SUBIECTE EXAMEN

Drept fiscal

Dreptul fiscal. Definiie. Principii. Izvoare. Norme.

Raporturile de drept fiscal.
Sistemul fiscal.
Fiscalitatea. Definiie. Nivel. Structur. Principii.
Conceptii tradit si moderne privind impunerea
Particularitile veniturilor publice. Elementele definitorii ale
veniturilor publice.
7. Obligaia fiscal. Noiune. Particulariti.
8. Individualizarea obligaiei fiscale. Titlul de crean fiscal. Noiune.
Particulariti. Forme.
9. Modificarea obligaiei fiscale.
10.
Stingererea obligaiei fiscale prin plat i scdere.
11.
Stingerea obligaiei fiscale prin compensare i anulare.
12.
Stingerea obligaiei fiscale prin restituire i prescripie.
13.
Executarea silit a obligaiilor fiscale.
14.
Impozitul pe profit.aspecte generale. Ecuatia. Categorii de
contrib.soc com.
15.
Cheltuieli in cazul imp pe prof, oflig ale s
16.
Impozitul pe salarii.
17.
Impozitul pe venituri din activitti independente.
18.
Impozitul pe cldiri.
19.
Impozitul pe terenuri.
20.
Imp pe dividende
21.
Taxa pe valoarea adaugat. Notiuni introd.
22.
Inspectia fiscal.
23.
Cazierul fiscal.
24.
Evaziunea fiscal: notiune, forme,particulariti.
25.
Regimul juridic aplicabil evaziunii fiscale.

Page77

1.
2.
3.
4.
5.
6.

SUBIECTUL 1. Dreptul fiscal. Definiie. Principii. Izvoare. Norme.

Page77

Definitia dreptului fiscal

Dreptul fiscal, ca ramura a dreptului public, reglementeaza
raporturile juridice care se nasc in procesul colectarii impozitelor si
taxelor de la persoanele fizice sau juridice care obtin venituri sau detin
bunuri impozabile sau taxabile. Altfel spus, dreptul fiscal reprezinta
totalitatea actelor juridice care reglementeaza obligatia/obligatiile
fiscale.
Dreptul fiscal este o ramura a dreptului public. Ca atare, raporturile
juridice fiscale sunt raporturi de drept public reglementate de norme juridic
de drept public. Fata de aceasta conceptie traditionalista nsa, legislatia si
practica au dezvoltat foarte mult si aspectul privat al dreptului fiscal. Astfel,
n ciuda faptului ca titlurile statului care au ca obiect impozite si taxe sunt si
ramn titluri executorii, pentru a caror realizare nu este necesara interventia
magistratului, totusi exista mai multe situatii n care traditionalul caracter
de drept public este atenuat de raporturi juridice n care egalitatea partilor si
chiar posibilitatea contribuabilului de a formula pretentii de natura
patrimoniala asupra statului modifica semnificativ conceptia traditionala cu
privire la raporturile juridice fiscale.
Raporturile juridice fiscale se nasc n procesul colectarii impozitelor si
taxelor, sau al administrarii acestora. Administrarea impozitelor si taxelor
este o notiune legala folosita de codul de procedura fiscala, a carei arie de
acoperire este nsa mult mai larga, avnd n vedere nu numai colectarea, dar
si nregistrarea fiscala, declararea impozitelor, inspectia fiscala si
contenciosul fiscal.
Subiect al impunerii este orice persoana fizica sau juridica (de drept
public sau privat) care realizeaza venituri ori detine bunuri impozabile ori
taxabile. Principiul este universalitatea impunerii, exceptia fiind scutirea de
la impunere, care trebuie sa fie expres si limitativ prevazuta de legea fiscala,
niciun fel de extindere pe cale de interpretare nefiind admisa.

Obiectul impunerii sunt att bunurile ct si veniturile considerate de

legiuitor ca fiind impozabile ori taxabile.
Principiile Dreptului fiscal
Principiile dreptului fiscal sunt definite de Codul fiscal n art. 3 si au
urmatorul continut:
Neutralitatea masurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori
si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurnd conditii egale investitorilor,
capitalului romn si strain;
Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu
conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de
plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata
urmari si ntelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina
influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
Echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a
veniturilor, n functie de marimea acestora;
Eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a
prevederilor Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi sa nu conduca la
efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, n raport cu
impozitarea n vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii
investitionale majore.
Acestor principii legale li se mai poate adauga un principiu formulat de
mai multi teoreticieni, care are n vedere contributia fiecaruia la sistemul
fiscal proportional cu capacitatea sa contributiva. Aceasta nseamna
consacrarea ideii de egalitate prin impunere, preferabila principiului
egalitatii n fata impunerii.

Page77

Izvoarele Dreptului fiscal

Constitutia Romniei este primul si cel mai important izvor al
dreptului fiscal. Legea fundamentala a tarii reglementeaza n art. 56
obligatia cetatenilor de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile
publice, ntre ndatoririle fundamentale cetatenesti.
Codul Fiscal strnge la un loc principiile generale ale fiscalitatii,
raportul dintre legea romna si tratatele internationale cu privire la
impunere, inclusiv conventiile de evitare a dublei impuneri, principalele
impozite si taxe din sistemul fiscal romnesc.
Codul de procedura fiscala concentreaza toate reglementarile legale
procedurale care tin de administrarea impozitelor si taxelor.
Reglementarile secundare, respectiv Normele, Instructiunile si
Regulamentele de aplicare ale legislatiei fiscale, adoptate prin Hotarre de

Guvern ori prin Ordin al Ministrului finantelor Publice, joaca un rol foarte
important n explicarea si aplicarea legislatiei fiscale.
Deciziile Comisiei fiscale centrale constituite la nivelul Ministerului
Finantelor Publice, a carei ratiune de functionare este interpretarea unitara
a reglementarilor fiscale sunt obligatorii doar pentru organele fiscale

SUBIECTUL 2. Raporturile de drept fiscal.

Raporturile juridice fiscale sunt formate din relatii de impunere
care iau nastere n procesul repartizarii unei parti din venitul national
si n redistribuirea unor venituri ale persoanelor juridice si ale
persoanelor fizice, n scopul constituirii fondurilor banesti ale bugetului
de stat.
Nu exista o reglementare legala care sa defineasca raportul juridic
fiscal, dar din interpretarea mai multor prevederi ale Codului de procedura
fiscala, respectiv art. 1, art. 16 si art. 21 rezulta att partile, ct si
continutul si obiectul raporturilor juridice fiscale.
Raporturile juridice fiscale sunt de doua categorii: raporturi juridice
fiscale de drept material si raporturi juridice de drept procedural fiscal.
Titlul de creanta fiscala este actul ultim care finalizeaza activitatea
desfasurata sub imperiul raportului juridic de drept material fiscal. Titlul de
creanta fiscala este un act specific raportului de drept material fiscal,
ntruct conform art. 21 alin. (1) C. proc. fisc. creantele fiscale reprezinta
drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept
material fiscal n timp ce titlul de creanta fiscala este actul prin care se
stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, ntocmit de organele fiscale
competente.
n cazul celor doua categorii de raporturi juridice subiectele sunt
aceleasi, respectiv organele fiscale si contribuabilii, obiectul este acelasi,
respectiv stabilirea si ncasarea la bugetul general consolidat a impozitelor,
taxelor si altor contributii datorate de catre debitorii fiscali, dar difera
continutul celor doua categorii de raporturi.

Page77

SUBIECTELE RAPORTURILOR JURIDICE FISCALE

Subiectele raporturilor juridice fiscale sunt, pe de o parte, statul,
prin organele fiscale nvestite cu atributii specifice realizarii veniturilor
fiscale(Agentia Nationala de Administrare Fiscala, unitatile sale teritoriale,
precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei
publice locale), iar pe de alta parte, persoanele juridice sau persoanele fizice

obligate sa plateasca impozitele, taxele si celelalte venituri ale bugetului de

stat.
Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta
entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si
alte sume bugetului general consolidat, n conditiile legii.
n relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate avea un raport juridic
direct, sau poate fi reprezentat printr-un mputernicit. mputernicitul poate fi
conventional, sau legal.
n anumite situatii, generate de structura raportului juridic de drept
material fiscal, obligatia de plata a unui impozit stabilit de lege n sarcina
unui contribuabil nu revine nici contribuabilului si nici reprezentantului sau
legal ori conventional, curatorului ori succesorului n drepturi, ci
platitorului.
Platitor al obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care, n numele
debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati,
dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului
general consolidat. Platitorul nu este un debitor al unui impozit, ci persoana
desemnata de legiuitor ( de ex: angajatorul n cazul unui raport juridic de
munca este platitor al obligatiilor fiscale constnd n impozit pe salarii si
contributii sociale n numele si pe seama angajatului) care are obligatia
retinerii si varsarii impozitului datorat de contribuabil n cazul impozitelor a
caror realizare se face prin retinere la sursa si virarea n conturile trezoreriei
statului.
OBIECTUL RAPORTURILOR JURIDICE FISCALE
Obiectul raporturilor juridice fiscale de drept material sau procedural
este comun, respectiv stabilirea si prelevarea la bugetul general consolidat a
impozitelor, taxelor si altor contributii datorate de catre debitorii fiscali.
Obiectul secundar, despre care discutam n general pentru simplificare
chestiunilor legate de obiectul raporturilor de drept fiscal l constituie chiar
sumele de bani ce reprezinta impozite, taxe si alte venituri.

Page77

CONTINUTUL RAPORTURILOR JURIDICE FISCALE

a)Raportul juridic de drept material fiscal are n continutul sau
drepturile si obligatiile partilor legate de perceperea impozitelor, perceperea
dobnzilor si penalitatilor, dreptul la restituirea impozitelor si taxelor, dreptul
la rambursarea T.V.A. si obligatiile corelative de declarare a materiei
impozabile, a bunurilor detinute si veniturilor realizate impozabile ori

taxabile etc. Drepturile subiectelor reprezinta creante fiscale, iar obligatiile

subiectelor reprezinta obligatii fiscale.
Creantele fiscale reprezinta drepturi patrimoniale care, potrivit legii,
rezulta din raporturile de drept material fiscal. Acestea pot fi:
dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la
rambursarea taxei pe valoarea adaugata, dreptul la restituirea impozitelor,
taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului
general consolidat, denumite de legiuitor creante fiscale principale;
dreptul la perceperea dobnzilor si penalitatilor de ntrziere, n conditiile
legii, denumite creante fiscale accesorii.
Obligatiile fiscale pot fi:
obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz,
impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general
consolidat;
obligatia de a calcula si de a nregistra n evidentele contabile si fiscale
impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general
consolidat;
obligatia de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile si
alte sume datorate bugetului general consolidat;
obligatia de a plati dobnzi si penalitati de ntrziere, aferente impozitelor,
taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat,
denumite obligatii de plata accesorii;
obligatia de a calcula, de a retine si de a nregistra n evidentele contabile
si de plata, la termenele legale, impozitele si contributiile care se realizeaza
prin stopaj la sursa;
orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice,
n aplicarea legilor fiscale.
b)Raportul de drept procedural fiscal are n continutul sau acele
drepturi si obligatii legate de actiunile administrative, administrativjurisdictionale si procesual civile legate de activitatea de administrare a
impozitelor si taxelor. Prin administrarea impozitelor si taxelor se ntelege,
n sensul Codului de procedura fiscala, ansamblul activitatilor desfasurate
de organele fiscale n legatura cu: nregistrarea fiscala; declararea, stabilirea,
verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului general consolidat; solutionarea contestatiilor mpotriva
actelor administrative fiscale.

Page77

SUBIECTUL 3. Sistemul fiscal

Page77

n orice ornduire sociala, sistemul veniturilor publice este determinat

de forma de proprietate asupra mijloacelor de productie si de sfera relatiilor
marfa-bani.
Putem defini sistemul fiscal ca reprezentnd totalitatea impozitelor
si taxelor provenite de la persoanele juridice si persoanele fizice care
alimenteaza bugetele publice.
n practica financiara, se utilizeaza si notiunea de fiscalitate, care
este definita ca un sistem de constituire a venitului statului prin
redistribuirea venitului national cu aportul impozitelor si taxelor,
reglementat prin norme juridice.
Sistemul fiscal cuprinde o diversitate de impozite, taxe si alte
varsaminte obligatorii, care afecteaza veniturile tuturor persoanelor fizice
sau juridice, ponderea efortului fiscal fiind suportata de masa populatiei,
mai ales prin intermediul preturilor.
Pentru o buna functionare a economiei, este necesara asigurarea unei
stabilitati a sistemului fiscal.
Reglementarile legale adoptate dupa Revolutia din Decembrie 1989
permit a se observa cteva orientari spre care s-a ndreptat noul sistem
fiscal:
a) reforma fiscala care se realizeaza n Romnia are n vedere, n principiu,
conditiile sociale si economice specifice etapei actuale de dezvoltare.
Sistemul fiscal este conceput pentru a corespunde cerintelor impuse de
reforma social-economica aflata n plina desfasurare.
Nu este posibil sa se copieze un sistem fiscal specific unor anumite
state avansate, deoarece conditiile economice si sociale sunt esential diferite,
dar se poate ncerca o armonizare fiscala cu sistemele fiscale mai avansate.
b) Prin reforma fiscala se urmareste construirea unui sistem fiscal coerent,
echitabil si eficient. Spunem construirea unui sistem fiscal, deoarece
regimul comunist a renuntat la definirea unui sistem fiscal coerent si la
clasificarea si principiile traditionale ale impunerii, pentru a se masca
metoda preluarii fortate la bugetul statului a venitului net obtinut de
ntreprinderile de stat.
Imediat dupa Revolutia din 1989, a fost initiat cadrul legislativ al
privatizarii, prin adoptarea unor masuri de stimulare a acesteia, att n ce
priveste sectorul de stat, ct si n organizarea activitatilor pe baza liberei
initiative si atragerii capitalului strain.
n aceste conditii, apare necesara organizarea unui sistem fiscal
coerent si eficient, bazat pe obtinerea veniturilor publice pe cale fiscala, iar
nu prin metode administrative.
SUBIECTUL 4. POLITICA FISCALA

Page77

Politica fiscala, n sens larg, se constituie n cadrul activitatilor

autoritatilor publice de percepere si utilizare a resurselor necesare
satisfacerii consumului public si furnizarii de servicii si bunuri publice.
Politica fiscala reprezinta un asamblu de instrumente de interventie a
statului, generate de procese specific financiar-fiscale: formarea prin
impozite si taxe a veniturilor fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale, asigurarea
echilibrelor fiscale.
Prin politica fiscala se intelege volumul si provenienta surselor de
alimentare a fondurilor publice, metodele de prelevare care urmeaza a fi
utilizate, obiectivele urmarite, precum si mijloacele de realizare a acestora.
Prin intermediul politicii fiscale se poate actiona n sensul protejarii,
ncurajarii anumitor ramuri economice; astfel, interventionismul fiscal
poate avea obiective diferite,
cum sunt:
stimularea agentilor economici spre realizarea de investitii n anumite
domenii;
cresterea calitatii si a competitivitatii produselor;
stimularea exportului;
protejarea mediului nconjurator etc.
Legatura politicii fiscale cu cea sociala decurge din faptul ca unele
obiective sociale se aduc la ndeplinire prin masuri cu caracter fiscal, cum
sunt: exonerari, reduceri de impozite si taxe, aplicarea unor deduceri din
materia impozabila.
Totodata, prin modul de impozitare se are n vedere realizarea echitatii
verticale(pe seama progresivitatii impunerii), dar si a celei orizontale (pe
baza principiului conform caruia la venituri egale sa se perceapa impozite
egale).
Politica fiscala, ca parte integranta a politicii financiare, nu poate fi
abordata dect n strnsa legatura cu politica alocativa(politica fiscala
stricto sensu). La rndul sau, politica fiscala trebuie sa fie corelata cu
politica monetara si celelalte componente ale politicii economice si sociale,
precum si cu cele de protectie a mediului, de aparare nationala etc.
Politica fiscala interventionista dispune de numeroase prghii de
influentare a proceselor economice (circumscrise interventionismului statal),
care trebuie conduse astfel nct sa actioneze n directia ncurajarii agentilor
economici la efectuarea unor investitii productive, dezvoltarii anumitor
domenii de activitate, stimularii contribuabililor spre munca si economisire
etc. O buna ilustrare a diversitatii interventiilor fiscale este data de
multitudinea avantajelor fiscale, destinate sa favorizeze anumite categorii
de persoane sau sa ncurajeze anumite activitati. Ele se acorda sub forma

exonerarilor, deducerilor sau reducerilor fiscale si vizeaza obiective diferite:

investitii productive, achizitionarea de locuinte etc.
Opusa politicii fiscale interventioniste este politica fiscala de
neutralitate, care presupune ca impozitele sa nu influenteze n nici un caz
activitatea economica, investitiile, schimburile comerciale etc.
Teoriile interventioniste afirma ca politica fiscala, n asamblul ei, poate
fi utilizata pentru reactivarea cresterii economice sau remedierea somajului
generat de neutralizarea factorilor de productie.
Teoria keynesista se circumscrie ca promotoare a unei fiscalitati
moderate, pentru stimularea complementara a agentilor economici, afirmnd
necesitatea cresterii cheltuielilor publice n vederea asigurarii relansarii
economiei prin expansiunea cererii globale.
Economia ofertei se opune multiplicatorului keynesian, axat pe
stimularea cererii pe termen scurt. Ea neaga activitatea economica prin
fluctuatii ale cheltuielilor publice.

Page77

Principiile politicii fiscale

A. Principiul impunerii echitabile
n ciuda faptului ca este unanim admis faptul ca repartizarea
sarcinilor fiscale pe clase si paturi sociale trebuie sa se faca cu respectarea
principiului echitatii, totusi aplicarea acestui principiu ntmpina greutati,
deoarece notiunea de echitate se bucura de interpretari diferite, iar
mijloacele de cuantificare nu sunt riguroase.
Vorbind despre principiul impunerii echitabile, care trebuie avut n
vedere la repartizarea sarcinilor fiscale ntre membrii societatii, este necesar
sa se faca distinctientre egalitatea n fata impozitului si egalitatea prin
impozit.
Egalitatea n fata impozitului, idee ce deriva din celebra lozinca nscrisa n
standardele Revolutiei franceze, Libertate, egalitate, fraternitate, presupune
ca impunerea sa se faca n acelasi mod pentru toate persoanele fizice si
juridice, indiferent de locul unde domiciliaza sau si au sediul, sa nu existe,
deci, deosebire de tratament fiscal de la o zona la alta a tarii. De asemenea,
conform acestui tip de egalitate, impunerea trebuie sa se faca n acelasi mod
pentru toate activitatile economice, indiferent de forma juridica n care sunt
organizate sau functioneaza, producatori individuali ori ntreprinderi mari
sau mici.
n consecinta, egalitatea n fata impozitului presupune neutralitatea
impozitului.
n opozitie cu egalitatea n fata impozitului, egalitatea prin impozit
presupune diferentierea sarcinilor fiscale de la o persoana la alta. n raport
de o serie de factori economico-sociali, printre care marimea absoluta a

Page77

materiei impozabile, situatia personala a subiectului impozabil s.a.m.d.,

aceasta egalitate presupune, cum este firesc, de altfel, un tratament fiscal
diferit al celor avuti fata de cei mai putin avuti, al celibatarilor fata de cei
casatoriti si cu copii s.a.m.d.
n functie de sursa de provenienta a veniturilor, egalitatea poate fi
orizontala sau verticala.
n cadrul egalitatii orizontale, se analizeaza marimea relativa a
sarcinii fiscale la care este supusa o persoana fizica sau juridica, pentru
veniturile realizate dintr-o anumita sursa, n comparatie cu sarcina la care
este supusa o alta persoana pentru veniturile de aceeasi marime sau cele
realizate de muncitori cu cele ale impozitului pentru veniturile din activitati
industriale, comerciale sau agricole, realizate de industriasi, comercianti ori
tarani.
n cazul egalitatii verticale, se analizeaza marimea relativa a sarcinii
fiscale corespunzatoare unor venituri diferite n cuantum, realizate de catre
persoane diferite, dar care au aceeasi sursa de provenienta.
n practica financiara sunt cunoscute mai multe feluri de impunere si
anume: n cote fixe si n cote procentuale (proportionale, progresive si
regresive).
Impunerea n cote fixe, realizata sub forma unei dari pe locuitor, nu
tine seama nici de venitul, nici de averea si nici de situatia personala a
subiectului impozabil, ci este un impozit fix si neutru. La impunerea n cote
procentuale, fiecare contribuabil participa la acoperirea cheltuielilor publice
proportional cu venitul sau averea sa.
Impunerea proportionala este departe de a fi echitabila, deoarece nu
tine seama de faptul ca puterea contributiva a populatiei nu este uniforma,
variind att n functie de suma absoluta a venitului si de valoarea averii, ct
si n functie de sarcinile socio-economice care greveaza venitul sau averea
respectiva.
Impunerea progresiva este caracterizata prin faptul ca rata
impozitului se mareste odata cu sporirea venitului (averii), ceea ce duce la
cresterea mai rapida a impozitului dect a valorii materiei impozabile. Cotele
progresiei pot creste ntr-un ritm constant sau variabil, n practica financiara
utilizndu-se att progresia simpla, ct si
progresia alunecatoare pe transe.
Uneori, n practica financiara, se ntlnesc cazuri cnd, pe masura
sporirii veniturilor(averii), cota de impunere scade, n loc sa creasca. Acest
tip de impunere, impunerea regresiva, este, de obicei, rezultatul metodelor
de evaluare a veniturilor diferitelor clase sociale, practicate n scopul
avantajarii si impulsionarii celor care realizeaza venituri mari.

B. Principiul politicii financiare

Atunci cnd introduce un nou impozit, statul urmareste ca acesta sa
aiba un randament fiscal ridicat, sa fie stabil si sa fie elastic.
Pentru ca un impozit sa fie considerat ca avnd randament fiscal
ridicat, este necesar ca acesta sa fie universal, adica sa fie platit de catre
toate persoanele care realizeaza venituri din aceeasi sursa sau care poseda
acelasi gen de avere si sa cuprinda ntreaga materie impozabila, sa nu fie
susceptibil de evaziuni ori fraude fiscale si sa nu reclame cheltuieli mari de
percepere.
Un impozit este stabil atunci cnd nu este influentat de oscilatiile
provocate de conjuncturile socio-economice.
Impozitul este elastic atunci cnd este capabil sa se adapteze nevoilor
fiscale, adica sa fie la dispozitia bugetului: sa fie majorat cnd cheltuielile
fiscale cresc si sa fie micsorat atunci cnd cheltuielile fiscale se reduc.

C. Principiul politicii economice

Statul utilizeaza impozitele nu numai ca mijloc de procurare a
veniturilor fiscale, ci si pentru a influenta dezvoltarea sau restrngerea unor
ramuri economice, pentru a stimula sporirea productiei sau consumul unui
anumit produs.
Instrumentele de realizare a politicii fiscale
n principiu, sunt considerate ca fiind de instrumente fiscale:
a) numarul si varietatea impozitelor utilizate;
b) diversitatea facilitatilor fiscale (reduceri, scutiri, deduceri).

SUBIECTUL 5. FISCALITATEA

Page77

Definitia fiscalitatii
ntr-o definire sintetica a fiscalitatii, putem spune ca aceasta este
formata din totalitatea taxelor si a impozitelor reglementate prin acte
normative.
Fiscalitatea mai poate fi definita si ca un sistem de percepere a
impozitelor, taxelor si contributiilor de catre autoritatile publice n scopul
realizarii functiilor social-economice ale statului. ntruct marimea
impozitelor, n expresie nominala, este puternic influentata de procesul

inflationist, pentru a aprecia nivelul fiscalitatii este mai concret indicatorul

care exprima partea din produsul intern brut care este prelevata la dispozitia
statului pe calea impunerii.
Marimea prelevarii este dependenta de anumiti factori, printre care:
a) ponderea sectorului public n productia industriala a tarii;
b) nivelul cotelor de impozit;
c) dimensiunile nevoilor fiscale si ale mijloacelor de acoperire a acestora;
d) proportiile evaziunii fiscale.
La acelasi procent din produsul intern brut sarcina fiscala este cu
att mai apasatoare cu ct produsul intern brut care revine n medie pe cap
de locuitor este mai scazut.
O consecinta directa a sporirii fiscalitatii este diminuarea
corespunzatoare a veniturilor care ramn la dispozitia persoanelor fizice si
juridice pentru consum personal si acumulare.
Structura fiscalitatii este reprezentata de diversitatea impozitelor
prin intermediul
carora statul colecteaza veniturile fiscale.mice ale statului.

Page77

PRINCIPIILE FISCALITATII
Principiul individualitatii - impozitul trebuie sa caute egalitatea
sanselor. El trebuie sa se axeze pe favorizarea accesului la proprietate si la
puterea economica a celor mai capabili.
Idealul democratic implica ideea ca individul sa fie lasat liber n
alegerile (optiunile) sale si n utilizarea veniturilor. Aceasta presupune ca
fiscalitatea sa nu aiba drept obiectiv influentarea, n mod eronat, a alegerilor
individuale pe care cetatenii le fac n functie de nevoile pe care ei nteleg sa si
le satisfaca.
Principiul de nediscriminare
Acest principiu impune ca impozitul sa nu fie discriminatoriu. El
trebuie stabilit n conditiile unor reguli identice pentru toti contribuabilii.
Principiul de impersonalitate
Impozitul trebuie sa fie impersonal. Acest principiu semnifica faptul ca
prelevarea nu trebuie sa implice cercetari de tip inchizitorial asupra
persoanelor sau gestiunii ntreprinderilor, tinnd cont ca finalitatea vietii
ntr-o societate libera trebuie sa fie respectul persoanei. O singura exceptie sar putea justifica si anume cercetarea permanenta a averii oamenilor politici.
Principiul de neutralitate
Conform acestui principiu, impozitul trebuie sa fie favorabil unei
economii eficiente.
Principiul de non-arbitru

Impozitul trebuie sa fie prelevat dupa principii simple, clare si care sa

nu lase loc arbitrariului.

Page77

SUBIECTUL 6. Particularitile
definitorii ale veniturilor publice.

veniturilor

publice.

Elementele

Continutul si natura juridica a impozitelor; clasificarea impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile
sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului, n vederea
acoperirii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face n mod obligatoriu, cu
titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului.
Ct priveste natura juridica, impozitele au fost reglementate de-a
lungul timpului ca procedeu financiar de constituire a fondurilor banesti
destinate acoperirii cheltuielilor publice, atribuindu-li-se particularitatea de
obligatii financiar-fiscale sau obligatii financiare publice (denumite si
obligatii fiscale), avnd deci natura juridica a obligatiei de a plati bugetului
statului sumele de bani care erau individualizate ca impozite.
Aceasta natura juridica este proprie si taxelor si celorlalte plati
prevazute de reglementarile n vigoare ca fiind datorate catre bugetul
statului.
Natura juridica de obligatie financiar-fiscala a impozitelor este expres
prevazuta n Constitutie, unde se prevede ca cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice. n concordanta cu
prevederile constitutionale, aceasta natura juridica este prevazuta si de acte
normative, care reglementeaza veniturile bugetului de stat, fie n mod
explicit, fie implicit.
Putem afirma ca obligatia de a plati impozit n folosul bugetului de stat
reprezinta o obligatie de natura juridica, deoarece este reglementata ca atare
prin legi, nendeplinirea ei atragnd raspunderea juridica a subiectului
impozabil, aplicarea unor sanctiuni contraventionale specifice (amenda
fiscala, majorari de ntrziere, majorarea dobnzilor s.a.) si, n cele din
urma, executarea silita n vederea recuperarii sumelor de bani cuvenite
bugetului statului neachitate integral si la termenele stabilite.
Obligatia financiar-fiscala, care consta n plata unor sume de bani
catre bugetul statului, are natura patrimoniala dar, n comparatie cu alte
obligatii juridice, care prezinta natura juridica patrimoniala, aceasta se
distinge prin unele trasaturi caracteristice, dintre care vom retine pentru
exemplificare doar doua:
izvorul obligatiei financiar-fiscale este legea, ca act de reglementare emis de
catre Parlament; chiar daca Parlamentul deleaga, n mod temporar si
exceptional, Guvernul sa instituie taxe si impozite, acesta din urma instituie

respectivele taxe si impozite tot pe calea legii (ordonantele de guvern fiind

ulterior aprobate sau respinse de Parlament etc.), conceputa ca act normativ
emis de catre autoritatile statului.
beneficiarul acestei obligatii este statul, care este reprezentat prin organele
fiscale create n cadrul administratiei de stat sub conducerea Ministerului
Finantelor si de catre unitatile Trezoreriei Finantelor Publice competente sa
ncaseze sumele de bani care reprezinta venituri ale bugetului de stat.

Page77

Elementele definitorii ale veniturilor publice.

a)Denumirea venitului fiscal
Aceasta este adecvata n raport de natura sa financiar-economica si
juridica: impozit, taxa, contributie, prelevare, varsamnt etc.
b)Debitorul sau subiectul impunerii
Debitorul este reprezentat de o persoana fizica sau juridica care
datoreaza, conform legii, o taxa, un impozit sau este obligat la efectuarea
unei anumite prelevari la bugetul statului.
Regula o constituie faptul ca aceeasi persoana are dubla calitate: cea
de debitor si cea de platitor. Exceptiile de la aceasta regula sunt determinate
de cauze tehnice financiar-fiscale, atunci cnd plata la buget se face de catre
alte persoane (terti) dect subiectul impunerii (de ex.: pentru oamenii de
litere, arta, stiinta, impozitul pe venit este partial retinut si virat la buget de
catre platitorul de venit).
c)Obiectul sau materia impozabila
Este reprezentata de veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile.
d) Unitatea de evaluare
Unitatea de evaluare a venitului fiscal reprezinta elementul care
exprima cuantumul unitar al acestuia n raport cu baza sa de calcul.
Cuantumul unitar al venitului se poate stabili n functie de posibilitatile
tehnice determinate, de obiectul si de natura venitului, astfel: cota fixa si
cota procentuala (proportionala, progresiva sau regresiva).
e) Unitatea de impunere
Este reprezentanta de unitatea n care se exprima obiectul sau materia
impozabila: leul (n cazul veniturilor), metrul patrat sau hectarul (n cazul
terenurilor) etc.
f)Asieta sau modul de asezare a venitului
Asieta reprezinta modalitatea de asezare a obiectului sau marfii fiscale,
identificarea subiectului si a materiei impozabile, evaluarea acesteia si
stabilirea cuantumului de plata.
g)Perceperea (ncasarea) venitului fiscal
- Metoda platii directe;

- Metoda retinerii si varsarii (stopajul la sursa);

- Metoda aplicarii de timbre fiscale.
h)Termenele de plata
Termenul reprezinta data la care sau pna la care un anumit venit
trebuie sa fie varsat la bugetul public. Termenul de plata se poate stabili:
- fie sub forma unui interval de timp (an, trimestru, luna etc.), situatie n
care scadenta(data limita) este ultima zi a perioadei respective;
- fie sub forma unei zile de plata, situatie n care scadenta coincide cu
termenul de plata.
i)Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor
Inlesnirile pot mbraca forma reducerilor, scutirilor, amnarilor si
esalonarilor la plata acordate detinatorului obiectului sau materiei
impozabile; aceste nlesniri au ca scop stimularea valorificarii anumitor
resurse materiale, productiei unor marfuri si sporirea rentabilitatii.
j)Raspunderea debitorilor
Reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice administrative
patrimoniale si penale n cazurile n care platitorii savrsesc infractiuni
sau contraventii n domeniul veniturilor fiscale.
k)Calificarea venitului fiscal
Aceasta calificare se refera la stabilirea caracterului local sau central al
venitului si atribuirea prin lege.

SUBIECTUL 7. Obligaia fiscal. Noiune. Particulariti.

Page77

Continutul fundamental al raportului juridic fiscal l constituie

obligatia stabilita unilateral de catre stat n sarcina persoanelor fizice sau
juridice denumite contribuabili de a plati o anumita suma de bani, la
termenul stabilit, n contul bugetului de stat.
Suma de bani pe care contribuabilul are obligatia de a o plati
reprezinta un venit al bugetului de stat, iar obligatia al carei obiect este va fi
denumita obligatie fiscala.
Obligatia fiscala este o obligatie juridica, deoarece ea defineste
continutul unui raport juridic ce ia nastere ntre stat si persoanele
determinate de lege (contribuabili), raport juridic al carui izvor este legea,
executarea fiind asigurata, n caz de necesitate, prin intermediul
constrngerii de stat.
Acest specific al raporturilor juridice fiscale, la care statul participa ca
purtator al suveranitatii, al autoritatii publice, este cel care justifica
diferentele ce disting obligatia fiscala de obligatia civila clasica.

Page77

Particularitatile ce individualizeaza obligatia fiscala privesc n special

izvorul acestei obligatii, beneficiarul, obiectul, forma sa, precum si conditiile
de stabilire, modificare si stingere.
Izvorul obligatiei fiscale va fi ntotdeauna legea sau actul normativ cu
valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat
(impozit sau taxa). In cazul obligatiei civile, izvorul este contractul.
Beneficiara a obligatiei fiscale este ntreaga societate, desi calitatea de
creditor o are statul. In cazul obligatiei civile, beneficiari sunt partile si
tertii fata de care isi produce efectele contractul.
Obiectul obligatiei fiscale consta ntotdeauna ntr-o suma de bani,
aceasta fiind, n prezent, unica forma n care statele moderne percep
veniturile datorate bugetului de stat.
Obligatia fiscala este constatata n forma scrisa, prin titlul de creanta
fiscala. care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil n raport de
veniturile obtinute sau de bunurile detinute.
In cazul obligatiei civile, obiectul este conduita partilor.
Conditiile de stabilire si executare a obligatiei fiscale sunt
reglementate de lege n mod diferit pentru fiecare categorie de venituri
fiscale, datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.
In cazul obligatiilor civile, conditiile de stabilire si executare sunt
stabilite de parti.
Modificarea obligatiei fiscale este determinata de cauzele prevazute
de lege, respectiv: modificarea elementelor n raport de care s-a facut
individualizarea obligatiei fiscale, modificarea termenelor de plata stabilite
anterior, modificarea situatiei juridice a contribuabililor si, n general, orice
modificare a actelor normative ce reglementeaza veniturile fiscale. Dar, de
regula nu se modifica.
In cazul obligatiei civile, modificarea se produce prin vointa partilor.
Stingerea obligatiei fiscale se realizeaza prin modalitati comune si
altor obligatii juridice, cum ar fi plata, executarea silita sau prescriptia, fiind
reglementate nsa si o serie de modalitati specifice, cum ar fi compensarea,
scaderea sau anularea obligatiei fiscale.
In cazul obligatiei civile, stingerea are loc prin executarea prestatiilor.
Cu toate diferentele existente ntre obligatia fiscala si obligatia civila,
prin aplicarea n ceea ce priveste obligatia fiscala a unui criteriu de
clasificare folosit n dreptul civil, aceasta a fost considerata n literatura de
specialitate ca fiind o obligatie de a face.
Constatarea calitatii de contribuabil a unei persoane si stabilirea
elementelor ce caracterizeaza obligatia fiscala ce i revine n special a
cuantumului sumei ce urmeaza a o plati bugetului de stat, precum si a

eventualelor nlesniri legale de care beneficiaza, are loc prin ntocmirea de

catre organele fiscale abilitate a titlului de creanta fiscala.

Page77

SUBIECTUL 8. Individualizarea obligaiei fiscale. Titlul de crean

fiscal. Noiune. Particulariti. Forme.

Prin reglementarea fiecarei categorii de venituri fiscale (impozite si taxe),

legea instituie o obligatie cu caracter general, a carei concretizare ca obligatie
baneasca ntr-un anumit cuantum, ce incumba unui anumit contribuabil, se
realizeaza prin titlul de creanta fiscala.
Ca modalitate de individualizare a obligatiei fiscale cu vocatie generala
instituita prin lege, titlul de creanta fiscala reprezinta actul juridic prin care
se stabileste ntinderea obligatiei de plata ce revine persoanei fizice sau
juridice care are calitatea de contribuabil.
Odata stabilita ntinderea acestei obligatii, care va fi diferita de la un
subiect la altul, executarea sa se va face n conditiile si cu respectarea
termenelor prevazute de actul normativ ce reglementeaza venitul fiscal n
cauza.
Titlul de creanta fiscala se ntocmeste sau se confirma de catre organele
ce compun aparatul fiscal al statului si carora le revine competenta de a
calcula impozitele si taxele datorate bugetului de stat.
Dat fiind faptul ca obligatia fiscala este o obligatie impusa n mod
unilateral de catre stat contribuabilului, si titlul de creanta ce o
individualizeaza, ntocmit de organele financiare abilitate, va fi un act
juridic unilateral. Manifestarea de vointa n acest sens a organelor
financiare si are temeiul n lege, care impune o anumita sarcina fiscala. Prin
urmare, depasirea de catre aceste organe a cadrului stabilit de lege pentru
individualizarea obligatiei fiscale va da contribuabilului dreptul de a contesta
titlul de creanta fiscala astfel emis.
Titlul de creanta fiscala, ca act juridic unilateral, da nastere unui drept
de creanta al statului avnd ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul
le datoreaza bugetului de stat, precum si obligatiei ce revine contribuabilului
de a plati aceste sume n cuantumul si termenele stabilite.
La baza emiterii titlului de creanta de catre organele financiare se afla,
pentru anumite categorii de venituri fiscale, declaratia de impunere sau
taxare pe care contribuabilul are obligatia legala de a o prezenta acestor
organe din momentul n care realizeaza un venit impozabil sau detine un
bun impozabil sau taxabil. De asemenea, contribuabilul are obligatia de a
comunica organelor fiscale competente orice modificare a datelor declarate

anterior.
Nerespectarea
acestei
obligatii
atrage
raspunderea
contraventionala a contribuabilului.
Titlul de creanta fiscala este un act juridic declarativ de drepturi si
obligatii. Prin emiterea sau confirmarea de catre organele competente se
constata doar dreptul statului de a ncasa sumele de bani datorate bugetului
de stat si obligatia n acest sens ce revine contribuabilului. Prin legea ce
reglementeaza un impozit sau o taxa se instituie o obligatie ce va reveni
oricarei persoane fizice sau juridice ce va ndeplini conditiile cerute de acea
lege.

Page77

Importanta practica a calificarii titlului de creanta fiscala ca fiind un act

juridic declarativ este evidentiata n ipoteza n care contribuabilul nu si
respecta obligatia de a ntocmi si depune la organele fiscale, n termenul
stabilit, declaratia de impunere. n lipsa acesteia, nu va fi emis nici un titlu
de creanta fiscala.
Ulterior, prin intermediul unui control ntreprins de organele abilitate sau
prin declaratia facuta cu ntrziere de catre contribuabil, se constata ca
acesta realizeaza un venit impozabil sau detine un bun impozabil sau taxabil
si, n consecinta, se va emite titlul de creanta fiscala.
n paralel, va fi angajata si raspunderea contraventionala sau chiar
penala a contribuabilului pentru nedeclararea n termen a veniturilor
realizate sau a bunurilor detinute, fapta sa reprezentnd o forma de
evaziune fiscala.
Caracterul executoriu. Titlul de creanta fiscala este executoriu de drept,
fara a mai fi necesara nvestirea sa cu titlu executoriu, urmarirea silita a
veniturilor si bunurilor detinute de debitor putndu-se realiza fara
parcurgerea unor etape prealabile.
n masura n care contribuabilii nu si executa la termenele stabilite
obligatia de a plati sumele cuvenite bugetului de stat, organele fiscale au
dreptul de a trece direct la executarea silita a acestor sume. Procedura
executarii silite urmeaza a fi declansata din oficiu de catre organele fiscale
competente, nefiind necesara interventia unor alte organe ale statului care
sa autorizeze executarea silita.
A.Titluri de creanta explicite
Majoritatea titlurilor de creanta fiscala au un caracter explicit, fiind acte
juridice constituite exclusiv n scopul de a constata obligatia unui
contribuabil de a plati o anumita suma catre bugetul de stat, individualiznd
astfel obligatia cu vocatie generala instituita de legea ce reglementeaza
venitul fiscal respectiv.

Aceste titluri de creanta sunt reprezentate de actele de impunere

ntocmite n forma scrisa de organele fiscale, diferite n functie de categoria
de impozite sau taxe pe care o constata.
Procesul-verbal de impunere
n baza procesului-verbal de impunere, organele fiscale vor comunica
subiectului platitor, nainte de termenul la care impozitul trebuie platit, o
nstiintare de plata, care contine precizarea sumei pe care acesta o datoreaza
bugetului de stat.
Declaratia de impunere
n ceea ce priveste anumite categorii de impozite, titlul de creanta fiscala
l reprezinta chiar declaratia de impunere ntocmita de contribuabil si
depusa la organul fiscal competent. Organul fiscal va verifica exactitatea
datelor nscrise n declaratia de impunere si a calculului impozitului datorat,
calcul cuprins n acea declaratie, dar nu va emite un alt act care sa aiba
natura unui titlu de creanta.

Page77

Documentul de evidenta ntocmit de contribuabil

n cazul obligatiilor fiscale care se stabilesc de catre platitor, titlul de
creanta l va reprezenta documentul de evidenta pe care acesta are obligatia
de a-l ntocmi n conditiile si la termenele stabilite de lege. Pe baza acestor
evidente, platitorul ntocmeste declaratiile sau deconturile fiscale, pe care le
va depune la organele financiare competente.
De exemplu, n cazul impozitului pe profit, contribuabilii depun declaratii
trimestriale si anuale privind impozitul pe profit, n temeiul carora se
efectueaza platile trimestriale si anuale ale acestui impozit.
Un alt venit fiscal pentru care titlul de creanta fiscala este reprezentat de
declaratia ntocmita de contribuabil si verificata de organele fiscale este taxa
pe valoarea adaugata. Astfel, platitorii de taxa pe valoarea adaugata au
obligatia de a ntocmi si depune lunar la organul fiscal, pna la data de 25 a
lunii urmatoare celei pentru care a fost ntocmit, un decont privind
operatiunile realizate si taxa pe valoarea adaugata ce urmeaza a fi platita.
Declaratia vamala
n ceea ce priveste taxele vamale, titlul de creanta fiscala l va reprezenta
declaratia vamala de import ntocmita de importatorul-debitor al taxelor
vamale. Prin acelasi document se va determina si taxa pe valoarea adaugata
datorata pentru bunurile importate.
B. Titluri de creanta implicite

Anumite categorii de venituri fiscale sunt individualizate prin titluri de

creanta cuprinse n acte juridice care au un alt continut principal. Desi sunt
ntocmite cu un alt scop, aceste acte juridice contin si individualizarea
obligatiei de plata a unui impozit sau a unei taxe, fiind, astfel, n masura n
care constata existenta si cuantumul acestei obligatii fiscale, titluri de
creanta fiscala. Aceste nscrisuri, reprezentnd titluri de creanta fiscala
implicite, sunt ntocmite de organele financiar-contabile sau de alte organe
ale statului.
Astfel, au n acelasi timp si natura juridica a unui titlu de creanta fiscala
urmatoarele nscrisuri:
Documentele (statele) de plata a salariilor si a altor drepturi
salariale impozabile.
Acestea contin si calculul impozitului pe salarii datorat de fiecare
persoana angajata, potrivit legii angajatorul avnd, pe lnga obligatia de a
calcula impozitul, si pe aceea de a-l retine si varsa bugetului de stat.
n materia impozitului pe dividende, societatile comerciale platitoare
ale dividendelor au obligatia ca, o data cu plata acestora catre
actionari sau asociati, sa calculeze, sa retina si sa verse impozitul
aferent acestora. n acest caz, documentul care va constata plata
dividendelor si retinerea impozitului pe dividende corespunzator va
reprezenta un titlu de creanta fiscala implicit.
Actul constatator ntocmit de organul de control financiar. Un
titlu de creanta aparte datorita continutului sau complex este actul ce
constata rezultatele unui control financiar ntreprins de organele de
control competent: proces-verbal de control n cazul controalelor
inopinate (efectuate de obicei de catre Garda Financiara) sau raport de
inspectie fiscala n cazul controalelor de fond asupra contabilitatii
efectuate de catre Directiile Generale de Finante Publice Judetene ori
de catre Directia Generala Mari Contribuabili.

Page77

SUBIECTUL 9. Modificarea obligaiei fiscale.

Pna n momentul stingerii obligatiei pot interveni o serie de situatii,
expres reglementate de lege, care sa determine modificarea obligatiei
bugetare stabilite initial. n asemenea situatii, titlul de creanta bugetara va fi
modificat, obligatia astfel constatata urmnd a fi adusa la ndeplinire n
conformitate cu noul sau continut.
Modificarea obligatiei bugetare intervine n una din urmatoarele
situatii:
1) modificarea elementelor n raport cu care s-a facut individualizarea sa;
2) modificarea situatiei juridice a subiectului platitor;

3) acordarea nlesnirilor prevazute de lege;

4)modificarea actelor normative prin care se instituie si reglementeaza
venituri ale bugetului de stat.
1) Modificarea elementelor n raport de care s-a facut individualizarea
obligatiei bugetare
Pna n momentul n care creanta bugetara devine exigibila este
posibila aparitia unor modificari n ceea ce priveste premisele n raport de
care a avut loc individualizarea obligatiei bugetare n sarcina unui subiect
platitor. Elementele aratate de acesta prin declaratia de impunere sau
constatate direct de organele fiscale si care au stat la baza emiterii titlului de
creanta ce individualizeaza obligatia fiscala se pot modifica pna n
momentul executarii obligatiei. n consecinta, obligatia bugetara se va
modifica.
Modificarea poate avea loc n situatia inventarierii patrimoniului si
reevaluarii imobilizarilor corporale (art. 7 Legea 82/1991 privind
contabilitatea, fuziunii si divizarii persoanei juridice (art. 28 Legea 82/1991
privind contabilitatea), auditarii situatiilor financiare anuale (art. 33 Legea
82/1991 privind contabilitatea). Conform art. 82 C. proc. fisc. declaratiile
fiscale pot fi corectate de catre contribuabili din proprie initiativa. Articolele
79-82 reglementeaza amanuntit obligatiile contribuabililor de ntocmire si
depunere a declaratiilor fiscale pe baza carora urmeaza sa se stabileasca
masa impozabila la care se aplica impozitele si taxele.
De asemenea, actele normative ce instituie impozite si taxe stabilesc
obligatia ce revine subiectului platitor de a comunica organelor fiscale
modificarile intervenite n legatura cu declaratiile initiale.
Modificarea elementelor n raport cu care a fost determinata obligatia
bugetara mai poate interveni si n urma admiterii contestatiilor formulate de
contribuabili mpotriva actelor de stabilire a obligatiilor fiscale sau n urma
controlului exercitat de organele financiare competente.

Page77

2) Modificarea situatiei juridice a contribuabilului

Si n acest caz, modificarea obligatiei bugetare va interveni n masura
n care sunt ndeplinite conditiile prevazute de actele normative.
n
situatia
lichidarii/dizolvarii
unui
contribuabil,
pentru
determinarea profitului impozabil se ia n calcul si profitul rezultat din
lichidarea patrimoniului acestuia.
n cazul fuziunii sau al divizarii unui contribuabil care si nceteaza
existenta sumele rezultate din evaluarile generate de aceste operatiuni se vor
reflecta n conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la
majorarea capitalului social.
3) Modificarea obligatiei fiscale prin acordarea nlesnirilor legale

Acest caz de modificare a obligatiei fiscale intervine n situatiile n care,

ulterior individualizarii obligatiei n sarcina unui contribuabil, acesta solicita
si obtine acordarea de nlesniri prevazute de lege amnari, esalonari,
reduceri, scutiri.
n masura stabilirii acestor nlesniri, obligatia fiscala initiala va fi
modificata fie n privinta termenelor la care va fi scadenta, fie n privinta
cuantumului sumei ce face obiectul obligatiei.
Reglementarea de principiu a nlesnirilor legale ce pot fi acordate de
organele financiare ale statului se regaseste la art. 122 C. proc. fisc. Actele
normative ce instituie venituri ale bugetului de stat datorate de persoane
fizice sau juridice pot reglementa nsa, pentru fiecare asemenea categorie de
venituri, nlesnirile ce pot fi acordate, precum si competentele n aceasta
materie. nlesnirile pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat se
pot acorda att naintea nceperii executarii silite, ct si n timpul efectuarii
acesteia.
Procedura de acordare a nlesnirilor legale se stabileste prin legi
speciale.
Pe perioada pentru care s-au acordat amnari sau esalonari la plata
obligatiilor fiscale cursul prescriptiei va fi suspendat, dar vor curge
majorarile stabilite si calculate potrivit dispozitiilor legale.
Nerespectarea de catre contribuabili a conditiilor n care le-au fost
acordate nlesnirile are drept consecinta revocarea acestora, precum si
obligatia de plata a majorarilor de ntrziere pentru ntreaga perioada n care
au beneficiat de nlesniri. De asemenea, organele fiscale competente vor
putea trece de ndata la executarea silita a obligatiilor bugetare devenite
exigibile n acest mod.

Page77

4) Modificarea actelor normative prin care se instituie si reglementeaza

veniturile bugetare
Aceste acte normative se aplica tuturor raporturilor juridice existente,
ceea ce duce la modificarea n mod corespunzator a tuturor obligatiilor
bugetare stabilite anterior, n sensul reducerii, majorarii sau stingerii
acestora.
Actele normative n materie fiscala sunt ntotdeauna de imediata
aplicare, ele modificnd obligatiile bugetare nascute nainte de intrarea lor n
vigoare dar nca neajunse la scadenta. Actele normative fiscale nu modifica
nsa titlurile de creanta fiscale si nici titlurile executorii emise nainte de
intrarea n vigoare a noii reglementari fiscale.

SUBIECTUL 10. Stingererea obligaiei fiscale prin plat i scdere.

Potrivit prevederilor legale, obligatiile bugetare individualizate prin titlu

de creanta n sarcina contribuabililor se sting prin urmatoarele modalitati:
plata, compensare, executare silita, prescriptie, anulare si scadere.
Stingerea obligatiilor fiscale prin plata
Stingerea obligatiilor fiscale are loc, de regula, prin aceasta modalitate,
contribuabilii executndu-si de bunavoie obligatia impusa n mod unilateral
de catre stat.
Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n functie de
caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le
instituie, n una din urmatoarelemodalitati:
- prin plata directa;
- prin retinere la sursa;
- prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile.
Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe
fiecare impozit, taxa, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv majorari
de ntrziere de orice fel. Art. 111 C. proc. fisc. stabileste urmatoarea
ordinea platilor.
n situatia n care contribuabilul nu-si executa obligatiile bugetare, la
plata acestor obligatii vor fi obligati, n conditiile legii, mostenitorii care au
acceptat succesiunea debitorului decedat; cel care preia, n tot sau n parte,
drepturile si obligatiile persoanei juridice supuse divizarii, fuziunii ori
reorganizarii judiciare, dupa caz; persoana careia i s-a stabilit raspunderea
n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; persoana care si
asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau
printr-un alt act ncheiat n forma autentica, cu asigurarea unei garantii
reale la nivelul obligatiei de plata.
De asemenea, obligatia de plata poate fi asumata de terte persoane,
printr-un angajament de plata sau printr-un act de garantie, ncheiate n
forma autentica.

Page77

A. Executarea obligatiei bugetare prin plata directa poate avea loc

prin decontare bancara, n numerar, prin mandat postal sau prin
anulare de timbre fiscale mobile
La termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de obligatie
fiscala, subiectul platitor va calcula si va dispune unitatii bancare virarea
din contul sau la bugetul de stat a sumelor datorate. Ordinul dat bancii n
acest sens se constata prin dispozitia de plata, n care se nscriu datele din

care sa rezulte natura venitului si destinatia sa bugetul central sau

bugetele locale.
Plata n numerar presupune achitarea n aceasta modalitate a sumelor
datorate bugetului de stat, de catre subiectul platitor, prin prezentarea
acestuia sau a reprezentantului sau la organele fiscale competente sau prin
mandat postal.
Plata prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile se face n
momentul ntocmirii actului pentru care se datoreaza taxa de timbru.
B. Executarea obligatiei bugetare prin retinere la sursa
Acest mod de executare a obligatiei bugetare se realizeaza prin
calcularea, retinerea si varsarea veniturilor bugetare de catre o alta persoana
dect contribuabilul.
ntre persoana care retine si varsa la bugetul de stat sumele
reprezentnd obligatii fiscale si contribuabil exista un raport juridic, n
cadrul caruia prima persoana (fizica sau juridica) are obligatia de a plati
contribuabilului o suma de bani. Aceasta suma de bani va reprezenta pentru
contribuabil un venit impozabil.
Avantaje pentru stat: siguranta, rapiditate, comoditate.

Page77

Stingerea obligatiei bugetare prin scadere

Aceasta modalitate de stingere a obligatiei fiscale intervine n situatiile
n care contribuabilul persoana fizica a decedat fara sa lase avere, este
insolvabil sau a disparut. n situatia n care debitorul este o persoana
juridica, aceasta modalitate de stingere a obligatiilor sale fiscale va interveni:
a) daca debitorul a fost supus procedurii de reorganizare si faliment care a
fost nchisa;
b) cnd debitorul si nceteaza existenta n alt mod si ramn neachitate
obligatii bugetare.
Considerarea operatiunii de scadere ca fiind un mod de stingere a
obligatiei fiscale este oarecum improprie, deoarece presupune scoaterea
sumelor datorate de contribuabili din evidenta curenta si trecerea lor ntr-o
evidenta separata pna la mplinirea termenului de prescriptie.
n consecinta, si n acest caz, stingerea obligatiei fiscale se face tot prin
prescriptie.
Avnd n vedere situatiile n care intervine operatiunea de scadere si
procedura pe care o presupune, aceasta este analizata ca o modalitate de
stingere a obligatiei fiscale.

Page77

a) Starea de insolvabilitate determina aplicarea procedurii speciale

de scadere
n urmatoarele situatii:
- debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
- n urma executarii silite creanta bugetara nu a fost acoperita n ntregime;
- debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;
-debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea
ori n alte locuri unde exista indicii ca a avut bunuri, nu se gasesc bunuri
urmaribile;
- debitorul persoana juridica si nceteaza existenta si ramn neachitate
obligatii bugetare.
Constatarea starii de insolvabilitate se face de catre organele
financiare locale, nefiind necesara declararea sa printr-o hotarre
judecatoreasca.
Daca din toate aceste date rezulta ca debitorul nu obtine venituri sau
nu detine bunuri sesizabile, se va ntocmi un proces-verbal prin care este
declarata starea de insolvabilitate a debitorului respectiv.
Pe baza acestui act, sumele datorate vor fi trecute ntr-o evidenta
separata. Dispozitia de trecere a acestor sume n evidenta separata va avea
ca efect ntreruperea termenului de prescriptie. Din acest moment va ncepe
sa curga o noua prescriptie n ceea ce priveste obligatia bugetara respectiva.
Organele financiare au obligatia de a urmari situatia debitorului pna
la mplinirea termenului de prescriptie si de a relua cel putin o data pe an
investigatiile pentru a se constata daca exista venituri sau bunuri sesizabile.
Desfasurarea acestor investigatii nu reprezinta acte efective de executare si,
prin urmare, nu va avea ca efect ntreruperea prescriptiei.
n masura n care se constata ca debitorul realizeaza venituri sau a
dobndit bunuri sesizabile, creanta va fi trecuta din evidenta speciala n cea
curenta si se vor lua masuri de executare silita.
Daca insolvabilitatea debitorului persista pna la mplinirea
termenului de prescriptie, se procedeaza la scaderea definitiva a creantei
respective.
b) Disparitia debitorului poate duce n anumite situatii la
imposibilitatea realizarii creantei bugetare, atunci cnd cel disparut nu a
lasat venituri sau bunuri sesizabile.
Nu este necesara pentru desfasurarea operatiunii de scadere
declararea judecatoreasca a disparitiei, fiind suficienta constatarea acesteia
de catre organele financiare. Aceste organe au obligatia de a desfasura
cercetari n vederea constatarii veniturilor sau bunurilor sesizabile ramase,
precum si a gasirii celui disparut.
n situatia n care se constata imposibilitatea realizarii creantei
bugetare, sumele respective vor fi trecute din evidenta curenta ntr-o

evidenta separata, urmnd ca investigatiile sa fie reluate cel putin o data pe

an.
La mplinirea termenului de prescriptie se va proceda la scaderea
creantei bugetare.
c) Decesul debitorului. n cazul n care debitorul a decedat fara sa
lase avere, situatie constatata de organele financiare, creanta mpotriva sa se
va da la scadere, fara a se mai trece n prealabil n evidenta speciala.
De asemenea, creantele n privinta carora s-a facut contestatie la
executare se pot trece n evidenta speciala numai dupa solutionarea
contestatiei prin hotarre judecatoreasca definitiva.

SUBIECTUL 11. Stingerea obligaiei fiscale prin compensare i

anulare.

Page77

Stingerea obligatiei fiscale prin compensare

Aceasta modalitate de stingere a obligatiei fiscale intervine n situatia
n care un contribuabil a platit bugetului de stat o suma nedatorata sau a
platit mai mult dect datora.
Sumele astfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale
contribuabilului, restante sau viitoare.
Se poate considera ca debitorul obligatiei fiscale efectueaza o plata
nedatorata n urmatoarele situatii:
a) cnd nu exista titlu de creanta fiscala;
b) cnd titlul de creanta fiscala a fost emis ca urmare a aplicarii eronate a
prevederilor legale n materie.
Contribuabilul poate plati mai mult dect datoreaza fie ca urmare a
unei erori de calcul, fie datorita altor mprejurari, cum ar fi modificarea
ulterioara a obligatiei sale fiscale prin solutionarea unei contestatii mpotriva
actului constatator al acestei obligatii.
Termenul de compensare este folosit n aceasta materie ntr-un sens
diferit de cel consacrat n dreptul civil, deoarece operatiunea de compensare
n dreptul fiscal nu presupune existenta unor creante reciproce, cum este
cazul dreptului civil, ci creantele care se compenseaza apartin aceluiasi
creditor statul iar obligatia de plata revine aceluiasi debitorcontribuabilul.
Principii de aplicare a compensarii:
Compensarea va opera n privinta obligatiilor restante n masura n care
nu s-a mplinit termenul de prescriptie a acestor obligatii, stabilit de actele
normative ce reglementeaza fiecare categorie de venituri bugetare.

Page77

Taxele percepute prin aplicarea de timbre fiscale mobile nu se pot restitui,

deoarece timbrele, odata anulate, nu mai pot fi folosite.
Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor
Publice cu creantele debitorului reprezentnd sume de rambursat sau de
restituit de la buget, pna la concurenta celei mai mici sume, cnd ambele
parti dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct si pe cea de debitor,
daca legea nu prevede altfel.
Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ-teritoriale se sting
prin compensarea cu creantele debitorului reprezentnd sume de restituit de
la bugetele locale, pna la concurenta celei mai mici sume, cnd ambele
parti dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct si pe cea de debitor,
daca legea nu prevede altfel.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cte ori constata
existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din
deconturile de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare.
Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate
aceluiasi buget, urmnd ca din diferenta ramasa sa fie compensate
obligatiile datorate altor bugete, n urmatoarea ordine:
a) bugetul de stat;
b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru mprumuturi externe;
c) bugetul asigurarilor sociale de stat;
d) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
e) bugetul asigurarilor pentru somaj.
Dispozitiile de mai sus nu se aplica n cazul creantelor bugetelor locale.
Organul competent va nstiinta n scris debitorul despre masura
compensarii luate potrivit alin. (3), n termen de 7 zile de la data efectuarii
operatiunii.
Conform art. 132 C. proc. fisc., dreptul de a cere compensarea sau
restituirea sumelor privind obligatiile bugetare se prescrie n termen de 5
ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care a luat nastere
dreptul la compensare sau restituire.
Dreptul contribuabilului de a solicita organelor competente
compensarea sau restituirea ia nastere n momentul n care a facut o plata
nedatorata catre bugetul de stat.
Compensarea este alternativa cu restituirea sumelor. n principiu,
restituirea nu intervine dect n situatia n care compensarea nu este
posibila, ntruct contribuabilul nu are niciun fel de datorie fiscala fata de
bugetul general consolidat.
Conform art. 118 C. proc. fisc., n cazul creantelor fiscale stinse prin
compensare, dobnzile si penalitatile de ntrziere se datoreaza pna la
data stingerii inclusiv.
n cazul n care n urmare a exercitarii controlului sau a analizarii
cererii de compensare s-a stabilit ca suma ce urmeaza a se compensa este

mai mica dect suma cuprinsa n cererea de compensare, dobnzile si

penalitatile de ntrziere se recalculeaza pentru diferenta ramasa de la data
nregistrarii cererii de compensare.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare se realizeaza prin
acte ale organelor financiare competente. Actele care declara anularea unei
obligatii bugetare pot avea fie aplicabilitate generala (amnistia fiscala), fie ele
vor avea n vedere situatia unui anumit contribuabil.
A. Amnistia fiscala
n acest caz anularea priveste fie obligatiile bugetare ce revin anumitor
categorii de contribuabili, fie unele categorii de venituri bugetare nencasate
pe o perioada ndelungata.
Amnistia fiscala se declara printr-un act normativ care anuleaza
obligatia unor categorii de contribuabili de a plati o serie de sume restante
catre bugetul de stat. Un asemenea act de clementa intervine foarte rar, fiind
determinat de conditii social-economice, politice sau de alte situatii deosebite
(calamitati naturale, starea de necesitate etc.).
Rezultatul intervenirii amnistiei fiscale este scaderea definitiva a
debitelor restante din evidentele organelor fiscale ale statului.
B. Anularea obligatiilor fiscale individuale
Potrivit art. 174 C. proc. fisc. n situatiile n care cheltuielile de
executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari dect
creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de
executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate
de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal.
Creantele fiscale restante aflate n sold la data de 31 decembrie a
anului, mai mici de 10 lei (RON), se anuleaza. Anual, prin hotarre a
Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.

SUBIECTUL 12. Stingerea obligaiei fiscale prin restituire i

prescripie.

Page77

Stingerea obligaiei fiscale prin restituire

Compensarea este alternativa cu restituirea sumelor. n principiu,
restituirea nu intervine dect n situatia n care compensarea nu este
posibila, ntruct contribuabilul nu are niciun fel de datorie fiscala fata de
bugetul general consolidat.
Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:

a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

b) cele platite n plus fata de obligatia fiscala;
c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotarri ale organelor judiciare sau ale altor organe
competente potrivit legii;
g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin
poprire, dupa caz, n temeiul hotarrii judecatoresti prin care se dispune
desfiintarea executarii silite.
Pentru sumele de restituit de la buget contribuabilii au dreptul al
dobnda din ziua urmatoare expirarii termenului de 60 de zile de la
comunicarea deciziei de impunere.
Acordarea majorarilor de ntrziere se face numai la cererea
contribuabilului.
n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mica
dect obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea
pna la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.
n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare
dect suma reprezentnd obligatii fiscale restante ale debitorului, se va
efectua compensarea pna la concurenta obligatiilor fiscale restante,
diferenta rezultata restituindu-se debitorului.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie

Page77

Dreptul statului de a executa silit titlul de creanta fiscala avnd ca

obiect patrimonial sumele datorate bugetului de stat se stinge prin
prescriptie daca nu a fost exercitat
n termenul prevazut de lege.
mplinirea termenului de prescriptie a obligatiei fiscale duce la
stingerea dreptului statului de a urmari ncasarea veniturilor bugetare. Se
stinge astfel si obligatia de plata ce revine contribuabilului cu privire la
venitul bugetar respectiv.
Datorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala,
prescriptia reglementata n domeniul fiscal este de fapt o prescriptie a
dreptului statului de a executa silit creanta sa si nu o prescriptie a dreptului
la actiune, cum este cazul dreptului civil.
Astfel, prescriptia reprezinta si n aceasta materie o cauza legala de
ncetare a fortei executorii a unui titlu executoriu, producnd urmatoarele
efecte juridice:
- stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita;

Page77

- stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (da nastere

dreptului de a se opune executarii);
n materie fiscala, prescriptia produce si un alt efect, si anume stinge
dreptul contribuabilului de a cere restituirea sumelor platite n plus la
bugetul de stat. Corelativ, organele fiscale au dreptul de a refuza restituirea
acestor sume. De asemenea, si n aceasta materie va fi aplicabila regula
stabilita n dreptul civil, conform careia dupa mplinirea termenului de
prescriptie obligatia bugetara se transforma n obligatie naturala.
Conform art. 131 alin. (2) C. proc fisc., sumele achitate de debitor n
contul unor obligatii fiscale, dupa ndeplinirea termenului de prescriptie, nu
se restituie.
Termenele de prescriptie stabilite de reglementarile fiscale ncep sa
curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care a luat nastere
acest drept.
Termenul de prescriptie n privinta creantelor fiscale provenind din
impozite si taxe, precum si din majorarile aferente, este de 5 ani. Termenul
de prescriptie n materie fiscala se aplica si n cazul creantelor provenind din
amenzi contraventionale.
ntreruperea prescriptiei extinctive intervine, potrivit art. 130 C.
proc. fisc., n urmatoarele cazuri:
a) n cazurile si n conditiile stabilite de lege pentru ntreruperea termenului
de prescriptie a dreptului la actiune;
b) pe data ndeplinirii de catre debitor, nainte de nceperea executarii silite
sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute n
titlul executoriu ori a recunoasterii n orice alt mod a datoriei;
c) pe data ndeplinirii, n cursul executarii silite, a unui act de executare
silita;
d) pe data ntocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilitatii
contribuabilului.
Suspendarea prescriptiei va interveni, potrivit art. 129 C. proc. fisc.
a) n cazurile si n conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului
de prescriptie a dreptului la actiune;
b) n cazurile si n conditiile n care suspendarea executarii silite este
prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt
organ competent;
c) pe perioada valabilitatii nlesnirii acordate de lege;
d) ct timp debitorul si sustrage veniturile si bunurile de la executarea
silita;
e) n alte cazuri prevazute de lege.

SUBIECTUL 13. Executarea silit a obligaiilor fiscale.

Page77

n situatia n care contribuabilii nu si-au executat obligatiile fiscale la

data la care acestea au devenit exigibile, ia nastere la aceasta data dreptul
statului de a trece la executarea silita a creantelor fiscale. Datorita
caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, procedura de executare
silita desfasurata de organele financiare nu este precedata de o alta
procedura cu caracter judiciar.
Actul normativ care reglementeaza executarea silita a creantelor
bugetare este Codul procedura fiscala (art. 133 171). Prevederile Codului
de procedura fiscala se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila,
n masura n care acesta nu dispune altfel.
Asadar, executarea silita este o modalitate speciala, exceptionala la
care creditorul statul recurge impotriva persoanelor care nu isi
indeplinesc obligatiile legale.
Pentru a se putea trece la executarea silita a creantei fiscale este
necesar sa fie ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe titlul de creanta fiscala devenit titlu executoriu. Acesta
reprezinta actul juridic prin care se constata si se individualizeaza obligatia
contribuabilului de a plati o anumita suma catre bugetul de stat. n lipsa
acestui titlu, obligatia ce revine contribuabilului nu este individualizata si,
prin urmare, nu se cunoaste ntinderea acestei obligatii de plata. n aceste
conditii este evident ca nu se poate trece la executarea silita att timp ct nu
este stabilita cu certitudine ntinderea obligatiei ce urmeaza a fi executata.
Ad validitatem, titlul executoriu trebuie sa ndeplineasca din punct de vedere
al formei conditiile generale cerute de lege pentru actul administrativ fiscal,
la care se adauga urmatoarele elemente de forma: codul de identificare
fiscal, domiciliul fiscal al contribuabilului, cuantumul si natura sumelor
datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Conditia titlului executoriu (adica a titlului de creanta devenit titlu
executoriu) este prevazuta expres n art. 137 alin. (1) C. proc. Fisc.
b) creanta fiscala sa fie exigibila. Momentul exigibilitatii creantei bugetare
este reglementat n actele normative ce instituie venituri fiscale (cele mai
multe sunt reglementate de catre Codul fiscal), pentru fiecare asemenea
categorie de venituri.
Consideram ca o creanta fiscala poate deveni exigibila nainte de
termenul fixat n acest sens de actul normativ ce o reglementeaza n ipoteza
n care contribuabilul este un comerciant mpotriva caruia s-a declansat
procedura reorganizarii judiciare potrivit Legii nr. 64/1995. n ceea ce
priveste persoana fizica insolvabila, va fi aplicata procedura speciala de
stingere a obligatiei fiscale prin scadere, reglementata prin art. 172 C. proc.
fisc.

c) dreptul statului de a ncepe executarea silita sa nu se fi prescris.

mplinirea termenului de prescriptie stabilit de actele normative n
materie fiscala da dreptul contribuabilului de a se opune executarii silite
declansate mpotriva sa.
Organul de executare va nceta de ndata procedura de executare silita
n cazul n care debitorul si executa obligatia de plata a creantei bugetare,
iar odata cu aceasta achita si majorarile de ntrziere, dobnzile, cheltuielile
de executare si orice alte obligatii de plata conexe obligatiei bugetare stabilite
n sarcina sa conform legii.
7.2. Subiectele executarii silite

Page77

Executarea silita a obligatiei fiscale se desfasoara cu participarea

subiectelor raportului juridic fiscal creditorul (statul, prin organele
financiare) si debitorul (contribuabilul), la care se adauga instanta
judecatoreasca.
a) Statul prin organele de executare prevazute de art. 133 si 135 C. proc
fisc.:
Agentia Nationala de Administrare Fiscala
organele de specialitate ale Directiilor generale ale finantelor publice si
controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti;
unitatile subordonate acestora;
pentru creantele determinate n vama, unitatile subordonate Directiei
Generale a Vamilor;
organele administratiei publice locale pentru creantele bugetelor locale.
Executarea silita se face de organul de executare competent prin
intermediul executorilor fiscali.
Competenta organelor de executare
Competenta teritoriala va reveni organelor financiare n a caror raza
teritoriala se gasesc bunurile supuse urmaririi, ntreaga procedura de
executare silita fiind coordonata de organul n raza caruia si are sediul sau
domiciliul debitorul ori unde este luat n evidenta fiscala.
Atributiile organelor de executare
Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare
pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a
bunurilor si veniturilor lui ce pot fi urmarite silit.
n situatia n care debitorul nu este gasit la domiciliul sau sediul
cunoscut, organul de executare este obligat sa ceara concursul organelor de
politie si sa ceara relatii de la Oficiul Registrului Comertului sau de la orice
persoana fizica sau juridica n vederea determinarii locului unde se afla
debitorul si obtinerii oricaror date necesare n legatura cu acesta.

n situatia n care debitorul nu si executa obligatiile fiscale, la

plata sumelor cuvenite bugetului de stat sunt obligati:
a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului;
b) cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile debitorului
supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz;
c) persoana careia i s-a stabilit raspunderea n conformitate cu prevederile
legale referitoare la faliment;
d) persoana care si asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un
angajament de plata sau printr-un alt act ncheiat n forma autentica, cu
asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata.
Obiectul executarii silite
Executarea silita a obligatiilor fiscale se desfasoara asupra
elementelor active ale patrimoniului debitorului, respectiv veniturile banesti
si bunurile sale. Aceasta va avea ca obiect toate bunurile si veniturile
debitorului ce pot fi urmarite potrivit legii.
Cu toate acestea, potrivit Codului de procedura fiscala si Codului de
procedura civila, anumite categorii de venituri si anumite bunuri NU pot fi
supuse urmaririi silite, precum: credite nerambursabile sau finantari
primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor
programe ori proiecte, sume in valuta fara a fi convertite a priori, ajutoarele
sociale (pentru incapacitate temporara de munca, sumele cuvenite somerilor,
alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ngrijirea
copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, ajutorul acordat n caz de deces,
etc.); compensatia acordata angajatilor n caz de desfacere a contractului de
munca pe baza oricaror dispozitii legale; diurnele si orice indemnizatii cu
destinatie speciala; bursele de studii.
Masurile asiguratorii
Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si
sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile
proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cnd exista
pericolul ca acesta sa se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca
patrimoniul, periclitnd sau ngreunnd n mod considerabil colectarea,
precum si n cazul suspendarii executarii actului administrativ dispusa de
catre organul de solutionare a contestatiei n faza administrativa prealabila
sesizarii instantelor judecatoresti, prevazute de art. 185 C. proc. fisc.

Page77

Formele si procedura executarii silite

Premergator declansarii executarii silite, organul fiscal va remite
contribuabilului nstiintarea de plata. Daca n termen de 15 zile de la

comunicarea nstiintarii de plata debitorul nu a executat de bunavoie

obligatia fiscala, organul de executare va declansa executarea silita.
Modalitatile de executare silita a creantelor fiscale ale statului
reglementate prin Codul de procedura fiscala sunt urmatoarele:
- executarea silita prin poprire;
- executarea silita a bunurilor mobile;
- executarea silita a bunurilor imobile;
Executarea silita ncepe prin comunicarea unei somatii n care i se
notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate n
termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, n caz
contrar aplicndu-se modalitatile de executare silita prevazute de lege.
Somatia este nsotita de o copie certificata de pe titlul executoriu.
Poprirea
Poprirea reprezinta acea forma de executare silita prin care creditorul
urmareste sumele pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit.
Ea consta n indisponibilizarea n minile tertului debitor al contribuabilului
urmarit si n obligarea acestuia de a plati direct creditorului urmaritor ceea
ce datoreaza creditorului sau (debitorul urmarit).
Executarea silita mobiliara
Urmarirea bunurilor mobile ale debitorului reprezinta o modalitate de
executare silita indirecta a creantei bugetare. Bunurile mobile ale debitorului
sunt valorificate prin vnzarea la licitatie sau prin alte modalitati, suma de
bani astfel obtinuta fiind destinata a acoperi obligatia de plata ce revine
contribuabilului urmarit. Debitorul are la dispozitie 30 de zile pentru a vinde
singur bunurile, cu acordul organului de executare.
Executarea silita mobiliara la fel ca in cazul vanzarii mobiliare. Bunurile
sunt vandute la licitatie, fiind necesara publicitatea vanzarii.

Page77

Cheltuielile de executare
Cheltuielile de orice natura necesare desfasurarii procedurii de
executare silita vor fi n sarcina debitorului urmarit, n masura n care nu
exista dispozitii legale contrare.
Contestatia la executare
Orice persoana interesata poate face contestatie mpotriva masurilor
de executare silita luate de organul de executare.

Contestatia poate fi facuta si mpotriva titlului executoriu n temeiul

caruia a fost pornita executarea, n masura n care acest titlu nu este
reprezentat de hotarrea unei instante judecatoresti sau a altui organ
jurisdictional.
Termenul n care poate fi facuta contestatia la executare este de 15
zile si va ncepe sa curga la urmatoarele momente:
a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe
care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta nstiintare primita
ori, n lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau n alt mod;
b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de
executare de a ndeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a, de eliberarea sau distribuirea
sumelor pe care le contesta.
Daca prin intermediul contestatiei la executare o terta persoana
pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului
urmarit, contestatia poate fi introdusa la instanta competenta n termen de
15 zile de la ncetarea executarii silite.
Data ncetarii executarii silite va fi data efectuarii ultimului act de
executare, care va fi momentul varsarii n contul bugetului de stat a sumelor
rezultate din valorificarea bunurilor supuse executarii silite.
n cazul admiterii contestatiei, actele de executare nelegale vor fi
desfiintate, urmnd a fi refacute, sau executarea va nceta cu privire la un
anumit bun. Prin hotarrea de admitere a contestatiei instanta va dispune,
daca este cazul, sa i se restituie celui ndreptatit suma ce i se cuvine din
valorificarea bunurilor sau din retinerile facute n urma popririi.
Respingerea contestatiei are ca efect continuarea de catre organul
financiar competent a procedurii de executare, sau reluarea acesteia n cazul
n care instanta a decis suspendarea executarii.

Page77

Subiectul 14. Impozitul pe profit.

Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlul
nerambursabil, datorata, conform legii, bugetului de stat de catre persoanele
fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe
care le poseda.
Profitul reprezinta o forma de venit obtinut din derularea unei activitati
economice, ca urmare a investirii unui capital.
Conditia ca venitul realizat sa poata fi calificat drept profit este ca
activitatea economica sa se desfasoare cu scopul obtinerii unui beneficiu.
Prin profit supus impozitarii (profit impozabil) ntelegem acea suma de
bani calculata ca diferenta ntre veniturile realizate de un agent economic

din desfasurarea oricarei activitati permise de lege si cheltuielile efectuate

pentru realizarea acestor venituri.
Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra beneficiului
obtinut dintr-o activitate economica.
Impozitul pe profit are un rol important n cadrul sistemului fiscal,
ntruct:
- este o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului public;
- duce la cresterea ponderii impozitelor directe n sistemul fiscal romn.
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este scazut, n general, deoarece
exista multiple posibilitati de evaziune fiscala.

Page77

Sunt considerati contribuabili:

- persoanele juridice romne pentru profitul impozabil obtinut din orice
sursa, att din Romnia, ct si din strainatate;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu
permanent n Romnia pentru profitul impozabil aferent acelui sediu
permanent;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente1 care
desfasoara activitati n Romnia ntr-o asociere fara personalitate juridica;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau n legatura cu
proprietati imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea
titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romna;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru
veniturile realizate att n Romnia, ct si n strainatate din asocieri care nu
dau nastere unei persoane juridice. n acest caz, impozitul datorat de
persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica
romna.
n cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si
cheltuielile nregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de
participare n asociere. Orice asociere fara personalitate juridica ntre
persoane juridice straine, care si desfasoara activitatea n Romnia, trebuie
sa desemneze una din parti care sa ndeplineasca obligatiile ce i revin
fiecarui asociat potrivit prezentului titlu.
Sunt scutite de la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de
contribuabili:
a) Trezoreria statului;
b) Banca Nationala a Romniei
c) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru
veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate, potrivit Legii nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile
ulterioare, si Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice
locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;

Page77

d) persoanele juridice romne care platesc impozit pe veniturile

microntreprinderilor1;
e) organizatiile de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap,
pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica
ale acestora, protejate potrivit Ordonanta de urgenta nr. 102/1999 aprobata
de Legea nr. 519/2002. Scutirea de impozit pentru aceste organizatii
opereaza doar n situatia n care minimum 75% din sumele obtinute prin
scutire se reinvestesc n vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini,
utilaje, instalatii, sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate.
Scutirea de impozit pe profit nu va opera dect pna la data de 31 decembrie
2006.
f) fundatiile romne constituite ca urmare a unor legate;
g) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea
obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii nr.
103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea
obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia
utilizarii sumelor respective pentru ntretinerea si functionarea unitatilor de
cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a
lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru nvatamnt si pentru
actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub
forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de
legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
h) institutiile de nvatamnt particular acreditate, precum si cele autorizate,
pentru veniturile utilizate, potrivit Legii nvatamntului nr. 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru
mbunatatirea finantarii nvatamntului superior;
i) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de
locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii nr. 114/1996,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile
obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru
mbunatatirea confortului si eficientei cladirii, pentru ntretinerea si
repararea proprietatii comune;
j) Fondul Romn de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar;
k) Fondul de Compensare a Investitorilor4, nfiintat potrivit legii;
l) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale
sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati
economice realizate pna la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntrun an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit. Organizatiile nonprofit,
sindicale si patronale datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil ce corespunde veniturilor, altele dect cele scutite n mod expres
de legiuitor.

Cota de impozit pe profit este de 16% (ncepnd cu anul fiscal 2005).

Determinarea profitului impozabil
Ecuatia impozitului pe profit
Profitul impozabil se calculeaza pe baza unei operatiuni matematice care
poate fi ilustrata astfel:
Profit impozabil = venituri impozabile cheltuieli deductibile venituri
neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
Venituri impozabile = orice venituri obtinute din orice sursa n cadrul unei
activitati economice legale desfasurata n conformitate cu obiectul de
activitate al societatii comerciale platitoare;
Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli considerate ca fiind necesare
si obligatorii pentru realizarea obiectului principal de activitate al
contribuabilului si, de aceea, sunt deductibile integral din venitul realizat.
Ele au caracterul cheltuielilor necesare, asa cum sunt acestea definite de
doctrina civila.

Page77

Venituri neimpozabile = veniturile care, desi realizate de catre societatea

comerciala n cadrul activitatii sale economice, datorita interesului public
sau utilitatii publice a activitatii producatoare de venit sunt declarate de
legiuitor ca neimpozabile.
Venituri neimpozabile sunt:
- dividende primite de la o alta persoana juridica romna;
- dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele
Comunitatii Europene, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana, daca
persoana juridica romna detine minimum 25% din titlurile de participare la
persoana juridica straina, pe o perioada nentrerupta de cel putin 2 ani, care
se ncheie la data platii dividendului;
- veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
- veniturile neimpozabile prevazute expres n acorduri si memorandumuri
aprobate prin acte normative.
Cheltuieli nedeductibile = cheltuielile efectuate n scopul realizarii venitului
care depasesc limita legala admisa la scadere (aceasta limita se calculeaza
procentual) ori cheltuieli ale societatii comerciale care, desi efectuate n
cadrul desfasurarii activitatii economice, nu sunt aferente realizarii
venitului.

Pentru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligati sa

ntocmeasca un registru de evidenta fiscala, ntr-un singur exemplar,
compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si
nregistrat la organul fiscal teritorial. Acest registru se completeaza n ordine
cronologica, n toate situatiile n care informatiile din declaratiile fiscale sunt
obtinute n urma unor prelucrari ale datelor furnizate de contabilitate.
Cheltuielile deductibile limitat sunt cheltuieli necesare realizarii obiectului
de activitate al contribuabilului, dar n conditiile limitarii cuantumului
acestora de catre legea fiscala. Asa cum am aratat mai sus, limitarea
cuantumului acestora se realizeaza prin reglementarea unui procent din
totalul veniturilor, ori din profit etc. Acestea au caracterul cheltuielilor
utile, asa cum sunt acestea definite de doctrina civila.
Sunt cheltuieli deductibile limitat: cheltuielile de personal si cheltuieli
de productie

Page77

Alte cheltuieli mai sunt: cheltuieli de productie, cheltuieli de reclama si

publicitate, cheltuielile aflate n strnsa corelatie cu obiectul principal
de activitate: taxele de nscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre
camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile
patronale;
Perisabilitatile: reprezinta scazamintele care se produc n timpul
transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate
de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare,
hidroliza, racire, nghetare, topire, oxidare.
Nu constituie perisabilitati pierderile incluse n normele de consum
tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse
de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze
de forta majora.
Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate la marfuri sunt
prevazute diferentiat de legiuitor, n functie de categoria de marfuri
perisabile, respectiv: produse alimentare si nealimentare, produse
medicamentoase de uz uman, produse farmaceutice si alte produse de uz
veterinar.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se
stabilesc la nivelul ntregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit
pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la
pretul de nregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru
marfurile vndute n perioada cuprinsa ntre doua inventare.

Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate

stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
n actuala reglementare a provizioanelor agentii economici persoane
juridice, cu exceptia bancilor, organizatiilor cooperatiste de credit si a
fondurilor de garantare,constituie urmatoarele provizioane deductibile fiscal:
a) provizioane pentru clientii nencasati, n cazul declararii falimentului
acestora, pe baza hotarrii judecatoresti de deschidere prin care se atesta
aceasta situatie, n limita creantei neacoperite prin avansurile ncasate si
garantiile detinute de agentul economic asupra clientilor respectivi, si orice
alte elemente asiguratorii
b) provizioane pentru garantii de buna executie, acordate clientilor pentru
remedieri n perioada de garantie, n limitele prevazute distinct n contractele
ncheiate, cu conditia ca acestea sa se regaseasca n facturile emise.
Aceste provizioane se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate,
lucrarile executate si serviciile prestate n cursul trimestrului respectiv
pentru care se acorda garantie n perioadele urmatoare, la nivelul cotelor
prevazute n contractele ncheiate, dar nu mai mult dect cota medie
realizata n exercitiul financiar precedent.
c) provizioane pentru garantii de buna executie a contractelor externe,
acordate, n conditiile legii, producatorilor si prestatorilor de servicii, n cazul
exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea
acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct n contractele
ncheiate si n facturile emise.
Provizioanele nu au, n fapt, dect o existenta contabila, ele nefiind
indisponibilizate efectiv n conturi sau constituite sub forma unor depozite.
Provizioanele sunt considerate, n conditiile respectarii limitelor legale de
constituire, cheltuieli deductibile care micsoreaza masa impozabila la care se
aplica cota de impozit pe profit, cu precizarea ca sumele reprezentnd
provizioane continua sa fie folosite de contribuabili fara nici un fel de
restrictie.

Page77

Rezervele reprezinta sume calculate si stabilite scriptic n contabilitate care

constituie deductibilitati legale, n masura n care sunt constituite cu
respectarea procentului maxim de 5% aplicata asupra profitului contabil. Ca
si provizioanele, rezervele nu au o existenta reala, ci doar contabila,
reprezentnd mai mult o cauza legala de reducere a bazei impozabile la care
se aplica impozitul pe profit.
Amortizarea:Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii,
asamblarii, instalariisau mbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se
recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit
prevederilor prezentului articol.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care ndeplineste

cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de
servicii, pentru a fi nchiriat tertilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilita prin hotarre a
Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Page77

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de
nchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n functiune partial, pentru care nu s-au ntocmit
formele de nregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind n
grupele n care urmeaza a se nregistra, la valoarea rezultata prin nsumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperirea n vederea valorificarii de
substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si
pregatire a extractiei n subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor
ulterioare realizate n scopul mbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care
conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii
mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de
natura celor apartinnd domeniului public, precum si n dezvoltari si
modernizari ale bunurilor aflate n proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele mpadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu si pierde valoarea n timp datorita folosirii, potrivit
normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele
de croaziera, altele dect cele utilizate n scopul realizarii veniturilor.
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii
de intrare a mijloacelor fixe1 si se include n cheltuielile de exploatare.
Amortizarea se calculeaza ncepnd cu luna urmatoare celei n care mijlocul
fix amortizabil se pune n functiune.
Agentii economici amortizeaza mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei
legi, utiliznd unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare:

A. Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea uniforma n

cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul
de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.
Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la
valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
B. Amortizarea degresiva consta n multiplicarea cotelor de amortizare
liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este
ntre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este
ntre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este
mai mare de 10 ani.
Acesti coeficienti pot fi modificati numai prin hotarre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finantelor Publice.
C. Amortizarea accelerata consta n includerea, n primul an de
functionare, n cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pna la 50%
din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea
ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani
de utilizare ramasi.
Cheltuieli de functionare: cheltuieli de functionare, ntretinere si reparatii
aferente unui sediu aflat n locuinta proprietate personala a unei persoane
fizice si n scop personal, deductibile, n limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii n baza contractelor ncheiate ntre parti, n acest
scop; cheltuieli de functionare, ntretinere si reparatii aferente
autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de
administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur
autoturismaferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii.
Sunt cheltuieli nedeductibile: cheltuieli de personal, cheltuieli de
productie, cheltuieli de functionare, cheltuieli cu impozite, taxe,
amenzi, pierderi fiscale.

Page77

Subiectul 15. IMPOZITUL PE SALARII

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani si/sau n
natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate n baza unui
contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,
indiferent de perioada la care se refera,de denumirea veniturilor ori de forma

Page77

sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara

de munca.
Din punct de vedere fiscal, n vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese n
cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si
alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar,
precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite
prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii n adunarea generala a actionarilor, n
consiliul de administratie, n comitetul de directie si n comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii n organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n
declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de
impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n
tara si n strainatate, n interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile
publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite
administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau
stabilite de adunarea generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Urmatoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale si nu sunt
impozabile,
n ntelesul impozitului pe venit:
ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n
gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru
bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentnd
cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor,
contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului;
cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu
ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale
altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei
de 8 martie sunt neimpozabile;
- tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor,
n conformitate cu legislatia n vigoare;

Page77

contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta

unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii
activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate,
compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala;
cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia
oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza n
afara tarii, n conformitate cu legislatia n vigoare;
sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor
de mutare n interesul serviciului;
veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav si
accentuat, ncadrate cu contract individual de munca;
veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru
calculator; sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati
dependente desfasurate ntr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal
din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau n
numele unui angajator care este rezident n Romnia sau are sediul
permanent n Romnia, care sunt impozabile indiferent de perioada de
desfasurare a activitatii n strainatate;
cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si
perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru
angajator;
ntruct venitul din salarii nu presupune efectuarea unor cheltuieli specifice
de catre contribuabil, astfel ca impozitul se aplica la o suma bruta, iar nu la
o suma rezultata din scaderea din venitul brut a unor cheltuieli deductibile,
legiuitorul fiscal, pentru motive de echitate, a creat institutia deducerilor
personale, adica a unor cheltuieli recunoscute de catre legiuitor n beneficiul
contribuabilului care obtine venituri din salarii. Aceste cheltuieli sunt
considerate deductibile n persoana unui contribuabil aflat ntr-o anumita
situatie expres prevazuta de legiuitor (de exemplu un copil n ntretinere),
urmnd ca baza impozabila la care se aplica impozitul pe salarii sa fie
stabilita prin deducerea din venitul net a cheltuielilor avnd caracter de
deducere personala.
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de pna la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane n ntretinere 2.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au o persoana1 n ntretinere 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane n ntretinere2 4.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au trei persoane n ntretinere 5.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntretinere
6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii
cuprinse ntre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile

personale1 sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al
ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de
peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
Deducerea personala nu se acorda personalului trimis n misiune
permanenta n strainatate, potrivit legii.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii :Beneficiarii de venituri
din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la
sursa de catre platitorii de venituri.
Impozitul lunar se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul net din salarii, calculat
prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni,
si urmatoarele:
deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
cotizatia sindicala platita n luna respectiva;
contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel nct la
nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul n lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul brut si
contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe
veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Termen de plata a impozitului pna la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se
cuprind n fisele fiscale.
Platitorul de venituri are obligatia sa completeze fisele fiscale pe ntreaga
durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele
fiscale pe ntreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal
competent o copie, pentru fiecare an, pna n ultima zi a lunii februarie a
anului curent, pentru anul fiscal expirat.

Page77

SUBIECTUL
16.
INDEPENDENTE

IMPOZITUL

PE

VENITURI

DIN

ACTIVITATI

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale veniturile

din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala,
realizate n mod individual si/sau ntr-o forma de asociere, inclusiv din
activitati adiacente.

Page77

n cazul drepturilor de proprietate intelectuala aferente unei inventii,

legiuitorul stabileste o scutire speciala n favoarea titularului brevetului de
inventie, n sensul n care veniturile obtinute prin aplicarea efectiva n tara
de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii
brevetate n Romnia, incluznd fabricarea produsului sau, dupa caz,
aplicarea procedeului, n primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la
data nceperii aplicarii si cuprinsi n perioada de valabilitate a brevetului,
precum si venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia,
sunt neimpozabile.
A. Stabilirea venitului (adica a bazei de impozitare) n sistem real
Venitul (baza de impozitare) din activitati independente se poate stabili att
n sistem real, adica pe baza datelor din contabilitate, ct si pe baza
normelor de venit.
Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta ntre venitul
brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor
din contabilitatea n partida simpla.
Venitul brut cuprinde:
- sumele ncasate si echivalentul n lei al veniturilor n natura din
desfasurarea activitatii;
- veniturile sub forma de dobnzi din creante comerciale sau din alte creante
utilizate n legatura cu o activitate independenta;
- cstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate ntr-o
activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa
ncetarea definitiva a activitatii;
- veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta
sau de a nu concura cu o alta persoana;
- veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute n
legatura cu o activitate independenta.
Nu sunt considerate venituri brute:
- aporturile n numerar sau echivalentul n lei al aporturilor n natura facute
la nceperea unei activitati sau n cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de mprumuturi de la
persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau
donatii.
Conditiile generale pe care trebuie sa le ndeplineasca cheltuielile
aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
sa fie efectuate n cadrul activitatilor desfasurate n scopul realizarii
venitului, justificate prin documente;
sa fie cuprinse n cheltuielile exercitiului financiar al anului n cursul
caruia au fost platite;
sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute n titlul II, dupa caz;

Page77

cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate n
desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III
din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentnd prima de
asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
Cheltuielile deductibile limitat:
cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, n limita
unei cote de 5% din baza de calcul;
cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul;
suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii
n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, n limita a
de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
cheltuielile sociale, n limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de
pna la 2% la fondul de salarii realizat anual;
pierderile privind bunurile perisabile n limite legale
- cheltuielile reprezentnd tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit
legii;
prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, n limita
echivalentului n lei a 200 euro anual pentru o persoana;
cheltuielile reprezentnd contributii sociale obligatorii pentru salariati si
contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli
profesionale, potrivit legii;
dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate
n desfasurarea activitatii, pe baza contractului ncheiat ntre parti, n limita
nivelului dobnzii de referinta a Bancii Nationale a Romniei;
- cotizatii platite la asociatiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul
determinata conform alin. (6).
cheltuielile reprezentnd contributiile profesionale obligatorii datorate,
potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n
limita a 5% din venitul brut realizat.
Nu sunt cheltuieli deductibile:
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al
familiei sale;
cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla
pe teritoriul Romniei sau n strainatate;
impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe
venitul realizat n strainatate;
cheltuielile cu primele de asigurare, altele dect cele prevazute pentru
asigurarea activitatilor rezultate din activitatea autorizata;

Page77

amenzile, confiscarile, dobnzile, penalitatile de ntrziere si penalitatile

datorate autoritatilor romne si straine, potrivit prevederilor legale, altele
dect cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
ratele aferente creditelor angajate;
dobnzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari
corporale de natura mijloacelor fixe, n cazul n care dobnda este cuprinsa
n valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
B.Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza
normelor de venit
Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desfasurata de catre
contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de
venit.
n cazul n care un contribuabil desfasoara o activitate impozitata pe baza
normelor de venit si o alta activitate impozitata n sistem real, atunci venitul
net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe
baza contabilitatii n partida simpla, adica n sistem real.
n cazul venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala,
platitorul de impozit are, de asemenea, posibilitatea de a opta ntre calculul
bazei de impunere n sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ori pe
baza normelor de venit. ntruct, nsa, regula n materia drepturilor de
proprietate intelectuala este calcularea bazei de impunere pe baza de norme
de venit, optiunea platitorului pentru sistemul real trebuie sa fie expresa.
Astfel, cererea de optiune pentru stabilirea venitului net n sistem real se
depune la organul fiscal competent pna la data de 31 ianuarie inclusiv, n
cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si n anul precedent,
respectiv n termen de 15 zile de la nceperea activitatii, n cazul
contribuabililor care ncep activitatea n cursul anului fiscal.
Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea n
partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani
fiscali consecutivi si se considera rennoita pentru o noua perioada daca nu
se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
Calcularea efectiva se face cu respectarea regulilor aratate mai sus, comune
pentru toate veniturile obtinute din activitati independente.
n cazul stabilirii bazei de impunere n temeiul normelor de venit, venitul net
din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din
venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta
monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a
urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, n bani si/sau
n natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile,
obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele dect
veniturile din activitati independente.
Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, n sere si
solarii special destinate acestor scopuri si/sau n sistem irigat;
cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.
Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste, ca regula, pe baza de
norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de
specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se
aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale
Ministerului Finantelor Publice.

Page77

Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pna cel trziu la

data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.
Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata. Daca o activitate
agricola a unui contribuabil nregistreaza o pierdere datorata calamitatilor
naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel nct sa reflecte
aceasta pierdere.
Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina
pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca
contabilitate n partida simpla, pentru activitatea respectiva.
Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de
venituri mentionate mai sus (activitati independente, cedarea folosintei
bunurilor si activitati agricole) prin deducerea din venitul net anual a
pierderilor fiscale reportate din anii precedenti.
Veniturile realizate ntr-o fractiune de an sau n perioade diferite ce
reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
Pierderea fiscala anuala nregistrata pe fiecare sursa din activitati
independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se
reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit
din urmatorii 5 ani fiscali.
Contribuabilii care ncep o activitate n cursul anului fiscal sunt obligati sa
depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si
cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, n termen de 15 zile de la
data producerii evenimentului.

Fac exceptie de la aceasta regula contribuabilii care realizeaza venituri

pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
Contribuabilii care, n anul anterior, au realizat pierderi si cei care au
realizat venituri pe perioade mai mici dect anul fiscal, precum si cei care,
din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin
20% fata de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia speciala, si
declaratia estimativa de venit.
Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum
si cei pentru care cheltuielile se determina n sistem forfetar si au optat
pentru determinarea venitului net n sistem real, declaratia de venit se
depune o data cu cererea de optiune pentru trecerea la stabilirea bazei
impozabile n sistem real.
Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea
folosintei bunurilor ori din activitati agricole, au obligatia sa efectueze plati
anticipate n contul impozitului anual datorat la bugetul de stat. De la
aceasta regula fac exceptie doar veniturile pentru care se plateste o parte din
impozit prin retinere la sursa, n cazul carora plata anticipata se efectueaza
prin retinere la sursa.
Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursa de
venit,lundu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net
realizat n anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se
comunica contribuabililor potrivit legii.
Platile anticipate se efectueaza n 4 rate egale, pna la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru.
Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea
unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de
venit, cat si n sistem real, impozitul fiind final. n cazul unei activitati pe
care contribuabilul ncepe sa o desfasoare dupa data de 30 iunie, declaratia
de venit se depune n termen de 15 zile inclusiv de la data la care
contribuabilul ncepe sa desfasoare activitatea.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul
fiscal competent, pe baza declaratiei de venit, prin aplicarea cotei de 16%
asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv. Declaratia de
venit se depune de catre contribuabilii care realizeaza venituri din activitati
independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole.
SUBIECTUL 17. Impozitul pe cldiri.

Page77

1. Subiectele impunerii

Debitor al impozitului pe cladiri este orice persoana fizica sau juridica

care are n proprietate o cladire situata n Romnia. Subiectul impozabil
datoreaza anual impozit pentru acea cladire
Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor
administrativ-teritoriale, concesionate, nchiriate, date n administrare ori
n folosinta, dupa caz, impozitul pe cladiri nu reprezinta sarcina fiscala a
proprietarului, ci sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor
dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz
n cazul n care o cladire se afla n proprietatea comuna a doua sau mai
multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza
impozitul pentru spatiile situate n partea din cladire aflata n proprietatea
sa. n cazul indiviziunii, coindivizarii datoreaza, n comun, cte o parte egala
din impozitul pentru cladirea respectiva1
2. Obiectul sau materia impozabila
Obiectul impunerii l constituie valoarea cladirilor. n ntelesul codului
fiscal, cladire este orice constructie care serveste la adapostirea de
oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii
si de altele asemenea.
Codul fiscal prevede o serie de scutiri de la plata impozitului pe cladiri, care
pot fi clasificate astfel:

Page77

Scutiri prin raportare la obiectul impunerii:

1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a
oricaror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru
activitati economice3;
2. cladirile care, potrivit legislatiei n vigoare, sunt considerate monumente
istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, cu
exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinnd
cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu
exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
4. cladirile institutiilor de nvatamnt preuniversitar sau universitar,
autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite
pentru activitati economice etc
Scutiri prin raportare la subiectele impunerii

A. Scutiri acordate persoanelor fizice. Aceste scutiri sunt de doua

categorii:scutiri legale si scutiri administrative
Scutiri legale
a) debitorul este veteran de razboi
b) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati n
timpul detentiei, internati abuziv n spitale de psihiatrie, stramutati,
deportati n strainatate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recasatorit
c) persoana care a fost deportata n strainatate dupa 23 august 1944;
d) debitorul este persoana cu handicap grav sau accentuat ori persoana
ncadrata n gradul I sau II de invaliditate etc
Observatii
n cazul unei proprietati detinute n comun de soti, scutirea se aplica
integral pentru acea proprietate;
Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca
domiciliu de persoanele fizice aratate mai sus.
Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru debitorii care domiciliaza sau
lucreaza n unele localitati din Muntii Apuseni si n Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii

Page77

Scutiri administrative
Potrivit Codului fiscal (art. 286) Consiliul local poate acorda scutire de la
plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire
folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit. Criteriile
de acordare a acestor scutiri sau reduceri pot fi: debitorii realizeaza venituri
lunare mai mici dect salariul minim brut pe tara ori veniturile debitorului
constau, n exclusivitate, din indemnizatie de somaj ori ajutor social;
debitorul a fost victima unei calamitati naturale. Acordarea de scutiri poate fi
data n orice alte conditii si pentru orice alte considerente, sub conditia
prezentarii de catre solicitant a unor documente justificative
B Scutiri acordate persoanelor juridice
Persoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe cladiri n
urmatoarele situatii:
a) debitorul este institutie sau unitate care functioneaza sub coordonarea
Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Tineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati
economice;
b) debitorul este fundatie testamentara1 constituita conform legii, cu scopul
de a ntretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a
sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;

c) debitorul este organizatie umanitara care are ca unica activitate

ntretinerea si functionarea caminelor de batrni si a caselor pentru
ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.
d) debitorii care au n patrimoniu elemente ale infrastructurii feroviare
publice, numai pentru impozitul pe cladiri aferent acestor elemente de
infrastructura.
Observatii
Persoanele juridice vor plati un impozit pe cladiri redus cu 50% pentru acele
cladiri care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o
perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. Impozitul pe
cladiri se reduce, de asemenea, cu 50% pentru cladirile nou-construite
detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru
primii 5 ani de la data achizitiei cladirii.
3. Stabilirea si perceperea impozitului pe cladiri

Page77

Stabilirea si perceperea impozitului pe cladiri se realizeaza, n mod concret,

n raport de mai multe criterii si mai multi factori
Cota de impozitare este de 0,2% pentru cladirile situate n mediul urban si
de 0,1% pentru cladirile din mediul rural.
Valoarea impozabila a unei cladiri se determina pe baza unui calcul
matematic, prin nmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii,
exprimata n metri patrati, cu o valoare corespunzatoare dintr-un tabel
desfasurat actualizat periodic prin act normative
n cazul persoanelor fizice ce detin mai multe cladiri utilizate ca
locuinta, impozitul se majoreaza astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire n afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire n afara celei de la adresa de
domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire n afara celei de la adresa de
domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele n afara celei de la
adresa de
domiciliu
n cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri n afara celei de la adresa
de domiciliu, impozitul majorat se determina n functie de ordinea n care
proprietatile au fost dobndite, asa cum rezulta din documentele ce atesta
calitatea de proprietar
Persoanele fizice au obligatia sa depuna o declaratie speciala la
compartimentelede specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale

n raza carora si audomiciliul, precum si la cele n raza carora sunt situate

celelalte cladiri ale acestora.Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut
prin norme metodologice aprobate prinHotarre a Guvernului
Stabilirea impozitului pe cladiri pentru persoane juridice
n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii2.
Cota de impozit se stabileste prin hotarre a consiliului local si poate fi
cuprinsa ntre 0,5% si 1%, inclusive
n cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se
aplica
urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar;
b) valoarea care se ia n considerare la calculul impozitului pe cladiri este
valoarea cladirii nregistrata n contractul de leasing financiar
Stabilirea impozitului pe cladiri n situatia dobndirii, nstrainarii si
modificarii cladirilor
n cazul unei cladiri care a fost dobndita sau construita 2 de o persoana n
cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva
cu ncepere de la data de nti a lunii urmatoare celei n care cladirea a fost
dobndita sau construita. n cazul unei cladiri care a fost nstrainata,
demolata sau distrusa, dupa caz, n cursul anului, impozitul pe cladire
nceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu ncepere de la data de
nti a lunii urmatoare celei n care cladirea a fost nstrainata, demolata sau
distrusa.
n cele doua cazuri mai sus-aratate, impozitul pe cladiri se recalculeaza
pentru areflecta perioada din an n care impozitul se aplica acelei persoane.
n cazul extinderii, mbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor
modificari aduse unei cladiri3 existente, impozitul pe cladire se recalculeaza
ncepnd cu data de nti a lunii urmatoare celei n care a fost finalizata
modificarea

Page77

Depunerea declaratiilor fiscale

Att persoanele fizice, ct si persoanele juridice, inclusiv institutiile publice,
pentru cladirile pe care le detin n proprietate, au obligatia sa depuna
declaratii fiscale la compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau
sectoarelor municipiului Bucuresti, n a caror raza se afla cladirile, chiar

daca, potrivit prevederilor din Codul fiscal, pentru acestea nu datoreaza

impozit pe cladiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.
Declaratiile fiscale se depun o singura data pe durata existentei cladirii,
pna cnd intervine orice modificare de natura celor care privesc situatia
cladirii ori situatiapersoanei fizice sau juridice proprietar
Plata impozitului pe cladiri
Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativteritoriale n care este amplasata cladirea.
Impozitul pe cladiri se plateste anual, n patru rate egale, pna la datele de
15 martie,15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru ntregul
an de catrepersoanele fizice, pna la data de 15 martie a anului respectiv, se
acorda o bonificatie de pna la 10%, stabilita prin hotarre a consiliului
local.
Calculul impozitului pe cladiri datorat pentru perioade mai mici de un
an fiscal se face dupa cum urmeaza:
a) impozitul anual determinat se mparte la 12, respectiv la numarul de luni
dintr-un an
fiscal;
b) suma rezultata n urma mpartirii se nmulteste cu numarul de luni
pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.
Pentru cladirile dobndite n cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de
la data de nti a lunii urmatoare celei n care aceasta a fost dobndita si
pna la sfrsitul anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plata
ramase, iar ratele scadente sunt n functie de ratele trimestriale determinate
pentru impozitul anual, proportional cu numarul de luni pentru care se
datoreaza impozitul pe cladiri.

SUBIECTUL 18. Impozitul pe terenuri.

Subiectele impunerii

Page77

Orice persoana, fizica sau juridica, care are n proprietate un teren situat n
Romnia datoreaza pentru acesta un impozit anual.

Pentru terenurile concesionate, nchiriate, date n administrare ori n

folosinta, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza astfel:
n situatia terenurilor proprietate publica sau privata a statului ori a
unitatilor administrativ-teritoriale, impozitul pe teren reprezinta sarcina
fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau
de folosinta
n situatia terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice
de drept privat, impozitul pe teren se datoreaza de proprietarul sau
n cazul terenului care este detinut n comun de doua sau mai multe
persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata
n proprietatea sa. n cazul indiviziunii, fiecare coindivizar datoreaza o parte
egala din impozitul pentru terenul respectiv.
Obiectul sau materia impozabila

Page77

Obiectul impunerii l reprezinta valoarea terenului detinut n proprietate. n

principiu, conform Codului fiscal, pentru orice teren detinut, proprietarul
datoreaza impozit.
Codul fiscal prevede n material impozitului pe cladiri, o serie de scutiri.
Acestea pot fi clasificate astfel
Scutiri n raport de obiectul impunerii:
-terenul aferent unei cladiri1, pentru suprafata de teren care este acoperita
de o cladire;
terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii
pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti,
lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de
aparare mpotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele
care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de
protectie definite n lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile
din subsol, ncadrate astfel printr-o hotarre a consiliului local, n masura n
care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale,
drumuri principale
administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romnia S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din
jurul pistelor reprezentnd zone de siguranta terenurile parcurilor
industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
orice teren al unui cimitir, crematoriu
A. Scutiri n raport de subiectul impunerii

Scutiri acordate persoanelor fizice. Aceste scutiri sunt de doua feluri.

Scutirilegale si scutiri administrative.
Scutiri legale
a) debitorul este veteran de razboi;
b) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati
n timpul detentiei, internati abuziv n spitale de psihiatrie, stramutati,
deportati n strainatate sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recasatorit
c) persoana care a fost deportata n strainatate dupa 23 august 1944;
d) debitorul este vaduva de razboi sau vaduva a unui veteran de razboi
care nu s-aurecasatorit;
e) debitorul este persoana cu handicap grav sau accentuat ori persoana
ncadrata n gradul I sau II de invaliditate
Observatii
n cazul unei proprietati detinute n comun de soti, scutirea se aplica
integral pentru acea proprietate;
Scutirea de la plata impozitului pe terenuri se aplica doar terenului aferent
cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice aratate mai sus.
Impozitul pe terenuri se reduce cu 50% pentru debitorii care domiciliaza
saulucreaza n unele localitati din Muntii Apuseni si n Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii.

Page77

Scutiri administrative
Potrivit Codului fiscal (art.286) Consiliul local poate acorda scutire de la
plata impozitului pe terenuri sau o reducere a acestuia pentru terenul
aferent cladirii folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest
impozit. Criteriile de acordare a acestor scutiri sau reduceri pot fi: debitorii
realizeaza venituri lunare mai mici dect salariul
minim brut pe tara ori veniturile debitorului constau, n exclusivitate, din
indemnizatie de somaj ori ajutor social; debitorul a fost victima unei
calamitati naturale. Acordarea de scutiri poate fi data n orice alte conditii si
pentru orice alte considerente, sub conditia prezentarii de catre solicitant a
unor documente justificative
Persoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe cladiri
n urmatoarele situatii:
orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati
locale a acestuia, cu personalitate juridica;
orice teren al unei institutii de nvatamnt preuniversitar si universitar,
autorizata provizoriu sau acreditata;
orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut n
patrimoniul autoritatilor locale;

 orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu

exceptiasuprafetelor folosite pentru activitati economice;
orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau
a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din
aceste categorii de proprietari, exceptnd suprafetele acestuia folosite pentru
activitati economice;
terenurile trecute n proprietatea statului sau a unitatilor administrativteritoriale n lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
terenurile aferente cladirilor aflate n patrimoniul public sau privat al
statului si date n administrarea Regiei Autonome Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat, cu exceptia celor folosite pentru
activitati economice.
debitorul este institutie sau unitate care functioneaza sub coordonarea
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu exceptia incintelor
folosite pentru activitati
Persoanele juridice vor plati un impozit pe terenuri redus cu 50% pentru
acelecladiri care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice
pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic
Stabilirea si perceperea impozitului
Impozitul pe teren se stabileste n functie de urmatoarele criterii:
numarul de metri patrati de teren;
rangul localitatii n care este amplasat terenul;
zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrariifacute de
consiliullocal.

Page77

Impozitul pe teren este rezultatul unui calcul matematic ce ia n considerare

elementele aratate mai sus si o serie de valori care se actualizeaza anual
prin hotarre de guvern.
Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de
teren, n mod diferentiat, n functie de locul situarii, intravilanul sau
extravilanul localitatilor.
Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul
localitatilor, att n cazul persoanelor fizice, ct si n cel al persoanelor
juridice, sunt necesare urmatoarele date:
a) rangul1 localitatii unde se afla situat terenul;
b) zona n cadrul localitatii;
c) categoria de folosinta;
d) suprafata terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosinta terenuri cu
constructii, suprafata construita la sol a cladirilor.

Stabilirea impozitului pe terenuri n cazul dobndirii ori transferului

terenului,precum si altor modificari aduse terenului
Pentru un teren dobndit de o persoana n cursul unui an, impozitul pe
teren sedatoreaza la data de nti a lunii urmatoare celei n care terenul a
fost dobndit. Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana n
cursul unui an, care are caefect transferul dreptului de proprietate asupra
unui teren, persoana care nstraineaza1terenul nceteaza a mai datora
impozitul pe teren ncepnd cu prima zi a lunii urmatoarecelei n care a fost
efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
n situatiile n care terenul se afla n proprietate comuna, impozitul pe
teren sedatoreaza dupa cum urmeaza:
a) n cazul n care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-parti,
impozitul se datoreaza de fiecare dintre contribuabili, proportional cu partea
de teren corespunzatoare cotelor-parti respective;
b) n cazul n care contribuabilii nu au stabilite cotele-parti din teren pe
fiecare contribuabil, impozitul se mparte la numarul de coproprietari,
fiecare dintre acestia datornd, n mod egal, partea din impozit rezultata n
urma mpartirii
n cazul n care terenul este administrat sau folosit de alte persoane dect
titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul, concesionarul ori
arendasul datoreaza chirie, redeventa sau arenda n baza unui contract de
nchiriere, locatiune, concesiune sau arendare, dupa caz, impozitul pe teren
se datoreaza de catre proprietar.
Plata impozitului pe terenuri
Impozitul pe teren se plateste la bugetul local al unitatii administrativteritoriale n raza careia este situat terenul.
Impozitul pe teren se plateste anual, n patru rate egale, pna la datele de 15
martie,15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

Page77

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru ntregul an

de catre persoanele fizice, pna la data de 15 martie a anului respectiv, se
acorda o bonificatie de pna la 10%, stabilita prin hotarre a consiliului
local.

SUBIECTUL 19. Impozitul pe mijloacele de transport.

Subiectele impunerii
Orice persoana care are n proprietate un mijloc de transport care trebuie
nmatriculat n Romnia datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de
transport.n cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract
de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de
locator
Obiectul sau materia impozabila
Obiectul impunerii l reprezinta valoarea mijlocului de transport stabilita
conform legii. Valoarea se stabileste n functie de capacitatea cilindrica si o
cifra variabila care se actualizeaza n fiecare an prin Hotarre a Guvernului
Romniei.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin
persoanelor cu
handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul
persoanelor fizice cu domiciliul n Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si
Insula Balta Ialomitei2;
c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru
servicii de transport public de pasageri n regim urban sau suburban,
inclusiv transportul de pasageri n afara unei localitati, daca tariful de
transport este stabilit n conditii de transport public.
Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face ncepnd
cu data de nti a lunii urmatoare celei n care contribuabilii interesati
prezinta compartimentelor de specialitate ale administratiei publice locale
documentele prin care atesta situatiile, prevazute de lege, pentru care sunt
scutiti

Page77

Stabilirea si perceperea impozitului

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza n functie de tipul
mijlocului de transport.
n cazul oricaruia dintre urmatoarele mijloace de transport cu tractiune
mecanica, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza n functie de
capacitatea cilindrica3 a acestora, prin nmultirea fiecarui 500 cmc sau

fractiune dintr-o suma corespunzatoare dintr-un tabel existent n Codul

fiscal si actualizat n fiecare an prin Hotarre de Guvern
n cazul unui mijloc de transport dobndit de o persoana n cursul unui
an,taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de persoana de la data
de nti a lunii urmatoare celei n care mijlocul de transport a fost dobndit
n cazul unui mijloc de transport care este nstrainat de o persoana n
cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de
specialitate al autoritatii de administratie publica locala, taxa asupra
mijlocului de transport nceteaza sa se mai datoreze de acea persoana
ncepnd cu data de nti a lunii urmatoare celei n care mijlocul de
transport a fost nstrainat sau radiat din evidenta fiscala.
n cazurile prevazute mai sus, taxa asupra mijloacelor de transport se
recalculeaza
pentru a reflecta perioada din an n care impozitul se aplica acelei persoane
Orice persoana care dobndeste/transfera un mijloc de transport sau si
schimba
domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie cu
privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala si are
domiciliul/sediul/punctul de lucru n termen de 30 de zile inclusiv, de la
modificarea survenita.
n situatiile n care contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice
dobndesc n strainatate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de
transport, data dobndirii se considera data emiterii de catre autoritatea
vamala romna a primului document n care se face referire la mijlocul de
transport n cauza.
Plata taxei asupra mijloacelor de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde persoana si are domiciliul, sediul sau punctul
de lucru, dupa caz.

Page77

Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, n patru rate egale,

pna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie,
inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorata pentru ntregul an de catre

persoanele fizice, pna la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o
bonificatie de pna la 10%, stabilita prin hotarre a consiliului local
Detinatorii,
persoane
fizice
sau
juridice
straine,
care
solicita
nmatriculareatemporara a mijloacelor de transport n Romnia au
obligatia sa achite integral, la datasolicitarii, taxa datorata pentru perioada
cuprinsa ntre data de nti a lunii urmatoare celei n care se nmatriculeaza
si pna la sfrsitul anului fiscal respectiv.
n situatia n care nmatricularea priveste o perioada care depaseste data de
31 decembrie a anului fiscal n care s-a solicitat nmatricularea, au obligatia
sa achite integral taxa
asupra mijloacelor de transport pna la data de 31 ianuarie a fiecarui an,
astfel:
a) n cazul n care nmatricularea priveste un an fiscal, taxa anuala;
b) n cazul n care nmatricularea priveste o perioada care se sfrseste
nainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, taxa aferenta perioadei
cuprinse ntre data de 1 ianuarie si data de nti a lunii urmatoare celei n
care expira nmatricularea.

Subiectul
impunere

20.Conventii

fiscale

internationale

dubla

Dubla impunere
Veniturile obtinute n cadrul cooperarii economice internationale
din activitati productive, comerciale, de intermediere, a celor din dividende
cuvenite pentru participarea la capitalul societatilor, din dobnzi, redevente
pentru utilizarea sau concesionarea folosirii brevetelor de inventie, marcilor
de fabrica si a altor drepturi de proprietate industriala,a drepturilor de autor
pentru creatii literar-artistice etc. sunt supuse impunerii, att n tara de
sursa a acestora, ct si n statul de resedinta a beneficiarilor de venit,n
conformitate cu legislatia fiscala a fiecarei tari n parte.
Are loc, deci, un fenomen de dubla impunere a aceluiasi venit
realizat de contribuabilul respectiv.

Page77

Fenomenul de dubla impunere internationala poate fi definit ca o

impunere la impozite comparabile n doua sau mai multe state a

veniturilor sau elementelor de avere ale aceluiasi contribuabil, pentru o
perioada de timp limitata.
La originea fenomenului de dubla impunere se afla actiunea a doua
sau mai multe suveranitati fiscale sau concurenta ntre doua sau mai
multe competente fiscale.
Pe plan national (intern), un fenomen asemanator se poate produce
ntre doua sau mai multe autoritati fiscale din acelasi stat, caz n care este
vorba despre un fenomen de dubla impunere interna.
Dubla impunere internationala devine un obstacol important,care
stnjeneste dezvoltarea comertului exterior si cooperarea economica, tehnico
stiintifica si culturala internationala, att timp ct nu se creeaza
instrumentele juridice necesare prin care statele interesate sa se oblige
reciproc la masuri corespunzatoare pentru nlaturarea sau micsorarea
efectelor daunatoare acestui fenomen.
Rezulta, deci, ca eliminarea dublei impuneri internationale
reprezinta o necesitate, pentru a asigura dezvoltarea n continuare a
relatiilor economice internationale.
Sunt utilizate unele instrumente juridice interne (unilaterale)
mpotriva dublei impuneri internationale si instrumente juridice
internationale, constnd, n principal, n conventii pentru evitarea dublei
impuneri, precum si n unele prevederi de natura fiscala incluse n acorduri
internationale, acorduri comerciale avnd ca obiect transporturi (aeriene,
navale, rutiere) internationale, acorduri comerciale si de plati etc.
Un instrument juridic intern de evitare sau limitare a dublei impuneri
internationale l reprezinta nsesi unele prevederi ale legislatiei fiscale.
Astfel, n legislatia fiscala din Romnia s-au adoptat si se aplica principiile
teritorialitatii si cetateniei n ce priveste asezarea impozitelor si taxelor.

Page77

n aplicarea criteriului teritorialitatii (competenta ratione loci),

impozitele si taxele se aplica asupra veniturilor obtinute si bunurilor
dobndite pe teritoriul statului romn, indiferent daca beneficiarul sau
dobnditorul este cetatean romn sau strain.
Ca o exceptie de la aceasta regula sunt stabilite scutiri pentru
anumite venituri realizate de cetatenii romni si unii cetateni straini.

n conformitate cu criteriul cetateniei (competenta ratione personae),

impozitele si taxele din Romnia se aplica cetatenilor romni pentru
veniturile si bunurile obtinute att n tara ct si n strainatate.
Pentru veniturile si bunurile dobndite n strainatate,perceperea
impozitelor si taxelor prevazute de legislatia din Romnia se poate considera
justificata numai daca pentru aceleasi venituri sau bunuri nu s-au platit
impozite sau taxe n statul pe teritoriul caruia au fost obtinute sau
dobndite, ori eventual numai pentru diferenta dintre impozitele si taxele
platite n strainatate si cele datorate pe teritoriul statului romn, daca
acestea din urma ar fi mai mari.

Conventii internationale pentru evitarea dublei impuneri

Conform Codului fiscal (Legea nr. 571/2003), prevederile conventiilor
de evitare a dublei impuneri si, n general, prevederile oricarui act
international care contine reglementari n materie fiscala prevaleaza asupra
legislatiei fiscale interne.
Romnia a ncheiat conventii pentru evitarea dublei impuneri asupra
veniturilor si averii cu parteneri externi din peste 70 de tari.
La baza ncheierii conventiilor bilaterale la care Romnia este parte
contractanta, a stat n principal Proiectul de conventiemodel elaborat
n anul 1963 de Comitetul fiscal al Organizatiei pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica (modificat n anul 1977 si 1992).
Prin aceste conventii sunt stabilite reguli care prevad modul de
impozitare a diferitelor categorii de venit si avere n statele contractante

Page77

n conventiile internationale bilaterale ncheiate de tara noastra au fost

stabilite unele reguli cuprinznd criterii si solutii pentru evitarea dublei
impuneri pe venit si avere. Dintre acestea, mentionam urmatoarele reguli, cu
indicarea unor state partenere cu care au fost convenite:
a) dividendele platite de catre o societate rezidenta a unuia dintre statele
contractante unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse n
ambele state contractante. Cota de impozit aplicata de tara de sursa este
nsa limitata.
b) dobnzile la credite comerciale obtinute de catre un rezident al unuia
dintre statele contractante din surse din celalalt stat contractant pot fi

impuse n ambele state. n tara de sursa cota ce poate fi impusa este n

general limitata.
c) redeventele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident al
celuilalt stat contractant sunt impuse n acest celalalt stat contractant.
Redeventele pot fi impozabile n statul contractant din care provin, dar
numai daca persoana care ncaseaza sumele este beneficiarul lor efectiv. n
tara de sursa sunt stabilite anumite cote, ce nu pot fi depasite de cuantumul
impozitului.
d) comisioanele provenind dintr-un stat contractant si platite unui rezident
al celuilalt stat contractant pot fi impuse n acel celalalt stat contractant. Ele
pot fi impuse si n tara de sursa, n conformitate cu legislatia acelei tari, dar
impozitul astfel stabilit nu poate depasi o anumita cota din suma
comisioanelor.
e) veniturile realizate din transporturi n trafic international sunt
impozabile numai n statul n care este situat sediul conducerii efective a
ntreprinderii de transport. Acest principiu este aplicat n conventiile cu
Anglia, Franta, Suedia, Italia, Belgia, Germania, Finlanda, Canada,
Danemarca, Cipru, Egipt, Iordania, Malaysia, Maroc, Olanda, Norvegia,
Pakistan, Sri Lanka, Turcia, Zambia.
f) durata de timp n care un santier de constructii sau montaj nu se
impune n tara n care si desfasoara activitatea este de: 12 luni n
conventiile cu Italia, Cipru, Spania, Danemarca, Anglia, Japonia, Belgia,
Germania, SUA, Finlanda, Suedia, Malaysia, Olanda, Norvegia, Pakistan,
Sudan, Zambia; 18 luni n conventiile cu Egipt, Maroc, China, India, Siria,
Tunisia, Turcia; 24 luni n conventia cu Iugoslavia;

Page77

g) impunerea veniturilor realizate din exercitarea unei profesii pe cont

propriu se face n tara de rezidenta sau n statul unde are loc sediul stabil
pentru veniturile atribuite acelui sediu ori n care este prezent o anumita
perioada de timp.
h) bunurile si veniturile din folosirea sau nstrainarea acestora se impun,
atunci cnd este vorba de imobile, n tara n care sunt situate. Cu privire la
bunurile mobile, solutia adoptata n general prevede impunerea n statul
n care se afla bunurile facnd parte din activul unui sediu stabil sau dintr-o
baza fixa pentru exercitarea unei profesii. n practica conventionala
internationala, evitarea dublei impuneri se asigura prin aplicarea a doua

metode si anume: metoda scutirii (exonerarii) (exemption method) si metoda

creditarii (imputarii) (credit method).
n cadrul metodei scutirii, statul de rezidenta a beneficiarului unui
anumit venit nu impoziteaza veniturile care, potrivit prevederilor conventiilor
fiscale, sunt impuse n celalalt stat, adica n statul de sursa sau n cel n
care se afla averea impozabila, un sediu permanent sau o baza fixa. Aceasta
metoda are doua variante si anume:
- metoda scutirii totale, conform careia statul de rezidenta a beneficiarului
venitului, la determinarea venitului impozabil al unui rezident al sau nu va
lua n considerare venitul impozabil al acestuia n statul de sursa si nici
venitul aferent unui sediu permanent ori unei baze fixe din celalalt stat
contractant.
- metoda scutirii progresive, ceea ce nseamna ca venitul impozabil n
celalalt stat contractant (care este statul de sursa a venitului, cel n care se
afla sediul permanent sau baza fixa) nu se impune n statul de rezidenta a
beneficiarului acelui stat.
Conform metodei creditarii, statul de rezidenta calculeaza impozitul
datorat de un rezident al sau pe baza volumului total al veniturilor acestui
subiect impozabil.
Metoda aceasta cunoaste, la rndul ei, doua variante:
a) metoda creditarii totale, potrivit careia statul de rezidenta deduce din
impozitul aferent totalului veniturilor (averii) impozabile ale contribuabilului
suma totala a impozitului platit de acesta n celalalt stat contractant;
b) metoda creditarii ordinare, n baza careia statul de rezidenta deduce, cu
titlu de impozit platit n celalalt stat contractant, o suma care poate sa fie
egala sau mai mica dect cea efectiv platita statului de sursa.
n conventiile bilaterale ncheiate de tara noastra, metoda
(procedeul) cel mai frecvent folosita este aceea a creditarii obisnuite.

Page77

O prevedere speciala n conventiile bilaterale ncheiate de

Romnia este cea care stabileste ca platile facute catre bugetul de stat, de
catre ntreprinderile de stat romne din beneficiile lor, sunt considerate
ca impozit romn.
n conditiile specifice relatiilor dintre statele din estul si centrul
Europei fost socialiste, au fost ncheiate doua conventii multilaterale.

Principiile generale ale celor doua conventii sunt aceleasi. Ele instituiau
regula generala ca veniturile realizate de o persoana rezidenta a unui stat
care si desfasoara activitatea n alt stat sunt impuse numai n statul n care
persoana respectiva si are domiciliul sau sediul, dupa caz.
Cu privire la bunuri si la veniturile aduse de acestea, n conventia
referitoare la persoanele fizice s-a adoptat principiul teritorialitatii,
impunerea facndu-se numai n statul n care sunt situate bunurile imobile
si veniturile obtinute din folosinta, vnzarea lor sau din exercitarea altor
drepturi de a dispune de aceste bunuri imobile.

Page77

Subiectul 21. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, deci un

impozit stabilit nu pe averea, posesiunile ori venitul unui contribuabil, ci
asupra vnzarii bunurilor oriprestarii serviciilor.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit asupra consumului,
ntruct nu este stabilita asupra averii (privita calitativ), ci asupra gradului
de consumare a acesteia. Taxa pe valoarea adaugata nu pune n valoare
principiul egalitatii prin impozit (potrivit caruia n politica fiscala, n
cadrul sistemului de impunere trebuie sa se
aiba n vedere ca fiecare contribuabil sa participe la formarea fondurilor
banesti generale ale societatii proportional cu situatia sa materiala), ci din
contra, principiul egalitatii n fata impozitului (potrivit caruia impunerea
se face n acelasi mod pentru toate persoanele
fizice sau juridice, fara deosebire de tratament fiscal si deci netinnd seama
de situatia personala, concreta a fiecarui contribuabil).
Un impozit indirect asa cum este taxa pe valoarea adaugata
prezinta numeroase avantaje pentru stat, ntruct:
1) acesta are ntotdeauna un randament fiscal ridicat, adica:
- este platit, n mod obligatoriu de catre toti beneficiarii operatiunilor supuse
impozitarii;
- nu reclama cheltuieli mari de percepere;
- nu este susceptibil de evaziuni fiscale dect n foarte putine situatii;
2) este stabil, nefiind supus fluctuatiilor determinate de conjunctura
economica;
3) este elastic, ntruct poate fi majorat sau micsorat (prin modificarea cotei
de impozitare) n functie de nevoile concrete ale bugetului de stat.

Page77

ntre impozitele indirecte, taxa pe valoarea adaugata ocupa un

loc principal fiind considerata drept cea mai moderna forma de impunere si
fiind adoptata de un mare numar de state, inclusiv de statele Uniunii
Europene, ea reprezentnd o cerinta esentiala si o obligatie n acelasi timp
pentru tarile membre UE.
n literatura de specialitate au fost subliniate o serie de
caracteristici ale taxei pe valoarea adaugata. Cteva dintre acestea le vom
sublinia si noi:
transparenta taxa pe valoarea adaugata asigura fiecarui
subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact care este marimea
impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine.
unicitatea taxa pe valoarea adaugata nu este independenta
de ntinderea circuitului economic. Oricte verigi are de strabatut produsul
pna la consumatorul final, nivelul cotei si marimea taxei este aceeasi.
taxa pe valoarea adaugata este suportata ntotdeauna de catre beneficiar.
este un impozit neutru, eliminnd inegalitatile fiscale ntre circuitele de
desfacere a produselor.
n sfera de aplicare a T.V.A. se cuprind:
A. Operatiunile efectuate n Romnia, care ndeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii(denumite operatiuni impozabile):
constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii
efectuate cu plata;
locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este
considerat a fi n
Romnia;
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o
persoana impozabila;
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una
dintre urmatoarele activitati economice [stabilite de art. 127 alin. (2) Cod
fiscal]: activitatile producatorilor
- activitatile comerciantilor
- activitatile agricole
- activitatile profesiilor libere
- exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, n scopul
obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. O operatiune economica,
pentru a fi impozabila din punctul de vedere al T.V.A. trebuie sa
ndeplineasca, n acelasi timp, toate conditiile mai sus-aratate, legiuitorul
stabilind expres conditia cumulului tuturor acestor conditii.
B. Importul de bunuri
Mecanismul:
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit care se calculeaza pe
baza lunara, ca diferenta ntre T.V.A. aferenta operatiunilor impozabile si

Page77

taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiei de bunuri si servicii de catre

platitorul de T.V.A.
T.V.A. aferenta operatiunilor impozabile se numeste T.V.A.
colectata, iar T.V.A. aferenta achizitiei de bunuri si servicii se numeste T.V.A.
deductibila.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit care se calculeaza pe
baza lunara, ca diferenta ntre T.V.A. aferenta operatiunilor impozabile si
taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiei de bunuri si servicii de catre
platitorul de T.V.A.
Perioada fiscala a T.V.A. este luna calendaristica.
Documentul pe baza caruia se calculeaza T.V.A. de plata este
decontul de T.V.A.
Astfel, pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru
care se calculeaza T.V.A., persoanele nregistrate ca platitori de T.V.A. trebuie
sa ntocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, decontul de T.V.A.
unde sunt evidentiate, pe doua coloane separate, T.V.A. colectata si T.V.A.
deductibila.
Rezultatul operatiunii matematice a scaderii din T.V.A. colectata
a T.V.A. deductibila,
poate fi:
pozitiv si atunci va rezulta T.V.A. de plata pentru perioada
fiscala de raportare
[art. 148 alin. (2) C. fisc.]
negativ si atunci va rezulta o suma negativa a T.V.A.
n cazul existentei unei sume negative de T.V.A persoanele
impozabile pot solicita
rambursarea1 soldului sumei negative de taxa, cu conditia ca
acest sold sa fie de minim 50 milioane ROL. [art.149 alin. (5) Cod Fiscal].
Elemente esentiale ale T.V.A.:
1.Faptul generator si exigibilitatea T.V.A.
Evenimentul care genereaza obligatia de plata a T.V.A. se produce n
momentul realizarii operatiunii impozabile, respectiv livrarea bunurilor
si/sau prestarea serviciilor.
Principiul legal este ca faptul generator al taxei intervine si taxa
devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii.
Faptul generator si exigibilitatea sunt concomitente. De la aceasta regula
exista doua exceptii importante reglementate de Codul fiscal: exigibilitatea
anticipata faptului generator si exigibilitatea determinata de alte elemente
dect faptul generator, exigibilitate care poate fi anterioara sau ulterioara
acestuia.
2.Cotele de T.V.A.

Page77

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se

aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care
nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei
reduse a taxei pe valoarea adaugata.
Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica
asupra bazei de impozitare: intrarea in muzee, castele etc; livrare manuale,
carti etc; livrarea de proteze; livrare medicamente de uz uman si animal;
cazarea in cadrul sectorului hotelier etc.
Cota redusa de 5% pentru locuinte si terenuri sociale, art 140
alin.2 indice 1.
3.Locul operatiunilor impozabile
T.V.A. este guvernata de principiul teritorialitatii impunerii, n
sensul n care este aplicabil regimul legal al T.V.A. din statul pe al carui
teritoriu este considerata a fi fost efectuata operatiunea impozabila.
4.Dreptul de deducere
Au dreptul de deducere a T.V.A. numai persoanele impozabile
nregistrate la organele fiscale ca platitoare de T.V.A.
Dreptul de deducere1 se exercita lunar, prin scaderea taxei
deductibile din suma reprezentnd T.V.A. facturata (T.V.A. colectata) pentru
bunurile livrate si/sau serviciile prestate.
Dreptul de deducere a T.V.A. se refera la:
a) achizitii de bunuri si servicii care se reflecta n cheltuielile de
productie.
b) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, scutite cu drept
de deducere a T.V.A.; n vederea exercitarii dreptului de deducere, platitorii
de T.V.A. au obligatia de a prezenta anumite documente.
c) actiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si
pentru alte actiuni prevazute n legi, cu respectarea limitelor si destinatiilor
prevazute n acestea.
d) operatiuni rezultnd din activitati economice ale
producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile
extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere.
e) operatiuni referitoare att la transferul activelor si pasivelor
unei persoane impozabile, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si
divizare a firmelor.
f) operatiuni desfasurate n strainatate care, daca ar fi efectuate
n Romnia, ar da drept de deducere a T.V.A. aferente achizitiilor respective.
Obiectul sau materia impozabila
Baza de impozitare la operatiunile interne
Pentru operatiunile interne, baza de impozitare a T.V.A. se
constituie din:

Page77

a) tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau urmeaza a fi

obtinuta de furnizor ori prestator de la cumparator, beneficiar sau tert.
b) preturile de achizitii sau pretul de cost aferente:
- bunurile achizitionate sau fabricate de persoanele impozabile,
utilizate n alte scopuri dect cele legate de activitatea desfasurata sau
acordate gratuit peste limitele legale, daca s-a dedus total sau partial T.V.A.;
- utilizarii bunurilor persoanei impozabile n alte scopuri dect
activitatea desfasurata sau n vederea utilizarii n mod gratuit, peste limitele
legale, daca T.V.A. a fost dedusa total sau partial;
- prestarilor de servicii efectuate n mod gratuit de persoana
impozabila, n alte scopuri dect activitatea desfasurata, pentru uzul
personal al angajatilor sai sau al altor persoane peste limitele legale, daca
T.V.A. a fost dedusa total sau partial.
Etc.
Se exclud din baza de impozitare:
a) rabaturile, remizele si alte reduceri de pret cu respectarea
cumulata a urmatoarelor conditii:
sa fie efective si n sume exacte, n beneficiul clientului;
sa nu constituie, n fapt, remunerarea unui serviciu sau o
contrapartida pentru o prestatie oarecare;
sa fie reflectate n facturi fiscale sau alte documente legale.
b) penalizarile si sumele percepute peste preturile sau tarifele
negociate, stabilite prin
hotarri judecatoresti ramase definitive, solicitate pentru
nendeplinirea partiala sau totala
a obligatiei contractuale;
c) dobnzile percepute pentru:
plati cu ntrziere;
vnzari cu plata n rate;
operatiuni de leasing.
d) ambalajele de circulatie (navete, butelii, sticle etc.) oferite la
schimb ntre furnizorii de marfuri si beneficiari;
e) ambalajele de circulatie pentru care furnizorii primesc de la
beneficiari garantii banesti n schimbul ambalajelor livrate.
Subiect impozabil este orice persoana care desfasoara, de o
maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura
celor definite de lege, respectiv activitatile producatorilor, comerciantilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile
profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale, n scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
De asemenea, institutiile publice nu sunt persoane impozabile
pentru activitatile care sunt desfasurate n calitate de autoritati publice,

chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii,

redevente, taxe sau alte plati.
Obligatiile subiectelor impozabile:
a.nregistrarea la organele fiscale.
a) la nfiintare, n mod obligatoriu, daca declara ca urmeaza sa
realizeze o cifra de afaceri peste plafonul de scutire prevazut de Codului
fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata;
b) la nfiintare, daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de
afaceri sub plafonul de scutire prevazut de Codului fiscal, opteaza pentru
aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata;
c) dupa nfiintare, n mod obligatoriu, daca depaseste plafonul
de scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa pe
valoarea adaugata, n termen de 10 zile de la sfrsitul lunii n care a depasit
acest plafon;
d) dupa nfiintare, daca cifra de afaceri realizata este sub
plafonul de scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa
pe valoarea adaugata, dar doreste sa opteze pentru aplicarea regimului
normal de taxa pe valoarea adaugata.
b.Evidenta
operatiunilor
impozabile
si
depunerea
decontului.
c.Calculul si plata T.V.A.

Page77

Subiectul 22.Taxele Vamale

Romnia practica o politica vamala preferentiala cu caracter
tarifar. Acest lucru presupune acceptarea de reduceri sau chiar eliminarea
taxelor vamale la unele importuri din state sau uniuni vamale cu care sunt
ncheiate anumite acorduri.
Obiectivele principale, la nivel de economie nationala, pe care
le are sistemul vamal sunt:
- apararea intereselor economice ale statului;
- ntocmirea de statistici n activitatea de comert exterior;
- nfaptuirea politicii fiscale a statului;
- ncurajarea activitatilor de export prin diferite forme si
mijloace.
Spatiul n care actioneaza sistemul vamal poarta denumirea de
teritoriu vamal. De regula, teritoriul vamal corespunde teritoriului national
al statului.

Page77

Taxele vamale sunt definite ca fiind acele prelevari banesti,

percepute de catre stat n momentul n care lucrurile trec granitele tarii,
respectiv n vederea importului, exportului sau tranzitului.
Prin taxele vamale se asigura folosirea avantajelor participarii
Romniei la diviziunea internationala a muncii, intensificarea pe baze
reciproc avantajoase a schimburilor economice si tehnico-stiintifice cu alte
tari.
Taxele vamale sunt prevazute n Tariful vamal de import al
Romniei si sunt exprimate n procente, diferentiate pe marfuri sau grupe de
marfuri. Marfurile sunt grupate pe sectiuni si capitole, potrivit
Nomenclatorului Sistemului Armonizat care se foloseste n relatii reciproce
dintre statele membre ale Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT).
Cele mai frecvente sunt cuprinse ntre 10 30%.
Se aplica taxa vamala n vigoare, adica taxa vamala care se
aplica efectiv, n momentul vamuirii marfii din coloana.
De asemenea, trasatura esentiala a acesteia este aceea ca ele fac
parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare
reprezinta totalitatea resurselor banesti instituite prin lege.
Referitor la sistemul impozitelor indirecte, putem spune ca
acesta cuprinde si taxele vamale. Acestea din urma pot fi definite ca fiind
impozitul indirect pe care trebuie sa-1 plateasca negutatorul care introduce
marfa straina n Romnia sau care exporta din Romnia anumite marfuri.
Referitor la natura juridica a taxei vamale, taxele vamale
formeaza o a doua categorie de venituri bugetare si reprezinta, mai pe scurt,
plata efectuata de persoanele fizice si juridice pentru serviciile prestate
acestora de institutiile publice.
Trasaturile taxelor vamale:
- taxele reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari
efectuate de diverse organe sau institutii publice;
- taxele au rolul de a acoperi cheltuielile necesare serviciilor
solicitate; aceste servicii sau lucrari sunt efectuate n mod direct si imediat
persoanelor solicitante de catre organelle sau institutiile de stat specializate;
- subiectul platilor este precis determinat din momentul cnd
acesta solicita efectuarea activitatii de catre organul sau institutia de stat.
Obligatia de a plati taxele vamale este o obligatie juridica
pentru ca este prevazuta de normele juridice n vigoare si, potrivit acestora,
nendeplinirea obligatiei respective atrage raspunderea juridica si silita de a
plati taxele neachitate integral sau la termen legal.
Aceasta obligatie apare n cadrul raporturilor juridico-financiare
de venituri bugetare. Forma de concretizare a acestei obligatii este forma
baneasca si se individualizeaza printr-un titlu de creanta financiar bugetara.
Functiile ndeplinite de taxele vamale sunt de:
A. Functia taxei vamale ca instrument fiscal.

Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamala este acordata

n special n calitatea sa de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse
care trec frontiera (export, import sau tranzit), calitate n care, perceperea
acestuia este avantajoasa pentru un stat, ntruct, ca impozit fiscal, taxa
vamala majoreaza veniturile bugetare.
B. Functia taxei vamale ca instrument de politica comerciala.
Notiunea de politica comerciala include ansamblul masurilor cu
caracter administrativ, politic, juridic, fiscal, valutar si de alta natura, prin
intermediul carora statele promoveaza relatiile comerciale internationale,
interesele nationale fundamentale, de perspectiva sau de scurta durata.
Mijloacele utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii
comerciale pot figrupate n doua categorii:a. masuri de control direct sau
mijloace de constrngere care influenteaza cantitatile;b. masuri care
influenteaza preturile de control indirect sau mijloace de ncetare.
Ca instrument

de politica comerciala, se contureaza odata cu

dezvoltarea industriei si interesului statului de a proteja propria industrie. Astfel,
apare protectionismul vamal, cu taxe mari la produse manufacturate si taxe mici
la materiile prime, ncurajndu-se astfel importul de materii prime si dezvoltarea
noilor industrii.

Caracterul de protectie al tarifului vamal este relevat de

importanta care se acorda unuia din cele doua scopuri: fie pentru protectie
(prin reducerea importurilor), fie obtinerea unor venituri pentru bugetul
statului importator.

Page77

Clasificarea taxelor vamale

Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de

venituri statului. Acest tip de taxe a fost folosit de state pna la nceputurile
dezvoltarii industriale.
Taxele vamale protectioniste (prohibitive) au ca principal scop
crearea unei bariere pentru marfurile straine, bariera prin intermediul
careia se urmareste eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective
n nfaptuirea expansiunii pe pietele externe.
Taxele vamale de import de platesc de importatori, pentru
toate produsele care fac obiectul importurilor si sunt incluse n preturile de
desfacere pe piata interna. Tot din aceasta categorie de taxe fac parte si
suprataxele vamale. Acestea pot fi introduse n cazuri justificate, de
exemplu, situatiile de dezechilibru din balanta de plati.
Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor indigene
la exportul acestora. Aceste taxe sunt stabilite n cazuri speciale, cnd se
urmareste restrngerea raporturilor.

Page77

Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor straine

aflate n trecere pe teritoriul vamal al statului. Acest tip de taxe nu sunt
folosite pentru ca statele obtin avantaje mai mari din ncasarile pentru
transportul marfurilor n tranzit dect ce obtine din aceste taxe.
Taxele vamale autonome sau generale sunt stabilite de stat n
mod independent. Aceste taxe se percep asupra marfurilor care provin din
tarile cu care statul importator nu are ncheiate conventii si nu se aplica
clauza natiunii celei mai favorizate.
Taxele vamale conventionale sau contractuale, al caror nivel
vamal a fost convenit de stat prin ntelegere cu alte state prin acordurile
comerciale ncheiate. Pe ntreaga valabilitate a acordului comercial, statul
stabileste, pentru anumite marfuri, taxe vamale mai reduse n comparatie cu
cele autonome.
Taxele vamale preferentiale pot fi aplicate de un stat n
cazurile importurilor din state ce se bucura de un regim comercial
preferential mai favorabil dect cel aplicat tarilor care beneficiaza de clauza
natiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe pot fi unilaterale sau reciproce.
Taxele vamale de retorsiune sau de raspuns sunt aplicate ca
riposta la utilizarea de catre statele partenere de politici discriminatorii fata
de produsele exportate pe pietele respective. Acest tip de taxe sunt taxele
antidumping si taxele compensatorii.
Taxele antidumping au rolul de a anihila dumpingul practicat
de unele tari.
Taxele compensatorii se percep asupra produselor provenind
din tarile care subventioneaza anumite produse.
Taxele vamale ad valorem se preleva unui procent determinat
asupra valorii marfii importate. Avantajul acestor taxe este dat de faptul ca
acestea nu necesita un tarif vamal detaliat. Totusi acestui sistem i se aduce o
modificare ce vizeaza modul de stabilire a valorii marfii importate, deoarece
aceasta se face pe baza facturii prezentate de importator.
Taxele vamale specifice n acest caz este presupusa existenta
unui tarif vamal care sa cuprinda o descriere detaliata a marfurilor. n
aceasta situatie, masura valorii este nlocuita cu unitati de masura fizica.
Taxele vamale mixte se percep n special ca adaos la celelalte
doua categorii.
Legea stabileste o serie de cazuri n care, din motive si
mprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importuri.
Astfel de scutiri sunt acordate, de exemplu, prin:
- Ordonanta nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al
Romniei;
- Legea nr. 101/1998 privind statutul BNR;

Page77

-Legea nr. 23/1996 privind ratificarea Acordului dintre statele

parti ale Tratatului Atlanticului de Nord si celelalte state participante ale
Parteneriatului pentru Pace cu privire la statutul fortelor lor si a Protocolului
aditional ncheiat la Bruxelles, n 1995;etc.
Astfel este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii
de bunuri:
A.ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural,
sportiv, didactic,etc.
Pentru a beneficia de aceste scutiri de taxe vamale, bunurile
enumerate trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii:
- sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici o obligatie
de plata;
- sa nu faca obiectul unei comercializari ulterioare;
- sa nu fie utilizate pentru prestatii de catre terti, aducatoare de
venituri;
- sa fie cuprinse n patrimoniul persoanei juridice si nregistrate
n evidenta contabila proprie.
Scutirea de taxe vamale l obliga pe importator sa foloseasca
bunurile numai n scopurile pentru care au fost importate.
B.Mai exista si alte categorii de bunuri scutite de taxe
vamale la import:
a. bunurile de origine romna;
b. bunurile reparate n strainatate sau bunurile care le
nlocuiesc pe cele necorespunzatoare
calitativ, returnate partenerilor externi n perioada de garantie;
c. bunurile care se napoiaza n tara ca urmare a unor expedieri
eronate;
d. echipamentele pentru protectia mediului, stabilite de Guvern,
la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, etc
C. Regulamentul vamal prevede ca pot fi introduse sau scoase
din tara, fara plata taxelor vamale, n conditiile stabilite prin conventiile
internationale la care Romnia este parte si pe baza de reciprocitate:
a. bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice si
oficiilor consulare;
b. bunurile destinate folosintei personale a membrilor cu statut
diplomatic al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a
membrilor familiilor lor;
c. bunurile destinate folosintei personale a membrilor
personalului administrative tehnic si de serviciu al misiunilor diplomatice si
oficiilor consulare, precum si a membrilor familiilor lor cu ocazia instalarii.
Pentru determinarea sumei de plata, taxele vamale se aplica la
valoarea n vama declarata pentru fiecare fel de marfa.

Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute n Tariful vamal de

import al Romniei, n vigoare la data nregistrarii declaratiei vamale de
import la Biroul vamal.
Declaratia vamala de import constituie actul juridic ntocmit
de operatorul economic care, prin nregistrarea la biroul vamal, este acceptat
de autoritatea vamala si declanseaza operatiunea de vamuire.
Articolul 3 lit. v) C. vam. defineste operatiunea de vamuire ca
fiind ansamblul de operatiuni efectuate de autoritatea vamala de la
prezentarea marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror altor bunuri
pna la acordarea liberului de vama.
Regulile care stau la baza stabilirii originii marfurilor care
alcatuiesc obiectul schimburilor comerciale dintre Romnia si statele
Comunitatii Europene:
Regulile pentru determinarea originii marfurilor apeleaza la
doua criterii fundamentale:
- criteriul marfurilor obtinute n ntregime ntr-o tara (n cazul n
care numai o tara intra n considerare n atribuirea originii);
- criteriul marfurilor obtinute printr-o prelucrare sau
transformare substantiala (n cazul n care doua sau mai multe tari iau
parte la producerea bunurilor).
Vamile sunt unitati operative fara personalitate juridica si au
urmatoarele atributii principale:
- vamuirea marfurilor de export si import n termenele legale si
aplicarea tarifului vamal de import;
- controlul mijloacelor de transport care trec frontiera;
- vamuirea marfurilor tranzitate, precum si a celor primite sau
trimise temporar peste frontiera;
- efectuarea controlului vamal si aplicarea taxelor vamale pentru
bunurile apartinnd persoanelor fizice;
- sanctionarea abaterilor de la regimul vamal.

Subiectul 23. Inspectia fiscal. Cazierul fiscal.

Page77

Inspectia fiscala

Inspectia fiscala are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a

legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii
ndeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, a respectarii prevederilor
legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligatiilor de plata,
precum si a accesoriilor aferente acestora.

Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si nengradit prin

Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau, dupa caz, de
compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice
locale, conform dispozitiilor prezentului titlu, ori de alte autoritati care sunt
competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte
sume datorate bugetului general consolidat.
Inspectia fiscala are urmatoarele atributii:
constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultnd din
activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind
legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea
ndeplinirii obligatiilor fiscale, n vederea descoperirii de elemente noi
relevante pentru aplicarea legii fiscale;
analiza si evaluarea informatiilor fiscale, n vederea
declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse;

confruntarii

sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri

pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.
Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor fizice sau
juridice, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire,
retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate
bugetului general consolidat, prevazute de lege.
Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale
este efectuata de catre organul fiscal competent.
Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de
fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de
desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date
necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal
La ncheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va prezenta contribuabilului
constatarile si consecintele lor fiscale, acordndu-i acestuia posibilitatea de
a-si exprima punctul de vedere potrivit art. 9 alin. (1), cu exceptia cazului n
care bazele de impozitare nu au suferit nici o modificare n urma inspectiei
fiscale sau a cazului n care contribuabilul renunta la acest drept si notifica
acest fapt organelor de inspectie fiscala.

Page77

Formele si ntinderea inspectiei fiscale

 inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a

tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp
determinata;
inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia
sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.
Metodele realizarii inspectiei fiscale
controlul prin sondaj, care consta n activitatea de verificare selectiva a
documentelor si operatiunilor semnificative n care sunt reflectate modul de
calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului
general consolidat;
controlul inopinat, care consta n activitatea de verificare faptica si
documentara, n principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta
unor fapte de ncalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea n prealabil a
contribuabilului;
controlul ncrucisat, care consta n verificarea documentelor si
operatiunilor impozabile ale contribuabilului n corelatie cu cele detinute de
alte persoane; controlul ncrucisat poate fi si inopinat.
Inspectia fiscala se efectueaza n cadrul termenului de prescriptie a
dreptului de a stabili obligatii fiscale, cu urmatoarele distinctii:
La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale ncepe de la
sfrsitul perioadei controlate anterior si se poate extinde pentru o perioada
de maxim 5 ani corespunzatoare termenului de prescriptie
La celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra
creantelor nascute n ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia
depunerii declaratiilor fiscale.

Page77

Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului

de a stabili obligatii fiscale, daca:
exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a
altor sume datorate bugetului general consolidat;
nu au fost depuse declaratii fiscale;
nu au fost ndeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor,
contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat.
Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, n spatiile de lucru ale
contribuabilului.
Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei
fiscale, atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul

organului fiscal
contribuabilul.

sau

n orice

alt

loc

stabilit

de

comun acord

cu

Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, n timpul programului de

lucru al contribuabilului.Inspectia fiscala se poate desfasura si n afara
programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu
aprobarea conducatorului organului fiscal.
Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de
inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale
autoritatilor administratiei publice locale, n functie de obiectivele inspectiei,
si nu poate fi mai mare de 3 luni.
n cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare,
durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.
Inspectia fiscala ncepe prin comunicarea avizului de inspectie fiscala.
Astfel, naintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa
nstiinteze contribuabilul n legatura cu actiunea care urmeaza sa se
desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala.
Avizul de inspectie fiscala se comunica contribuabilului, n scris,
nainte de nceperea inspectiei fiscale, astfel:
cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.

Page77

Inspectia fiscala va avea n vedere examinarea tuturor starilor de fapt

si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere.
La nceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte
contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de
conducatorul organului de control. nceperea inspectiei fiscale trebuie
consemnata n registrul unic de control.
La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o
declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse
la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia
fiscala.
Rezultatul inspectiei fiscale1 va fi consemnat ntr-un raport scris, n
care se vor prezenta constatarile inspectiei, din punct de vedere faptic si
legal.
Organele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala n legatura cu
constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea ntruni
elemente constitutive ale unei infractiuni, n conditiile prevazute de legea
penala.

mpotriva actelor de control fiscal se poate formula plngere

prealabila n conditiile art.7 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004.
Cazierul fiscal
Cazierul fiscal tine evidenta persoanelor fizice si juridice, precum si a
asociatilor, actionarilor si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice, care
au savrsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si de disciplina
financiara.
Cazierul fiscal se organizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice la nivel
central, iar la nivel local de catre directiile generale ale finantelor publice
judetene si a municipiului Bucuresti ori de catre Directia Generala de
Administrare a Marilor Contribuabili.
La nivelul Ministerului Finantelor Publice se organizeaza cazierul
fiscal national, n care se tine evidenta contribuabililor de pe ntregul
teritoriu al Romniei, iar la nivelul directiilor generale ale finantelor publice
judetene si a municipiului Bucuresti, se organizeaza cazierul fiscal local, n
care se tine evidenta contribuabililor care au domiciliul/sediul n raza
teritoriala a acestora.
n cazierul fiscal se nscriu date privind:
sanctiuni aplicate contribuabililor pentru savrsirea faptelor2 de ncalcare
a legislatiei vamale, financiare si de disciplina financiara, ramase definitive si
irevocabile potrivit prevederilor legale n vigoare;
masuri de executare silita aplicate contribuabililor n legatura cu faptele
aratate mai sus, ramase definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale n
vigoare;
nscrierea datelor n cazierul fiscal se face pe baza hotarrilor judecatoresti
definitive si irevocabile.

Page77

nscrierea datelor n cazierul fiscal se face n baza urmatoarelor

documente:
extrasele de pe hotarrile judecatoresti definitive, transmise de instantele
judecatoresti Ministerului Finantelor Publice;
Certificatul de cazier fiscal este valabil 30 zile de la data emiterii si
numai n scopul n care a fost eliberat.

Contribuabilii care figureaza n evidenta cazierului fiscal pot cere

rectificarea datelor nscrise, daca acestea nu corespund situatiei reale ori
nregistrarea lor nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.
Contribuabilii carora li s-a respins cererea de rectificare pot introduce
contestatie n termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se poate
introduce si n cazul n care eroarea nregistrarii n cazierul fiscal nu se
datoreaza organelor fiscale.
Contestatia se solutioneaza de catre Tribunal, Sectia de contencios
administrativ n a carui raza teritoriala si au domiciliul sau sediul
contribuabilii, fara procedura prealabila.
Contestatia este scutita de taxa de timbru.
Hotarrea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva si
irevocabila.
n caz de admitere a contestatiei instanta va trimite o copie de pe
hotarrea organului fiscal n vederea rectificarii cazierului fiscal

Subiectul 24. Evaziunea fiscal: notiune, forme,particulariti.

doctrina este data si o definitie conform careia prin evaziune fiscala

se ntelege ansamblul sustragerilor intentionate de la obligatiile fiscale,
comise nu prin ncalcarea directa a legii, ci prin eludarea, prin ocolirea
ei, cu ajutorul unor acte simulate si numai aparent reale.
In

Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor

unei legislatii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum si a
unei neprevederi si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este
tot att de vinovata ca si cei pe care i provoaca prin aceasta la evaziune.

Page77

Dupa modul n care se procedeaza n activitatea de evitare a

reglementarilor fiscale se face diferentierea ntre:
evaziunea fiscala legala;
evaziunea fiscala frauduloasa.
Prin evaziune fiscala legala se ntelege actiunea contribuabilului de a
ocoli legea, recurgnd la o combinatie neprevazuta a acesteia si, deci,
tolerata.
Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cnd o anumita parte din
veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasa de la

impunere datorita modului n care legislatia fiscala dispune stabilirea

obiectivului impozabil.
Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatnd insuficientele
legislatiei le eludeaza n mod legal, sustragndu-se n totalitate sau n parte
platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei. Procednd
astfel, contribuabilii ramn n limita drepturilor lor, fara putinta de a li se
imputa ceva, iar statul nu se poate apara dect printr-o legislatie clara,
stiintifica, precisa.
Cele mai frecvent folosite metode sunt urmatoarele:
- practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat n
achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri
ale impozitului pe venit, masura menita sa stimuleze acumularea;
- folosirea n anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile
filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu duce la sustragerea
unei parti din veniturile realizate de la impunere;
- scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau
publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu;
- interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante
facilitati (scutiri, reduceri) pentru contributiile la sprijinirea activitatilor
sociale, culturale, stiintifice si sportive;
- constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva ntr-un cuantum mai
mare dect cel ce se justifica din punct de vedere economic, micsornd astfel
venitul impozabil.
Prin evaziunea fiscala ilicita se ntelege actiunea contribuabilului ce
ncalca (violeaza) prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata
impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului.

Page77

Evaziunea fiscala este frauduloasa cnd contribuabilul, obligat sa

furnizeze date n sprijinul declaratiei n baza careia urmeaza a i se stabili
cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la
subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de
sustragere de la plata impozitului.
n activitatea fiscala exista nsa forme care se regasesc mai frecvent si de
acelea trebuie sa se tina seama la cercetarea contabila:
- nregistrarile facute n scopul micsorarii rezultatelor;
- nfiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

- trecerea de cifre nereale n registrele contabile;

- amortismente nelegale si amortismente la supraevaluari;
- ntocmirea de declaratii false;
- ntocmirea de documente de plati fictive;
- crearea de rezerve latente;
- alcatuirea de registre contabile nereale;
- nejustificarea cu documente legale a nregistrarilor;
- trecerea n conturi personale a unor parti din beneficiu;
- compensatiuni de conturi;
- reducerea cifrei de afaceri;
- nedeclararea materiei impozabile;
- crearea de conturi pasive la care se gasesc alocate diferite rezerve;
- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;
- falsificarea sau crearea pur si simplu a unor piese si acte justificative;
- executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv;
- contabilizari de cheltuieli si facturi fictive;
- erori de adunare si raportare;
- diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri
prin nregistrarea n cheltuielile unitatii a unor cheltuieli cu caracter
personal ale patronilor ori nregistrarea de cheltuieli neefectuate n realitate;
- vnzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vnzare
efectiva, careascund operatiunile reale supuse impozitarii;
- falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o
conventie ntre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda
solidar pentru fapta comisa.
Efectele evaziunii fiscale
- efecte asupra formarii veniturilor statului;
- efecte economice;
- efecte sociale;
- efecte politice.

Page77

1.Existenta fenomenului de evaziune fiscala duce n mod direct si

obligatoriu la diminuarea volumului veniturilor statului. Aceasta diminuare
a veniturilor statului determina automat un buget de stat mai mic care nu
mai poate sa acopere cererea de fonduri financiare necesare statului pentru
ndeplinirea functiilor sale de baza.
n urma lipsei, uneori acute, de fonduri financiare, statul nu poate lua dect
o singura masura eficienta si cu efect imediat cresterea cotelor de
impunere la impozitele existente si chiar nfiintarea de noi impozite si taxe.
existenta unui fenomen de evaziune fiscala crescuta determina o diminuare
si mai accentuata a volumului veniturilor.

Avnd la dispozitie un buget mai mare statul dispune de fondurile

banesti necesare pentru ndeplinirea n conditiuni bune a functiilor sale
principale, astfel nct se reduce nevoia suplimentara de venituri la bugetul
de stat.
Fenomenul de evaziune fiscala influenteaza n mod negativ volumul
veniturilor statului prin doua mecanisme:
- unul direct, prin care faptele de evaziune/frauda fiscala priveaza n mod
direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin conform legislatiei
n vigoare prin neplata obligatiilor fiscale;
- un altul indirect, prin determinarea administratiei publice centrale de a
majora cotele de impozitare si, implicit, de a mari presiunea fiscala,
rezistenta la impozite si ponderea fenomenului de evaziune fiscala n cadrul
procesului de formare a veniturilor statului, de unde rezulta un volum mai
scazut al veniturilor statului.
2.Necolectarea si nevarsarea la timp (n termenul stabilit de lege) a
sumelor ce se cuvin bugetului de stat afecteaza n mod negativ executia
bugetara.
mprumuturile menite sa finanteze, respectiv sa refinanteze deficitele
bugetului de stat pot fi contractate din interiorul statului prin emisiunea de
titluri de stat care sunt purtatoare de anumite dobnzi (care de obicei sunt
ridicate) sau din exteriorul statului prin contractarea de credite externe.
Pentru ndeplinirea rolului si functiilor statelor cu o economie de piata,
structura bugetara mplineste o serie de functii importante.
n primul rnd bugetul de stat este un mijloc de asigurare a
echilibrului general economic.
De la interpretarea juridica a bugetului de stat s-a trecut la
evidentierea rolului bugetului de stat n viata economica, la necesitatea
nlocuirii bugetului economiei nationale prin functia economica a acestuia.
Bugetul economiei nationale este un fundament al masurilor de reglare a
proceselor economice, de interventie a statului n viata economica.

Page77

n al doilea rnd, bugetul de stat este un mijloc de corectare a

conjuncturii economice.
Efectele fenomenului de evaziune fiscala, care ntr-o prima etapa
diminueaza considerabil volumul veniturilor bugetului de stat si, implicit, i
diminueaza acestuia forta financiara de care are nevoie, pot fi mpartite n
doua categorii:
- efectele asupra contribuabililor ce si respecta obligatiile fiscale;

- efectele asupra contribuabililor ce nu si respecta obligatiile fiscale.

Evaziunea fiscala are, de asemenea, efecte economice si asupra
contribuabililor care nu si respecta obligatiile fiscale. Neplata creantelor
bugetare determina obtinerea unui venit crescut pentru respectivul agent
economic, venit care ramne la dispozitia contribuabilului.
3.Bugetul de stat este considerat un instrument de realizare a unor
obiective social-economice prin intermediul subventiilor si al facilitatilor
fiscale.
Subventiile se realizeaza att pe calea cheltuielilor directe efectuate
din resurse bugetare, ct si pe calea renuntarii statului la anumite venituri
bugetare care i se cuvin conform legislatiei n vigoare.
n general, ntr-o societate n care ponderea fenomenului de evaziune
fiscala este mare si se resimte n mod acut datorita nivelului de trai care este
deja la un nivel scazut, apar profunde sentimente de inechitate sociala care,
la rndul lor, pot determina multe alte efecte negative pentru societatea
respectiva.
4.Astfel, unul dintre aceste efecte negative determinate de sentimentul
de inechitate sociala l reprezinta scaderea drastica a ncrederii
contribuabililor n autoritatea publica si n politica promovata de aceasta.
fenomenul evaziunii fiscale este un factor important generator de inechitate
sociala si de nencredere a contribuabililor n puterile publice, acesta
(fenomenul de evaziune fiscala) este, de asemenea, un factor generator de
nencredere n puterile politice ale perioadei actuale.
Astfel, acest factor al nemultumirilor cetatenilor determinate de
sentimentul inechitatii sociale si economice (conditii economice inegale
pentru diferitii agenti economici) produse sau cel putin amplificate de
ponderea crescuta a fenomenului de evaziune fiscala, pot avea o importanta
deosebit de crescuta asupra evolutiei sistemului politic, mai ales ntr-o tara
ca Romnia, n care nivelul de trai si puterea reala de cumparare pe care o
detin cetatenii sunt destul de reduse.

Page77

Subiectul 25. Regimul aplicabil evaziunii fiscale

Inregistrarea fiscala

Page77

Evaziunea fiscala poate fi definita ca fiind sustragerea prin

orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor si
altor sume datorate bugetului general consolidat de catre persoanele fizice si
persoanele juridice romne sau straine.
Premisa bunei-credinte fiscale, adica a intentiei contribuabilului
de achitare a impozitelor si taxelor datorate bugetului consolidat este
nregistrarea fiscala fiscala. Astfel, activitatea generatoare de venituri
impozabile, permanenta sau temporara, trebuie n mod obligatoriu sa se
desfasoare n baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui
alt temei prevazut de lege. Potrivit art. 69 C. proc. fisc. Orice persoana sau
entitate care este subiect ntr-un raport juridic fiscal se nregistreaza fiscal
primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala va fi:
a) pentru persoanele juridice, cu exceptia comerciantilor,
precum si pentru asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, codul de
nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
b) pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit
potrivit legii speciale;
c) pentru persoanele fizice care nu detin cod numeric personal,
numarul de identificare fiscala atribuit de organul fiscal competent din
subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
d)
pentru
comercianti,
inclusiv
pentru
sucursalele
comerciantilor care au sediul principal al comertului n strainatate, codul
unic de nregistrare atribuit potrivit legii speciale;
e) pentru persoanele fizice platitoare de taxa pe valoarea
adaugata, codul de nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent
din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Subiectele evaziunii fiscale
Subiect al evaziunii fiscale este contribuabilul persoana fizica
sau juridica, romna sau straina care desfasoara activitati generatoare de
impozite.
Obiectul evaziunii fiscale
Obiectul juridic al infractiunii de evaziune fiscala l reprezinta
relatiile sociale privind constituirea bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare.
Obiectul material al infractiunii este constituit din sumele
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de
stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si juridice
romne si straine.
Latura subiectiva a infractiunii de evaziune fiscala
Infractiunile reglementate de Legea nr. 241/2005 se savrsesc
cu intentie directa

Page77

si uneori indirecta. Faptele care nu sunt savrsite n astfel de

conditii nct potrivit legii sa
constituie infractiuni reglementate de lege pot atrage
raspunderea contraventionala.
Latura obiectiva a infractiunii de evaziune fiscala
Latura obiectiva este constituita din actiuni si inactiuni
privind:
- refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege
documentele justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru
stabilirea obligatiilor fata de stat;
- ntocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente
primare sau de evidenta contabila, ori acceptarea unor astfel de documente
cu scopul de a mpiedica verificarile financiar-contabile pentru identificarea
cazurilor de evaziune;
- sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor
datorate statului, prin nenregistrarea unor activitati pentru care legea
prevede obligatia nregistrarii;
- sustragerea de la plata obligatiunilor fiscale, n ntregime sau
n parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau
a sursei impozabile sau taxabile sau efectuarea oricaror alte operatiuni n
acest scop;
- neevidentierea prin acte contabile sau alte documente legale, n
ntregime sau n parte, a veniturilor realizate ori de a nregistra cheltuieli
care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata ori
diminuarea impozitului;
- organizarea sau conducerea unei evidente contabile duble, de
catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii financiar-contabile,
ori alterarea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj, sau a altor mijloace
de stocare a informatiilor, n scopul diminuarii veniturilor supuse
impozitelor;
- declararea fictiva facuta de contribuabili sau mputernicitii
acestora cu privire la sediul unei asociatii comerciale sau la schimbarea
acesteia, fara ndeplinirea obligatiilor prevazute de lege.
Categorii de fapte incriminate ca infractiuni
n sistemul Legii nr. 241/2005
Fapte care au drept scop ascunderea materiei impozabile si
deci alterarea masei impozabile supusa impozitelor si taxelor. Astfel,
constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu nchisoare de la
2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte:
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

Page77

omisiunea, n tot sau n parte, a evidentierii, n actele contabile

ori n alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a
veniturilor realizate;
evidentierea, n actele contabile sau n alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor
operatiuni fictive;
Fapte de natura a altera datoria fiscala prin nendeplinirea
ori ndeplinirea defectuoasa a unor obligatii de disciplina financiarcontabila. Astfel, sunt infractiuni:
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile,
memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte
mijloace de stocare a datelor;
executarea de evidente contabile duble, folosindu-se nscrisuri
sau alte mijloace de stocare a datelor;
fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele
de evidenta contabila distruse, n termenul nscris n documentele de
control, desi acesta putea sa o faca.
Fapte savrsite de contribuabili n legatura cu atributiile de
control fiscal ale organelor competente si realizarea creantelor fiscale,
n scopul mpiedicarii cunoasterii de catre organul fiscal a realitatilor
fiscale si mpiedicarea recuperarii sumelor datorate bugetului
consolidat. Astfel, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la
6 luni la 3 ani sau cu amenda:
refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile
din patrimoniu, n scopul mpiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau
vamale.
mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a
intra, n conditiile prevazute de lege, n sedii, incinte ori pe terenuri, cu
scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu
nchisoare de la 2 la 8 ani:
sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau
vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu
privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
substituirea, degradarea sau nstrainarea de catre debitor ori
de catre terte persoane a bunurilor sechestrate n conformitate cu
prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
Fapte savrsite de contribuabili n legatura cu plata
drepturilor bugetare n cazul impozitelor cu retinere la sursa. Astfel,
constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la un an la 3 ani sau
cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, n cel mult 30 de zile de la

Page77

scadenta, a sumelor reprezentnd impozite sau contributii cu retinere la

sursa.
Fapte savrsite de contribuabili cu intentie directa prin care
se diminueaza sarcina fiscala datorata bugetului consolidat, dar n
acelasi timp se obtin si venituri necuvenite pe seama bugetului de stat.
Astfel, constituie infractiune punerea n circulatie, fara drept,
a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate n domeniul
fiscal, cu regim special. Pentru punerea n circulatie, cu stiinta, de timbre,
banderole sau formulare tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim
special, falsificate.
De asemenea, constituie infractiune stabilirea cu rea-credinta
de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avnd ca
rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de
rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidate ori
compensari datorate bugetului general consolidat.