II.1.

Fantasticul livresc - Mihai Eminescu

Literatura fantastic romneasc a cunoscut apogeul n epoca marilor clasici, odat cu
proza

lui

Eminescu.

Fantasticul

livresc

presupune

cazul

prozei

eminesciene

topirea/integrarea unor surse cultural prestigioase: mitologia vedic, folosofia platonician i

cea kantian, miturile artistice moderne (detectabile n opera lui Goethe sau a marilor romantici
englezi i francezi: Byron, Shelly, Lamartine). ntreaga creaie eminescian n proz nsemnnd
intuirea i acceptarea fantasticului legat intim de cteva aspecte fundamentale ale ntregii opere:
propensiunea spre cosmic i spre durata metaindividual, misterul vieii interioare. Transcederea
efemerului, ncercarea de a vedea clar ceea ce este etern i ntregirea lumii printr-un suprareal cei d sens reprezint micarea adnc a spiritului eminescian. De aceea, principalele opere
fantastice ale poetului: Srmanul Dionis i Avatarii faraonului Tla au n miezul lor o aventur
iniiatic revelatoare.
Complexitatea surselor culturale ce se intersecteaz n opera lui Mihai Eminescu i
gsete corespondena n rafinarea procedeelor textuale. Proza autorului a nedumerit
contemporanii (n edina Junimii la care tnrul scriitor a citit Srmanul Dionis) tocmai pentru
c dezvolta o dubl dificultate. Substana nuvelelor sale rmne impermeabil unor cititori
neantrenai n cultura filosofic. A doua dificultate const n strategiile narrative complexe pe
care le utilizeaz autorul. Cronotopul eminescian se schimb caleidoscopic, proza capt
ascpectul modern al textului n text. ntreaga proz eminescian are la baz surse filosofice, care
cuprind percepii despre spaiu i timp, doctrina metempsihozei, concepii de arheu, avatar,
arhetip i anamnez.
n nuvelele Srmanul Dionis i Avatarii faraonului Tla, Mihai Eminescu dezvolt dou
teme cu fundal mitic: mitul androginului i teoria metempsihozei, teme folosite pentru crearea
fantasticului. n cele dou creaii literare, tema evadrii din timpul i spaiul real este prezentat
prin nararea unor evenimente ncercate de avatari diferii ai unui spirit unic: Dan-DionisZoroastru i Tla-Baltazar-Bilbao-Angelo.
Termenul de metempsihoz este ntlnit n numeroase mitologii, fiind o credin care
dezvolt ideea c sufletul dintr-un corp trece dup moarte n alt corp (de om, animal, plant),
avnd drept scop desvrirea i purificarea.