Sunteți pe pagina 1din 449
Conteibutiaautorilor Ia retizarea lucrici este urmatoarea: Liv Pop. = Tit. Consider + Ti. Considerat generale cuprivire la oligo ei Till V. Rapelje ote cael apres soconnac cate de proc isnot extracontractualé) aed Tonuf-Florin Popa + Tithe 1 Conmractul evil “Tih I det jrae eeal “Thu lV. Fpretejrcice ete soe an : 2 ~invoare de obliga Tithul VI. Obligariile afectate de. ‘modaliudi 7 + Tila) VIL. Dinamtica obiigatilar~ ransmisi Mansformarea obligarilor + Titlul VIEL. Stingerea obligaitor Stelian Joan Vidu * Titlul IX. Garanyile executérii obligotitor ‘uerarea a fost realzat pe baza legislaii in vigoare gia bi and le 31 ianuarie 2012. a | Dr. Liviu POP, profesor universitar emerit i Dr. Jonu{-Florin POPA, lector universitar Dr. Stelian Joan VIDU, lector universitar Tratat elementar de drept civil. Obligatiile Universul Juridic Bucuresti -2012 ABGB ade apud an. BCA BGB BGH BOF B) Bull. civ. Cas, Cass. Cass. civ. 1,2, 3 Cass. com, Caer Civ Cciv. ely itsQ C.com. cD cEDO ef C. fam, Clad ice ciuE C. mun, Conventie C.preiv CC. pr. fise, ABREVIERI Allegemeines biigerliches Gesetebuch (Codul civil general austriac) ase adauga alinest citat dupa artical Buletinul Curtilor de Apel ‘Burgetlichen Gesetzbuch (Codul civil german) Bundesgerichtshof (Germania), Curtea Supremé de Justiie Bletinal Oficial, Partea | Buletinul Jurisprudente) Billetin des arréts de la Cour de cassation (chambres civiles) contra Casatie Cour de cassation hambre civile de la Cour de eassation Chambre commerciale de la Cour de cessation Codul aerian Codul civil (Legea nr. 287/209) Europeand Drepturilor Omului (Strasbourg) cartea funciar’ Codut families Revista .Curierul Judiciar” ~ serie nous Curtee de Justitie a Communitatitor Europene (Luxembourg) Curtea de Justiie @ Uniunii Europene Codul muneii Conventia pentra apérarea drepturilor omului gia libertailor fundamentale (Conventia europeand a drepturitor omului) Codul penal Codul de proceduré civits Codul de procedurd fiscala ee. civ. (pen.) D DL. Digesta Dreptul DCER ed Ei eod. loc. eral etc Lea. icc LCL Civ 3CPer, Sud. L. To. ct. LGD4. M. OF. (TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATULE Curtea de Casatie se compara cu colegiul civil Cuntea de Apel Curtea Constiutional’ Curtea Supremé de Jusiti (1990-2003) decizia ecizia civila (penala} ere Decret Decret-lege Corpus Juris Civils Revista ,Dreptul” Draft Common Frame of Reference editie Editora in acelati loc (oltele)i alti (Ge) exemplu eteaetera (si celealte”) ‘Legea nr. 71/2011 pentru punerea privind Codul civil francez, Hotirrea Guvernului Roménie} Hotirirea Consiliului de Minigtrt Internationales Handelstecht. Zeitschrift fir das Recht des intemationalen Warenkavfs und Vertricbs in acelasi loc anceabitalian’ aplicare a Les acelasi autor id est, .adicd”™ = sma jos Inalta Curte de Casatie si Justi suris-Classeur Civil Juris-Classeur Periodigue. La semaine juridique Judecstoria Lege Jocul eitat Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence Monitoral Oficial al Roméniei, Partea | nota autorului rota noastré (@ autorului) ABREVIERL peggy NCPC 0G. 0.UG op. cit P. pp. a. pe pet Plen TS PR RDC RRD RRDA RRDM RRDP Pet Aff. PDEC R Contrats RDALL. RDC. s.civ. iv, propr int s. cont. adm. sci Studia civ. (pen.) pen. supra 58 numarul ‘Nou! Cod de procedurt civil ‘Ordonanta Guvemului Ordonana de urgent’ a Guvernulai 8 opera pagine paginile paranteza nosstr3 paragraful in diverse loct peotra ppunctul Plenul Tribunalului St | Pandectele roméne” ~ Repertoriu Tegislatie ~ serie nous “Revista de drept comercial” 3 Revista romana de drept” "Revista roman de drept al afacerilor” “Revista roman de dreptul muncii” Revista romana de drept privat” Petites Affiches Principiile dreptului european a} contractelor es contrals Revue de droit des affaires intemationales Revista de érept comercial Recueil] Dalloz de dost eng’, doctrind $} 1 jurisprudence Repertoire générale du notanat Defiénois Revista de Arbitra} seofia civilé seotia civil gi de proprietate intelectual seotia comercial sectia contencios administrativ ‘Revista , Studi gi cereetari juridice”™ Revista “STUDIA Universitatis Babes-Bolyai” ~ Series Jurisprudentia sentinga civila (penal) etc sublinierea noastr sectia penald (altele) si alii tomal T. TCE T. jud, T™B Treg, Ts Tribunatul ‘Tratatul Comumitatilor Europene Tribunaiul judejean Tribunalul Municipiutui Bucuresti ‘Tribunalul regional Tribunalul Suprem uurmatearele TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHLE | verbo (le cuvéntul) . versus, contra” Titlul | CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATIILE CIVILE rm aL Lane eee ere ace mn Capitolul | NOTIUNEA $I STRUCTURA OBLIGATIEI CIVILE. DELIMITARE Seofiunea 1 Definitie $i terminologie 1. Preliminaril, Teoria generall 2 obligatilor este cheia de bolt @ dreptului civil $a intregului privat. $i mei mult, se poste afirma cu certtudine cf ea constituie ‘baza principala a intregii construcfi a stiintei dreptului din cele mai vechi timpusi si pand astiai. Nu existh instinuie a dreptului in care influenja principllor genera bligatilor sf lipseasck. {n elaborarea acestei teori, prima contsibutie au avut-o celebrii juisconsulti romani, care si-au pus in valoare admirabilul si patrunzdtorul lor spirit juridic. Teoria omand a fost preluata, reférmulaté si adaptata trebuintelor sociale din secolele XVIL-XVII de cate mati jurist francezi ai vemii, in special de cunoscutii Domat gi Pothier. Astfel, lucarile iui Pothier an fost principalele surse inspiratoare pentru redactorii Codului civil francez de la 1804 gi de aceea a fost numit Le Code civil avant la lettre”, cu alte euvinte ,Codul civil inainte dea fi redactat” Dupi cea fost preluata din dreprul roman si apoi prelucrats si reevaluata de jurisconsulfii franceai, cu modificdrle gi adaptirile necesare, teoria general& a obli- ‘ntilorsi-a gisit consacrares in Codul civil al lui Napoleon Bonaparte. Apoi, in epoca modema si contemporant 2 fost continuy restructurat si dezvoltata in pas cu tre- buinjele sociale gi in raport cu marile schimbati ale acestor vremuri. Agadar, @ evoluat ‘dati cu societatea, $i este fitesc 88 fie asa, devarece cum s-a spus: ,.Dreptul este © {28a vii i viaja nu este stafionard, Daca s-ar opri pe loe, ar insemna moarte”™ 2. Definitia abligatiel. Le fel ca unele coduri civile modeme, vechiul Cod civil ru a definit obligatia civil. Este motival pentru care aceasta misiune a fost asumaté de doctrine juridied, care a elaborat i formulat diverse definst. 6. Plastar, Curs de dept romén, vl. IV, Obigariunile, Ed Corea Romine 1925, p20, ® Codul civil frances din 1804, Codul civil auswiac din 1811, Codul federal evetian al obligailor din 1911, Codul civil italian din 1942. In she codur insé oblgaia civil are defniie ‘egal: Cocl civil german (ar 241), Coda iil pani! (a. 1088. Pena defini obligate! in doctina romineasca ase vedex: D. Alexandesco, xpietnmea teoreties $i procicé 0 dieptule! civil rama in comparotione cu legile vehi si co peicipoele Bucores 2 TRATAT ELEMENTAR oF peer. Tce ou Gal civil define obligatia tn text art 1164, c2 find .o legend de Seon vrata cireia debtor este tint 38 procure 0 presane crepe nn ‘ar dn sopor a ul £8 obtnd prestaiadatorous”! Reault 8 obligan st intocegi lau ocaets Se ABE exist ite cet putin oud persoane, lest din aang fav inseparabile: una psi. adic un dbitor gi datoria ex stave cane intelegénd Bras si drepl stu de creams. Definiia legela reprodusé pane De primmut plan {aura Pasva a obliga, de la debitr cite creditors dela dtore nce ee cene Fags cate doetrnd prin aibutele pe care le confer itlaruls lors doce vse Pin indatorrea general de abstentune.Procednd in acest ean punct Seach Soctrina, obliga civild este raporeluridicin care o pane kenny creditor, preset de © prelinde celiolte part, mmita debtor, ab excure mata tor Prestattile la care este indatorat, sub sanctiunea. constrangerti de stat Din perspectiva credtoruui, raportul de obligaisapave oa an, rept de creanta, parte enti de vedere al debitoruuiapare ca o dato, Dreptalée coeare te sree, val patimonial al creditoruu, inde lui ii profs pes oS Be caesak data ext un element al pasivuui patrimonial al dbitonton o pic m ‘4 execute o prestatie sau mai multe prestati in favoarea eredtordloy 3 Terminologie. Termenul de obligate ip are originea i cuvdntul obligare sau Sintatio, care i latina veche inseam a lea (igore) pe cine Pricina” (of, olin vedere obineri a ceva su ealiai uni mum Scop Xa, meeput, in dreptul roman, termenul de obligate jasemna 0 | sh Soerals (vincwium corporis) intre doo’ persoane, a reditorul sau. in aceasta conceptie, obi ‘nsigi persoanei debitorul turd pur intre debitor gi ia conferea creditorului un drept asupra 4s fh personam, asemandtor eu dieptul propritarulul i nl oligtr. Ed. Dasa Cap Nap 180 9h «See at Dr ol ere genera agar £6 Sh ee ae a ecte Sei 8 eee MP Re ee upc Pa ea a eh 2 et gd cme Se Pane B56 ge TEI 8 See Ron Boe tang Cit de Di earn TL Tet Ph Simi, Y. Late eee ae objigorons, Dalz, Paris. 2005, Bicone wanes te Fe, Cate rasa eet al, Park. 208 Obligations. Montchvestien, Paris, 1998, pp. 4-5, ome _ Nl Col le Lege FET, mode in Lega wey diet pin Legen a. 712011 de puree in Bec aetna ble el Or ASS 0201 de pe Sie 0 pb MOF wr. 05 a Stee eciee Dee de C Obti al| Regn pie porrceg ve Beck, 2006, p. 5. [ Shaaemaaeeeen "AS le Ha ro rit on. Dias nate ovens oy Ms ‘Age vedes I Alby, op ct p25 ‘ORSIDERATH GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATILECIVILE 13 sup ural su (ia rem). Aste, reditorl pute, la flea propietanl ler, 52 dispuna de persoana debtor insoivasl, apd tune st lee Ummare evolujet societiiromane, cpt o viene, nojunes de obligate se ‘ansfom dint-o legateré comoralé (vincufim corporis) intro lested eg (reson juris), adic int-unrapom joie in temeil cane ceded! ee oe ecuatea presi ce | se datoreaz, ‘at In cez de neexeruae sven eooar recurgl fa fora de constingere (adstngimur) ceca ce inenms necator fie asupa bunurlor debtor. Aceastl stare de fcr aul dit defoape nage chligatet formula to Insinile iui Jusinian si atibul jursconeletel Panne Obligatio est irs vinculum, quo necesiate adsringimir chose her eee Seen nostre chai ira cea eI adc Comes ee oe st legit jrii in temeil crea suntem, in med neces, comoving ese cr dupa deptlcetii noasre™ in temninologi urided actual, temencl de obligate are dou intlesu pin Gia Tagan pin ses, pop i aces musa specie inept e ome "portuljuidic de obliga, cu ambele sale laut astnd g pach, teense eee creditor ae del de a cere debitoruli sé extoue resin cay exe ge sub sanctiunea consingei de stat in cel deal doles sins, naw le was lau junidic cure, tensenul de obiignic desermeaed once nae ate noffune generic, prin care intelegem atit indatoririle jutidice generale, cét si cele speciale, particular, pesonle pe cae le avem in sci inevarie gene co scclea care incumbi tuturor sau uneicategori de pesoane neleerrige a Obligne e a tespectadrepurle absolute ale fchuie(repulerale @ anna ersonale nepatimonial) indatoile particular sau pessoal unt eee es Pe care le are nual anu persoand su le au anumie penoue, decree invidualicat, ipo eta din ate uric sau fape under oy eee ee unui debtor dea execua presija pe cate -o dtoreazs creditor ar Ta ee lum caz termensl de obliga desomeacd noma lis pus goa oes obliga, care Se exrima prin datos debiont in fry, rn oblige sau ,obligatiune” se injlege 5 insrislconstatatr al iste uma crept de ean, nreatate ama rapor cfeayore coe a estate pecuiar cate nscrisun sot tun de cect pot h oni oe nee ‘merciale pe actiuni, unitatile administrativ-teritorial ‘si de catre stat. {n asemenea situatii, desea, s confands rporal obligations cs inseisul onda eee Sectiunea a 2-4 Structura obligatiei a, ecieke Introduetive. Daci ne referim la fina blige civile e poate Constata 8 asupra ei existé dou concepti: una monisté sata duals, in conceptia ‘monist,obligafia const int-un singurraport jude inte creditar i debtor” Potset "idem, p. 344 J J 4 J J 1 C L cae 14 TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. ORLIGATILE sineeetc' duliste existentd in dreptal german’, cu un oarecare ecou si in doctina fiance’ se sustine c cbigaa ete alctuic in realitate din dout epcrary Juridice: ul san debit i Hafang sau obligation. Schuld sau debitum exe sport juridic i facial cAruia debitorul ese tinut s8 execute presaiadatoral, iar cteditorcl ave ‘niet 0 primeaseS; acest raport juridic este susceptibl exclusiv de sreeuee plimtars, eputindu-se recuge la executare silt. Haftung sau obligation exe cot fe 21 doles APO" jurdic fn car credtorl are posites sil constngd pe desiton recurgand la chemarea in judecat si la executare slit, dace Vohuntar prestata datorat, n drepnil nostra civil este impartisita conceptia monistf, obligatia ‘tind un Sree Por uridic, care insi preziné © amumitS strucurd intemé Majoriates sutorilor apreciazA 4 report de obligatii cuprinde in structura sa patra cemenee componente: subiectele, confinutu,obiceul si senctiunea* 5, Sublecteleraportuuljuridie de obliga. Ee se mai numese si pit Por qiiete ale unui report cbignonsl toate persoanele fice # persoanele rundee Subiectl atv este 0 persoand detemminatd sau eel putin deteaninabis meen neserilraportului de obigai; tn schimb, subictul pasiv trbuie af fc inven Petsoand determinat a nagterea obliga: Subieetul activ se numestecreitr, cuvant care deriv din ltinescul enedere” Ge ic, eet care @ at incredere tn debtor Subecal psiv ge nines debtor deoarecedetoreact. debi cretitorlu prestatie kn rapornurile de obigei unilateral, 0 pare este numai creditor, iar cealata Barte este numai debtor, de pld, in aporal de obligati ndsct inten convent do ‘onati,donataral ese exclsiv creditor cealalté pane, donatonl exe ones ne Cele tai numeroase rapotiri de obligotii sunt inst bilaterle,fecare saicct find in cea inp, eredor i debtor, Asi, ext caal raporut de oblige lsat dint-un contact de vinzare-cumplrar: vénzatorul est credtr al wens 4 dame 87 ‘nerursiimnttinicenin ekaneenntestresenetontree ntcsase on c# mecanismul nari ror judie In general ma Speech automat de lun snumit fat eee sh, In ces Say coe actunea nome: de crept eae recunoaste ace fp! ene judi cn bate una reper. Nese ns lpn advil cst doe portions ete find pt! jy cdeous noon Existnf nome juridce exte mum o conic nest ages) beets capo urd; caza sau eologia i este eu cesta fag ast ne Desigur of efenl principal i cel mal feevent lpn ure coded agen de raporun jude concrete ele fash pot prosice fale sisne, teen imporane, cum sunt! modifies, tansfomarea, uangnisitnes @ seek rpm ice, Definitia faptelor juridice in general. in doctrina de ‘specialitate, faptele jariice, in sensu cel mai lag al acest concept, sunt define ce ted ee Inpro mene eine former nana“ lege le confers eae Juric, in sensu cd dou natere, madfcd sown moon, Juric’. Aa eum pe dept cuvint va precise const dab dendnes Soerce e iavoate ale raporuror juridice sunt grupste nu mutal inpehatee ae hak bases Ia raporn uridc; in aceanh categorie sunt inclse soles cae aves eho ovis, wausormare,stamutarea su sngteaunorasemenca raporar Aces ils lrg but concer deivoare ale rapa judi sc apreoon ce Nn necrar cl putin dn considerate cate jn de sinplieata si convion temolone dunce fn aeass mater Secfiunea a 2-2 lzvoarele obligatillor $i clasificarea lor in vechiul Cod civil 23. lavoarele obligatilor in dreptul roman, Reporturile juridice de obligetii sunt o specie foarte numeroasl a raportuilor jurdice civile. Aga se face cd izvoatele Jor sunt, tn linii-generate,identice cu izvoarele tuturor raporturilorjutidice. De altfel, insisi conceptul de izvoare ale raporturilor juridice, indiferent 8 sunt de drept public sau de crept privat, precum si diferitele clasificari ale acestora au fost elaborate in Sting dreptului, avand ca model si reper izvoarele obligatiilor din dreptul civil i, mai ‘mult, chiar din dreptul privat roman Jn vechiul crept roman, problema izvoarelor obligatilor au a fost eoretizat; jurisconsulfii romani, nu erau interesafi si realizeze 0 constructie scoretica @ bligatilorcivile; ei s-au dovedit preoeupati, mai degraba, de solutile practice care A st vedes: I Reghin op. cit, p. 64; 5, Brideanu, V.D. Zltescu, Fape! ecto rec co {Svea ole raporvis juries civil, Trtat de rept evil val 1. Partea generala, Academie Bucur, 1967, p, 236: D. Coan, Teoria generalé» acti jude en 86 Shick, Bucures, 196, S. ‘Ase veden 1 Rephini op cit, pp. 65-56. uy 44 "TRATAT ELEMENTAR DE DREFT CIVIL. OBLIGATHLE, tuebuiau gisite si aplicate si mai putin de difertele speculaii teoretice. Cu toate oestea, mai trziu, urmare devoltri sociale gi dinamizari scimibuti de marfuri si Servet au fost nevotis& acorde o alenfie mai mare cbigatilor civil, in vedesea Gisciplindrit comertul, find necesar8 erearea de noi operafi si forme contracuale, care s raspunda tebuinjelor si realitaior sociale. “Acestea av fost condtile In care at avut le primele incerciri de sistematicare teoretca gi stabilre a unui echilbru necesar ine cerinfete vii soa si acuratetea tconceptelor. Aga se face cf la fnelesecoluli al Llleae, nin manvaful sku, male jiwisconsult Gaius afirma: orice obligaie se nase fie dintran conrac, fie dint-un delet omnis enim obligatio vel ex contract nascitur vel ex delicio)". Asadar, in aces ‘reme,obligafileaveau dou’ iavoare: contrat gi delictl ‘terion, clasificarea bipartitd a izvoatelor obligatilor a devenit insficient de cuprinzdtoare Dezvollatea societiromane 2 determinat apa gia altor impr din cae se nigteau raporturi de obligai. In acest fel sa ajuns 8 se impart izvoarele ‘bligailor in: contact delicte gidifrte ate cauze (varie causarum figurae). In categoria diferitelor eauze”s-a inclu toate acele imprejurén care, fr fi contracte ‘smu delicte, dideau totusi nastere la legaturi obligationale™ in dreptul roman postclasic, sub imperiul evolujilor sociale si sub influenta spirituluispeculativ grec, imparatul Justinian in Jnsiile” sale nceare& 0 nous Clasfiare a izvourelorobligailr in pata categori: contact, delict, cvsicontracte $i ovasdelite; evasicontratele si cvasidelicelecuprindeau imprejurile care inate Sreme erau numite ,diferte alte cauze” (varie causarum figurae) si se aplicau fie repulile de la contacte, ca $i cind sar fi miscut dinu-un contract, fie regulile la delice, considerdndu-se 8 au nlscutdint-undelict. Clasificaes iui Justinian a fost preluaté de marele jurisconsult francez Poti secoll al XVIII-le, la care a mai adiugat legea, ca find al cinclea izvor de obliga Aceasth clsificare a fost consacrati si in Codul civil fiancez de la 1804 (ar. 1101-1369, unde sunt reglementate contactele i obligaile convenyonale in general si ar. 1370-1386 care reglementeaza celelalte izvoare -de obligeti Cvasicontactle,delictele gi evasdelictle, precam si insii lege). In ceea ce privet legea stricto sensu cf ievor QE liga; ar 1370 alin, (B)C: civ. fancez prevede c8 aceasta se inémpla cid o persoans devine debtor faté de 0 alts persoand direct si hemijlocit dint-o noma juridica imperativs, com ar fi: obligate care rezulté in starea de veciniate dine doi propretari de imobile si obligatile tuorilor 4 altor ‘sdministratri care mu pot reftza funciaineedintat a acesteadoctrina a mai adbugat -uneor gi obligariile de intretinere, numite ,obligatii alimentare™. 24, Reglementarea s1 clasificarea izvoarelor obligatilor in vechiul Cod civil romén, Vechiul Cod civil roman a fost in bund parte o copie fideld a Codului civil francez de la 1804, care desi a suferit multe modificiri si completari este si astazi in [Ase vedea VL 2 dem. 9 350. 3 pce veda tL, Mageaud J Mazeavd, Fr. Chabas op ct. pp 41-46 8.09 ct, 9-349, IVIRE LA OBLIGATIILE CIVILE 45 CONSIDERATH GENERALE Cl ‘vigoare. Asa se explick faptul c& dispozitile sale cu privire la izvoarele obligatilor 51 la clasficarea lor exprima conceptia In materie a redactorilor Codului civil france, cu tunele deosebiri puse in discutie de doctrina noastr. Principala deosebire rezida in faceea cd in vechiul nostra Cod civil sunt reglementate mumai patru izvoare de bligati: contract, evasicontractul, delictal si cvasidelictul; in schimb, nu exista nicio dispozitie in care sf se prevada expres si explicit c8 umele raporturi de obl sar fi putut naste direct si nemijlocit din lege. Contraetul era definit in art, 942 C. civ. ca fiind ,acordul intre dou sau mai multe persoane spre a consti sau stinge intre dng un raportjuridic” Cyasicontractal igi are definitia in art 986, unde se prevedea: ,Cvasicontractul este un fapt lit gi voluntar din care se naste 0 obligatie c&tre o alt persoand sat fbligati teciproce intre parti”. Sub accasti definitic erau reglementate dout Ccvasicontracte: gestiunea de afaceri (art. 987-991) si plata nedatorata (art. 992-997). Delictul ere definit in ar. 998 in urmatoarea formulare: ,Orice fapt& @ orl, care cauzeaz& altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazional @-1 repara”. Asadar,delicul este o fap cit a omului cauzatoare de prejudiciu savarsitd cu intenfe de clire autorul iu, ‘Cvasidelictul era caracterizat legal in textal art. 999 unde se dispunea: .Omul ‘este responsabil mu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a ‘cquzat prin neglijenfa sau imprudenta sa”. Prin urmere, cvasidelictal este tot 0 fapt ilicits cauzatoare de prejudicin dar, spre deosebire de delict, este savaryité din culpa propriv-zisi, adic& din neglijent& seu prin imprudent Raporturile juridice de obligatii ndscute din delice si evasidelicte sunt, eopotriva, raporturi de rispandere delictuala,cArora li se aplic8 umul si acelasi regi juriic Secfiunea a 3-a Izvoarele obligatiilor si clasificarea lor in dreptul roman contemporan. Reglementarile in materie ale noului Cod civil 25, Critica clasificiil fzvoarelor obliga textele vechiului Cod civil. Clasificarea cvadripartiti a izvoarelor obligatilor in textele vechiului Cod civil, asa cur am mai aratat Ja clasficarea obligatilor dupa acest crteriy, este insuficient de cuprinzatgare gi faré rigoare stiinifica?, De acees, a fost supus& unorcritici severe si justficate’. Aceste critici pot fi sintetizate astfel: 2) clasificarea este incompletd, {Pen anliza neti acest dese se ede, Pop op... 105-107 don, pp. 2-113. 2'qvge vedea: J, Carbone, op. et, 9p. 29-31; M. Planiol, G. Riper, J Boulanger. op it pp. 10-11, A. Colin, H. Capitan, Foté de dei civil ome Il, Dallez, 1959, p. 293: C. Hamano, Praosett-Baitnesn, Al BEkecianu, Tatar de rep cv, vo. 2, rstinti, Bd. All, Bueweq, 1993 Pul0T.R. Popescu, P- Anca. op. cf. pp 18:20: 1 Pop. ope, pp. 112-113, ee 46 ‘TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL, OBLIGATHILE deoatece nu cuprinde unele izvoare de obligati a cdror existenta nu poate fi ignoraté, ‘cu sunt: actl juriie unilateral, imbogajires fird just cauz8, precum si numeroasele jjuridice care nu sunt conduite umane gi de producerea carora se leagi nasterea tunor raporturi juridice de obligati; b) categoria evasicontractelor este inexactd, nestinifiea, intrucat, desi pare a evoca o apropiere de contract, in realitate asa-numitel2 cvasicontracte ~ gestiunea de afaceri si plata nedatoratd ~ sunt conduite lane licite si nicidecum manifestari de voing’ st cu atdt mai putin acorduri de voin €) categoria cvasidelicelor este cu totulimurld, pentru motivul bine cunoscut e&, spre eosebire de dreptul penal, in dreptul civil auroral unei conduiteilicite st prejudiciabile este finut la repararea integrala a prejudiciului cauzat, fr’ a deosebi dupa cum fapta 2 au firdintentie, adica din neglijenté su prin imprudenta. Toate aceste nesjunsuri au determinat aparitia a numeroase propuneri de clasificare a iavoarelor obligailor eivile. Dine acestea rejinem clasificarea in izvoare voluntare gi izvoare nevoluntare'; i2voarele voluntare sunt acordurile de vointa sau ccontractele $i actele juidice unilaterale; ievoarele nevoluntare sunt imprejurarile care, potrivit legii, nefiind acouduri sau manifestiri unilaterale de vointi, dau nagtese la oporturi obligationale intre anummite persoane. 26, Clasificaresizvoarelor obligailor in dreptt civil romdn contemporan, Docting jurdicd roméneesct, alituri de unii auton sini de presigu, @ edoptat clasfcarea genricd a izvoaelorobligailor In dou mar categrit actele juni civile gi faptele juridice civile in sensul propriu al cuvantulur’. A: Actle juridice civil sunt acordun de voin’ sau manifests unilaterale d voing ale difeitelor persoane flcute cu respectares sau in executarea lei, ci Ge a produce efecte jurcie, care alfel no s-ar putea produce, Ele st subcasfick in contact gi ate jridiceunlaterale 2) Contractul este cord de voinfé inte dou8 sau wai multe petsoane, cu intengia de a da nastre, modifica, transfomoe, stémuta sau stinge report juridice, fect car altel nu af putea produce. An. 1166 C. civ. cuprnde o definite legala a ontraculi, formultl ate: ,Contractal este acordul de voings dint dou8 sau mai multe persoane ev intenia de a consti, modifica sau singe un rapor jurdic” ‘by Actu juridic unilateral 8 crept civil exe manifesterea de voins @ wn singure persoane, cu inienia de a produce efecte juridice, adic a da as tnodifice on stinge rortr jurigce civle. Acta urd ulteral nu era relementat xpres print-o nora jurdica genera in vchil Cod evi sch, ar. 1324 C. cv iT aefineste expres: Este unlaterl actl juridc care presupune numa manifesatea de "Ase vedee: NAM, Gomnms, op cit, pp, 1717S; J. Hue, Lae sources comunautires che oi es contrat, Petes AUiches 2) mars 1997: H_ et L. Mazeaué, ) Mazeau, Fr. Chas. op i. #4. Peniru doc nous, a se vedenT.R. Popescu, P. Ans, op cit, pp. 1818: L Pop op pp TS1i6 ‘se vedes: | Ab op cit, pe E119: R. Der Pb, Sime. Yv. Lequete, op ct. ‘Ye. Bufean-Lanare, op eit p 8: V.To L. Pon, Tere 85: Stieseu, C Bien, op cit, 2008, pp 29. i pp. 2-80; J, Carboni op. ci. pp. 29-20 2°28, 1. Flour, JL, Auber, & Saveix, 0. op cit. tl i i i ass weenamonaisotincutonlnite ator CONSIDERATH GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATULE CIVILE a vointa @ autorului stu”, Atunci cid este i2vor de ol scnul juridic uni consta fo manifestarea de voinsé a debitorult De cele m: ori, actele juridice unilaterale de drept privat constituie obiectivares sau expresia juridicd « drepturilor potestative. Dreptul potestativ este puterea pe care o ate ttularul siu de a da nastere, a modifica sau stinge o situatie juridicd, prin voings sa unilateral, in care sunt afectate gt interesele altei persozn inu se poate impotivi ci, dimpotriv este finutas& se supund! 1. Faptele juridice civile strieto sensu, Fapiete juidice-eivile stieto sensu, adica in sensul propriu al acestui concept, sunt definite de doctrina juridies in opozitie cu actele juridice™. Vazute din aceasta perspectiv8, prin faptele juridice ci fnteleg toate celelalte imprejurtri, cu exceptia acordurlor si manifesilor unilaterale de voint, indiferent ed sunt seu nu sunt Conduite umane, de sdvarsirea sau produceres core legea leaga . modificarea sau stingerea de raportun juridice, in cazu) nostru, de raporuri obi Rezultd e& faptele juridice stricto sensu, dup’ natura Jor. sunt de dou feluri: fapcejusidice conduite umane gi alte fapte juridice care nu sunt ydvite umane 4) Faptele juridice-conduite umane, Sunt actiuni sau inactiuni ale oamenilor, cite gi ilicite, care daw nastere, modifica sau sting raporturi juridice de obligati, fiinded aga prevede legea. Ele sunt i2voare de obligatii in afaré de vointa debitorulu de a se obliga; el mu a avut si mu are aceasté intentie, chiar dact este autorul acelei conduite. Rapormurile juridice de obligati care se nasc in acest fel su in continutal lor dreptul creditorului si indatorirea debitorulul de restituire @ unui bun saw e alte valori epararea unui prejudiciu "Aceasté subcategorie de fapte juridice este mumeroasé si se prezint&intr-o mare iversitate. Dup cum prin conduitele umane se incalcé sau nu nomnele juridice tn vigoare, putem distinge inte: —conduitele umane ilicite, care sunt acele actiuai sau inactiuni ale omubul sivargte prin inedlearea normelor juridice imperative. Fac parte din aceast8 categorie toate fapteleilicite $5 prejudiciabile reglementate in vechiul Cod eivil sub denumnires de delite si cvasidelicte. Noul Cod civil le defineste indirect si implicit im art. 1349, in cere se stabileste cadrul general al réspunde ietuale; ~eondiitele umane licite sunt fapte ale omului prin care nu se incaled oormele imperative ale legii aflate in vigoare, in vechiul Cod civil, ele alc&tuiau categorie vasicontractelor (art, 986-997), Sub denumirea de fapte juridce licite, noul Cod civil reglementeaz3: gestiunea de afaceri (an. 1330-1340), plata nedatorata (art. 1341-1344) silmbog@jires (rk justé cauzi (art. 1345-1348) " Peni ania Gvepuuilorpotsativ, a se veden:L Najjar, Le droit deption. Coniboon & rede du droit potest e ete vniatral, Librane Générale de Droit és Juisprucene, Paris 567. V. Stowe, Dreprrle petrimonale atpice, 4 Deeprl nr. 372003, pp. $538: |. Regi’ Considerar privind eprurilepotestanve, oz cit, pp. 236-241 Rec veden A. ontcu, Dep evil Para genera £4. Didactic Faget, Burs 1963, pp 76:76, 8 Biddeanu, V.D. Zstescs, op. ci. pp. 231-736: Gb, Beleix, Deep eli women reecspeee in chop eal opel, 112 1 Regis, Raporl jr co. ct. pe 72-78 Ci Staeseu, © isan op cit. p14; L- Pop op cit, pp. 117-118 48. “TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVIL. OBLIGATHLE ») Alte fapte juridice, care nu sunt conduite umane. Ele constau in mani {esti ale unor energiiexterioare onmului, ale unui lucra sau ale unei finte, alta decét flints umand, care, potrivit legii imperative, produc efecte juridice si deci pot da raslece, modifica sou stinge raporturijridice, in eazul nostr de obliga. Se includ in ovastl categorie, cu titlu de exemple: fenomenele natu (trisnetul, cutrerural, inundafile, alunecirile de teren etc), explozia unui cazan, explozia cauciveulul unui fautovehicul, deraierea unui tren, defectele produselor, sperietura unui animal, ruina dinui zid sau gard, surparea une construci etc. Ele nu sunt conduite umane si trebuie fi nu aiba Ia origine faptele omului. De cele mai multe ori asemenea imprejurari au ca Tezultat cauzarea injust a unui prejudiciu corporal, material sau moral; existenta Drejudiciv d& vastere, potrivit normelor imperative ale legit, une! obligati de Teparare in sercina persoanei rispunzitoare, care este un raport de rispundere civil. ‘Aste: plzitorol juridical unui animal este tinut s& rispund de prejudiciul eauzat de ‘cel animal unei persoane (art. 1001 din vechiul Cod civil si art, 1375 C. civ.) pazitorul jurdic al unui ucru este obligat sf repare prejudicial cauzat de iuerl sia fart 1000 ain. (1), pare final, vechiul Cod civil gat. 1376 C. civ); proprietarul vinui edificta are indatorirea de a repara prejudiciul cauzat altuia de ruins edificiuli in cauzA (art. 1002 din vechiul Cod civil $i ar. 1378 C. civ. persoanele care in calitate de producitori pun in circulate diferite produse sunt obligate de lege s& repare prejudicilecauzate consumatorilor de defectele acelor prodose (Legea ne. 240/2004), 27 Levoarele obligatilor in textele noului Cod civil. I2voarele obligatilor sunt enumerate cuprinzstor in at. 1165 C. civ., care prevede: ,Obligaile tzvorise din Contract, act juridic unilateral, gestiunea de afacer, imbogitirea far& justh cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leag nastere ‘imei obligafii". Analiza textului, prin raportare la clasificarea de mai sus @ izvoarelor ‘bligatilor, permite constatarea e8, de aceast data, legea enumerd expres numai acele Savoare de obligafii @ clror existent este necontestaté. De asemenes, sunt cuprins® cenumerarea legald imbogatires fird justé cauzh gi actul jurdic unilateral, ca izvoare istinete, de sine stétitoare i bine conturate de obligatii civile. $i mai mult formularea din finalul textulu, fn sensul cf obligatile pot izvort si wdin orice alt act ‘sau fapt de care legea ledgi Hiajtrea tet obligasi, este atat de largl si cuprinzatosre {neat permite includerea in categoria izvoarelor de obligafii si a unor fapte ori ‘mprejuiri previzate in alte texte ale Codului civil, precum gi in alte legi in afara celor numite si enumerate expres in art. 1165 C. civ. Dovada afismatiei noastre se aflé chiar in dispozitle Codului civil care reglementeaz& asemenea fapte sau imprejurari ce nia pot fi incadrate in niciuna dintre izvoarele obligailor expres enumerate, cum ‘sunt, cauzarea de prejudicii de citre animalele si lucrutile pe care le avem in paza noastd juridicé (ar. 1375-1377); cauzarea de prejudici prin roina unui edifici (art. 1378), La acestea se mai adauga gi alte fapte care sunt previzute in dispozitile unor legi, cum sunt: cauzarea de prejudicit de cre defectele produselor puse in circulatie Legos nx. 240/2004); cauzarea de prejuditi prin erorijudiciare (art. 3 alin.) din Constitua Rominiei, art. 96 din Legea nr. 303 privind statutul judecatorlor si procuorilor si art. 505 C. pr. pen). Toate acest fape gi imprejurti genereazA sau pot genera raportriobligationale care au ca obiect prestaia de a reparaprejudici auzat vietimelor; ele pot fi incluse f'ré nicio dificultate int-una din cate favoare ale obligatilor care rezult& din clasifcarea realizaté de doctrina juridicd actual Subliniem in final c& in Cartea a V-a, Titll If, art. 1166-1395 C. civ. sunt atent reglementate toate izvoarele obligailor expres enunjate de art. 1165 gi in ordinea ‘Eoumerarii lor, consacrndu-se fiecaruia cdte un capitol separat. Astfel: Capitolul 1 {art 1166-1323) constie sediul legal al contachlui si al regimuui sit juriie general; Capitol If (an, 1324-1339) reglementeazA actu juridc unilateral, Capitol {II (art 1330-1348) este consacrat faptului juridic licit (sub aceasta denumire sunt reglementate: gestiunea de afaceri— art, 1330-1340, plate nedatoraté ~ art. 1341-1344 $i imbogdtiea flr8 justh cauzi ~ art. 1345-1348); Capitolul 1V (ar. 1349-1395) Luprinde reglementarea a ceea ce se mumeste rispunderea civil, care consté in Taporturi juridice obligaionale in care debitorul are indatorines de repara un prejudiia injust cauzatvitimet prnt-ofapté iliitt @ omulul saw prin alte fepte care Po sunt conduite umane dar care, potrivit leg, Gau nastere unor asemenca efecte Punctea in discutie a izvoarelor obligatilor si instsi raporturilor juridice de obliga tn acest manual va fi desfésuraté respectind ordinea in care sunt reglementate in textele noului Cod civil astfel, analiza va incepe cu contractul ~ cel mai important iqvor de obiigatii-, va continua cu actul juridic unilateral, faptelejuridice licite si se ve incheia cu abordarea regimului juridic al rspunderitcivile deliewale, constind in ‘bligatile de reparare a unui prejudiciu injust cauzat unei persoane prin fapte umane ilcite sau prin alte fapte care nu sunt conduite umane, dar de producerea caroralegea imperativa leagl astfel de efecte juridice. Subtitiyl | FORMAREA $I EFECTELE CONTRACTULUI ThA lade dep + east Capitolul eh waht PROLEGOMENE = ‘numeroase aspecte care eraulipsite de regl sfirsit, unele aspecte au fost reglementate i tinéndu-se seama de traditia formati de comentariile existente pe marginea vechiului Cod gi utilizindu-se jurisprudenta fn materie. Contractul face obiectul celei mai importante reglementiri din-cadrul Cari @ V-a a Codulu civil, intitulat Despre obligati” si constiuie primul izyor jude al obligatiilor reglementat sistematic de Codul civil in cadrul Titlulu Tl, ,lzvoarele obligatiilor”, Alaturi de aceasti reglementare pe care o putem considera primard in economia normativa a contractului, numeroase texte legale dedicate i ‘egtsim cu ocazia reglementiriréspunderi civil (in Capitoll IV din Cartan V-a) gi 4 executirii respectiv, neexecutari obligaiilor (Titlul V al Carta V-a, i artea dedicaté. modalitaitor obligatilor (Tithl UI al Cirfii a V-a}, complexe (Titlul IV al Cartii a V-a) 51 mai ales. transmisiuni. gi bligatilor civile (Tit V1 al Cart a V-a), precum si stinger obligailo al Cartii a , respectiv restituiri prestatilor (Tittul VIM al Cait a Vea). asemenea, intreg Titlul IX al Cini a V-a este dedicat contractelor (Contractelor de vanzare, schimb, furnizare, report, locatiune, antrepriza, transport, mandat, agentie, intermediere, depozit etc.) Titiurile X gi XL ale, Va, dedicate garantilor executéritobligailor, cuprind numeroase prevederi care se refera Ia figuri contractuale (daca avem in vedere ipotecile oe ‘gajul, fideiusiunea si garantiile autonome, acestea sunt in primul rind contracte sf prin acest fapt juridic devin si garantii) in sfarsit, numeroase i esenfiale prevederi cu incident Satna contact repisim gi in Canes @ Via ay ean iis decaderii si calculutui termenelor (este suficient si amintim termenetor de prescriptie la actiunile izvorite din contracte). Chiar sin Cartea a VIF-a, dedicata 34 ‘TRATAT ELEMENTAR DE DREPT C1 vi OBLIGATINLE fpormelor de drept intemational privat, regisim texte dedicate si comuacnului In sfarsit, dispoaitii legate de contracte 51 conventi regasim cu titlu sporadic, mai freevent sau nu in absolut toate domeniile seglememtate de Codul civil, de la raparturile de familie si capacitatea persoane! si pnd la mostenire si liberality Onmniprezenta dispozinilor legale referitoare la contracte este 0 consecinié a importangei acestei nogiuni in dreprul privat contemporan, 29, Planul de studiu. Lasind deoparte modaliitile obligatilor, obligaile complexe, transinisiunea si ransformarea obligatlor, precum si stingeree obligetilor chrorale-am dedicat ilu distinete din prezenta hucrae, in sectunile urmatoare. sub titlol ,Contractul”, vom analiza succesiv ceea ce consideram c& reprezints elementele centrale ale coniactuli, in mdsura in care acesies mu au ficut abiectul de studiu ew ‘cazia prezentari parti generale a dreptului civil ~ sectiune didactic determinata ca incluzand aspecte contractuale refertoaze la conditile de valditete ale contracruui, la tea contractului, la reprezentar (toate incluse in eorie generala a acta juridic. ‘Am injles, ase, 8 supunem dezbaterii in prezentul tilu: norlunea de contract civ (care include dispozitile generale legate de notiunea de contract si intelesurile pe care le putem confer: acestui concept, principal liberaiicontrectule si limitele acestuia) clasificareo contractelor civile (incluzand efectele practice pe care 0 asemenea clasificare le genereaz8); incheierea controctulu (inchuzand analiza mecanismului de formare a contractului prin intermediv) ofertsi si acceptiri, precum i studiul unor clementeadiacente acestore, cum ar fi princpiile aerente fazet negocieriicontractului sau cele legate de locul si moment incheierii contractlui sau comentarii legate de forma convactulu):interpretareo conmaciului (care va include principle generale stabilte de legiuitor pentru interpretarea clauzelor confuze sau contradictoii:efecrele comracrului (care include 0 prezentare ampli a principiilor fundamentale ale ‘contractului in raporcurile dine pAri $i fn aportrile cu rer, precum si matarea unor insta i fgur juridice ediacente efectelor contractului- ocazie cu care vor studia si stipulajia pentru altul, simolatia si vom face scurte observatii legate de reprezentare). in ultima! capitol 2) acesni tity IT G.Réspunderea conuactuala si remedille neexecutérii contractului"), uménd panial organizares reglementiti actuale, vom pane “in discutie raspinderea civld contractual (eu intelesul_ $¢ ‘autonomia acestei institu jurdice mai ales fat de rlspunderea extracontractual) $i remedile neexecutrit obligatillor contractual (in pare, ca i cadru firesc de angajare 4 rispunderii contractual, cu precizarea cA, in ce le priveste pe ultimele ~ regulile se aplick in cazul neexecutarii oncaror obliga civle, cu unele except a etror narurd «ste doar contractual si mu poate fi extinsé la alte Figur juridice) ‘Ase veda. in aes sensu ilu de exempla, Capitola V, ,Acaljrdie™ Ti I, Caren a ‘a (.Disporfi de rep internation! priv) ; Capitolul Il NOTIUNEA DE CONTRACT CIVIL 30, Nofiunea de contract civil. Art, 1166 C. civ, defineste contractul ca flind ,acordul intre dowd sau mai multe persozne cu intentia de a constitul. modifica sau ‘Ringe un raport juridic". Definipia citaté reie partial vechea definitie cuprins® in a (942 vechiul C. eiv.' care ins& omitea critcabil ipoteza in care contract era incheiat fn ‘vederes modificdrii unui raport juridic preexistent, aspect sesizat de doctrina de la acea vreme?, De aceea, practic, definifia dati de cod este identica sau aproape identica sugestilor de definiie oferite de vechea doctrina in materie’, potrivit cirora: Contractul este un acord de vointS reslizat intre dout sau mai multe persoane in scopul dea crea, modifice sau stinge un raportjutidie preexistent* 31, Terminologie. in cuprinsul Codulei civil, ermenul de contract est sinonim ‘eu acela de ,avotd de voinfe™. In doctring i pe alozu, chiar n nous reglementare, Sm) voligageatermenulu de convene” despre care se stabilise ces sinonim celui de contract’. De aceea, obligatiile nascute din acorduri de voing4 pot fi calificate, eoportiva, ca oblgat contractual sav obliga conventionle Pin erature peas juridica mi veehe ¢-8 fncercat s&s fac’ dstinctc inte cowentie si conact, afnindurse ef ele sunt notiunicifnte: ,convenia este gen onacrl este specia. Coutractl este convents care oi nastee unei oblige Tare ee acpi veprodicre at 1098 vein Codi alan impestegin SFR velo, dcx Lap, Trade cp cl Cig, ol, Conracd cnt Convzcta E3 Unvel ude, Batu 208,13 5 dosincai basa once se wien, ce exemple C. Hamang 1 Roiet-Balesea, Al Baitang, Tose ep cil roambn, vl'2, BA Aly Bey 998 p. aBe, 186, TR. Pops, P. Anh, Tere areal 0 ‘gor Ed tied, Buses 1968. 9,2; Sendevic, Dr hl Teoria general agar, Caverns las 196.18 C. Sites, C Bis, Dray oil Tera gene o oir, £8. A ‘Bucucye, 1997p. 13 Pop Teoria gonraéo obligor 2, Lune Lx, Bue, 200, 29: Als racers sul liga, 8 Dai, Cas Nao, 984.p. 217. 7 Bet eg cons lara pres defor een snr in doit In ae pat cx inne re oi ene cont emo dep at Gare ene conceie leputorl pr ake tonne (ase vedea cael PDEC, DCFR sau Prncipilor LUNIDROIT, Unt legit opest nt pens denies enact (ee ved. de exemplar. 1378C- fi Que sav at 1521 C. eh care de afl exe model de npc legit re: ol) onmae& Paco Gi de © pam po cami, regoere o eager 10 un rapponE BN eile Premieres: TR Popesu P. Anca op, p 2; C. Sikes, C. Bia, oi. 2:1 FSP, Fe sates: MB. Cnoctna, Bemeele ep cil, 4 Al, Bowen 1998p 392 ems: G Pasar Cus de ep! col ron val 1 E8, Carea Romincase, Bucur 1924.0. 458 sapindes aeies aimriaesticsdld 56 ‘TRavAT ELEMENTAR DE DREPTCIIL. OBLIGATE CConventia este acordul de vointlrealizat cu scopul de a produce efecte juridice, adic& de a da nastere unei obligatii, de 2 modifica o obligatiune sau de a sti bligetiune™. Astfel de incercari sunt contrare sensului de baza al celor doua ni care sunt identice, motiv pentru care, in prezent, sunt considerate afi sinonime. Totusi trebuie refinut c8, in dreptal comparat, situatia noyiunii de contract mu este la simpla gi nu se rezumd la scurte eventuale distinct intre nofiun att de apropiate ca gi cconventia si contractul’. 32. Acordul de vointe — element esential al contractului. Principiul libertati contractuale si limitele sale’. Asa cum se poate constata din definitia de mei sus, elementul specific al contractului este acordul de voinfe al parjilor. Prin acord de voinfe, se infelegeintdiniea concordant& a dova sau mai multe vointeindividuale’, ev intenfa pirtilor de a produce efecte juridice*. [n acest mod, contractul se deosebeste de actaljuridie unilateral care const in manifestarea de voinf§ a unei singure persoane cu Intent de a produce efecte juridice Potrivit art. 1169 C. civ., dup modelul urmat cu regulartate moderne de codificare @ regulilor in materie de contracte’, .parjile sunt libere sa incheie orice contracte gi s& determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publics si de bunele moravuri”. Se consacra astfel, prancipiul libertipt ccontractuale cu privite la incheierea gi continutul contactului. Consecinta imediaté a fe propunerile ‘Ase vee, in acest sone G, Pista, op eft, . 45. Opinia se iereiat pe tex an. 1101 Cv. iy are mv fost prog in Codl civil vmin, unde contac ese defiit ase: Le conta et ‘ue convention pa agate une ou pliers personnes Pen o steak acest evi sav wimolui", Ph, Malan, L. Ayn, Ph. Siofel Munck, op cit 177 $e, o.401 pach Chon op cit. 584 ws te IY hae “a Starks op ot p.7 ‘societies ett incur ancien ConrracTuLcivit 59 orice bazt serioasA; omul treste in mod necesar in societate. De aceea, leghtuile de interdependent, obligatiile existenteintre oameni, sunt inerente intregii viet sociale Viata sociala impune omului numeroase indatorii; el face parte din organismele sociale - familie, grup profesional, tat ~ ale céror regulitrebuie st le respecte’; b) in formarea raporturilor dintre oameni, voinga individului are, firé indoiala, un rol care ‘nu trebuie subestimat. Dar, vointa print ea instsi est lipsita de puterea de 2 da nastere la drepturi si obligatii. Ea dobandeste aceasté putere din lege. Legea este acces care Gomind. Contractele pot exista si se pot desfésura doar intr-am cadru legal, stabilit de reptul obiectiv. Se poate, deci, afima cd ,vointatrebuie si fie in serviiul Greptulu gi ‘nu dreptul in serviciul voinjei"; ) sub aspect moral, experienta gi viata au dovedit ca sentinja lui Fouilige ,Qui dit contractue, dit juste” este prea simplista si contrazisd de fapte. Ceea ee se stabileste prin contract nu este in mod necesar just. Pirfle contractante, de cele mai multe ori, mu se afl int-o poztie de egaltate economica si social”, Rezultd c& ,cei mai putemici impun legea lor celor mai slabi" si deci, adeseori, contractul consacré ,strivirea celui slab de cltze cel putetnic)™; d) in sfaryit, sub aspect economic, ibertatea fara Limite poate duce la anarhie, De aceea, nimeni mt ‘pla economia prea liberal, in forma sa pura”. Fara indoialf, interesul individual este un factor determinant al actvitiii economice, dar un oerecare diijism economic pate in viziunea unor autori ca o necesitate chiar si in cadrul doctrinelor eelor mai liberale'. Aceasti dirjare este asiguraté, in primul rind, prin stat”. Orientarea "biden, pp. 7-8. 2 Tn spa dreptulu ance, cree Fundamentals fot lansté de £. Gouna, in mai make Werks (cra principal este Le principe ce ausonomie dela vont en dot priv. conribuien 8s congo de individual juridique, tse. Dijon, 1912s, in steak Lo bere des conten ees pes, iis, Series socials 6 France, 1938, p. 321 gi rm.) gi cominuat de oumeres al autor ve cae 6. Rouben (as ves, in principal, Conrburion & ude equ dele movon a canner, these, Pars, 1965), A se veda, in aces sens, B, Succ, op. cit, p. BB. Stack, H, Roland L. Bayer op cit. 9 948 tum, 23 gum; Ph. Malaui, L, Ayoés, Ph. StfTeL Munck pci, p 177 yi wim Pr Tene, Po Simi, Yo. Lequet, op. ip. 36 ua ne 33 gh wn SH tL Mazen, J Mazeaud, Fr Chabasop cit, p93 um, $B, Suck, ap ci, p. 8 * Neolieralismul este expresiapoliic-economicd a acest no aetricare permite un ceecare itrvenbonisninjism de sgh sal in afacerle private (nual is vedeea ron conserva iver conracrune), pentru © mai cree prose intrseor imple e de ais part, chia ¢ a revises modem’ tor hiberalsmuel se admite¢ oirecre orm de parzipre © ull ‘rblemele privat, mai degrabé deci interveationism, in prim! riod, prin. crewes satel conomco-undc menit sh garanteze liberates indviilor scare. in planul repulse unduce tina prin autonomia de voing (eoreucianul acest cient ete F-A. von Hayek cae inv sent ‘cole Geicaterevializani ibe utar~ gupae eu denuite Inviducion ened Econ Order si apoi ia lacratea sa The Rood to Sefdom, publicaté le Londrein 1944 si wath de The Contain of Liber, publica in anal 1960, 2 concetusza nou enna Kerli baal pe deca de fsreme a legi pe ideea une! guvemiri mente s sigue Kibetea acer nw 8 aeeze pn interveatonsm,cenris,planificae economics et abut le unceguver oat). 2 Nivel calitatea imervennismului sept inst in mod radial concept Jnteven. tioismut” neoliberal la iveul deptlal este similar elu al unun arbi. in tinp ce, in octal focilise, sel inirvenonism se manifest prin conta si ceazurd, ir le nivel eoanomie DO Planar, 60. “TRATAT ELEMENTAR DE DREPT CIVI OmicaTue economic’, altfel spus ,dirijismul” economic, nu are ca obiectiv suprimarca sau anihilarea voinfe. Voinga imine elemental sau factor principal al contractuui gi al oricdrei alte activititi, Tocmai de aceea, desi s-2 subliniet uneori in doctrin’ c& ‘autonomia de voin este un mit perimat™, constatarea elementard este aceea cd tot vointa este resortul primar: Consecintele identificate de uni autori ale declinului teoriei autonomici de vointd, in sintez8, ar fi urmatoarele? a) a crescut importanfe si frecventa celoralte ievoare de obligatii, de natura extracontractual8, cum sunt: faptele ilicite si imbogltiea fird just cauci co cconsecinja scdderiiimportanfei teoriei contractului; ') normele juridice imperative, in materie contractual, au devenit tot mai humeroase; aceasta ca urmare a largiriinofiunii de ordine publica, cu scopul dectarat de a apara drepturile omului, mai ales liberiatee si proprietatea individual — o fasemenea constalare este Iesne de ficut dac8 avem in vedere, de exemphu, dreptul protectiei consumatorului, unde contractul este sever limita de incidenta a numeroase ‘ortne imperative menite 88 protejezeinteresele economice ale consumatorulai?, €)_ desi consensualismul raiméne un principiu de bazd al incheierii contractelor, l inregistreaza numeroase si importante exceptii. Necesitatea formei scrise este, de cele rai multe ori, determinata de dispozitile legale referitoare la proba actelot Juridice. Mai mult decdt att, unele contracte pot fiincheiate numai in forma solemn’, ‘dil in forma autentcd. Incheierea unor contract informa solemnd este prevazuté de lege, in asemenea situati, cao conditie de valiitate a acestora: 4) confinutul contractului nu este stabilt iniotdeauna prin negocieri de catre Partie contractante. Existé contracte tot mai numeroase ale clror cauze esentiale sunt Stabilite prin lege sau de catre una dintre pari (contractele de adeziune): ¢) libertatea contractuald intemeiatd pe teoria autonomiet de voing& este mult Ingradité prin aparitiacategoriei contactelorforate reglementalé prin lege, cum arf. asigurarea imobilelor, asigurarea de raspundere delictala a proprictarului de ‘utovehicul, aeronava etc In acelasi sens, amintim consacrarea prin lege a dreptului de ‘preempfiune in cazul vinzarii nor bunut; ) in sfarsit, dreptul contractelor se 2flé intrsun ampli proces de remodelare Senerat de influenfa si, iv cele din urmé, de transpunerea unui drept european al ontractelor, inital la nivelul normelor conffictuse ins, in anumnite domeni de drept, Si la nivelul nocmelor substantiaie! rr * dem, 9 falaure,L Ayis FeeMunck, op. ci p. 178 ums as Aton, go $22 Ph Mauri L. Ayes, Ph. Stel Munck, pcp 178 ma ved A ete de exempla, 3 Clai-Auloy, infeed oi le cnsommation su edo irs contro RTD Civ 1984. 29 gf um: B Pollo, ro reper deo cern \wniformisation ds droit ces comarats, LGDI, Paris, 2006. ” “AR tse seca 1. Basedon. Ur aot commu des cont pa le Moehé comma tn Rew Ineratonse de Droit Compu, 1998,» 7 wi um: CA te Vieclen Leone es A se veden. de exemplar 1134 C. civ. fe, an, 1322. iv it a. 1285 C. civ. sonia, ‘ecemal at. 6248 Civ. clandex ec sntesd regulon europee ta atric de suonomic de vow liverate contacuais regision fn ar. U-1.102 DCFR. init arn” autonomy ni cue peor Posibiatea parslr de conrata Sanu de ag propia say nu gpa egale care govercone oe ‘por contac ConTRACTUL CIVIL 65 guraniri dreprrilor si iberlor civil, art, 30 C. civ. privind princpial egal in fafa lei civle etc), dar si 0 serie de nonne a ciror functie este aceea de a limita exereitvllibertati contactuale (cum arf: art. 14-15 C. civ. care consacra principiul exeroitiit drepturilor cu buni-credintd, art. 12 alin, (2) C. ewv. cae lmiteazd capa- citatea de a dispune a persoanei aflati in insolvabiltate; art. 11 C. civ. care impune respeciarea ordni publice gia bunelor moravuri) Insi cea mai considerabilé Timitare 2 principiului libertéii comtactuale, 0 limitare care Ie include in sine pe toate celelalte, este datd de dezideratul cuprins in art 11 C. ei. care prevede 8 ,se poste deroge prin convent sau acte juridice unilaterale de Ie lege care intereseazA ordinea publicd sau bunele morawiri". De aceea, pentru stabi in mod corect conturul liberi contractual, dup ce am stbilit contnutul de baz al aesteia, vom trece la analiza limitelcr sale. 39. Limitele ibertiti contractuale. Ordinea publicd si bunele moravuri. Din interpretaea textelor legale rezulté cf libertatea contractualé este recunoscut’ tutwor subiectelor de drept civil, cu respectarea umnktoarlor limite generale: ordinea publich si bunele moravuri, Art. 1169 C. civ. inchude inte limitele bert contratusle gi legea, ceea ce nu era neaparat necesar, in conditile in care legea este inelusé th omeniul ordinii public pozitive, astfel cum vom vedea, Pe de alta parte, principitl forei obligato a contractuui,principiu fundamental in dreptul privat continental, lumare# princpiuluilibertit de a contracta este operational mumai eu condita ca lbertatea $8 fie exerital in limitele leg ~ eu alte cuvinte, contract s4 fe svalabil incheia". Toomai de aceea, at. 1270 alin. (3) C. cv. dispune: ,Contractal valabil Jncheiat are pulere de lege intr parle contractante”. Vslabiltaca contracului este subordonaté respectiri ordinii publice si bunelor moravuri cu priljul incheier contact A. Ordinea publicé. Ordines public, din punctul de vedere al dreptului civil geste o nofiune destul de dificil de precizat si defini. Fara indoiala 8, prin ording prblicl se injelege, in prim rind, totalitatea reglementirilor care aleatuess dreptl Public: Constiutia, lege administrative, legile fiscal, legle penale ete. Domenial de aplictie a ordinii publice este extrem de varabl. El se schimii in functie de anceptile politic; Sociale si economice ale legiitoruui. Astfl, in regimul de dietaurd comunistd, prin ordinea publica se intelegeav principile si nommele care Staomiceau caracterul comunist al orénduiri sociale si ordinea de drept a. statulu totalitr. Definirea apodictici a ordinii publice este aproape imposibila. Vatetatea extrem 4 normelor 5iregulilor nenormate care 0 compu, ne oblige 88 apelam la un sistem pentru a incerea o sintezi a elementelor ordiniipublice, Vom schita In cele ce lumeazd 0 sinter a sistemuli pe care infelegem sé 1i adoptimn in definirea aces oun Ordinea public8 include o suma de reguli care atest, in conceptia unor autor fuprematia colectivitiiasupra individu’, dupa ali, -antteza bert Ae eden ace Seas J. Carbonic ap cit p45, 69 66 TRATAT ELEMENTAR DE DREFT CIVIL. OBLIGATHLE, ontractuale™ sau ce! putin, restrifia cea mai important dus liberti contractual’ ‘dic8 supunerea sa regulilor imperative edictate de comunitatea in care udieste. Bunele ‘moravuri reprezint4 suma locurilor comune cu nuanta normative care se regbsesc in ‘entalitatee membrilor unei comunititi la un moment dat. in acest sens, bunele toravuri s-8 spus, sunt mai degrabs legate de obicei decat de o norma scrist sf imediat’. Trebuie s8 observim cd, in realitate, prima notiune o include pe a dows’, esi in spatiul dreptuli privat continental, cele dou’ notiuni sunt trtate distinct. dup’ cum am observat, chiar i la nivel lezistativ. Dreprul modem gi proiectele recente de codificare amalgameazA indiscutabil cele doua notiun. Indiscutabil,acelasifenomen este constatat sin dreptu international privat si in reptul comnitar. Pastréndu-se ins in orbitatraitionalé de sintetizare a regulilor de cordine publicé (in care se include si conceptia Codului civil, astfel cum ea este sugeratt de art. 11), retinem cf functia de baz& ale ordinii publice® este aceee a nel interdict sociale", menité sé tngradeascalibertatea contractuala,interdcte sociala aflatd, msi cu seamé prin intermediul motorulai su ~ bunele moravur) — intro Permanentd schimbare in functie de moravurile soietfi care genereaza permanent © reevaluate a unora din normele care compun ordinea publied” fn doctring, se incearcd 0 clasificare a ordinii publice in funetie de diverse sriteri, dintre care ei sunt prioritire si merité sf ne refind atenfia deoarece prezintd un important aspect tehnic gi tolodati practic. in primul rind, in fnje de modul in care normele de ordine publica produ efecte asupra contrac, soa sugerat o distingerea {inte ordinea publics expres (sau textald sau legislatind) si ordinea publica inplicitd (vitals sau judiciard)" in prima categorie se includ normele de ordine publicd fn cadrul c&rora se prevede expres exigenta unei amumite conduite, precum si sanctiunes nerespectirii acesteia ~ este vorba de ags-numitele dispozitl imperative exprese, Aceastl categorie include numeroase none” si este dublats de clasificarea | A se vedes, pen sexsi exresic, J. Hauser, 1 Lewouland, Ordre publi in Rép. ev. Dao ‘ats 2004 (den. mise 8 our, uin 201. 23. {Ase vedes J. Gest op ct Lo formation ch contra p 85 gi umn 104 ur. {Ase vede, in acest sens Carbonnien, op cit pene 68. {A se vedea in acest ens. de exempl, J Four, JL. Aubert E Savaun, op ct, p. 200 5 A 86 vedet, in pecil, Regisnenul Rom | rvdegen apical obligor contecuale, unde defnires nermelor de ardine publcd mu presopine nici preveere dnincs legs de bones moravri~ de exemp. J. Hanis, Mandowr» Rules and Public Policy under the Rene | Regul, fo The Rome J Regulation The Law Applicable 0 Conratua! Oblgedns in Enrope (ed F. Feral ‘St Leible) Seles, Machen, 2008, 269 umn, "A se eden L, Pop, Comractlp. 369-0140, 7A se vedea Fr Ten, Ph, Siler, ¥. Laguete, op. ct. 357, a. 362. Age ved, in special, ©. Many, . Raynaud, op, ci, or. 74: Fr. Ten Ph, Simle,Y. Lequee, op. ct. 356 nt. 3601. Fl. 1. Auber, B. Savaun, opi, 201; J Crbonnit, op. cH 68 140; Ghesin, op cir. 3, . 94) Hae, 11 Lemeulond oe ln. 16 ana’ De exemplu tite nome cu prvire la are lepton prevede expres aplierea sancni nlti absolve ~ se vor, i acest sens ar. 1287 C civ. din capt! dedicat lair eae proved In ain, (1) ¢ Ese sul conracnl inceit eu incleares une dspociIegale insite penny cores ‘uu meres general” art. 1654 C. civ. prvin prohibit de acurpir incapacitate de" cumptr sou st 1655 C. civ. privindineapaciile dea vinde~ toate sunt texte eae ins nly express age «ste varba de aniclarea legal une ondni pblce extn Contaacruravit or nulititior in exprese' si virtuale®. Alaturi de aceste norms i ride aceste norme imperative, inilnim si cea Se Cp er = arc nal errs reves der ese ne Se H.C Prin Voina pior, fra si se prevadl o sancjine expect en ¢ clrei oll Vinita apc acs we realzrad pin ator ieee