Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 1 Radiologie generala

Radiologia conventionala
-raze x- in scop diagnostic
-imagistica
CBCT-se utilizeaza in stomatologie
-reconstructie coronara in plan 3D
Studiul radiodiagnosticului al aparatului respirator
Metode de examinare:
1. radioscopia- examenul care permite o examinare kinetica, toracica si o analiza riguroasa a
plamanului
2. radiografia- examenul de baza in investigarea pulmonara, incidentele folosite sunt
incidente de fata, postero-anterioara in inspire profound
Incidenta- pozitia corpului fata de fascicolul de radiatie
Pozitie:inspir profound, apnee,coate ant; se centreaza pe linia mediana cu linia care uneste
varful scapulelor
Incidenta de profil : permite localizarea lezionara, se suprapun cei doi plamani, se face
intotdeauna incidenta de parte lezionala ;
-mainile deasupra capului, raza intra perpendicular, la un lat de palma sub axial
Tehnici complementare:
-incidenta oblic drept/ stang anterior
-incidenta cu raze dure-sterge parenchimul, dar se vad structurile mediastinale, nevizibile in mod
normal; cu raze moi
-tomografie plana- radiografie in plan coronar(frontal) printr-o bariera frontala a tubului
radiogen, (o rotatie) cu stergerea sectiunilor situate anterior sau posterior de un plan de referinta
3.bronhografia: introducerea unei substante de contrast iodate hidrosolubile in arborele
bronsic si permite vizualizarea aspectului morfologic al arborelui traheobronsic ( se face sub
anestezie)
4.angiografia: permite studiul vascularizatiei pulmonare prin injectarea unei substante de
contrast hidrosolubile in cordul drept
5.CT- aduce informatii valoroase putand explora masele mediastinale , tumorile
bronhopulmonare, nodulii pulmonari solitari, anevrismele.
Radioanatomia normala a aparatului respirator
-pe imaginea de fata- pe linia mediana traheea apare sub forma unui conduct liniar
aeric,hipertransparent care la nivelul corpului vertebral T5 se divide sub un ungh de 40-70 de
grade in cele doua bronhii principale, dreapta si stanga. Bronhia principal dreapta are un traiect
mai vertical, mai oblic si mai anterior decat bronhia principal stanga care este mai orizontala si
mai posterioara decat bronhia principal dreapta.
-pe imaginea de profil traheea descinde oblic in jos si posterior. Bronhia principala dreapta
continua traiectul traheei, iar cea stanga are o orientare orizontala si posterioara.
Plamanii sunt impartiti in lobi de catre scizuri in care patrunde pleura visceral.
Plamanul drept prezinta 3 lobi superior mijlociu si inferior. Mica scizura are dispozitie
transversala in treimea medie a plamanului si separa lobul superior de ceilalti doi lobi; apare
inconstant pe imaginea frontal. Scizura oblica sau mare are o dispozitie oblica cranio-caudala,din
posterior spre anterior; nu apare pe imaginea frontala. Cele doua scizuri se unesc la nivelul
hilului si sunt bine vizibile in incidenta de profil.

Lobul superior are 3 segmente apical anterior si posterior. Lobul mijlociu are 2 segmente lateral
si medial si lobul inferior are 5 segmente un varf-segmentul apical, o baza-segmentul
anterobazal,posterobazal,laterobazal, mediobazal(paracardiac).
Plamanul stang are o singura scizura oblica simetrica cu scizura oblica din dreapta. Are 2 lobi
inferior si superior. Segmentele lobului superior stang-5-culmen-apical, anterior si posterior;
-lingulare-lingular superior si lingular inferior. Segmentele lobului inferior stang segmente
identice cu segmentele lobului inferior drept cu exceptia segmentului mediobazal sau
paracardiac.(+-)
Circulatia functionala artera pulmonara trunchiul arterei pulmonare il gasim in mediastin,
marginea sa stanga formand arcul mijlociu al cordului, se imparte in doua ramuri, drept sis tang,
care urmeaza dicotomizarea bronhiala.
Modificari radiologice elementare: sunt consecinta inlocuirii aerului pulmonar cu produsi
patologici.
3 modificari elementare: opacitate; hipetransparenta; imagini mixte hidroaerice
Opacitatea reprezinta scaderea transparentei pulmonare produsa de o modificare patologica care
absoarbe o cantitate mai mare de raze x. In descrierea unei opacitati trebuie precizat:
1. Sediul pe imaginea de fata se duce o linie perpendicular pe clavicula si 2 linii prin
marginea superioara a hilului si marginea inferioara a hilului.
2. Numarul opacitatea poate fi unica sau multipla dispusa pe unu sau mai multe campuri.
Legea lui Felson: daca 2 procese patologice sau 2 structuri anatomice vin in contact direct si au
acelasi grad de absorbtie al razelor x , ele isi vor anula reciproc conturul, daca sunt in planuri
diferite conturul nu va fi modificat. Exemplu pneumonia de lob mediu: va sterge si va anula
conturul cordului; pneumonia de lob inferior conturul ramane nemodificat.
Legea lui Bernau stabileste apartenenta unui process pathologic la parenchimul pulmonary sau
la pleura: daca opacitatea formeaza un unghi ascutit cu peretele thoracic apartine parenchimului
pulmonar; daca opacitatea formeaza un unghi obtuz, apartine pleurei.
3. Forma opacitatea poate fi rotunda, ovalara, segmentara, lobara, liniara,
policiclica( adenopatii mediastinale), stelata.
4. Dimensiunea opacitatii mica pana la 10 mm punctiforme pana la 1,5 mm ; miliare 1,53mm; nodulare 3-10mm ; exemplu: opacitati din TBC , pneumoconioze ( expunere
profesionala la anumite pulberi , cea mai frecventa silicoza) ; mari dim de 1-5 cmmacronodulare, opacitati mari , intinse mai mari decat macronodulare , dar a caror
suprafata nu depasesc o treimei din campul pulmonar; opacitati mari care depasesc mai
mult de doua treimi din campul pulmonary.
5. Conturul- net, bine trasat( chist hidatic, tumora benigna, cancer pulmonary in stadiul
incipient) ; contur difuz, imprecis-congestie pulmonara; contur invadat cu prinderea
structurii adiacente cancer bronhopulmonar.
6. Structura poate fi omogena/neomogena in functie de gradul de absorbtie de raze x de
catre procesul pathologic.
7. Intensitatea poate fi mica- voal; medie sau mediastinala; mare sau calcara
8. Raportul cu structurile anatomice invecinate: parenchim, hil, diaphragm, mediastin,
peretele thoracic,trahee
-pot fi tractionate spre partea lezionala in fibrotorax, aspirate catre partea lezionala-in
atelectazie( obstructia completa a lumenului bronsic datorita unui process expansiv), pot fi
deplasate, impinse de partea sanatoasa(pleurezie, pneumotrax)

Hipertransparenta reprezinta accentuarea transparentei pulmonare care depaseste


tonalitatea normala. 2 feluri : hipertransparenta fara desen vascular/ cu desen vascular.
Cauze : cresterea continutului aeric, reducerea numarului si calibrului vaselor pulmonare.
Poate fi circumscrisa, localizata sau difuza uni sau bilateral. Hipertransparenta difuza
bilateral in crize de astm, in emfizem pulmonary si in reducerea patului vascular pulmonary
(lipoplazia, agenezia de artera pulmonara). Hipertransparenta fara desen vascular este
consecinta pneumotoraxului, a revarsatului gazos intre foitele pleurale, poate fi uni, mai rar
bilateral. Hipertransparenta circumscrisa localizata, distrugerea structurii si desenului
vascular pulmonar, forma si marime diferita, este delimitata de un perete mai intenss/ mai
opac. Exemplu: cavern TBC imagine aerica cu perete gros la periferie.
Imagine mixta hidroaerica reprezinta o asociere a celor doua leziuni elementare: opacitate
si hipertransparenta dar separate de un nivel care se mentine orizontal indifferent de pozitia
pacientului. Exemplu: abces pulmonar,hidropneumotorax.

S-ar putea să vă placă și