Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hiperuricemiile Guta
Hiperuricemiile Guta
GUTA
Hiperuricemie = cresterea valorilor acidului uric in sange, peste 7 mg/dl la
barbati si 6 mg/dl femei.
= sindrom caracterizat prin cresterea concentratiei
sanguine a acidului uric, cauzata de cresterea productiei sau de reducerea
excretiei sale.
- valori normale ale acidului uric sanguin: - barbati : 3-7 mg/dl
- femei : 3-6mg/dl
(premenopauza)
- cresterea valorilor uricemiei, constituie un factor de risc pentru guta, litiaza
renala,nefropatia interstitiala etc
- acidul uric este produsul de eliminare care rezulta din metabolismul
nucleoproteinelor (purinelor, purinele = structuri proteice care intra in structura
acidului nucleic).
- homeostazia acidului uric (= mentinerea valorilor normale sanguine) este
mentinuta de balanta dintre aport (intrari) i excretie (iesiri):
- aportul : - prin ingestia de purine
- din catabolismul nucleoproteinelor celulare
(=degradare chimica cu producere de energie)
- din transformarea directa in acid uric, a unei
parti a purinelor sintetizate de organism (plecand de la substantele de care
dispune (glicocol, glutamina, acid aspartic).
- eliminrile: - prin degradare intestinala (1/3)
- eliminare prin rinichi (2/3)
- acidul uric se gaseste liber in plasma
- cand ajunge la o limit de concentrare precipita in tesuturi => tofii gutosi
(pot fi redizolvati) => tofii gutosi pot fi influentati prin tratament
- in functie de mecanismele care determina hiperuricemia, aceasta poate fi:
- primara (idiopatica) : apare la 3% dintre barbati
(mai putin la femei)
datorita: -> factorilor genetici
-> aportului alimentar
exagerat
-> biosinteza exagerata
(sinteza de novo )
-> eliminare insuficienta
- secundara : datorita: -> supraalimentatiei proteice (in
special purinica)
-> boli renale: insuficienta renala
cronica, boala polichistica renala, pielonefrita cronica etc.
GUTA
- este o forma de artrita caracterizata prin episoade dureroase secundare
inflamatiei articulatiilor si prin impotenta functionala a articulatiei
- este boala metabolica caracterizata: - biochimic prin hiperuricemie
- clinic: - manifestari articulare acute sau
cronice
- leziuni viscerale, in
special renale
Etiopatogenie:
- incidena gutei este variabila: 0,2 - 0,3 -> 2 - 5% din totalul artropatiilor
reumatice
- sexul masculin este de obicei afectat, incepand de la 30 - 40 de ani
- la femei apare de obicei la menopauza, sub forma cronica
- factori incriminati : abuzurile alimentare si sedentarismul
- existenta factorilor genetici predispozanti este accentuata de conditiile de mediu
si alimentatie
Profilul subiectului cu risc de guta :
- 50% supraponderali
- 70 -> 100% prezinta nefropatie cand apare primul acces de guta
Examen clinic:
Simtome:
- durere, edem, temperatura crescuta si sensibilitate crescuta la nivelul
articulatiei afectate (de obicei haluce) -> limitarea miscarilor articulare normale
- frecvent durere nocturna intensa a articulatiei afectate
- prurit tegumentar,culoare rosie-violacee a tegumentului in regiunea articulatiei
afectate
- febra, manifestari renale: colici renale, disurie, poliurie
Clinic: leziuni caracteristice = tofi gutosi
Tofii gutosi: sunt noduli de marime variabila: gamalie de ac -> ou de gaina
(aluna -> caisa)
se localizeaza la nivelul mainilor, coatelor, urechilor
se datoresc depunerii de acid uric in tesut (prin precipitarea
cristalelor de urati)
contin acid uric+calciu+colesterol
consistenta: moale sau pietroasa
se dezvolta pe nesimtite
apar in 50% din cazurile de guta
uneori preced cu 1-2 ani primul atac
uneori se inflameaza sau se ulcereaza (lasand sa curga o
secretie alba, cremoasa)
leziunile duc la distructii osoase cu formare de geode (lipsa de
tesut osos, gaura in os)
Toful guros
Clasificare:
1. guta articulara
2. guta abarticulara
1. Guta articulara: - este forma clasica, obisnuita
- cuprinde 4 etape in evolutia sa:
a) preguta = predispozitia la guta - clinic asimptomatica
(Hiperuricemia asimptomatica)
- numita si hiperuricemia
familiala
b) accesul acut de guta (Artrita acuta gutoasa):
- apare de obicei la 50 de ani la barbati si 60 de ani la
femei
- factori favorizanti : - abuz alimentar cu consum crescut de purine
(bucatari, ospatari, mezelari)
- microtraumatisme repetate
- abuz de alcool sau buturi acidulate
- efortul fizic si sederea indelungata la pat
- expunerea la frig si umiditate
- reactii alergice
=>
tumefieri si dureri permanente sau
exacerbate de miscari
- bolnavul poate deveni un adevarat invalid
Creier
Ficat
Carne de porc
Carne de vit
Rinichi
Scrumbii
Sardele
Linte, spanac
Ciuperci, fasole
195
93
70
40-50
80
790
130
70
50
Regim:
- regimul va fi hipocaloric, hipolipidic -> normalizarea greutatii scade pana la
2 mg/dl hiperuricemia
- se interzic - viscerele
- alimentele excitante
- alcoolul
- condimentele
- cafeaua, ceaiul
- alimentele bogate in purine (ficat, creier, icre, rinichi, extracte de
carne,
sardele, mezeluri)
- sunt permise zilnic maxim 200 mg de purine
- se vor evita glucidele, grasimile si proteinele in exces
- se recomanda ingestia de 2 - 3 litri lichide/24 de ore
Medicaia:
- Colchicina este mai putin indicata (cand se indica -> 1 mg timp mai
indelungat).
- Uricozuricele (Probenecidul, Sulfinpirazona, derivati de
benzofuran)
- pot fi utile
- denumite si uricoeliminatoare
- scad glicemia prin cresterea eliminarii urinare de acid
uric
- Uricostaticele: - dau rezultate superioare
- se folosesc: Acidul orotic -> blocheaza acidul uric
- inhibitorii xantinoxidazei: - 100 mg zilnic (uneori
400 mg)
- importanta inhibarii xantinei
xantina -> hipoxantina -> acid
uric
- Allopurinol (Zyloric
sau Milurit)
- Tiopurinol
- Uratoxidaza: este cel mai puternic uricostatic, scade cel mai
mult uricemia
Ca medicatie adjuvanta -> medicatie antiinflamatoare: Fenilbutazona (6-8
zile, 300 - 800 mg/zi)
Indometacin
Prednison
4. Tratamentul gutei cronice
- masuri dietetice: - se scade aportul de purine
- se interzice alcoolul
- se evita postul prelungit / cure de slabire
-aport de lichide pentru o diureza > 2l/zi