele patristice, eventual Orli
din textul predicilor despre milostenie i despre pazirea de satana.
www.dacoromanica.ro
spre a face utile aceste izvoare pentru ilustrarea propriilor sale idei.
Dar asta nu Inseamnd oare cd ne reintilnim cu acelasi maestru al
mozaicului cu care ne-a familiarizat deja studiul izvoarelor partii
kali ? Personal, credem cd da.
In calitatea sa de om preocupat de mintuirea sufletului". Autorul a inserat printre aceste capitole, cu un infailibil instinct
www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab
c. 679
337
www.dacoromanica.ro
Capit olul VII, Cum sd cade domnilor sd sazd la masd fi, cum
vor minca f i oor bea, s-a pdstrat In mare masur In original, iar cu
metoda reconstituirii pe baza izvoarelor mai ramlne numai o lacuna
egala cu 19 rinduri In editia noastra. Este unul din cele mai importante capitole din partea a doua, prin informatiile istorice pe care
Ca pit olul VIII, Tentru solii fi pentru rdzboaie, este fara indoiala cel mai bogat, cel mai vibrant si cel mai bine scris din toata
cartea. Valoarea lui deosebita, care-1 rinduieste printre documen-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
expresie dintr-o data Intelepciunii politice romnesti dar si Intelepciunii politice" In genere, caci un politician trebuie sa aiba
mai Intli, Impreuna cu simtul raspunderii si cu luciditatea,
strasnicie" (ed. Minerva, p. 388). Suflul eroic al Alexandriei patrunde deci In literatura noastra originala cu un secol Inainte de poemul
lui Stavrinos si de Istoria lui Mihai Vodd sin Pdtraycu Vodd I
www.dacoromanica.ro
p. 75-80:
Povestire din cdrtile veehi despre regele Asa al iudeilor, care a fost al cincilect
S-a Intimplat ca, dupA ce s-a sAvirsit Avia, regele iudeilor, a luat
domnia fiul still Asa si s-a arAtat atit de bun pAzitor al legil Domnului
si al asezAmintului lui Moise, incit a intrecut in virturi pe David, strAmosul
sAu, dupa cum vei gAsi in Cartea Regilor, cA nimeni n-a fost nici inainte,
nici dupA aceea In Izrael ca regele Asa, Welt si pe mama sa Ana, trice
lui Avesalom, care a pacatuit, a ars-o in foe, pAzind legea Domnului, cum
vei aria in Cartea Regior. $i acest rege Asa s-a hotarlt sA ia toatA partea
femeiascA si s-o dea focului, cAci zice: tot rAul pe pAmint de la femei a incoltit
si multi din cei puternici au cAzut din pricina femeilor, iar altii au fost ademeniti de femei, ca Samson cel mare si preainteleptul intre oameni Solomon,
si dupA acestia multi altil. $1 acest rege Asa a citit cartea And, mama prorocului Samuil, si a gasit locul unde era scris: SA nu se laude preaInteleptul
bogatul cu bogatia sa, sau puternicul cu puterea sa? $1 iarAsi, cit poate
lucrul neinteleptului cu cel intelept si destept (in mss.: neintelept New
344(numa, in We de paarniahm)? Sau cit poate sAracul cu bogatul, sau cel
lipsit de putere cu cel puternic? $1 hotari regele Asa sA scoatA aceste trei
ziceri din cartea poporului sAu. 51 s-a intristat de aceasta tot Izraelul si
incepu sA jeleascA tare, cA regele Asa, care era binecinstitor si iubitor al prorocilor si judecator drept, a cAzut In eres fi cuvintele prorocului, spuse cu duhul
sfint, vrea sA le steargA. Dar ochiul cel atotvAzator nu 1-a lAsat sA piarA
din pricina acestor Wine cuvinte ale prorocului, in cele din urmA, pentru
pArintele sAu David, cAd zice: N-am vAzut pe omul drept parAsit. 51 a abAtut
Domnul asupra regelui Asa pentru cele trei ziceri trei zile de schimbare,
51 s-a intimplat cind sA iasA regele Asa in lectica regeascA, la sase
ceasuri din noapte, dud era obiceiul preotilor sA facA pinA in zori slujbli
In templu, cAci era sArbAtoarea cInstirii cortulul sfint ; si era grijA mare a
regelui pentru cele pregatite la jertfe si pentru hrAnirea sAracilor si cersetorilor si pentru arderile de tot. Dar regele Asa s-a trezit la al saselea ceas
din noapte afarA din ores, aruncat pe o grAmadA de gunol, neavind nimic pe
sine, in afarA de vesmintul de pInzA cel de desupt pinA la genunchi. 51 vAzindu-se astfel, Isi zise: Ce este aceasta? Oare este vis? $1 se culcA iarAsi ca
341
www.dacoromanica.ro
sa adoarma, si n-a putut adormi pIna In zori. Si rasarind soarele si fiind ziva,
oameni intrind si iesind din cetate, toti priveau la el si nu-i ziceau de loc:
De ce sezi aici?" etc. Iar el se uita Incoace si Incolo si, gindind in sine,
zicea: O, minune I Daca as fi fost rege, nu m-ar fi cautat unde shit? Iar
daca am fost rege In vis, cum de nimeni nu ma recunoaste aici?" Si &idea:
Cine este rege In aceasta cetate ?" si li era rusine sa intrebe pe cineva,
si se &idea sa mearga Intr-o parte sau alta, dar ii era rusine din pricina
goliciunii, cad era doar In camas, si-si zise : Voi sedea aici pin voi vedea
a luat Neagoe din Palea) sint indicii destul de dare c'd a cunoscut
i apocriful despre Lemnul
www.dacoromanica.ro
C a p it o lul IX, Cuvint pentru judecatd, Imbina din nou o conceptie personal& asupra dreptatii, cu sfaturi practice despre modul
r. 30-301 r. 20, ed. Minerva), iar altul (p. 301, r. 20 Bi pIna la sfirBit)
In capitolul X apare
Bi
Alexandru explica lui Aristotel cum a cucerit lumea prin generozitate." Dupa cum se poate vedea, comparInd textul cu versiunea
343
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA
(Ed. Novacovici, p. 35)
G. MIbSiI
4To
8ew 12,1-4
EleHApf, Ck fITO
3OPHTH MOMIT?
ICH 11101MHHAA?
AIKC4UAPI
4sieoeo4st.
fipucToTeme
ICH
110rk4HAL
Ault:
npa.
TU CL PAHonpocrpiaTiets,
11114111 nork-
11oMiN4i
Hf
Cla-
*IAoCo*
lO
Distinctia pe care o face Neagoe intre slugi i ofteni ne aratti urnpede c intregul capitol este dedicat grijii voievodului pentru doud
categorii de devotati: osta,sii pltii i slugile domneti. Importanta
este tjii diferenta din titlu fag de titlul izvorului. Simeon In slavonete avea nu moil ci snroomosii corespunzind grecescului
www.dacoromanica.ro
odihnire
nire, ci fiecaruia dupa fapta sa; dupa cum Ii este fiecaruia slujba, asa sa
aiba si mild.
. . . Jana daca fli va ramine din venitul otirii, acel venit nu este agonisit de tine, ci l-ai luat de la tara ta si de la oamenii saraci ai tai, pe care
i-a dat Dumnezeu sub mina ta. De aceea iarAi socotete l orinduieste tara
ta, !nett sA faci ca i aceia sa aiba dreptate i linile i pace (nom) In zilele
tale. Cad In aceste zile din urma, la care am ajuns noi, oamenii nu prea
asculta cuvint bun si dulce, ci Intotdeauna doresc avere desarta, InselAtoare.
De aceea, precum iei averea de la oamenii tarii asa se cuvine sa le-o I dai
ca sa le fad pace (nokoa)."
de un roman.
tottf
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
0 a celui romnesc
corespunzAtor.
NOTE
1
din material mai mult de ordin religios, altul din InvalAturi i sfaturi cu caracter
politic" (N. Cartojan, 1st. lit. rout. vechi vol. I, p. 42). Vom gAsi pasaje care exclud
pe un calugar ca autor, dar voin gasi l pasaje, mai multe chiar, care nu pot ie.,si
declt din pana unui monah" scria Dan Simonescu In Istoria literaturii romdne
din secolul XVI, Iai, 1942-1943, Curs litografiat, p. 113. Observatie Intrutotul
verificata de text, unde 18 pagini din editia recenta sint Imprumutate ad litteram
din Umilinfa lui Simeon Mofaahull
3 0 icoand pujin cunoscutd din secolut al XV I-lea ;i problema pronaosului
bisericii mdndstirii Argeplui, In Sludiii cercetdri de istoria artei. Seria arta plastick
www.dacoromanica.ro
strdpungind cu lancea trupul unul dusman doborlt sub plcioarele calulul sail.
Este evident deci ea hieraticul si dinamicul n-au aparut doar IntImplator In cele
doua reprezentari, ci ca ele constituie modalitati de expresie pe deplin stapinite
de cAtre zugrav, si anume In asa masura, Inch cu ajutorul lor el a voit sl a remit
sAll accentueze mesajul ... Icoana de care ne-am ocupat apare ca o Hustrare a
chipului de a privi lumea al vremil si a felului In care era conceputa menirea voievodului, pe deplin corespunzatoare celor ce se desprind din Intreaga politica a lui
Neagoe, ca si din paginile Invdfdturilor" (E. Lazarescu, art. cit., p. 199).
6 F. Engels, Rdzboiut fdrdnesc german, ed. a HI-a, Bucuresti, 1958, p. 49.
9 Vezi Antonie Plamadeala, Cuprinsul teologic al Inudfdturilor tut Neagoe
www.dacoromanica.ro
continuare prescurtarea K.
" Rostul cercetArii noastre fiind de a urmari raportul dintre texte, nu stain
sA lAmurim anacronismele i legendele din panegiricul lui Eftimie. Pentru datele
istorice reale se poate consulta A. A. Vasiliev, Histoire de l'Empire byzantin, vol. 1,
Paris, 1932, p. 53. Acolo i bibliografie specialA. Legenda prinderii de catre persi
se va fi nAscut din faptul cA inainte de a fi ImpArat, Constantin a stat In Asia Mica,
litt dimly in 6 ptyac Kcovatavtivoc 6rt vuatat, Kat Oe,aii va cpirm va Ten/
Kat decay xatii3 va nepamj arc' keipa tO
tpouoitrov, va xont tO yecOpt, va avtyt1 peaa etc .P5v notapbv. 'A3.1: 6 Oe6c
6 pew/Wiwi:wog, 67ro6 yupget tO xax6v 'sr* ExeIvov 6no0 tO idtpvet, :cat
meth huh, Toil Woo Acti316 Aaxicov thpute Kai avtaxawev co5t6v, xat lanecarat etc 1:16(lpov 6v elpyacsato. Mete' fittkpac txavag, cbaav Eapttav r)v
Seutapav copal/ etc To5v itaettov, litoXiariae aeyeatoc. K at tteta Vic limit/az;
ToO Ova 'Kat Suvaget ToO ttaiou Etaupoil, Avudifhl TO CPOUCIrettov TOO Matevtiou.
Kat TOcroc tp6l3K Encrev etc 76v Mativuov, Ott thpttime va (pOn (bra TO yeopt
TO texagv6v Onot liccatev, Kat Lulatata 6n60 T6y et6TXmaev 6 Oe6g xai Bev
ilteupe ito0 67cayLvet. Kai 66 geovov a6t6g Onilyev etc TO yecOpet kayo, oil
'Kat daot xcalot Ex ToO Toucriftrow Kai napeu0Og Oeo6 ex8ix1icret, geidan
TO epOpt kayo, xat enviri 6 etcrefleatatoc Matevrtog, xat 45aot Acrav get'
ctOto0. IatA i vechea traducere romAneascA a acestui text, In hronograful
de tipul Danovici" al c6rui manuscris cel mai vechi este (dui:at Iulian stefAnescu), ms. romAnesc nr. 3517 B.A.R.: iarA spurcatul Maxentie au InvAlat
de au fAcut un podu prostu i slabu peste apa Tiverului, care trece pre lingA
350
www.dacoromanica.ro
Kai War-pay crTok TEXVItvt0.4, wok 8e AXXouc 86o E43a4v etc To acatMot Tao eatryou, e7r00 ticapakixeue & v& 7t1pcoO f ypagni ToO nporpirrou
&nob azycv: -Ay tti fintpq excivu EcrTat TO Ira TM? xcatvbv ToO Immo droll
Kopko Ilavtoxpatopt. Traducerea veche romilneasce, din ms. 3517, lila 194
recto:"... lare impdratul dace au luat acle svinte cue a svintei cruci au pus doao
In corona cea de'mperetie ce o purta In cap, direptu nainte direptu frunte,
Intre doao diamanduri marl ce au fost luminIndu ca soarele In capul imperatului, ce era mai alse dentr-alte pietri scumpe ce era In corona Imperatului.
bre alte doao cue le-au pus la friul calului denainte In frunte. 5i chid au fostu
Inceleclndu Imperatul, atunce au fost si puindu frlul cu acle cue in capul
calului. 51 se implu acolea cuvintul cel de prorocie cind au zis prorocul Isaiia :
Intru ziva ceia hi-va frlul calului seu svint Dumnezeului a toate tinerea".
20 Vezi, pentru acest nume, D. Russo, Studii istorice greco-ronufine, torn. II,
p. 594 care arata cd Viza este, de fapt, numele celui ce a Inteineiat cetatea.
91 Cf. In legriture cu aceasta 5t. Stefanescu, Cu privire la oglindirea rascoalei
condusd de Gh. Doja pi a urmdrilor ei In gindirea social-politica a vremii, In Studii,
www.dacoromanica.ro
23 Arn: folosit pentru confruntere ms. slay 132 B.A.R., din sec. XV.
Recent prof. G. MihAllA, folosind nil: alt manuscris, 158 B.A.R., a constatat
pentru ca, apoi, cap. X sA fie cuvint al 21-lea", cap. XI, cuvint al 24-lea" 0
In sfirsit, cap. XIII, slova 29". Secretul acestei numerotAri capricioase poate fi
insA usor descoperit: dupA modelul pareneticii bizantine, care circula pe la jumAtatea sec. al XVII-lea In versiuni slavone 0 chiar romanesti (Agapet, Vasile Macedoneanu), pareneticA ce folosea genul aforismelor dezvoltate numite impactui
(capete"; jpe slavoneste ruse pl. rsmseSakt), traducatorul a incercat sa
imparta lnveildturile in astfel de capete", marclnd in felul acesta succesiunea ideilor
principale. El n-a fragmentat textul insu0, clIndu-i o altA titulaturA, ci 1-a lAsat
intact, ca 0 titlurile initiale. Dar i-a adAugat aceastA numerotare, fie marginalA,
fie in titlurile ori subtitlurile capitolelor. Cite un capitol a fost, in felul acesta,
ImpArtit in mai multe seevente sau slove" (de la slavonul cnoso, traducind pe
grecesul My%) si astfel a apArut o numerotare interioarA, care e usor de descoperit
si urmArit. Am pdstrat-o 0 In editia noastrA. Ea ne ajutA sA tragem concluzia cA
textul din ms. 109, Cluj, 0 3488, B.A.R., pAstreazA pe de o parte, cu fidelitate,
652
www.dacoromanica.ro
sc' Retusurile aduse exegezei noastre anterioare datoreaza mult lui Paul
Anghel. Vezi si contributia lui Manole Neagoe, Neagoe Basarab, pag. 118 sq.
31 Din izvoarele celor 13 capitole au fost identificate de M. Gaster: Varlaam
f i Ioctsaf, Fiziologul; de Russo: 1. 0 omilie a lui Ioan Hrisostom, 2. Ornilia lui
Efrem Sirul, 3. Extrasul din Scara lui Ioan Scararul, 4. Umilinta lui Simeon Monahul, 5. Alexandria; de St. Romanski: versiunea slavona a Umilintei; de
N. Draganu: Catehezd la Sf. Paste ; de autorul cartil de fata, cele 4 izvoare
mentionate In titlu.
32 Traducatorul roman, ajungInd la capitolul XI, nu a copiat textul ce-1
mai tradusese o data la cap. I, ci a dat o noua traducere, !mit posedam doua variante,
usor deosebite, ale aceluiasi text. E o dovada clara ca nu a fost adaugat in versiunea
INVATATURILE
trad. V. Grecu
sta este socotita In fata lui Dumnezeu ca un strop de apd ce cade din
strecgind jos.
VERSIUNEA ROMANEASCA
" Oraison funebre de Basile I, par son fils Lion VI le Sage, edite avec intro-
Christiana, vol. XXVI, 1, nr. 77, apriie 1932. Vezi si N. Adontz, La pollee historigue de l'oraison funebre de Basile I, par son fils Leon .VI le Sage, in Byzantion
Neagoe Basarab
353
c. 679
www.dacoromanica.ro
(cuvIntarea funebrA a lui Toader din Felclru pentru jupineasa lui PAtrapcu
Ciogolea).
note In alte manuscrise grecepti, In alt context, nu imediat ling a parpelui. Cornbinarea lor, aici, este deci opera autorului Invdfdturilor.
39 Cf. G. Polivka, Zur Geschichte des Physiologus in den slavischen Literaturen, In Archio fur slavische Philologie, tom. XIV, 1891 p. 374-404, Stoian Novakovic, Physiologus. GA080 o sap& ropapah H All-Nun., In Starine, XI, 1878, 1).
181-203; M. Gaster, II Physiologus rumeno, in Archivo glottologico italiano, vol.
X, 1886, p. 273-304; Margareta Mociornitii, Traduceri romdnegi din Fiziolog", In Cercetdri literare, I, 1934, p. 83-101.
40 late un text cheie pentru modul cum predicA" Invdfdturile fuga de
lume." Este evident cA nu unor calugari li se adresa aceste cuvinte, ell soli, semi,
aur pi argint.
41 Nu am reupit se ne lAmurim cu privire la aceasta nici din lucrarea lui St.
A. Ghecev, Kam eanpoca 3a CilaBliliCKIlfi CPU31101100, Sofia, 1938.
www.dacoromanica.ro
Imparatilor bizantini Invdfdturite sale care hal su Teodosie. Acest nume nul
se Intilneste la nici un domn roman, e luat dupd moda bizantina, el aminteste
numele lui Teodosie cel Mare, imparatul Bizantului, pe care si 1-a ales de model.
Invataturile lui Neagoe sint cea mai stralucita opera literara a lumii slavone, din
Intreg secolul al XVI-lea. Cartea e in mare parte o compilatie a scrierilor filozofice
religioase din acea epoca, dar aceasta opera cuprinde prti originale care tradeaza
un stralucit talent literar. (...) In aceeasi vreme traieste-n apus Nicolo Machiavelli, secretarul Florentei care scrie II principe, In care dd sfaturi printilor din
vremea sa cum sa se poarte. Iat dou carp din aceeasi epoca care trateaza acelasi
subiect i ce deosebiref Machiavelli ia de model pe Caesar Borgia, omul far morala
si
www.dacoromanica.ro
tot sufletul si toatd truda lui, va duce de-alungul veacurior prin graiul minunat
al artei, faima i renumele cclui mai mare artist si scriitor care-a sezut vreodatA
pe tronul Tarilor Romdne" (p. 19-23).
Mano le Neag o7e exclude Ina orice apropiere Intre, cele cloud scrieri: S-a
f Acut uneori apropierea Intre Neagoe si Machiavelli. In afara faptului cd au trdit
amlndoi In acelasi timp, gindirea lor este Insd diametral opusd. In timp ce Machiavelli manifestd un dispre l. total fatd de om, recomandlnd principelui sd exploateze
sentimentele acestuia de cupiditate, de fried, sd nu-si tind, de exemplu, cuvintul dat,
Neagoe porneste de la principiul cd tot darul cel desdvirsit pogoard de sus de la tatAl,
pests Imparat, peste domn, peste preot, peste tot omul carele este al lui Dumnezeu".
Spre deosebire de Machiavelli i ceea ce constituie o trAsAturd esentiald a conceptici lui Neagoe despre domnie este Increderea pe care o are el In om i Intelepciunea
omeneasca. Diferenta dintre ei marcheazd stirsitul i Inceputul unei lumi. Neagoe
se leagd de trecut, prin idealul salt de umanitate, chiar dacd la baza acestui ideal
std etica crestind, in ,timp ce Machiavelli teoretizeazd idealul unei lumi care Incepea
sl se afirme si care subordoneazd totul si In special sufletul omului, ratiunii de stat
www.dacoromanica.ro
1969, unde cel care aminteste aceasta maxima a lui Max Weber adauga:
Pentru mine, politicianul este inainte de toate un orn care cunoaste arta
posibilului".
51 Studii qi critice, p. 15.
52 Carfile populare In literatura romdneascd, vol. I, Bucureti, 1963, P. 38,
si Stoian Novakovic lIodnoerrso o linoceniApo Remocomti 8 CT4Pili coakesoj KHHHC9H0C1'I1 t
p, 55.
53 In cap. XII, rugAciunea compusd de Neagoe cdtre Hristos are aceste
cuvinte: Pentru Adam al luat piroane prin palme si cind te Impunserd cu sulita
prin coaste, Doamne, atunci igird singe oi apd si sd botezd capul lui Adam" (ed.
cit., pag. 320, r. 38-40). Legenda asezdrii crucil deasupra craniului lui Adam i
a spaldrii acestuia de cAtre singele ce a curs din rAnile lui Isus rAstignit, este specified acestui apocrif (cf. N. Cartojan, Clirfile populare fri literatura romdneascd,
vol. I, pag. 123). In cap. I gdsim i un pasaj care nu poate fi decit o aluzie la descrie-
rea iadului din celebrul apocrif al caldtoriei Maicii Domnulul la iad (vezi ed. cit.
p. 218, r. 8-17).
II De altfel, tema generozitAtii domnesti este nelipsitA din scrierile parenetice bizantine. Un intins capitol din sfaturile lui Nichifor Vlemidis cdtre lmpAratul
Teodor II Lascaris (1254-1258) combate avariatia stdpinitorilor (Migne, P. G. 142,
col. 625-630), temd asupra careia insistd i Neagoe, dar in mod original.
www.dacoromanica.ro
judecata dreaptd, al treilea cu mina Intinsd, cdci n-am strins avutie, ci am miluit
slugile i ostenii. lar ei, pentru mila cu care i-am miluit nu si-au crutat viata Inaintea mea. De aceea am biruit lumea toat. i birui aid cu cuvintul Imparatul
Alexandru pe Aristotel filozoful. i zise filozoful Insusi cd cu aceste trei lucruri
un om poate sd biruiascd lumea" (p. 400).
57 In rdspunsul la interventia noastr din cadrul Congresului de studil
bizantine de la Bucuresti, rdspuns pe care 11 reproducem integral In traducere
romneascd, In anexa lucrdrii, L. Vranoussis vedea In HOROH 0 traducere gresita
el va lua de la datornici si-i va fi aceia de odihnd" (ed. cit. p. 301 r. 28-29); ...
OPHET6 EACAE(T) tler Al11,HCHHHI, H Warkiper HOROH (G. Mihdild
Doud fragrnente inedite. . . p. 369 si Ms. 312 B A R f. 181 v). In originalul lui Simeon:
&ran TfA geraOacrat 'Mg otKovopiac Sex0h" Rap& raw 6(pEavraw Kai
eibphact etv(Irraucrw (Katanyxis, p. 136).
55 them so OaAOCTH H/HI Hi ripenumiT cAl Ha HiaaOCT (Nu existil bucurie pe lunie
eptnowiaTois crpoaTencT84
care sd nu se schimbe In jale) Alexandria, ed. Botvinic, Lurie, Tvorogov, Leningrad, 1965, pag. 9; Cum s zice: nu iaste bucurie sd nu se schirube cu jale" Cartile populare in literatura romlineascd, I, ed. D. Simonescu p. 39. Invdtdturile,
cap. XI: Ca sa tii, faul meu, cd asa iaste rindul i obiceaiul lumii acestia,
toatd veselia i bucuria ei nu poate sd fie Intr-alt chip pind nu se umple cu jale"
(.ed cit., p. 308, r. 34-35). Dar Neagoe adaugd de la el: Asijderea i jalea se
umple cu veselie si bucurie".
"
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
I EDITIILE VERSIUNII
ROMANETI
TRADITIA MANUSCRISA
De nenumarate ori, In discutiile despre paternitatea Invdfdturilor lui Neagoe Basarab, despre modul cum s-a pastrat i a evoluat textul lor, despre raportul Intre versiuni, s-au facut referinte
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
in cap. I
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Tarn Romanesti. Un literator care ar tipari aceste &ma manuscripturi foarte mult ar ajuta istoria Tarii Romanesti".
Antohi Sion a daruit manuscrisul Eforiei Scoalelor din Tara
Romneasca inainte de 1841, cind Kogalniceanu anunt existenta
manuscrisului la Bucuresti.
Cum pe fiecare pagina exista. 0 stampila Colegiului National
care vorbea Balcescu si din care a citat. Este insa absolut sigur ca.
nu dintr-insul provin citatele lui Blcescu, ci dintr-o varianta
prelucrat de care va fi vorba, deci din alt manuscris.
Tipdrit la 1843 de Ioan Eclisiarhul, manuscrisul a intrat ulterior in posesia Bibliotecii Centrale din Bucuresti, de unde 1-a folosit
B. P. Hasdeu in 1865. Dupa aceasta data a disparut (prima mentiune despre disparitia lui este din 1.879), spre a fi semnalat abia
in 1932 in Biblioteca Centrala din Blaj, de catre prof. Alexandru
www.dacoromanica.ro
Viap lui Nifon (f. 207-227), ambele fdr sfir0t. Lipsesc din acest
manuscris cloud file, una intre f. 82 0 83 ale actualei numerotAri
care apartine Bibliotecii, continind sfir0tu1 pdrtii intli 0 Inceputul pdrtii a doua, cealaltd intre filele 1.30 0 131. Lipsurile nu
apar in actuala numerotare.
Dateazd, dupd scris 0 dupd. filigran, din prima jumAtate a
sec. XVIII (filigranul ciorchine de struguri surmontat de o coroanA,
www.dacoromanica.ro
Ms. In chestiune e plin de stersAturi, adAugiri, note marginale, hIrtioare volante etc., si tocmai aceste lucruri ne ridicd perdeaua si ne lasd
sd aruncdm o ochire In atelierul prelucrAtorului si sd-i urmArim procedeurile.
PrelucrAtorul In chestiune (un anonim din sec. al XVIII-lea) intrebuinteazA
in morznint I
www.dacoromanica.ro
Sfirsitul cu ajutoriul lui Dumnezeu al cbrtii acestiia carea se chiamA greceste MELISA, iar romAneste ALBINA, cA precum infloresc cimpi cu tot
fliul de flori, asa i albinele cukg dintr-lnsele multe fliuri de dulceturi,
string si adunA roadA dulce in stupina cea pAminteascA. AsadarA i cei ce
vor ceti la aceastA sfintA carte plinA de trandafiri infloriji vor culege roada
duhovniceascA. Pentru c aceastA carte Albino carea sA aflA rumanste acurn
la sfinta mAnAstire a Cozii, In Tara RomAneascA si la alte sfinte mAnAstiri
www.dacoromanica.ro
sealA yeti afla, lndreptati si ertati pre mine pAcAtosul mai sus numitul
ca i voi sa aflati ertare de la lesne ertAtorul Dumnezeu."
scris, actualmente 1062, B.A.R., fost Gaster, nr. 1, descris amanuntit in Catalogul manuscriselor romilnefti, vol. IV, 1967, p. 9-11,
www.dacoromanica.ro
S-au scris la leatul 1727, mai 1.4 dni, de Radul, logofetel de divan".
Din InsemnArile fAcute de diferiti posesori rezult cd in 1811 era
la Gherasim arhimandrit sin Matei Arban, Minnie", care In 1818
de consideratii personale ale copistului, dar in spiritul Invdraturilor. Partea a doua este redusa la 5 capitole, i anume: 1. In ce
chip I.,si vor cinsti boierii (care continuA cu cap. VI din editia noastrA,
. . .
www.dacoromanica.ro
iegte un final care rezumA ideile laice din capitolele XI, XII gi
XIII, capitole de asemeni de continut preponderent religios, elimMind restul.
Directia principal In care se exercit efortul de comprimare
(f. 101 v-103 r), Cuvintul lui Neagoe vv. cdtre cloud slugi ale sale
consecinVA, mult prescurtat, degi mai intins decit in ms. lui Radu
logofetel. Capitolele V gi VI nu au titluri, ci se copiazg In continuarea capitolului IV, marcindu-se doar prin initiale rogii inceputul
fiecaruia (f. 51 v-52 v gi 52 v-53 v). Toate intinsele Imprumuturi
din Simeon Monahul sint contrase on eliminate cu totul. Firegte,
Neagoe Basarab
c. 679
569
www.dacoromanica.ro
Ms. 3402, acela0 format, nedatat, are 21 file i contine inceputul Jnvddturilor, pinA la comentariul la pAcatul lui Solomon
(ed. noastra, p. 154). Nu prezintd, ca i celelalte douA, nici o importaritA pentru editia criticA a Invdfdturilor.
neascA Io[an] Serban Voevod, i mitropolit chir Theodosie. Noem[vrie] 4 dni, v. tecenie leta 7191 (1682). Si o am dat sfintei manAstiri
370
www.dacoromanica.ro
Bucuresti,
1843. Invhthturile s-au tiphrit intlia oarh in romneste la Bucuresti, in tipografia Colegiului Sfintul Sava", sub auspiciile Eforici
Scoalelor si avind titlul: lnvdtdturile bunului f i credinciosului
domn al Tdrii Romdnegi Neagoe .Basarab Vvd. cdtre fiul sdu Teo-
tarul Antonie Sion din Moldova, s-a tipdrit cu cheltuiala din Casa
$coalelor, spre a se obsti moralele si religioasele sentimente ce a avut acest
print. Acest manuscris este adeverit la fiecare foaie cu pecetea lui Stefan
Cantacuzino domn al Tarii RomAnesti."
371
www.dacoromanica.ro
Editia mai avea mentiunea: Indreptat de sfintia-sa Orintele Ioan Eclisiarhul curtii". Un frumos portret al lui Neagoe o
Insotea.
Cu exceptia faptului CA mentiunea despre Indreptarea" textului nu apare in prefat, ci la mijlocul paginii urmAtoare, ceea ce
spune Hasdeu este adevArat. Chiar dacA sub raportul continutului
schimbArile nu sint catastrof ale, modul In care editorul i-a permis
sa schimbe, &A inverseze i sal altereze fonetic cuvintele fac editia
inutilizabild. Cu toate acestea, ea a fost i a ramas, pinA in 1970,
singura editie integral a versiunii romneti.
www.dacoromanica.ro
1888.
coi4inutul ms. 464, fiind astfel prima edit,ie a celor doug invgidturi
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
N. Iorga, VAlenii-de-Munte, Editura societAtii Neamul romAnese", 1910. Dup cum ne avertizeaz in prefatA, editorul nu s-a
adresat manuscriselor, ci a reprodus cu litere latine edith lui
Joan Eclisiarhul. Dar pretutindeni s-a preracut ortografia veacului
al XVII-lea in cea de astzi; fdrA aceasta, lucrarea n-ar fi putut
sa" aib rAspindirea la care, in aceast nou 5. form5, rivnete" (p. VIII)
de Pisaniile m'Anastirii Argeului. In sfirit, textul rAzlet,, care conine pildele lui Solomon, a primit pomposul titlu de Incheiere.
www.dacoromanica.ro
fost adunate, sub titlul general Intiia mare carte a culturii romanecti", in volumul Neagoe Basarab. La 460 de ani de la urcarea
sa pe tronul Tarii Romtinecti, alcatuit de Societatea culturala
NOTE
1 Mircea Avram, Cartea romneascd manuscris, Sibiu, 1970, P. 39-40
2 Semnalat prima data de Aurora Dies, In Repertoriut manuscriselor de cronici
interne sec. XV-XV III, intocmit de I. Craciun si A. Ilies, Bucuresti, 1963, p. 147.
3 P. Teodor, Doud manuscrise copiale pentru biblioteca lui .5tefan Cantacuzino
in Anuarul Institutului de istorie din Cluj, V, 1962, p. 229-232.
www.dacoromanica.ro
3 0. Iliescu, Ctnd au lost traduse In romdngte Invaldturite" lui Neagoe Rasarab T, in Arges, nr. 10 (17), 1967, p. 6-7. Dar nu se ocupA si de mangtr, definit
In dictionarul lui Candrea-Densusianu cea mai micA moneda de araml turceascr.
7 Virgil CAndea, L'humanisme d' Udriste Nasturel et l'agonie des lettres slavonnes
en Valachie, in Revue des etudes sud-est europeennes, VI, 1968, nr. 2, p. 238-287.
www.dacoromanica.ro
ANEXA I
LEANDROS VRANOUSSIS
fdcute in Grecia cu privire la istoria evului mediu romanesc, ingaduie sa se prevada bogatia materialului documentar ce va sta in
curind la dispozitia specialistilor. Astfel, In arhivele de la Meteora,
am gasit, impreuna cu colegii mei de la Centrul de cercetari medievale si neoelenice din Atena, mai mult de 200 documente romanesti dintre care unele redactate in slavoneste , conservate in
original, copii sau traduceri. Merit s fie subliniat faptul ca numai
patru sau cinci documente au fost cunoscute anterior, flind editate dupa copii in colectia Documente privind istoria Romaniei a Academiei R. S. Romania. Cea mai mare parte din totalul
actelor descoperite privesc stapinirile din Tara Romaneasca ale
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Basarab s-a adresat de mai multe ori Marelui Retor" al Patriarhiei din Constantinopol, cerindu-i o data un tratat asupra unor
probleme teologice, alta data o oratie funebra pe care voievodul
voia s-o rosteasca la reinhumarea ramasitelor pamintesti ale mamei
sale la Curtea de Arge sau, in sfirit, unele invataturi pe care domnul le adresa fiului sail Teodosie .. . illa imi explic de ce fainwasele
Inviirdturi ale lui Neagoe s-au pdstrat In grecepe intr-un manuscris
autograf al lui Manole din Corint (sub. L. Vr.). Marele retor al Patriarhiei nu era un copist ; dimpotriva acest scriitor foarte productiv
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Dar Manole din Corint a avut de mai multe ori 9i. ocazia sa
nisiu, In anul 1508. CItiva ani mai tIrziu, noul domn al Tarii Roma-
In 1514-1515.
In timpul ceremoniilor 9i festivitatilor care au avut loc In
Tara Romaneasca 9i la Muntele Athos, fire9te, a trebuit compusa
684
www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab
C. 679
385
www.dacoromanica.ro
Manuil din Corint era cel ce cuno0ea bine culture populara, bocetele populare romaneti, ci cu totul altul: dna nu Neagoe Basarab,
in orice caz un autor care traia In Romania.
L. Vranoussis : Un Invatat deci. Dar un Invatat nu putea s
cunoasca aceste lucruri i nefiind roman?
1. C. Chicimia Dar exist5. fapte care nu puteau fi cunoscute
lui Manuil din Corint. Noi sintem recunoscatori d-lui Vranoussis
pentru ca a ridicat aceasta chestiune, care se mai poate Inca discute, i poate ca vom ajunge la o concluzie mai tiintifica.
In numele meu va multumesc i v felicit.
L. Vranoussis : i eu v multumesc, la rindul meu, dar sa
raminem fiecare la opiniile noastre.
3. INTERVENTIA LUI DAN ZAMFIRESCU LA ACEEA$I
COMUNICARE, IN CURSUL ACELEIA.5I $EDINTE DIN 12 SEPT. 1971.
Pentru istoricii literaturii romane vechi, ziva de astazi marcheaza un eveniment de importanta exceplionala. Invdtciturile sint
fixate definitiv, printr-o proba materiala decisiva, In primul sfert
386
www.dacoromanica.ro
limbii grecesti". Ele sint matematicd. Iar textele pledeazd contrariul tezei domniei sale.
Vreau sal multumesc aici, in mod public, d-nei Ariadna Camariano-Cioranu si d-lui Nestor Camariano, care mi-au ddruit, zilele
acestea, unicul exemplar existent In RomAnia din cartea Kcadvutg
de Simeon Monahul, exemplar pdstrat In biblioteca rdmasd de la
unchiul lor, Demostene Russo. Am putut, astfel, timp de trei zile
si trei nopti sd confrunt textele, si yin aici cu rezultatele, care nu
sint ale mele, ci ale lui Demostene Russo, care le-a enuntat Inca
de acum 60 de ani.
Textul cdrtii Katanyxis, principalul izvor bizantin care a fost
folosit de Neagoe In patru capitole din Invdtdturi 4 capitole
sint luate integral din Katanyxis, euvint cu cuvint, si integrate in
lnadVituri
textul din Katanyxis nu este cel grecesc, ci este textul
versiunii intermediare slavone, care a fost descoperit de Stoian
Romanski, si care se afld in manuscrisul slay 312 al Bibliotecii
Academiei Romne. Textul slavon scurteazd, deplaseazd pasaje,
rezumd si modified textul grecesc original, dar rdmIne In general
destul de fidel acestui text. Avem deci individualitatea precisd a
textului slavon si a celui grecesc. Iata un capitol: capitolul Despre
judecatd. El este compus din cloud capitole ale textului grecesc:
387
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
anterior in greceste.
D. Zainfiresca : Gdsiti-o
L. Vranoussis : Desigur! Avem timp I De altfel, noi nu posedarn din aceastd Katanyxis o editie bazatd pe toate manuscrisele.
Dacd as avea aici cdrtile mele ti fotocopiile de pe texte, v-Et
389
www.dacoromanica.ro
unde am auzit pomenit numele meu i faptul a am adus o contributie la chestiunea homeria." a Invdleiturilor lui Neagoe. Cu sti-
texte i mrturii despre colaborarea care a fost Intro Manuil Corintios, marele predicator al Patriarhiei din Constantinopol i curtea
lui Radu cel Mare gi curtea lui Neagoe. In cadrul relatiilor gi colaborrii, dovedite cu texte compuse i autografe, dupa cererea lui
Neagoe sau dup cererea lui Radu cel Mare gi Neagoe, in cadrul
acestor rel4ii, cred cal putem pune i InvdViturile lui Neagoe,
care s-au pAstrat In versiunea greacg Intr-un manuscris autograf
al lui Manuil din Corint. Comunicarea mea nu era In special despre
Invaldturile lui Neagoe. De aceea, clnd rn-a Intrebat dl. Zamfirescu, i-am r6spuns c n-am venit cu dovezile, cu pregnirea special ca s discuam aceasta. Avem nevoie de un colocviu special,
cred, i sint obligat i eu 86 lucrez pe texte. Vreau s rog pe stimatul
nostru coleg sA lase o mica fereastr6 deschis pentru ca nu cumva
s6-i aduc un text al unui autor bizantin care n-a fost tradus In
slavonegte i exista In textul lnocipturilor. Atunci, ce face ?**
* Text imprimat pe bandA de magnetofon.
logice pentru ipoteza Vranoussis I $i chiar dacd s-ar gdsi vreodatA un izvor
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANEXA Il
si fArd lege. Pentru aceasta, dad. ati inceput rdzmirita, apoi voi
d-aci inainte sd vd pdziti, si sd. stiti ca eu voi face tara Birsei asa
cd nu i se va cunoaste nici locul. Cad domnia mea stiind cd am
392
www.dacoromanica.ro
nostru prea-milostiv, i afar de aceasta chiar i Intregii Cretinatati. Aa &, atunci cind va fi de nevoie, cu toata puterea noastra
393
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
in 1908, nu au putut folosi cleat manuscrise defectuoase si cuprinzind lipsuri. Pe de altd parte, interpretarea datd. de Zimin ideilor
sit-o (prima dintre scrierile lui indicatd In lista de mai sus este o
prelucrare a relatiei lui Nestor Iskender). Aparitia lui Petru Rares,
Aici si mai departe toate sublinierile care marcheaz similitudinile
395
www.dacoromanica.ro
mai multe din datele pe care le cid in scrierile sale: fcea parte
din nobilimea mica ruseascd din regatul Poloniei, a luat parte,
ca ostas intr-o ceatd. nobiliard, la rdzboiul din Ungaria intre Ferdinand de Habsburg si Ioan Zapolya, Mcind parte din tabdra celui
din urmd care era sustinut de polonezi, de turci si de moldoveni.
Poate in calitate de agent diplomatic a venit in Moldova la curtea
lui Petru Rares, la o data care nu se poate preciza mai de aproape.
temut de toti, in special de nobilimea care are tendinte de far-mitare a autoriatii de stat. Pentru a-si putea exercita autoritatea,
monarhul trebuie sd aiba in mina, in primul rind, armata. Sa nu
ingAduie ca boierii sit aibd cetele lor, sd facd razboaie separate",
deci cere desfiintarea banderiilor nobiliare. E de observat faptul
396
www.dacoromanica.ro
th Peresvetov acordd un loc de frunte problemelor militare in scrierile sale, socotind ca principala temelie a autorittii tarului sta.' In
www.dacoromanica.ro
proprietatii pomestnicilor, in urma acapargrii pgmlnturilor -taraneti libere, creterea jugului iobggiei, care tinde spre legarea definitiva a -taranilor de glie, creterea rentei In bani, creterea clacii
i rezervei feudale. Nobilimea noug (pomestnicii sau dvorenii)
aveau nevoie, pentru a-i consolida pozitiile, atit Impotriva rezistentei taranimii dependente, eft i impotriva vechii nobilimi a
stapinilor de vocine, de sprijinul unei monarhii centralizate, care
si-i apere interesele. In acest chip opera lui Peresvetov reprezintg
ideologia politica 0 sociala a noii nobilimi ruseti.
In eea de a doua lucrare privitoare la Peresvetov (/. S. Peresvetov $i contemporanii sdi), acela0 istoric sovietic largete cadrul
explicatiei originilor ideilor acestui scriitor, cercetInd curentele
sociale 0 politice din Rusia, aa cum se oglindesc in scrierile ref ormitilor rui din veacul al XVI-lea. Acetia stilt, mai Int li aa-
Peresvetov 0 se rezuma la lupta impotriva marii boierimi privilegiate. Cele mai apropiate idei de ale lui Peresvetov sint acelea ale
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
mat de izvoare. Mai irnportanta decit problema datei exacte a ederii lui Peresvetov in Moldova, fapt despre care nu se mai indoiete
azi nimeni, este aceea a motivului pentru care scriitorul rus a pus
in gura domnului contemporan al acestei tari ideile sale despre necesitatea formarii unui stat centralizat In Rusia. Este eVident ca vorbele atribuite lui Petru Rare de catre Peresvetov sint in realitate
exprimarea ideilor lui proprii. Ca lucrurile stau in realitate aa se
vede 0 din faptul ca aceleai idei, expuse aproape in aceeai forma,
se regasesc i In alte lucrari ale lui Peresvetov (Spunerea despre
cdr(i, Povestirea despre sultanul Mahomet etc.) atribuite miltanului
turcesc sau unor filosofi i carturari, In crtile inteleptilor". Feno-
menul literar este cunoscut: un autor mai mult sau mai putin
obscur, dorind sa fie ascultat, cautind ca operele sale sa capete
autoritate la cirmuitorii statelor le atribuie unui suveran cu mare
faima ; astfel, tot in veacul al XVI-lea, In Spania, Antonio de Guevara in scrierea sa Horologium principum (Ceasornicul domnilor,
1529) atribuie Imparatului Marcus Aurelius sfaturile date de dinsul
In secolul al XVI-lea, acestui domn care lasase dupd sine o reputatie de intelepciune i evlavie.
Daca paternitatea lui Peresvetov asupra cugetarilor politice
cuprinse in jalbele i pamfletele sale nu mai ridica nici o indoiala
iar studiul invalatului istoric sovietic Intarete aceasta convingere, dovedind ca ele fac parte din curentul reformist din Rusia
0 nu sint decit imprumutate din tali straine, totui ran-line intrebarea: de ce acest scriitor a ales dintre suveranii contemporani
tocmai pe Petru Rare ca purtator de cuvint al doctrinei statului
feudal centralizat i al luptei impotriva vechii aristocratii ruseti ?
A. A. Zimin subliniaza cu dreptate ca Petru Rare a fost un domni-
arata in adevar ca un stapinitor care a luptat pentru formarea statului centralizat domnesc In Moldova, bineinteles in opozitie cu
marea boierime privilegiata i stapina pe moii, bucurindu-se de
imunitate. Aceasta politica era motenita de la Stefan cel Mare,
4C0
www.dacoromanica.ro
dova scurt timp dupa moartea lui Petru Rare, evoca amintirea
lasata in taxa de acest domn, in felul urmator: Petru voda, care
a distrus aproape intreaga nobilime si a ales el insusi nobilii noi".6
Trebuie asadar sa considerAm sederea lui Peresvetov la curtea
Neagoe Basarab
c. 679
401
www.dacoromanica.ro
NOTE
1 I S Lurie. Das Problem der ideologischen Hauptrichtungen in der russischen Literatur am Ende des 15, und in der erste Halfe des 16 Jh., in Zeitschrififiir
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Neagoe Basarab" din Curtea de Arges, Bucuresti, Ed. Minerva, 1972. (Pe lingA
www.dacoromanica.ro
BARSANESCU S.S., Pagini nescrise din istoria culturii romdnesti (sec. X XVI),
Bucuresti, 1971, capitolele: Ler fia de patriotism din Invdfdlurile lui Neagoe-
teorie literar a,
Neagoe
Basarab, In
I. 1971.
CARTOJAN N., Istoria literaturii romdne vechi, vol. I, l3ucuresti, 1941, p. 42-45.
CALIN CONSTANTIN, Din nou despre literatura veche, A t ene u, nr. 1, ianuarie
1971.
4C4
www.dacoromanica.ro
CANDEA VIRGIL, Intiia mare carte a culturii romdnesti, Romania lit er a r 5, nr. 3, 14. I. 1971.
CANDEA VIRGIL, Un mare cutter : Neagoe Basarab, Cont emp or anu I,.
nr. 38, din 17. IX. 1971.
CANDEA VIRGIL, Dirt
non
despre
orasului Curtea dc Arges, In Buletinul Monumentelor istor i c e, seria nouO, nr. 1, 1970, p. 65-66.
CIIIIIAIA PAVEL, Considerafii despre falada bisericii lui Neagoe din Curlew
de Arges, In Studii i cercetAri de istoria artei, seria
Arta plasticii, tom. 16, nr. 1, 1969, p. 65-84.
CHIHAIA PAVEL, Invdfdlurile lui Neagoe Basarab, In Luc ea f 5ru 1, nr. 6,
din 6. II. 1971.
CHIHAIA PAVEL, Tot despre lnvdfdlurile lui Neagoe, In Lu c e a f Aru 1, nr. 11
*1
CHITIMIA I.C., Considerafii despre lnvdfdturile lui Neagoe Basarab, In Roman os lav i c a, VIII, 1963, p. 309 339, retipArit In volumul Probleme de bazd ale
literaturii romdne vechi, Bucuresti, 1972, Editura Academiei R.S.R. p.109-144405.
www.dacoromanica.ro
CHITIMIA I. C., 0 noua semnificafie a cullurii din e poca lui Neagoe Basarab,
129.
p. 62-86.
Thud-
fdturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul sau Theodosie", yiata militara,
nr. 10, octombrie 1971, p. 23.
CURTICAPEANU DOINA,Fortuna labilis" din Invdfdturile lui Neagoe Basarab,
tinut la facultatea de litere din Bucuresti in anul scolar 1898 1899. Litografiat de Filip Drugescu, (despre Invdidturi la p. 305-307).
DIMOV LEONID, Elogiul minfii, Arge ;, nr. 3, martie 1971.
DRAGANU N., Doud manuscripte vechi, Codicele Todorescu si Codicele Marlian,
Bucuresti, 1914, p. 17, nota 3.
DUTU ALEXANDRU Le miroir des princes" dans la culture roumaine, in Revue
Arhivele Olteniei).
din Arhivele Olteniei).
FILITTI IOAN C., Craiove$Iii f i rolul lor politic. ConferintA, Craiova 1935 (Extras
FILITTI IOAN C., Despina, princesse de Valachie, fille prsume de Jean Bran-
www.dacoromanica.ro
istorica rornanA,
Neagoe Basarab, extras din Convorbiri literare, nr. 10, 11, 12,
scoasa din Arhivul national sdsesc din Sibiu, In Colurnna lui Traian,
I, 1882, p. 525-527.
IATIMIRSKI A. J., Valasskii Mark Avrelii i ego pouceniia (Un Marc Aureliu
roman si lnvdfaturile sale), in lzvesiiia oideleniia russkogo iazika i slovesnosti
www.dacoromanica.ro
lnvdfdturile lizi Neagoe Vodd ( Basarab) cdtre fiul sdu Teodosie, cu o prefat de
N.
p. 52-58.
IOR GA N., Istoria romdnilor, vol. IV, Cavalerii, Bucuresti, 1937.
I.
serie nowl, Sectiunea III, $tiinte Sociale, tom. VII, anul 1961.
40-50.
LAUDAT I. D., Neagoe Basarab, ilastru cdrturar i mare om politic, Cr onic a,
d e is toria a r tel, seria artA plasticA, tom. 14, 1967, nr. 2, p. 187-199.
LAZARESCU EMIL, Momentul Neagoe In istoria culturii romdnegi, In N. B
La 46 de ani... p. 111-119.
LEMNARU NEDIC, Neagoe Basarab in memoriam, 10. XI. 1971.
LUPA$ IOAN, Istoria romdnilor, editiunea a XV-a, Sibiu, 1944.
MALITA MIRCEA, introducere la Pagini din trecutul diplomafiei romcirwti,
Bucuresti, 1966.
MALITA MIRCEA, Diplomafia. Scoli i inslituf ii, Bucuresti, 1970.
www.dacoromanica.ro
18
p. 102-104.
p. 350-376.
NEGRESCU I. D., Despre lnvaldturile lui Neagoe Basarab, In Bevist a de
pedagogi c, XI, 1962, nr. 7, p. 63-78.
NOIC.A CONSTANTIN, Pentru o altd istorie a glndirii romdnesti. In marginea
Basarab. A props d'une inscription slavonne inedite, In Romanoslav i c a, torn. X, 1964, p. 435-437.
OLTEANU PANDELE, Contribufii la studiul literaturii omilitice In vechile literaturi bulgard i rorndnd, In Rornanoslavica, XIV, Lingvisticd, 1967,
p. 305-356.
409
www.dacoromanica.ro
reunite, impreunA cu un studiu inedit, In volumul Contribulii la istoria culturii romdnesti, Editie IngrijitA de Silvia Panaitescu. PrefatA, note i bibliografie de Dan Zamfirescu, Bucureti, 1971, p. 154-272.
* PAPU ED GAR, Cdrfi fundamentale. Invdfdlurile lui Neagoe Basarab In conteztul
'
I. 1971.
PAPU EDGAR, Din nou despre spiritul znuntean, In Arge , anul VII, 1972,
nr. 2,
PASCU *TEFAN, Umanisrnul ;i cultura romdneascd veche, articolul nr. VII,
Tribun a, nr. 8, din 24. II. 1972, articolul nr. XII, Tribun a, nr. 13,
30 rnartie 1972.
Conte m-
In perioada feudald ( 1400 1780), Bucure$ti, 1964, ed. II, Bucureti, 1970
(despre Neagoe Basarab).
PIRU ALEXANDRU, lrwdfdturile lui Neagoe Basarab, Rom A ilia literar A
nr. 3, 14.1.1971, retipArit In Varia. Preciziuni f i controverse, Ed. Eminescu,
Bucureti, 1972, p. 8-9.
PLAMADEALA ANTONIE, Cuprinsul teologic al Invdidturilor lui Neagoe Basarab,
PLE8IA DAN. Neagoe Basarab. Originea, familia $ i o scurtd privire asupra polilicii Tdrii Romdnesti la Inceputul veacului al XV I-lea In Valachica. Studii
si materiale de istorie si istoria culturli publicate de Muzeul judetean
1930, p. 38-44.
RAU AUREL, Acest Marc-Aurelia . . . principe artist ;i filozof, St eau a, nr. 11,
15 oct. 1971.
410
www.dacoromanica.ro
nie,
Sofia, 1905.
ROMANSKI STOIAN, Mahnreden des Walachischen Wojwoden Neagoe Basarab
SORESCU MARIN,
www.dacoromanica.ro
Via t a
1962, p. 229-232.
TOCILESCU GR., 534 documente istorice slavo-romdne din Tara Romdneascti
si Moldova priviloare la legdturile cu Ardealul. 1346-1603, Bucuresti, 1931.
ginditor militar, In N.B. La 460 de ani
TUCA FLORIAN, Neagoe Basarab
p. 70-75.
TURDEANU EMIL. La littrature bulgare du XIV6 siecle et sa diffusion dans
les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 105-108: Le Pangyrique" et les Conseils"
du prince Neagoe Basarab.
TURDEANU EMIL, Opera patriarhului Eftimie al Tirnovei in Romdnia, E%tras
www.dacoromanica.ro
de creatiile lui Montaigne si Erasmus, considerind-o o capodopera a literaturii universale. La aceastA anchetA mai raspund prof. dr. doe. Al. Piru,
prof. dr. G. MihAilA (In acelasi numar), prof. dr. doc. Dan Simonescu, prof.
dr. doe. Serban Cioculescu, prof. I. D. LAudat (In nr. 4), prof. dr. doc.
Al. Elian si prof. dr. Virgil Candea (In nr. 5).
ZAMFIRESCU DAN, lntliul monument al literaturii romane, studiu introductiv
la editia versiunii romanesti, in Inva t. a turile lui Nca goe Bas arab c At r e f iul sa u Theodosi e, editie Ingrijita In colaborare
cu Florica Moisil.
ZAMFIRESCU DAN, In legatura ea structura Invalaturilor lui Neagoe Basarab,
www.dacoromanica.ro
Les Conseils de Neagod Basarab a son fits Thiodosie occupent une place cen-
est de l'Europe.
www.dacoromanica.ro
Protos * du Mont Athos, a connu de pres Neagoe Basarab et sa cour, ainsi que
les vnements de Valachie. Dans cet ouvrage, l'hagiographie se joint a la chronique
et a l'loge politique do Neagoe Basarab, qualifi de . fondateur de toute la Sainte
qui abrite aujourd'hui encore, a Dionisiou, les reliques de saint Niphon. Plus
tard, en 1520-1521, sans doute sur l'initiative de Neago, Gabriel le Protos allait
rediger son ample ouvrage hagiographique La vie du patriarche Niphon, o sont
evoquees aussi les actions de son disciple, Neagod Basarab.
416
www.dacoromanica.ro
les moines de Bistritya, ainsi que le serbe pante la langue de son pouse
et probablement le neo-grec, Neagod fit des sa jeunesse une carriere de
dignitaire princier, &ant nomme des 1501, A l'ge de 21 ans, posielnic (chambelIan) de Radu le Grand. Le poslelnic avait comme attribution principale tout ce
qui concernail la chambre a coucher du prince, mais aussi celle d'organiser les
audiences des envoys trangers et de servir d'interprete. Neagoe acquit ainsi, A
la cour voivodale, une remarquable experience politique et diplomatique, a un
moment on l'habilet et la diplomatic jouaient un role plus important que celui
des armes dans la sauvegarde de I'Etat valaque. Cela ne l'empcha d'ailleurs pas
d'acquerir, comme tout fils de nobles, une solide formation militaire. Monte sur
le treme en 1512, apres quatre annes de troubles et de luttes politiques conseculives a la mort de Radu le Grand, Neagoe reussit A faire de son regne de 9 ans
seulement une veritable poque dans l'histoire des Roumains, epoque marquee
par la creation d'une tradition politique et culturelle, par la construction du plus
celebre monument religieux de tout le Moycn Age roumain, le monastere d'Arges,
et par la redaction de cc que Ies temps modernes ont denomme sle premier grand
Neagoe Basarab
c. 679
417
www.dacoromanica.ro
sente le premier chef d'oeuvre de l'art oratoire roumain original, un texte d'un
lyrisme tragique unique de son espece dans la littemture europenne du temps.
Elle anil etre integree dans la composition des Conseils. Cependant, le destin
devait s'acharner sur tonic la descedance masculine du volvode. Prince, encore
mineur, quelques mois sculement apr es la moil de son Ore, Theodose fut emmenb
par les Turcs a Constantinople, o ii alla it mourir de la peste en 1522. Son nom
qui aient jamais ete redigees en slavon, l'une des plus amples sinon la plus
ample
et Incontestablement la plus viable litterairement. LA est le paradoxe:
que justement cc peuple de langue neo-latine (le sla von du lire de Neagoe est luimeme model d'aprCs la topique roumaine et plein de sokeismes roumains) ait
cr le chef d'oeuvre de la litterature de langue slavonne, laquelle lui est absolument trangere.
Le manuscrit original ne s'est pas conserve. Des trois copies officielles executees dans la chancellerie princiere, il en existe encore une, mats ce manuseuit,
derit sur du papier italien fabrique en 1518-1519 (les filigranes constituent une
preuve peremptoire a cet gard) et qui se trouve aclu 'Hemet. a la Bibliolheque
"Cyrille et Methode" de Sofia, a souffert au emirs des siecles de terribles mutilations. II n'en reste plus a l'heurc presente que le tiers environ des feuillets. Heureu-
sement, ce tiers comprend les pages les plus importantes de l'oeuvre. Le texte
slavon
moins 13 feuillels qui ne sont entres dans le patrimoine de la Bibliotheque qu'en 1921 a Cie Mile pour la premiere fois a Saint-Petersboum par
418
www.dacoromanica.ro
Pierre Lavrov, en 1904. Cette edition a t reproduite, avec la mise en ordre correcte
des fragments, par P.P. Panaitesco, dans ses Chroniques slavo-roumaines des
XVe XVIe siicles, Bucarest, 1959. Les 13 feuillets ont t edit& rcemment,
leur tour, par G. Miheil (photocopies, transcription et traduction en roumain)
clans "Romanoslavice", XVI, 1967, puis par Damian P. Bogdan (seulement la
transcription et la traduction) dans Revista de istorie i teorie literara" n 1, 1968
Les Conseils de Neagod Basarab sont composes de delix parties: la premiere
un Roumain, tait d'initier peu a peu le jeune prince selon un procede rappelant la Pan tchat antra et qui marque l'originalit de l'oeuvre roumaine par rapport
la littrature parentique byzantine et slave a rideologie chretienne de base
et a la doctrine de la monarchie theocratique de source biblique et byzantine.
Si le preambule (qui utilise un long texte de saint Jean Chrysostome sur
l'excellence de l'homme dans l'univers et sur les consequences de sa chute) difie
Theodose sur la doctrine anthropologique orientale rhomme maitre de la
creation, la dignit de l'homme clans le but de condamner sverement les tyrans
qui font executer leurs sujets sans jugement, les exemples pris clans la Bible, qui
prsentent comme modeles des rois bibliques ideaux ou des actions negatives,
ainsi que la biographie de l'empereur Constantin le Grand, dpeignent l'homme
historique, dans rhypostase du souverain. La derniere partie de ranthologle, forine des extraits des homlies et du clebre roman Baldwin et Joasaph, presente
rhomme face a la tragedie de sa condition de mortel, a la morthievitable qui nivelle tout, du pauvre a rempereur. C'est la premiere 'pis que le theme de rinstabifortuna labilis
est trait dans la littrature roulite des choses humaines
maine. Bien qu'il s'agisse d'un montage de textes extraits de sources byzantines
et slaves, leur agencement en fait une oeuvre nouvelle, homogene, unique en son
genre non seulement en Europe orientale, mais dans toute la littrature pedagogique du temps.
La seconde partie est compose de 13 chapitres distincts. Le premier traite
de themes religieux et moraux concernant directement rducation des citoyens
de Valachie face au fanatisme religieux de la fiodalit islamique ; le deuxieme est
un sermon sur La crainte et ramour de Dieu 8, le premier monument de pens&
419
www.dacoromanica.ro
faire appel a des lments occidentaux, telle la vndration des plaies de JesusChrist (n'oublions pas que, a la date og Neago6 crivait son ouvrage, Targoviste,
la capitale de la Valachie, abritait un monastdre franciscain, Sainte-Marie). Neagoe
est du reste le seul prince roumain qui se soit montre prdoccup6 par l'union des
Eglises catholique et orthodoxe, but dans lequel il a meme dcrit au pape Leon
X (la rponse du pape est publide dans les Documents Hurmuzaki, XI, 3, doc.
224, p. 308).
vel en Italie, qu'un Neago6 Basarab en Roumanie et, quelques dizaines d'annes
plus tard, un Ivan Peresvetov et un Ivan le Terrible en Russie. Neagod analyse
mthodiquement le comportement du prince, indignant les solutions dtailldes
pour les cas essentiels: comment nommer et rvoquer les dignitaires, comment
procder dans les festins, lors de la reception des ambassadeurs, sur le champ de
bataille, etc. Le chapitre VIII, Sur les ambassades et les guerres, est du reste le
premier traitd roumain de diplomatic et d'art militaire, et son contenu est tonnamment moderne.
Quelques-uns de ces chapitres (VII, IX, X, XI) ont etd complts, apres
la srie des conseils politiques, par des textes emprunts tels quels a l'ouvrage
byzantin Kcanvutic Oe Shndon le Moine (ddit en 1843 a Athnes par Palsies
le Hiromoine), dont ceratins chapitres traitent le mme thdme du point de vue
420
www.dacoromanica.ro
de la morale religieuse. Car aussi moderne gull fUt par certains cones de sa pensee,
Neagoe demeure un homme du Moyen Age pour lequel e ce bas monde * n'a
t donne a l'homme qu'en vue de sa preparation au saint ternel.
La seconde partie s'achve par deux chapitres (XI-XII) qui representent son
testament humain et politique, suivies par un dernier chapitre, rdig d'ailleurs
avant les autres, en tant que texte A part, mais qui &ait tout indique comme epilogue
de tout l'ouvrage: Priere au moment de rendre l'dme. Le prince s'imagine sur son
lit de mort, confiant ses conseils a ses successeurs, comme ii savait par ses lectures
qu'avait procede dans les memes circonstances l'empereur Constantin le Grand.
chapitre VI, a etc traduite du slavon en grec byzantin. Cette traduction s'est
conserve sous forme d'un unique manuscrit, qui se trouve au monastere de Dioni-
www.dacoromanica.ro
la redaction originale slavonne. Elle peut done servir, avec les reserves de rigueur
des siecles durant, personne n'a dout de la paternite du voivode qui l'a sign,
vers la fin du XLXe sicle on a commence a mettre en question tant la date de sa
redaction que la personnalite de l'auteur. Les philologues se sont montres sceptiques quant a la datation admise jusque la commencement du XVIe sicle en
raison de la langue bien trop volue pour cette epoque. Mais la dcouverte du
texte original slavon et la certitude que la version roumaine reprsente une traduclion roumaine du XVII5 siecle ont fait disparaltre les raisons de ces doutes. Cependant Theodor Codresco, un historien amateur, editeur de sources, a lance l'ide
que les Conseils de Neagoi Balsam!) renferment une information theologique et
des idies religieuses qui ne s'accordent guere avec un auteur lalque et indiquent
plutlit un homme d'glise. Mais celui qui a repris cette supposition, la transformant
en theorie et faisant du probleme de la paternite des Conseils la question home422
www.dacoromanica.ro
de Krumbacher, tabli en Roumanie apres la fin de ses etudes. Pour Rousso, les
Conseils sont l'oeuvre d'un moine du XVIII siecle qui les a attribus au voivode
pour /eur donner plus de poids. La these de Rousso a ete complte et amplifiee
par P.P. Panaitesco, historien et slaviste notoire, qui a consacre a ce probleme
plusieurs etudes, datant les Conseils tantat du XVIIe, tant6t de la seconde moitie
du XVIe siecle.
Toutefois, en &pit de toute l'erudition et de la verve polmique depensies
par ces deux specialistes, la majorit des savants tant roumains qu'etrangers, ayant
A leur tete N. Iorga et St. Romanski, n'a pas accepte ces theses, qui ont pourtant
fait un assez grand nombre de proselytes. Dans les deux premiers chapitres du
present ouvrage, l'auteur passe au crible les arguments de Rousso et de Panaitesco,
dont il expose le total manque de fondement. Du reste, a l'heure actuelle, apres
que G. Mihaila a etabli que les filigranes du manuscrit slavon de Sofia sont des
annes 1518 et 1519 et que L. Vranoussis a dcouvert dans le ms. 221 de Dionisiou
Le voIvode les a-t-il &zits seul, a-t-11 fait appel a des collaborateurs ou s'est-il
borne a commander l'ouvrage, en donnant simplement certaines indications generales, a quelque erudit roumain ou tranger? Devant deux congres internationaux,
celui d'eludes balkaniques (Athenes, 1970) et celui d'etudes byzantines (Bucarest,
1971), M. Leandros Vranoussis a presente la these selon laquelle les Conseils de
Neagoe Basarab auraient ete rediges en realite par Manuel Corinthios, auquel
Neagoe les aurait commandes, en ne lui donnant que quelques indications sur la
fa con de s'y prendre. Le titre de la communication d'Athenes etait on ne peut
plus categorique a cet gard: Les Conseils altribuis au Prince Neagoi (1612-1821)
el le manuscrit aulographe de leur auleur grec. Ou la question homerique de la !literature slavo-roumaine enfin resolue I Mais les arguments mis en oeuvre sont loin
www.dacoromanica.ro
grecque, qui est la version initiate, rdigee par Manuel Corinthios et traduite
ultrieurement en slavon.
Malheureusement, l'auteur de cette these a neglig de verifier, textes en
main, l'argument essentiel, de fait le seul qui puisse etre pris en consideration: le
troisime. En effet, le premier argument ne prouve rien quant a la paternit des
Conseils. Neagod a entretenu des rapports avec d'autres savants aussi de son temps,
tels que Maxime Triv ilis (connu par la suite sous le nom de Maxirne le Grec en
Russie), qui a &lit des vers grecs en l'honneur de Neagod sur la chAsse de saint
Niphon, ou Gabriel le Protos, l'auteur de la Vie de saint Niphon. Pourquoi ceux-ci
ne seraient-ils pas aussi des auteurs possibles?
Nous admettons en nous basant pour l'instant sur le temoignage des
spcialistes susmentionns, car L. Vranoussis se doit de nous dmontrer personnellement, avec preuves paleographiques et graphologiques a l'appui, l'identit
que les mss. 512 d'Iviron et 221 de Dionisiou ont t emits
des deux critures
de la mettle main. Mais cela ne prouve qu'une chose: que Manuel a copie le texte
du ms. 221, pas mme qu'il en est le traducteur I
Quant au troisime argument, si la version grecque est le texte initial et
la version slavonne une traduction, seul un examen approfondi des deux textes
peut le prouver. Or L. Vranoussis n'a pas dispose, A Athenes, du texte slavon et, a
Bucarest, nous avons pu constater que le savant grec ne connalt pas la langue
slavonne et n'a pas eu recours non plus A un slaviste pour l'aider A faire une
confrontation de textes. Des lors, le rapport qu'il a essaye d'tablir entre les deux
textes, contre l'opinion unanime des specialistes roumains et etrangers, slavistes
et hellnistes de prestige (Lavrov, Iacimirski, Jean Bogdan, Dmosthene Rousso,
sur cette supposition et, aide par son grand ami, le slaviste et helleniste Jean
Bogdan,i1 a confront le texte grec, qu'il avait copie au Mont Athos, avec le texte
slavon Mite par Lavrov, produisant quelques preuves categoriques dont il rsulte
que le texte grec est une traduction du texte slavon (les arguments de Rousso sont
reproduits intgralement dans notre ouvrage, p. 225 228). Lorsque St. Romanski eut
dcouvert dans le ms. 312 de la Bibliotheque de l'Academie Roumaine l'interme424
www.dacoromanica.ro
118 et 121 ; p. 134-135; p. 141-144 et les notes 109 et 110; chap. III, p. 215,
note 7; p. 217-218, note 16). Mais ce qui est encore plus frappant, c'est le
rsultat de la confrontation des textes que Neagoe a puises, sans rien y modifier,
aux sonrces, selon un procede fort en honneur au Moyen Age. Dans tous ces cas,
on est a meme de comparer les sources, dans leur texte grec original, a la forme
que ces passages revtent dans la version grecque de Dionisiou des Conseils.
Si cet ouvrage avait te crit initialement en grec par Manuel Corinthios, ainsi
que l'affirme L. Vranoussis, les sources grecques qu'il utilise tels que l'ampie fragment de l'homlie Eig Telt+ Mcragppocrtv d'Ephrern le Syrien, englobe
www.dacoromanica.ro
tures de style, dues videmment a Manuel . Nous ne possedons pas, pour ce passage,
le texte slavon des Conseils de Neagog Basarab, car il fait partie des feuilets man-
quants. Mais nous pouvons recourir a la version roumaine, qui conserve asses
fidelement l'image du texte slavon. D'autre part, on dispose d'une traduction
slavonne de l'homlie d'Ephrem le Syrien qui est particulierement fidele a l'original grec. Or, si l'on compare le texte de la version roumaine des Conseils A cet
intermdiaire slavon de l'homlie, qui se trouve dans le manuscrit slavon 138 de
la Bibliotheque de l'Acadmie Roumaine, datant du Xve siecle, on constate (v.
pp. 235, 237 et 239) leur identiti absolue. D'o l'on peut dduire que le texte slavon
des Conseils de Neagog, tait, lui aussi, identique A ce texte slavon de l'homlie
d'Ephrem le Syrien, lui-mme calque sur le texte grec de l'dition d'Oxford, 1709.
VoilA done que, tout A coup, le texte de cette homlie, tel qu'il est rendu dans la
version grecque des Conseils conserve au Mont Athos, s'isole des trois autres
textes identicues entre eux: le texte grec, son intermdiaire slavon et sa forme roumaine dans les Conseils de Neago. En echange, les omissions, alterations, additions et stylisations arbitraires de Manuel Corinthios ne se rencontrent dans aucun
de ces trois textes 1 En consequence, on est oblige d'admettre que la version grecque
des Conseils n'a pu etre l'original ayant servi A la version slavonne, car dans ce
cas toutes les modifications dues A Manuel, qui n'existent ni dans le texte grec de
cularits de cette version slavonne sont (ainsi qu'il est dmontre pp. 248-249)
a l'origine des differences entre le texte grec qu'on trouve dans les Conseils et la version grecque du roman ! C'est donc que ce passage a et retraduit, lui aussi, du slavon.
www.dacoromanica.ro
Physiologue pour cette allegorie, que nous avons reproduit (pp. 280-281) d'apres
l'dition de G. Pitra. Or, la comparaison entre ce texte et cette meme allgorie,
telle qu'elle est rendue dans la redaction grecque des Conseils de Neagoi, due
a Manuel Corinthios, rvele qu'ils different du tout au tout, tant en ce qui concerne
de Simeon le Moine, Katrivuttg, utilise par l'autenr des Conseils, dont l'original slavon conserve cette lois-el d'importants fragments. SI l'on compare la
version intermdiaire slavonne de l'ouvrage de Simeon, connue sous le titre de
08mamemal avec le texte slavon conserve des Conseils, on constate qu'il
y a identiti parfaite. Au contraire, la version grecque originale de Karavyttc
ne coincide nullement avec le texte.... grec des Consent:.
Atha de rendre la demonstration encore plus vidente, nous avons pris pour
exemple un texte de Kateivu4K dans lequel Simeon le Moine a copie a son tour un
texte canonique: l'pisode de Judith et d'Holopherne, de la Septuagesime (Judith
12, 11 20, 13, 1-9). Nous avons reprodult dans la premiere colonne le texte de
le Moine, est arrive a toutes les differences de texte que l'on constate entre la
colonne de droite et les deux colonnes antrieures1 En revanche, les differences,
427
www.dacoromanica.ro
D'autres preuves du meme ordre sont fournies par les comparaisons auxquelles donnent lieu deux autres passages (pp. 273-274 et 276-277).
Ainsi que l'on petit voir, l'hypothese Vranoussis n'est que le rsultat de recher-
ches faites, dlibrement, au mpris des ralits textologiques. Nous avons d'ail-
integralement par la version roumaine, ne serait pas le texte original, mats aurait subi au fil des temps nombre d'interpolations, de modifications et d'additions
dues aux copistes. Ces opinions sont, elles aussi, le rsultat d'un examen superfidel des textes. Dans la mesure o Fon peut confronter la version roumaine du
XVIIe sicle au texte original slavon du debut du XVIe siecle, la Kemiere s'avere une
traduction fidele du second, sans modifications et interpolations notables. Quelques
petites additions du traducteur sont facile a dtecter et sans consequence. En ce qui
concerne les deux autres tiers, pour lesquels nous ne disposons pas du texte original
slavon, ii existe neanmoins un element stir de comparaison: les textes des sources.
Etant donne qug Neagoe Basarab a souvent pulse dans les sources sans y modifier
quoi que ce soit, on est a meme de comparer la version roumaine au texte des
sources respectives, On peut, par ce moyen, reconstituer encore presqu'un tiers du
texte stavon manquant (66 pages des 216 que comporte la. version roumaine) et i)
en ressort que la version roumaine est identique au texte slavon des sources.
En rsum done: autant la version slavonne du XVIe siecle, dans la mesure
oet elle s'est conserve, que la version roumaine du XVIIe sicle, qui en est la fidele
428
www.dacoromanica.ro
lement au texte roumain des Conseils pour dmontrer l'identit des textes, un
crit d'Ephrem le Syrien et la relation serbe sur le roi Asa.
Le chapitre VI dcrit les manuscrits de la version roumaine et fait l'historique du texte de celle-ci, qui a subi au XVIIIe siecle une reduction massive, dont
est nee une forme nouvelle d'oil les passages religieux ont t pratiquement
klimines. Une troisime redaction du texte roumain est /e rsultat de la contamination entre cette version abrgee et la traduction initiale.
Le chapitre s'acheve par tine breve description des diffrentes editions de
la version roumaine des Conseils.
L'ouvrage comprend deux annexes. La premiere est rserve exclusivement
A la these de M. L. Vranoussis, reproduite sous forme de l'article publi par celui-ci
dans la revue roumaine Magazin istoric de fvrier 1972. Ce texte est suivi par les
www.dacoromanica.ro
POSTFATA
Ajunsi la sfIrsitul acestei lucrri, care s-a bucurat de o ernotionanta solicitudine din cele mai diverse locuri, ne indeplinim o placuta obligatie exprimindu-ne gratitudinea fata de toti, i In primul rind fata de cei ce au contribuit direct la realizarea ei, citind-o In manuscris ori In corectura i comunicindu-ne pretioase observatii i sugestii de imbunatatire. Tovarasa Ro dic a
R otar u s-a dovedit, din acest punct de vedere, Inca o data, admirabilul
lector de carte si experimentatul editor pe care-1 cunoastem, iar tovarasul
Mina Cantemir a rezolvat pentru noi, cu competenta-i reputata, unele complicate probleme de tehnoredactare.
In mod cu totul deosebit dorim sa consemnam recunostinta pe care o datoram colectivului i conducerF ntreprinderii Poligrafice ,,13 Decembrie 1918",
personal tovarasilor director Teohari Georgescu i inginer sef Elena Tataru,
a caror luminata Intelegere si al caror nobil entuziasm pentru scrisul romnesc
52, r. 3: nomL3astaaa
AlOBHMTH
axstv.
manuscrisului)
Col.
Xayt
143 col. stinga r. 4 sl 14: a.,s,-kme, r. 20:
4(60). Col. dreapta r. 12: gfpc ov r a .
crosete
05tievog
430
www.dacoromanica.ro
[de
De asemenea, rugam sd se completeze bibliografia cu Inca doud titluri apdcute intre timp i prezentind o important& speciald:
artd), aparutd in revista Arges", nr. 12 din decembrie 1972, p.8. Este o contributie fundamentald la definirea umanismului romdnesc si a ethosului
Invdtdturilor, indispensabild oricui vrea sS inteleaga in adincime notiunea de
umanism lomdinesc".
A I. Pi r u, 0 epocd" Insemnald de culturd, fragment din conferinta tinuta
r. 16: 386-389
231 r. 8: 8g
234, col. stinga, punctul 3: AA;
eol. dreapta, r. 10: &so 'rpm:fig
de gezgco.
242 r. 13: 'Et
'AirgX06; r. 8: Epc
258 col. stinga r. 10: lou81.0 (idem
col. dreapta)
col. dreapta r. 7: Arip
www.dacoromanica.ro
p. 234.
266 r. 9:
436 1,6HCF6
ChOPOTHEIHTH CE,
flon Ad4HTE ;
r. 14: HECkINHCALHHOMS ;
r, 15: astrirre; r. 18: pli4,414H16M6 ;
T.
7:
CA63cIAAH
11: t:;
r. 4. de jos: "A
310 col. dr. r. 2: "A
313 col. dr. r. 151 de jos:
Kay
410: r. 10 de jos:1969
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME
Mihailovici,
tar al Rusiei,
86, 172
Alexie,
190
Stefan,
78
100,
102, 180,
www.dacoromanica.ro
433
Bodogae
J, 291, 307
280,
162
24
417
Teodor.
Buda, 43
Ieremia,
D. Cantemir, 90
profesorul
lui
434
www.dacoromanica.ro
360 - 364,
369,
370,
371, 372,
422
33, 39-43,,
66, 74, 82, 85, 86, 87, 95, 113
168,
210,
228,
302 - 306,
126, 144
CApAtinA, Radu, 106
CAptar, logolat, 78
132
161,
172,
176,.
www.dacoromanica.ro
Cretia, Petru, 9
Cront, Gh., 279, 280, 387
Cupsa, I., 136, 185, 406
Curticdpeanu, Doina, 352, 406"
107
Da lila, 256
Damaschin, Petru, 83
Dan, executat de Neagoe, 177
Danciu de Popesti fiul lui Bogdan
Moldoveanu, 111, 165, 177, 182
178
. 162
de la Neagoe, 165
Dani6i6, G., 341
Daniil, profetul, 180, 324
Dante Aligherl, 63
Darius, rege persan, 340
Darrouzds, Jean, 280, 284, 387, 421
David, rege evreu, 41, 72, 298, 299,
306, 341, 351
Neagoe
75, 76,
80, 100,
101, 110,
161
436
www.dacoromanica.ro
mama
lui
Constantin cel
Facon Nina, 74
86, 173
Fotie, patriarh al Constantinopo-
Giurescu
Fura, clucerul,. 78
Constantin
C.,
18,
79,
www.dacoromanica.ro
77,
181,
131,
134,
135
141,
185,
187,
188,
189,
174,
183,
421, 424
Grigore Sinaitul, 83
Guevara, Antonia de, 400
153,
161
177
128, 131
Holban, Maria, 191.
Hrusana, sotia lui Radu Craiovescu
77
loan Albert,
112,
206,
298,
331
-138
www.dacoromanica.ro
N.,
7,
18-26,
32,
34,
155,
200,
170,
219,
173,
280,
178,
339,
180,
354,
Jianu, Stan, 24
iitian din Bucov, nepot de ficA al
lui Vlad Calugdrul, 161
Kondakov, N.P., 75
Kosoi, Teodosie, 398
Krumbacher, Karl, 74, 423
Krupski, castelan polonez, sol la
Neagoe, 130
372
personaj
biblic,
239,
282'
www.dacoromanica.ro
L5zarescu,
Emil,
190,
349, 400
Lecomte de Nouy, 76
Legrand, E., 402
Lemnaru, Nedic, 408
288-389,
ill
Macarie, tipograful, 62
egumen al Bistritei, 76
Macarie, mitropolit al Taril Ronulnesti
In vremea lui Neagoe, 35, 56,
Marga, sotia
Macarie,
lui Marcea
sora
Izvorani, 108
Marodac, regele Babilonului, 72, 101,
301
440
www.dacoromanica.ro
92, 101,
135, 137, 139, 144, 149
357,358,359,375,376,389 408-409
419, 422, 423
Mihailovici, Alexei, tarulRusiei, 86, 172
Nabuhodonosor, 258
Nasturel, Udriste 15, 16, 21, 24,
45, 69, 362
Navuthei, 300
Neaga, sotia lui Pirvu Craiovescu
si marLa lui Neagoe Basarab,
137,
138,
159, 162,
163,
C.,
166
441
www.dacoromanica.ro
Nicetas,
170,
284
al
lui
83
0
Oancea, logoffitul, 177
Oancea, mare postelnic, 177
Oancea de Batiu, 177
Odobescu, Al. 76, 84, 166
Palama, Gnigore, 83
Paleologu, Toma, 384.
Pann, Anton, 17
Petriti de la Tirgovite, 78
Petrov, N., 178
Petru, fiul lui Neagoe Basarab, 23,
31, 34, 35, 49-52, 55, 56, 65, 66,
75, 148, 205, 219, 330, 347, 418, 420
112,
173 -176,
182,
442
www.dacoromanica.ro
191,
410
Popovici, Dimitrie, 18
Procopovici, Al., 18
Radoe, potrivnic al
lui Neagoe,
162
36, 68,
154, 210,
Neagoe, 162
231,
232,
233,
254,
255,
275,
347,
351,
353,
364-365, 369,
Sandu, I.D.,
Sanudo, 132
192,
355-336. 411
www.dacoromanica.ro
Simeon Monahul, autorul cArjii Kalanixis, 32, 37, 38, 43, 46, 68,
71, 95, 96, 102, 110, 122, 128,
147, 181, 182, 183, 199, 210,
427, 428,
Simeon Noul Teo log, 46, 83, 86, 170,
171, 284
Simon Fariseul, 237
400, 415
412
Stoianovi, Ljubomir, 75
Stoicescu, N., 18, 64, 78, 102, 122,
125, 126, 138, 140, 159, 164, 177,
178,
179,
181,
444
www.dacoromanica.ro
183,
184,
186,
Udrea
Urechia, V.A., 18
106, 161
Macedoneanu, 146,
291,
Vasile Lupu, 21
Vasiliev, A.A., 75, 350
VAtAmanu, N., 349, 412
Velica, sotia lui Danciu Craiovescu,
77, 108
337, 399-401
Vladislav, III, 176
Vlad, VintilA de la Slatina, 148,
173
www.dacoromanica.ro
Virtosu, Emil, 77
161
7,
8, 178,
423-428, 429
Vrabie, Gh., 412
Vu1ovi6, Svetozar, 68
X
Xenoton, 179
446
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
CAPITOLUL I
Problema autenticitatii
Demostene Russo pi chestiunea homericd a literaturii romdnefti
Critica argumentelor lui Demostene Russo
Note
CAPITOLUL II
Problema autenticitatii In scrierile lui P.P. Panaitescu
Neagoe Basarab, cultura Fi caracterul sdu
lnvdidturile calre Theodosie Vodd
13
16
32
64
81
87
94
108
114
146
150
169
CAPITOLUL III
Problema autenticitatii lntr-o formula de compromis. Teoria adstraturilor" *i pielucrarilor calugaresti. Adevarata istorie a textului
Invdfdturilor lui Neagoe Basarab
I
II
III
Note
192
192
195
207
214
447
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL IV
220
Merapdpgx.ocrtv)
2. Varlaam si loasaf
3. Fiziologul Pilda $arpelui
4. Umilinta ( Karcivgi;) de Simeon Monahul
5. Note
CAP ITOLUL V
285
348
CAPITOLUL VI
Traditia manusclisA si editiile versiunii lomdnesti
359
A. Tradilia manuscrisd
359
B. Editiile
371
Note
376
ANEXA I
1. Leandros Vranoussis, Texte si documente romdnefli inedite din
Grecia. Gindul f i fapta marelui domn al Tdrii Romdne$ti
2. Interventia profesorului dr. doc. Ion C. Chitimia la comunicarea
d-lui Leandros Vranoussis, dezvoltatd stmbdtd 12 septembrie 1971,
in cadrul lucrArilor celui de al XIV-lea Congres International de
379
din Paris)
3. Interventia lui Dan Zamfirescu la aceeasi comunicare, in cursul
aceleiasi sedinte din 12 septembrie 1971
4. FlAspunsul domnului Leandros Vrana'ussis la interventia anterioard
5. Cuvintul domnului Leandros Vranoussis, rostit In limba romAnd,
in cadrul Sedintei Comemorative organizatd de Institutul de istorie
386
386
389
..
1448
www.dacoromanica.ro
390
ANEXA H
Bibliograrie
392
393
394
403
415
Postfald
430
Indice de nume
433
www.dacoromanica.ro
De acela0 autor
Studii si articole de literaturi romini veche, 1967 (E.P.L.)
Romniapimint de civilizatie i sintezi, 1969 (E.P.L.)
Atitudini, 1970 (Ed. Eminescu)
Spre noi Insine, 1971 (Ed. Eminescu)
In colaborare:
Literatura romini veche (1402-1647), antologie in 2 volume,
1969 (in colaborare cu G. Mil ISO'S), Ed. Tineretului, colectia Lyceum".
stinse cu premiul de critici i istorie literari al revistei Arges" pe 1970 si cu premiul M" al revistei Manuscriptum pe
1971).
Prefete
11.aduceri:
P.P. Panaitescu istoric al vechii culturii rominesti (prefati la P.P. Panaitescu, Contributii la istoria culturii rominesti, Ed. Minerva, 1971),
451
www.dacoromanica.ro
13 Decembrie 1918",
str. Grigme Alexamirescu or.
Republica
I3ucuresti
Socialist:1
www.dacoromanica.ro
89-97.
Romania
_MT
Petru Vaida
Mircea Zaciu
D. Cantemir i umanismul
Ion Agarbiceanu
Eugen Todoran
Eminescu
Florin Mihailescu
E. Lovinescu
Simion Mioc
Ion Vlad
antinomiile
criticii
structuri epice
Literatura epistolara
Naratiunea in cronicile lui
Gr. Ureche i Miron Costin
Al. Sandulescu
Eu g e n Negrici
Urmeaza s apara :
Mario Ruffini
George M u n t ea n u
Hyperion. Vol.
Viata lui
Eminescu
Mihai Diaconescu
Mircea Popa
Gib I. Mihalescu
Ilarie Chendi
Lei 15,50
www.dacoromanica.ro