Sunteți pe pagina 1din 3

VOCATII ILUZORII

De la teorie la practica
Importanta practicii in arta cunoasterii

Exista in societatea romaneasca doua mari planuri paralele care ne conduc cu stoicism: planul oamenilor
care, din varii motive, nu au urmat studii medii sau superioare si au devenit simpli muncitori, cu salarii
medii spre mici si planul oamenilor care, fie provenind din familii erudite, fie avand o ambitie de fier, au
urmat studii superioare, si-au construit cariere frumoase si au salarii multumitoare. Intre cele doua planuri
exista o mare relatie de interdependenta tocmai pentru ca una o decide pe cealalta.
Asa cum bine stim, fiecare generatie este influentata, intr-un fel sau altul, sa ia ca exemplu personaele
care au reusit sa-si formeze cariere frumoase si sa isi indrepte munca spre o profesie cu statut bine cotat in
societate. Iar acest lucru nu ar fi gresit, daca nu s-ar sari o etapa esentiala: cunoasterea profesiei in sine.
Cu totii vedem in medici, avocati samd. persoane importante, puternice, inteligente, cu statut, insa foarte
putini dintre noi vad si munca din spatele acestor meserii si, mai mult decat atat, foarte putini inteleg ce
presupune cu adevarat o astfel de profesie.
Pe langa multii ani de studii, foarte obositori si care uneori pot deveni frustranti, munca in sine intr-o
profesie pe care o idolatrizam, influentati mai mult sau mai putin de anumite persoane, nu este
intotdeauna cum pare la suprafata. Si aici intervine importanta practicii in arta cunoasterii.
Nemaipunand la socoteala faptul ca sistemul de invatamant ar trebui sa asigure in mod obligatoriu
consiliere profesionala fiecarui elev care trebuie sa decida in clasa a 12-a ce profesie va urma, trebuie sa
recunoastem ca nici chiar cursurile de la facultate nu sunt suficiente pentru a cunoaste indeaproape o
profesie, in sensul ca nu ne pot dezvalui decat simpla teorie, urmand ca ideea de a pune in practica tot
ceea ce citim in manuale sa ne imaginam noi insine, lucru ce reprezinta un exercitiu, daca nu imposibil,
oricum extrem de dificil. Si aici isi dezvaluie importanta stagiile de practica organizate de facultati, dar, in
special, dupa cum eu am observat anul acesta, stagiile organizate cu ajutorul fondurilor europene, tocmai
datorita seriozitatii mai accentuate de care dau dovada.
Ca urmare a participarii la un stagiu de practica derulat in cadrul proiectului Incepe cu dreptul cariera
ta, pe langa faptul ca a fost o experienta pe care sigur nu as fi putut-o avea intr-o alta circumstanta, a
avut o importanta deosebita in ceea ce priveste decizia mea referitoare la cariera pe care o voi urma.
Stagiul de practica mi-a venit in ajutor exact in momentul in care aveam nevoie, tocmai din cauza faptului
ca eram debusolata avand de invatat foarte mult pentru o serie de materii care, deocamdata pentru mine,
nu formau o unitate. Tot ceea ce invatam, invatam pe de rost. Incercam din rasputeri sa inteleg anumite
spete, insa nu mi le puteam imagina in practica, iar asta pentru mine este o mare problema pentru ca,
nevazand un lucru, neavand acces la realitate, nu pot intelege anumite situatii de fapt. Acest lucru m-a
facut sa imi repugne oarecum tot ceea ce era legat de domeniul juridic. Mi se parea greu, de neinteles si,
cea mai grea era frustrarea de a nu intelege.

Trebuie sa recunosc ca intitial am fost foarte sceptica in privinta stagiului de practica derulat in cadrul
proiectului Incepe cu dreptul cariera ta, insa m-am hotarat sa imi mai dau o sansa. Pentru mine acesta
era factorul decizional. Ma hotarasem: daca pana la sfarsitul stagiului de practica nu voi simti ca ceea ce
voi vedea la Tribunal, unde mi-am desfasurat stagiul, ma va atrage, ca nu ma vad in pozitia de jurist, imi
voi indrepta munca spre alt domeniu.
Inceputul stagiului de practica parea promitator. Doamna Judecator Laura Radu ne-a primit cu bratele
deschise si ne-a realizat un plan de bataie. Chiar si asa, scepticismul meu inca persista. Surprinzator, dea lungul stagiului de practica, am intalnit oameni minunati, gata sa ne explice tot ceea ce tine de profesia
lor, sa ne ajute si sa ne implice in ceea ce dumnealor aveau de facut. Am gasit oameni calzi, care pe langa
explicatiile ce tineau strict de domeniul juridic, ne-au oferit niste opinii si niste sfaturi de viata, legate de
meseria in sine, de ceea ce presupune cu adevarat fiecare profesie, de munca aflata in spatele profesiei si
de cum dumnealor se simteau in respectivele pozitii. Desi ma asteptam ca fiecare sa spuna ca ii place cu
adevarat ceea ce face, eram convinsa, ba chiar asteptam cu nerabdare sa aud pe cineva spunandu-mi ca
profesia de jurist nu este pe atat de multumitoare precum pare. Nu am gasit. Nu am gasit nici o persoana
din nici o pozitie care sa imi spuna acest lucru. Toti cei de la Tribunalul Bucuresti erau incantati de ceea
ce faceau si ne sfatuiau sa ne urmam visul, daca asta este ceea ce ne dorim. Iar toate aceste informatii
comune au contribuit enorm in ceea ce priveste modul in care noi, practicienii, am putut descoperi
cealalta fateta a profesiei de jurist.
Sunt sigura ca foarte multi dintre noi s-au hotarat ca aceasta este meseria pe care si-o doresc cu adevarat.
Rolul acestui stagiu insa nu a fost acesta, sa ne convinga pe toti ca profesia spre care ne-am indreptat este
cea potrivita pentru noi si ca trebuie sa continuam. Rolul acestui stagiu a fost tocmai de a ne ajuta sa ne
dam seama daca aceasta este cu adevarat vocatia noastra, daca aceste profesii spre care initial, in clasa a
12-a, cand singurele informatii despre domeniile facultatilor erau probabil doar numele si statutul in
societate, sunt cele potrivite.
Pentru mine stagiul de practica si-a indeplinit scopul. Probabil multi dintre practicieni si-au dat seama ca
aceasta este vocatia lor, ca au facut cea mai buna decizie. Pentru mine a fost exact opusul .Acest stagiu ma facut sa imi dau seama ca sunt o fire prea sensibila sa lucrez in dreptul penal, m-a facut sa imi dau
seama ca sunt o fire prea empatica sa lucrez in concurenta acerba si mi-a amintit de un talent pe care
candva l-am avut, dar, pe care nu l-am fructificat pentru ca am fost prinsa in iluzia vocatiei perfecte. Si,
desi acest stagiu m-a determinat sa imi reevaluez obiectivele, acesta este un lucru bun, de care sunt foarte
multumita si consider ca tocmai prin acest lucru, prin ajutorul pe care ni-l ofera in a ne descoperi cu
adevarat vocatia si de a pune in practica toate cunostintele teoretice, acest stagiu si-a atins scopul .
In final as dori sa multumesc tuturor celor care se ocupa cu derularea acestui proiect si sfatuiesc toti
tinerii, in special pe cei ca mine, cei care nu se regasesc intrutotul intr-o profesie, sa urmeze aceste stagii
de practica. Desi nu par, au o importanta enorma tocmai pentru ca ne ajuta sa observam domeniile exact
asa cum sunt, cu tot ceea ce presupun, si sunt sigura ca foarte multi dintre voi, care ati decis sa va
indreptati spre un anumit domeniu la o varsta la care nu aveati cum sa obtineti informatii esentiale in
ceea ce le priveste, va veti regasi, va veti cunoaste mai bine si veti hotari sa va urmati adevaratele vise. Iar
pentru cei care au facut alegerea potrivita, va avea o importanta si mai mare, tocmai pentru ca voi veti
vedea exact cum se desfasoara tot ceea ce scrie in carti si veti avea arta cunoasterii prin practica, un lucru
rar in zilele noastre.

S-ar putea să vă placă și