Extinderea Uniunii Europene

Uniunea Europeana reprezinta o organizatie internationala guvernamentala, un sistem

prin care statele membre isi solutioneaza in comun problemele fundamentale ale dezvoltarii
lor.
Inceputurile constituirii a ceea ce este astazi Uniunea Europeana sunt plasate in
Protocolul de la Haga semnat in 1947 de Belgia, Olanda si Luxemburg, tari strans marcate
de apropierea lor geografica. Aceste state conveneau constituirea unei piete comune, a unui
spatiu economic comun ramas in istorie sub denumirea de BENELUX, in vederea favorizarii
refacerii postbelice si renormalizarii vietii economice.
In 1956, RFG, Franta, Belgia, Italia, Olanda si Luxemburg semnau la Roma Tratatul
privind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatea
Economica Europeana, tratat ce intra in vigoare la 1 ianuarie 1958.
Prin aderarea, in 1972, a Angliei, Danemarcei si Irlandei, Comunitatea celor sase
devenea la 1 ianuarie 1973 Piata Comuna a celor 9. Aceasta largire a Uniunii Europene a
avut la baza in primul rand ratiuni economice legate de diminuarea concurentei dintre aceste
state si tarile aflate in interiorul gruparii.
In 1981 se alatura Grecia, iar in 1986, Spania si Portugalia. Aceasta largire a
fost legata de atenuarea tensiunilor dintre Spania si Anglia si de intarirea flancului
sudic al NATO.
Aderarea din 1995 a Austriei, Suediei si Finlandei a fost legata de intarirea fortei
economice a Uniunii Europene, atenuarea concurentei in interiorul gruparii si de nevoia de
protectie si de intarire a capacitatii concurentiale a participantilor la grupare in raport cu
SUA si Japonia.
Uniunea Europeana s-a constituit si functioneaza prin acordul liber al unor state
suverane; aceasta organizatie nu dispune de un teritoriu propriu si nu se substituie in
principiu statelor componente; nu se manifesta independent de acestea printr-o vointa
proprie, suprapusa statelor membre.
Prin Tratatul de la Maastricht (1992) erau aduse la zi principiile si practica valutar
financiara cu prevederile politicilor economice si agricole, a politicii externe si de securitate
comuna, de cooperare in domeniul vietii sociale, justitiei si afacerilor interne.De fapt a fost
constituit un subsistem care sa permita realizarea atributelor politico-economice ale Uniunii.

Integrarea economica vest-europreana s-a desfasurat in contextul confruntarii globale

dintre democratie si totalitarismul comunist, atat in interiorul statelor respective, cat si in
relatiile dintre state, dintre organizatiile internationale opuse, implicate in razboiul rece, ca
de altfel si dintre acestea si restul lumii. Nu a fost intamplatoare concomitenta aparitiei
structurilor de integrare economica ce-au condus la Uniunea Europeana cu infiintarea, in
1949, a Tratatului Nord-Atlantic, care, din 1954, a incorporat si Republica Federala Germania,
si nici cooperarea stransa dintre aceasta organizatie si Piata Comuna.
In imprejurarile razboiului rece, schimburile Romaniei cu statele membre s-au
intensificat. Aproximativ un sfert din exporturile romanesti s-au indreptat catre Piata Comuna.
Un pas important l-a constituit acordul pentru crearea unei comisii mixte RomaniaCEE, prin care se trecea, in 1981, de la relatii ale intreprinderilor la o forma superioara, la
relatii ale CEE cu guvernul Romaniei.
Din semestrul II al anului 1995, in tara noastra a inceput introducerea treptata de
standarde de calitate specifice, valabile nu numai pentru UE, dar si pentru terte piete.
Pentru a afla daca o tara candidata este pregatita pentru aderare, Comisia Europeana
publica anual un raport de tara pentru fiecare stat candidat, in care se analizeaza gradul de
pregatire al tarii respective pentru aderarea la UE. Acest raport de tara contine:
-stadiul relatiilor dintre tara candidata si UE;
-evaluarea realizarilor din ultimul an ale tarii respective;
-principalele masuri pe care tara respectiva le mai are de adoptat in vederea aderarii.
Pentru fiecare stat in parte, Comisia Europeana dispune de mai multe surse de
informatii:
-statul (propria evaluare);
-rapoartele Parlamentului European;
-informatiile furnizate de statele membre ale UE;
-concluziile monitorizarii pe care o face Comisia Europeana din acel stat;
-statistici, analize, rapoarte ale altor organizatii internationale.
Uniunea Europeana nu face o ierarhie a statelor candidate. Evaluarile Comisiei
Europene se fac pentru fiecare stat in parte in functie de realizarile acestuia fara a se propune
un clasament. Comisia Europeana face o recomandare cu privire la acele state candidate care
sunt pregatite pentru aderare. Data optima pentru aderarea unei tari este data cand statul
respectiv indeplineste toate conditiile astfel incat aderarea sa fie un succes pe care sa-l poata
resimti pozitiv si UE.
Rolul extinderii
-se spera ca prin integrare vor fi ajutate aceste tari sa mentina calea democratica si
liberalismul economic spre care s-au indreptat dupa transformarea de sistem;
-se va intari unitatea si stabilitatea continentului european, stergandu-se barierele
artificiale si pagubitoare pe care o anumita istorie le-a trasat;
-va creste securitatea in intreaga regiune si se va atenua presiunea conflictuala in zona;
-prin adaugarea de noi membri, Uniunea Europeana isi va spori forta economica si
comerciala, rolul in diplomatia economica internationala, puterea de influentare a sistemului
comercial si financiar bancar international;
-va avea loc o sporire a dimensiunii Pietei Unice Interne;

-dobandirea treptata si asistata a calitatii de membru al Uniunii Europene va permite o

dezvoltare echilibrata si armonioasa a economiilor tarilor est-europene;
-va avea loc o puternica consolidare a Uniunii Europene, ca unul dintre cele mai
importante blocuri comerciale regionale.
Euro
Moneda unica, a carei denumire de EURO a fost stabilita la reuniunea de varf de la
Madrid din decembrie 1995, a fost introdusa in 11 din cele 15 tari ale UE, incepand cu 1
ianuarie 1999. Fac exceptie Marea Britanie, Suedia, Danemarca si Grecia.
Euro a devenit la 1 ianuarie 1999, moneda oficiala pentru 292 milioane de europeni.
Moneda euro reprezinta mult mai mult decat suma monedelor din care a rezultat si inseamna,
in primul rand, o politica monetara comuna in cele 11 tari. Responsabilitatea politicii
monetare revine Bancii Centrale Europene, care are ca tel principal asigurarea stabilitatii
preturilor in zona.
Avantajele monedei unice
O uniune monetara poate aduce avantaje economice insemnate:
-se imbunatateste alocarea factorilor de productie;
-se vor face economii de catre populatie, care vor duce la cresterea consumului;
-piata de capital creste ca spatiu si lichiditati, ceea ce va putea determina reducerea
nivelului dobanzii;
-scade costul tranzactiilor, intrucat nu vor mai cuprinde cheltuielile legate de curs
valutar;
-creste transparenta pietei si a preturilor;
-crearea euro va contribui la dezvoltarea relatiilor comerciale si financiare intre
membrii
Euroland si parteneri;
- euro va domni alaturi de dolarul SUA, moneda internationala de tranzactii, depozite,
inves titii si rezerva.
Euroland este cea mai mare piata de desfacere din lume, inaintea SUA si Japoniei.
Rolul important al zonei euro rezulta si din faptul ca in aceasta zona puterea de cumparare
este ridicata, ea fiind depasita doar de catre SUA.
Comisia Europeana apreciaza ca aproape 200 de tari din intreaga lume care fac comert
si afaceri cu UE vor resimti impactul monedei euro.
Orice nou membru al Uniunii Europene ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie suficient de prosper si capabil sa aduca o contributie neta la bugetul comunitar;
-sa fie un stat democratic, in sensul de a avea o traditie in ceea ce priveste pluralismul
politic si alternanta de guvernare;
-sa aiba un sistem al proprietatii private si o economie de piata functionala;
-sa aiba cat mai putine probleme sectoriale dificile, care sa solicite restructurare si
retehnologizare, proces care implica resurse substantiale.

In mai 2000, Comisia Europeana a lansat o strategie de comunicare pentru punerea la

dispozitia cetatenilor a informatiilor legate de largire. Pentru a reusi, este necesar ca
institutiile europene, liderii politici, guvernele, partenerii economici si sociali, societatea
civila in general sa participe la dialog. Comisia, avand reprezentanti in cincisprezece tari
membre si delegati in treisprezece tari candidate, are responsabilitatea de a realiza programe
adaptate nevoilor.
In medie, aproximativ 6 persoane din 10 din Tarile Candidate considera ca a fi
membru UE este un lucru bun pentru tara lor, cu sprijinul manifestat in acest sens variind
intre 33% in Estonia si Letonia si 80% in Romania.
Doua treimi din cei interogati cu varsta peste 18 ani au declarat ca ar sprijini aderarea
tarilor la UE daca s-ar organiza un referendum in acest sens.
Cu un procentaj de 70%, cetatenii din Bulgaria si Romania sunt cei care au imaginea
cea mai pozitiva despre Uniunea Europeana. Malta este singura tara unde 3 din 10 oameni au
o imagine negativa despre Uniunea Europeana.
Increderea in institutiile Uniunii Europene este mai putin raspandita, in principal
pentru ca mai putini cetateni le cunosc. 41% din cetatenii tarilor candidate au incredere in
Parlamentul European, 35% au incredere in Comisia Europeana si 29% au incredere in
Consiliul de Ministri. 9 din 10 cetateni din tarile candidate au auzit de cererea de aderare a
tarii lor la UE.
Uniunea Europeana si statele candidate cunosc faptul ca o largire de asemenea valoare
reprezinta o provocare si de aceea au reflectat asupra realizarii problemelor ce ar putea aparea.
Problemele care s-au ridicat au fost in legatura cu riscurile ce ar putea aparea in anumite
domenii: migratiile masive, cresterea criminalitatii, dumpingul social, protectia
consumatorilor sau identitatea culturala.
Efectele extinderii
a) Libera circulatie a bunurilor
In multe dintre statele candidate, sectoarele care au facut fata cu bine tranzitiei sunt
aceleasi care beneficiaza de pe urma eliminarii treptate, din partea UE, a masurilor
protectioniste de genul taxelor antidumping. Astfel, statele de dimensiuni mici, cu economii
deschise vor fi cele care vor beneficia cel mai mult de pe urma integrarii.
b) Libera circulatie a serviciilor
Consumatorii vor fi avantajati in conditiile in care concurenta de pe piata va determina
cresterea calitatii si scaderea preturilor la servicii. Serviciile care opereaza la standardele
comunitare vor fi avantajate, in speta cele privatizate sau cele create prin investitii straine.
c) Libera circulatie a capitalului
Reformele economice din tarile Europei Centrale si de Est au atras investitii straine,
iar in cazul in care acestea au fost in volum mare, productivitatea muncii a putut creste mai
mult decat salariile, ceea ce a dus la o sporire a competitivitatii economice de ansamblu.
d) Libera circulatie a fortei de munca
Avantajele pentru tarile Europei Centrale si de Est sunt direct proportionale cu gradul
de liberalizare a circulatiei fortei de munca in relatiile cu Uniunea Europeana.

Exista temerea, pentru statele membre, cu privire la potentialitatea unui influx masiv
de imigranti dinspre Est. In realitate, mobilitatea fortei de munca din statele candidate este
redusa chiar si in interiorul propriilor economii. Din motive demografice, economiile statelor
membre au o oferta nationala insuficienta in domeniul fortei de munca.
Extinderea Uniunii Europene in raport cu Romania
In privinta tarilor din Europa Centrala si de Est, strategia de preaderare, conceputa la
nivelul UE, se compune din :
a) Acordurile Europene;
b) Parteneriatele pentru aderare si Programele Nationale pentru Adoptarea Aquis-ului;
c) Asistenta de preaderare.
Asistenta de preaderare este compusa din:
Phare - este primul instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea
noilor democratii. Bugetul anual este de1.560 milioane de euro, dintre care Romaniei ii revin
aproximativ 250 milioane de euro.
ISPA - (Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare). Are ca obiective:
sprijinirea tarilor beneficiare in vederea alinierii lor la standardele de mediu ale UE,
extinderea si conectarea retelelor de transport proprii cu cele trans-europene, familiarizarea
tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune
ale UE. Bugetul anual este de 1.040 milioane de euro, dintre care Romaniei ii revin 240-270
milioane de euro.
SAPARD - acorda Romaniei 150 milioane de euro anual in perioada 2000-2006 in
scopul realizarii problemelor legate de o dezvoltare rurala pe termen lung si a imbunatatirii
standardelor de calitate ale produselor agricole, ale procesului de productie si al marketingului
acestora, in paralel cu adoptarea aquis-ului in domeniul agricol.
1. Criterii de aderare
-criteriul politic (stabilitatea institutiilor garante ale democratiei, respectarea statului
de
drept, a drepturilor omului si protectia minoritatilor);
-criteriul economic (crearea unei economii de piata functionale, capabila sa reziste
presiunilor concurentiale de pe Piata Unica a UE);
-criteriul legislativ (aplicarea aquis-ului comunitar din momentul aderarii la UE);
-criteriul administrativ (capacitatea statului candidat da a-si asuma obligatiile de stat
membru al UE).
2. Obiective majore
-consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice;
-crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si
beneficii cetatenilor tarii;
-eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata;
-intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii
Europene si cu tarile candidate;

-consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de

stabilitate si securitate.
3. Prioritati
I. Realizarea proceselor de reforma
a) Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile comune ale
UE:
-atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor
pentru dezvoltarea economica durabila;
-accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile in domeniul
transformarilor economico-sociale;
-aplicarea unei politici monetare ferme, neinflationiste si a unei politici fiscale
capabile sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea economica, orientata in
principal spre export;
-dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si a coeziunii economico sociale;
-atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice, cu
precadere pentru categoriile vulnerabile;
-relansarea dialogului social, la nivel central si local; stimularea consolidarii si
dezvoltarii in continuare a societatii civile;
-armonizarea legislativa (preluarea si implementarea aquis-ului comunitar);
-indeplinirea graduala a criteriilor de convergenta necesare pentru participarea la
Uniunea Economica si Monetara.
b) Alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate
Comune;
c) Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si
candidate in domeniul Justitie si Afaceri Interne;
d) O reforma structurala si functionala a administratiei publice, in vederea cresterii
supletei, eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii birocratiei, eliminarii
disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu
administratiile din tarile comunitare.
II. Dezvoltarea procesului de informare a opiniei publice romanesti asupra Uniunii
Europene, a structurii si functionarii sale, asupra beneficiilor si costurilor ale integrarii
europene a Romaniei, precum si asupra demersurilor si actiunilor autoritatilor romane in acest
sens.
4. Costuri
-costurile necesare pentru aducerea economiei si a societatii romanesti la standardele
europene;
-firmele de dimensiuni mici si mijlocii, exportatoare de produse agricole, pierd
beneficiile potentiale pe piata Uniunii Europene;
-liberalizarea tot mai pronuntata a comertului agricol va determina accentuarea
presiunilor concurentiale asupra pietei interne romanesti de produse agricole;

-perioada 2000-2006 este etapa finala a liberalizarii depline a comertului intre

Romania si Uniunea Europeana.
Costurile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana vor fi destul de mari, in special
datorita problemelor in domeniul agriculturii. Analiza ramurilor perdante si castigatoare in
urma liberalizarii comertului cu Uniunea Europeana releva faptul ca avantajul comparativ al
Romaniei il constituie costul scazut al fortei de munca. Acest avantaj are efecte pozitive pe
termen scurt, deoarece poate contribui la atragerea de investitii straine directe, la stimularea
exporturilor, precum si la reducerea somajului. Pe termen lung insa, este de presupus ca se va
inregistra o crestere a salariilor la niveluri apropiate de cele ale Uniunii Europene, avantajul
comparativ al fortei de munca se va reduce tot mai mult pana la disparitie, iar ramurile care in
prezent sunt necompetitive isi vor pierde pozitia pe piata.

5. Beneficii
-un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila;
-o stabilitate crescuta a mediului economic;
-cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va duce la motivarea si stimularea
agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea
de noi produse si servicii, introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de
productie;
-dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si piata fortei
de munca;
-accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile echipamente si
sisteme informationale;
-prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni;
-intarirea securitatii nationale;
-oportunitatea de a participa la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea
configurare a Europei;
-cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori
statali, atat pe plan politic, cat si economic;
-perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru
cetatenii romani.
Rolul democratiei pentru viitor
Intre statornicia democratiei si dezvoltarea economiei este o stransa interdependenta.

Numai in cadrul unei vieti democratice veritabile se poate dezvolta o economie

sanatoasa si eficienta. In acelasi timp, numai o economie ale carei mecanisme sunt bazate pe
piata libera, pe concurenta, pe proprietatea privata, pe autonomia agentilor economici, confera
suportul unei democratii veritabile.
Viata popoarelor s-a dezvoltat si a inflorit numai in conditiile unor regimuri
democratice si ale unei economii de piata rentabile. Democratia nu se poate realiza decat daca
cetatenii, bazandu-se pe o economie de piata, au independenta necesara pentru a se manifesta
liber si, deci, pentru a lua hotararile cele mai bune privind situatia lor, prezenta si viitoare.
Instaurarea unui climat autentic democratic presupune si o activitate responsabila a
presei scrise si vorbite, inclusiv a televiziunii. Fara presa libera, fara libertatea de exprimare
prin intermediul mijloacelor de informare, nu poate sa existe democratie. Esentialul insa
consta in afisarea deschisa a acestor pozitii si transmiterea unor informatii corecte, adevarate.
Trainicia unei vieti democratice implica, totodata, un raport just intre drepturi si
libertati, intre obligatii si indatoriri, intre libertate si responsabilitate, astfel incat exercitarea
drepturilor si libertatilor sa se faca prin respectarea stricta a legilor in cadrul unei ordin de
drept.

Pareri personale

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta un lucru bun, dar vor trebui depuse
eforturi uriase de catre statul roman pentru a indeplini conditiile minimale pentru aderare.
Aceasta aderare va duce la cresterea nivelului de trai al populatiei prin faptul ca vor fi
incurajate investitiile straine, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de munca. De asemenea,
va creste nivelul productiei destinate exportului si astfel tara noastra va avea posibilitatea de a
se afirma pe plan international.
Prin introducerea monedei euro preturile si salariile vor fi aliniate standardelor Uniunii
Europene, lucru care va permite cetatenilor Romaniei sa-si poata permite un stil de viata cel
putin asemanator cu cel al cetatenilor care fac parte din tarile membre UE.
Cresterea nivelului de trai din tara noastra va duce la scaderea numarului de persoane
care vor fi tentate sa-si paraseasca tara in schimbul unui trai decent in alta tara, ele isi vor
putea asigura viitorul dorit aici in tara. Daca toate valorile vor fi pastrate la noi in tara, va
exista posibilitatea ca si Romania sa se dezvolte mai usor, sa-si creeze un renume pe plan
international prin calitatea produselor executate.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta un lucru bun deoarece prin aceasta
se asigura dezvoltarea fiecarui domeniu al vietii. Se vor asigura investitii in infrastructura,
drumuri, transporturi etc.
Probleme importante cu care se mai confrunta tara noastra in momentul de fata sunt
coruptia si birocratia. Coruptia este una dintre principalele probleme cu care se confrunta tara
noastra si este un obstacol important in calea aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

Romania va avea mult de muncit in aceasta perioada si datorita faptului ca, din mai
multe puncte de vedere, tara noastra se situeaza la extrema negativa (TVA cea mai mare,
salarii printre cele mai mici, nivelul ridicat al inflatiei, natalitatea in scadere - datorita
nivelului de trai).

Bibliografie

Dumitru Miron - Economia Uniunii Europene

Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002

Valenti Lipatti

- Integrarea Europeana, prioritate in

politica externa a Romaniei
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 1996

Zenovia Doina-Penea - Moneda Euro

Editura Tehnica, Bucuresti 1999

10