Conflictul n viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore.

Fiecare parte a lui reprezint o

parte component a conflictului.
Solul- mediul social n care izbucnete conflictul ( familia, colectivul, societatea)
Rdcina - cauzele multiple ale conflictului.
Tulpina - prile implicate n confllict
Scorbura problema clar definit a conflictului
Florile - emoiile proprii pozitive i negative ale celor implicai n conflict
Frunzele - aciunele concrete ale persoanelor implicate
Fructul soluia rezolvrii conflictului.

Disciplina rezolvrii conflictelor propune urmtoarele

modaliti de rezolvare a conflictelor:
1. Victorie-victorie - fiecare nvinge. Se consider c dac exist un ctigtor n
mod necesar trebuie s existe i un nvins.
Helena Corneliu i Shoshana Faire propune urmtoarele ndrumri utile pentru
cutarea de soluie victorie-victorie'':
formulai nevoile fiecruia;
ncercai s ieii n ntmpinarea nevoilor fiecruia;
sprijinii att valorile celorlali, ct i pe ale dumneavoastr;
ncercai s fii obiectiv i disociai problema de persoane;
concentrai-v pe corectitudine, nu pe for;
cutai soluii creative i ingenioase;
fii dur cu problema dar blnd cu oamenii.
2. Compromisul - reclam anumite capaciti de negociator, pentru ca fiecare s ctige ceva.
El d impresia de corectitudine dar aceasta poate s nu fie suficient pentru c fiecare vrea s
obin ct mai mult. Cu toate acestea mprirea n mod egal este adeseori acceptat fiind
cea mai corect modalitate. Dezavantajul compromisului este c una din pri i
poate supraevolua poziia astfel, nct s par mrinimoas. O persoan poate ceda mai mult
dect cealalt.
Uneori nici una din pri nu agreaz ideea de a i se lua din ceea ce dorete. Dac nu sunt
explorate cu grij variantele posibile compromisul nu va mai reprezenta cea mai bun soluie.
3. Victorie-nfrngere . Acest stil este adesea rezultatul unei tendine incontiente de a v
proteja de durerea eecului, victorie-nfrngere" este o confruntare
de fore, n care una din pri ajunge deasupra. Victorie-nfrngere" poate avea efecte ntrziate:
nvinsul poate s nu suporte o decizie care s-a luat fr s se in seama de el i ca atare s
ncerce chiar sabotarea ei. nvinsul de astzi poate refuza s coopereze mine.
4.Reprimarea - refuzul de a lua act de existena unui conflict este
comportamentul la care recurgem cnd avem nevoie de pace cu orice pre. Reprimarea este
judicioas, totui atunci cnd o confruntare pe tema unui dezacord fr importan amenin prea
mult o relaie sau cnd oamenii nu sunt pregtii s aud ceea ce ai tu de spus.
A reprima un conflict puternic nseamn a nu vorbi despre aspectele sale importante.
5. Abandonul - dac te retragi fizic sau emoional dintr-un conflict, poate
din teama confruntrii , nu mai ai de spus n ceea ce se ntmpl. Este nelept s te

retragi atunci cnd conflictul nu te privete i lipsa ta de implicare nu afecteaz

cursul evenimentelor. Ea poate fi chiar util dac n felul acesta se atrage atenia asupra unei
crize neglijabile. Pe de alt parte, implicndu-te n loc s contribui la soluionare ai
putea deveni prea imperativ, mboldindu-i pe cellalt s renune sau s se retrag. Prin
retragere o situaie problematic poate s creasc nemsurat.
Cum solutionam conflictele? Vom avea in vedere cateva reguli care pot transforma un conflict in
cooperare:
Separam oamenii de problema
Daca ne imaginam situatia conflictuala ca pe o tabla de sah unde se desfasoara o partida, putem
analiza cu o minte clara problema, intrucat infruntarea este pe tabla de sah si nu intre oamenii
care muta piesele. Problema este datorata pozitiilor favorabile ori defavorabile a unor piese din
ambele tabere. Problema nu este intre jucatorii de sah ci intre piesele de pe tabla.
Urmarim sa fim onesti
A cauta sa il inselam pe celalalt in rezolvarea unei dispute astfel incat sa iesim in avantaj atrage
de multe ori escaladarea conflictului si nu solutionarea lui. Mai mult, cealalta parte va raspunde
cu aceeasi moneda. Astfel ca vom asista la o disputa intre doua vulpi,(siretenie) care vor deveni
la un moment dat doi lupi,(agresivitate) ce-si imagineaza unul despre altul ca celalalt este doar o
oaie ratacita. Angajandu-ne cu onestitate in rezolvarea conflictului cream fundamentul de
incredere si respect in gasirea unei solutii favorabile pentru amandoi.
Tacerea este de aur, iar vorba de argint
Cand una dintre parti este intens implicata emotional si se manifesta in consecinta este de dorit
sa pastrezi tacerea, observand cu atentie ceea ce exprima. Daca cerintele sunt exagerate ori
amenintatoare, prelungirea tacerii va creea insecuritate emotionala in cealalta persoana. O astfel
de tehnica seamana cu aikido prin care se raspunde atacurilor folosindu-se forta de atac a
adversarului.
Descoperim solutii creative alternative la rezolvarea problemei
Retine ca interesele noastre sunt diferite, iar pozitiile asemenatoare. Solutiile se descopera
pornind de la interese si doar cu conditia aplicarii in prealabil a primelor 4 reguli.
Depinde de fiecare dintre noi atitudinea adecvata in abordarea unui conflict. Daca vrei sa ne
jucam de-a pacaliciul si pacalitul Eu recomand oricui o atitudine deschisa si onesta cand intra
intr-un conflict. Dar inainte de abordarea unei situatii tensionate te invit sa te intrebi imi doresc
eu ca si cealalta persoana sa fie in castig in urma discutiilor? Daca nu, atunci urmeaza un joc
psihologic care s-ar numi de-a vanatoarea, la panda ori care pe care.

TEHNICI MENTALE
Crearea unui cadru nou si a unei atitudini noi. Trebuie sa avem o atitudine corecta fata de
conflict.
CADRUL VECHI

CADRUL NOU

Ori eu, ori el.

Amndoi putem cstiga.

Nu exista nici o speranta.

Este posibil.

Nu e drept sa avem acest conflict.

Conflictele de acest tip sunt normale.

Nu merita sa ne gndim la asta.

Nu este ntelept sa faci concesii.
Nu eu am nceput,
de ce sa iau eu initiativa?

Nu trebuie sa neglijam conflictul.

Trebuie sa cautam ct mai multe solutii.
As putea contribui la rezolvarea
conflictului.

Sa te pui n locul celuilalt: sa utilizezi ntrebarile acestuia, ce crede el, care este harta vietii lui, ce
crede el despre mine, ce obiective sau interese urmareste, ce ar zice daca as face public acest
conflict, etc. Folositi discutia cu sinele n mod pozitiv. Nu va spuneti "oricum nu va merge", ci
"de data asta ma va ntelege, va iesi bine". Daca va vin n gnd cuvinte negative, nlaturati-le.
TEHNICI SENZORIALE
Ascultarea - fiti un bun ascultator fara sa reactionati la anumite cuvinte. Lasati sa treaca
sentimentele care vin pentru a nu se acumula.
Privirea - ncercati sa luptati cu "ochi blnzi". Deschideti-va si largiti-va orizonzul. ncercati sa
nu priviti conflictul dintr-un punct, ci n totalitate.
Vocea - un ton adecvat creeaza energie, un ton negativ creste tensiunea si frustrare.
Atingerea - trebuie sa stiti daca persoana vrea sa fie atinsa. Folositi gesturi cnd vorbiti.
Persoanele carora nu le place sa fie atinse poarta haine mulate, nu folosesc gesturi largi.
Persoanele carora le place sa atinga, le place si sa fie atinse.
TEHNICI DE MIsCARE
inuta corpului - tinuta n forma de "C" sugereaza plictiseala; n forma de "T", rigiditatea; n
forma de "S", relaxarea, ncrederea.
Echilibrul - persoana care se simte amenintata sta, de obicei, pe calcie.
Distanta - distanta si pastrarea ei este foarte importanta. Pastrati contactul vizua, pastrati distanta
(nu va apropiati prea mult, nu fiti amenintator, dar nu fiti nici distant).

Respiratia - nvatati sa va controlati respiratia (nu sa o tineti!). ncercati sa ascultati cum respira
alte persoane si veti afla ct de suparati sau calmi sunt, cta energie au.
PRINCIPII STRATEGICE N REZOLVAREA CONFLICTULUI
(Concluziile lui Axelrod)
Nu fiti primul care nu coopereaza, care da bir cu fugitii.
Fiti "dragut".
Aveti grija ca att cooperarea, ct si abandonul sa fie n raport de reciprocitate.
Dati rspunsuri masurate, pentru a asigura reciprocitatea.
Nu va lasati exploatat.
Fiti "iertator" - nu fiti invidios; jocul n sine conteaza.
Nu faceti pe desteptul! Nu complicati si nu simplificati problemele.