50 ‘Smanana Mara Bica ca, in momentul propunerii unui sistem constructiv complet nou, intuifia si inspiratia au o contiibutie majora. 5.5. Concluzii privind expresivitatea sistemulul constructlv Se impune, la capatul acestui demers, tragerea unor concluzii privind problema creativitatii inginerului si a arhitectulul in folosirea estetica a formelor structurale: + osolutie structurala, rationala si corecta nu este in mod automat gi frumoasa. Cauzele pot fi multiple. De exemplu, faptul ca intre motivatiile rationale intra gi probleme legate de tehnologia de constructie si de economicitate, iar acestea sunt mal putin propice generarii de forme expresive. Dar o forma adecvata structural are o frumusete intrinseca nascutd din aceasta adecvare, care poate fi accentuata $I utilizata estetic; + 0 solutie structurala care sa accentueze arhitectural echilibrul fortelor si transferul incarcarilor la reazeme $i sol nu este singura cale spre frumos, dar este indiscutabil © cale potrivita pentru conceperea anumitor constructii, cale care le conferd acestora o expresie de siguranta, calm si echilibru; forme structurale inovatoare, solutii neasteptate au fost inifial rodul intuifiei, iar acesta este un domentu in care atat inginerul, cat si arhitectul pot fi la fel de creatori. in acest sens, trebuie reamintita etimologia cuvantului inginer. E] provine din latina, unde ingenium inseamna imaginatie, sagacitate, finete, inteligentd, talent; in diferite epoci istorice, forma rezultand din logica constructiva a fost succesiv exprimata, a ramas anonima sau a fost mascatd, cum se va vedea in capitolele urmatoare, Capitola! a 7 Constractiile de calt crestin intre fanctiane concreta si simbolicad 4.1. Biserica: definitic gi etimologie Trebuie facuta distinctia intre institutia bisericeasca sau Biserica gi constructia bisericeasca (biserica). Prima, «Bisericar (este infeleasa - n.n.) drept «Trupul tainic al lui Hristoss. Acest trup este alcatuit din totalitatea celor care cred in lisus_ Hiristos, lerici gi miteni care sunt botezati in numele Sfintei Treimy pastreaza aceeasi invatatura de credinta, se impartasesc in aceleasi mijioace instituite pentru mantuirea si sfintirea lor 5 se conduc dupa normele date de Mantuitorul Hristos, care este intemeletonul si capul acestui trup. (....) Al doilea inteles al notiunit de «biserica» este cel liturgic - pastoral, care priveste biserica drept lacas de jinchinare, adicd locul sfant hang credinclosii se aduna pentru savargirea ccultului divin public’ Astfel, ,mult inainte de a se construl biserici, exista Biserica. Aceasta constatare arata clar ca edificiul de cult nu este indispensabit necesar flintei intime a crestinismulul. Pentru ca Biserica, jnteleasa ca popor al Domnului, comunitate chemata eT Dumnezeu gi mantuité de Hristos, a putut sa tralasca si s4 functioneze aproximativ doua secole fara sa dispuna de locuri de cult propriu-zise, La ce nu poate renunta Biserica, ca por al Domnului, este adunarea ca atare, pentru a asculta cuvantil Domnului, pentru ase ruga si a celebra impreuna"'””. Cu toate acestea, in cele ce urmeaza, subiectul de. discutie va fi, desigur, constructia de cult ( biserica).52 'SMaRANDA Manta Bica, (~~ Etimologic, cuvantut romai ( ‘ fomanesc biserfca deriva di i fete iP oetlea data de romani cladirii care erelibea jTotnre a unel comuntatl ilar, la andl sau, orgie in { greac, azileus insemna conducator, de aici Proveni | Baziica ow sensi de casa imparatlut), Cavan fan alse i si italian. chiesa deriva din grecescul ekklesia, adic aa come Latesiohioseaiia Ll in cazul ambelor acestor Tilia ii, Peete "eprezintd un adapost pent om si pentru comunitatea formata I. german Kirche gi cel pili heihptinyet diceerd Kiriacon, adica ae pert a sens etimologic este in contradi i 7 7 te i i bes Sones lacasului de cult. Deja Noul Testaments : ,Dumnezeu nu se afla in Temple facul ana oamenilor (Fapte 17, 24). El salas ii mage ne aunt 7, 24). suleste in comunitati Goeae vii, finute laolalta intru Sfantul Per ei on ma e de bolt? (Efeseni 2, 10-22). Cu toate acestea, covumnines a de .Casd a Domnului” a _larg acceptata, Pentru constructia de cult crestin este (> Conceptia oarecum rudi { P ar imentara, conform carei: poe it agai credinciosului in lacagul Mewes oe jegatura cu El prin anumite ritualuri pL ss P tual it Se ap eum eae rezinta, sdlaguieste divinitatea, Blaga reg: prin forme severe. (...) Plafon i aa +» (...) Plafonul grew 7 eee Privirea, tdind ochiulul na incre el neces us, in transcendenta. Interesul privitorului Gu lasistenté palpablla inareptat, nu in sus, el ialnt ¢ Attar Coloanele masive, nar rindute, puteric Propiite In austere si simple, sunt incremenite parca i aj 7 . = Ea Spre locul destinatslujbelpreotest Bazilea romand de cet toate le obargie are deci drept centru, spre care mverg aciees Geestan a res Insusi altarul, in fata coruin “é ‘ul, Arhitectura aceasta articule: a ic : ee ritual, Bazilica romana nu opie destin :nfa, ci ideea de slujba inchinata unei easeencaee! Cer = Cupola 55 ue de fata, dar care poate fi silita sa se prezinte, In 4 in puterea actului magic - ritual al preotulut fh fota altarului, (...) Preotul sl ritualul sunt pentru omul roman un surogat suficient al transcendenei“"", Biserica nu trebuie inteleasa ca loc de cult limitativ, un domentu religios alocat te Dumnezeu, care devine un simbol al unel lumi crestine, Geosebita de lumea profand, de fiecare zl. Decl, desi este Genumita in romana, ca, de altfel, si in alte limbi, .casa ) Somnului*, idefi ca Dumnezeu ar fi prezent numai in cladirea | de cult cregtin, $i ca, de aceea, aceasta trebuie alcatuita ca {in monument demn de maretia Sa, ii sta impotriva interpre- tarea dupa care, Dumnezeu mantuind intreaga omenire prin igus Hristos, El este prezent pretutindent unde credinciosti se intainesc in numele Lui'!?, Din acest punct de vedere, religia Catolica si ortodoxia au avut in timp puncte de vedere si evolutt Giferite. -Ortodoxia a cultivat, cat priveste biserica, o conceptie Ge natura prin excelenta organica, Biserica privita ca un} organism, cao unitate a totului in care e cuprins nu numal ‘Gmul, ci gi viata si creatura vegetala. Pentru ortodocsl, biserica | hu eo simpla organizatie in expansiune, ea are din capul Iocului un aspect cosmic. Individul participa la totalitatea bisericii ca membrul unui organism la viata $i aspectele \ intregulul organism”"'’, Reunind cele trei surse etimologice amintite, se poate deduce ca biserica este constructia in care credinciosul, ca individ, si Comunitatea de credinciosi, ca grup social, celebreaza Liturghia. in acest sens, spatiu! eclesiastic se afla in situatia ambigua de a avea ca functie adapostirea omului biologic $i a omului ca spiritualitate, De aici se poate trage concluzia ca, in cazuty Construcfiilor de cult, ,funcjfonalitate” inseamnd mai mult decat Crearea spatillor adecvate si relatillor necesare desfagurdrii unor activitall anume. Functionalitate, in sensul cel mai strict al cuvantului, inseamna gi crearea ambiantei propice pentru 0 gnume stare spirituala, pentru o anume simbolistica, pentru 0 anume atitudine emotionala. care nt chip de miracol, pr54 ‘Smiaranoa Mania Bica t 4.2, Punctiuni ale spafiului liturgic A reduce analiza constructiei de cult la consideratii privind componentele sale fizice ar Insemnna a neglija o trasatura functionala esentiala, cea de a realiza o alcatuire in care se adapostesc credinciosi adunati pentru a asista impreuna la Liturghie. Configuratia arhitecturala a biserici ca loc de intalnire, de cult, de rugaciune gi reculegere, trebuie sa imbine. ‘dimenstunea umané cu Cea spirituala, O ambianta gi o silueta care saexprime aceasta imbinare intre material si spiritual pot personaliza suficient biserica pentru a o face inconfundabila, indiferent de rit, stil athitectural sau perioada de constructie. Aceasta personalitate, configuratie $i ambianté nu sunt direct dependente de functio- nalitatea stricta. © biserica amenajata intr-un hambar este usizabta, dr nue recogroscib gi prin aceasta, ete sara functional. Se cer enuntate fur i al i fetonal. Se ate funcfiunile cérora biserica trebuie Biserica este, aga cum s-a vazut, definita uneori casa Domnului, loc de cult care trebuie sa raspunda_ Seater de rit. Biserica este un loc de convergenta a comunitatii, dar gi de divergenta si izolare a individulul, in reculegere, meditatie slrugaciune. Laturile interiorizate ale sacrului castiga teren, in acest sfarsit de secol, asupra dogmelor''s, : 4.2.1, CASA A DOMNULUI Ca loc al ritualului, biserica este un spatiu sacru si Dupa Mircea Eliade, spatiul profan Heine ‘spate eoaean prefigurarea datorata hierofaniei care a avut Joc in limitele Iu Notiunea de spatiu sacru implica repetarea fenomenului care ka consacrat, singularizandud. Permanenja supranaturalului nenumaratele acte fituale repetate sunt necesare si pentru ca 8a se asigure proiectarea in viltor a mostenirll sacralitatl, Daca in unele credinte vechi, spatiul sacra nu este ales si nici creat de om, ci descoperit, el revelandu-se omului gi flind recunoscut de acesta (de exemplu, pestera, stanca, izvorul, pomul), subjectul tratat aici este constructia, deci crearea umuti spafiu sacru, Cer = Cupola 55 ‘Acesta trebuie alcatuit conform revelatiei primordiale care al ‘dezvaluit un arhetip, repetat apo! la infinit in esenta caracteristicHlor | sale, asa cum au fost cuprinse in prescriptii si canoane! J ‘De aici s-ar putea trage concluzia ca analiza intreprinsa este _ inutila. Prescriptiile si canoanele, o data enuntate conform unei~ / q dezvaluiri, sunt indeobste cunoscute si deciarate o serie de intrebari persista: | ~ Care ar fi esenfa imuabila arhetipala? | + Gum poate fi ea recunoscuta si pe ce bazd se poate | detaga din noianul de exemple, modele, precepte etc., \ \ . imuabile, Totus, | dintre care unele se contrazic? ; + Ce mijloace estetice si ce optiunt expresive se acorda cu esenta arhetipala? j + Cum se poate acorda cu diferite forme constructive? ! Orice constructie noua este, intr-un anume sens si pana 4 Jaun punct, o recreare a imaginii Juni, in primul rand, pentru | ‘cea implica o creatie care poate fi considerata ca imitand ta scara mica creatia lumii, un microcosmos. Omul, contemplator al lumii exterioare, o data intrat in interiorul unei cladirl, | ‘contempla lumea limitata, definita de aceasta. ‘Astfel, spatiul inchis, izolat de exterior capata 0 anume introspectie si primeste valente de centra. Dupa Mircea Eliade, centrul este asociat solidar cu urmatoarele simbolurl: «In centrul Universului se afla Muntele Sacru, unde cerul si pamantul se intalnesc; + Templul, palatul si orasul sfant pot fl Sacru, astfel devenind centru; + Prin acestea trece Axis Mundi, prin care sunt relafionate Cerul, Pamantul gi Infernul!"”. __ intre toate formele de biserici exista similitudini simbolice privind orientarea, subiiniaté prin pozitie st iconografie, Indiferent de cult si de tip spatial. In acest sens, Wilhelm Nyssen spune: “Cladirea este indreptata spre rasarit; deci partea de rasarit ca parte finala a altarului, indica rasaritul soarelul in sens spintual, Intruparea Dommnului la implinirea vremii. Partea de miazazi inseamna amiaza luminoasa: in injeles spiritual, ramanerea Fiulul asimilate cu Muntele56 Smaranon Mania Bica Omului in Biserica Sa. P% (Smet et scmaa esea rl ate pa | in timpul lumii pentru (inta fagdduintel. Partea de ay namerule | apusulsoarlu, taste, care nchipue sfargitul intregulul tins, Judecata de Abo, a doua verre a Dorn", Aceste tematic ae regses, conform autor, in por smite, n wale de Grane 3 rile exterioare ale bisericilor In bisericile ortodoxe din interiorul unei Dierks simbolueara cee rate inechicardnale, en bisericii este Universul. Altarul. spre vaedattcRaiuh Use Imparitegt se mamese Ue Rall. Apuoul tarmul nequnion ais tal mo Lagu eter al ebradorm, care asteapta asta ae lor st djudecata din urma. Centrul bisericii este pant: Fort pare lal Cosmas Inikopleustes, pamantul este are ngt sn a marginit de patru ziduri care sustin bolta, Tani Coe Ento- rece bisericii simbolizeaza agadar yoni ¢ ’, Trebule amintit de asemenea cd, in cultul attodox pe lngafatu st splendoarea nia attic a liturghiei | (“blzanin. se degaja o atmosterd de mister, de tana diving lulpe care 6 imprima aparitia. l iconostasului, care desr |G parte altarul de naos, precum si perde once: anumite clipe ale liturghiei. Ja aden dei sri | Mmod sacrteg tin, sft inte toate tant cu bagare SAceeeatal st teste misterul dumnezeiesc”, spune Dionisie Privind agez scr ees area bisericilor, exista de asem : r ren i ( csierica sa fle situata pe loc inalat (...), Heseeeoo ae | (-) cetatea ui Dumnezeu stand deasupra muntelui Di ccm : | blsericl spre rasart eo regula, nu intotdeauna respectatd, care fare a motivate faptl ca. xntrarea in Biserica era la apus, (2) slmboll intunericulul spiritual, al pacatull, si cel ce intra in ised avea nf altar spre rsa spre soarte spitual” $i, de asemenca, «naosul bisericel, care numite ne india c bss noi invaluiti in lume ca pe o mare furtunoasa, ri asa, im mantuire in nala bisericei chiar aga, ca 1 Noe in rear Cer = Cupola at ‘Aceleasi prescriptii se regasesc in alte lucraris Aga cur invatatura Bisericii trebuie sa stapaneasca sufletele credinciosilor, la fe! $i Tacagul de cult trebuie sa domine cu asezarea gl inalfimea lu vocal si imprejurimie in care este inalat (.). Cat priveste orfentarea | cu altarul spre rasarit, spre lumina sau jzvorul luminii, aceasta | Cote strans legata de finja crestinismulul sie rostul lui in lume." aca se considera actul de constructie a unei biserici, fiecare up uman, recreand o lume sub influenta holdratoare » secesitatilor liturgice, isi exprima spatial forma proprie de Crodina. Relatia poate aparea gi in sens opus: modifica, chiar Simple schimbari de accent in rt necesitand revizuirea spatiulut liturgic. in acest sens, se poate spune ca alcatuirea spatiala este expresia constiinfel de sine Intru credinja a comunitatt $i Bisericil”., Interdependenta dintre alcatulrea spatiala $} modul Se celebraré a liturghiei este un dat al problemei, indiferent Gaca se pastreaza intacta traditia sau se admit modificari de GU Astfel, Biserica catotica, dupa Concitiul Vatican fl (1961)"*, 4 pus sub semnul intrebaiii necesitatea unel impariir spatiale 2 fro zona sfanta, in care poate intra numai clerul, si un spilt pentrn credinciosi, ajunganduse 1a concluzia ca Inyeaie Ps munitate ar trebul sa fie sublectul Liturghiet, Aceasta a concus (olin nou mode! de comunicare interumana in spatiile de cult: Liturghia este inteleasa, pe de o parte, ca o actiune de/ comunicare a omului cu Divinitatea, dar $1, pe ‘de alta, ca o} felatie interumana in cadrul comunitatit de credinciogi, Aceste— relat intretesute se exprima in primul rand in domeniul migcarii ial actiunti participantilor: Cine ce face? Cine unde staz ‘Cine Ze rol are? in conditille in care Biserica catolica a initiat modificari cbetantiale in modul in care Liturghla decurge, problemelé_ Sees aae a conceptiel spatiale sunt inerente. Posibilitatea de | Comunicare fiind influentata de arhitectura propusa. o schimbare & relatiilor intre participanti impotriva a cea ce arhitectura & stabil spatial este dficila, daca nu imposibila. Alcatuirea spatial@ | Srdoneaza dliferitele competente si arata daca este vorba de tin grup ordonat lerarhizat sau de o Comunicare Intre egal Astfel, | weal care determina destinatia spatiilor il influenteaza Pé_|5B ‘Smananba Mania BICA Cer = Cupola 59 PEE area ee oe \ participantii la rit; ei le determina competentele alternative si Spatiul bisericesc s-a inscris in decursul istoriei intre doua aduc cu sine anumite investiri semantice ale ritului. Aceasta forme generice: spatiul axial si spatiul central. in literatura | inseamna ca dimensiunea arhitectonica spafiala este 0 parte \ ecleziastica ortodoxa, aceste tipologii spatiale ale constructiilor { componenta de prima importanta a ritulul (...). Ba este | de cult sunt prezentate dupa cum urmeaza: ,Toate partile bisericei | fundamentala, si deci examinarea gi stabilirea ritului ar trebul se raportd nu - calla bazilica, corespunzator directiunii orizontale Usa inceapa cu ea""7*, si formei fungarete — la un punct de incheiere (apsis), ci in mod ~___ in bisericile ortodoxe, preotul continua a fi considerat concentric, la spatiul de mijioc al edificiului, asupra caruia se (detinator al tainelor sfinte, care raman invaluite in mister pentra ridica cupola principala’*, Oarecum simplificat, se poate spune \ aie. Panttia bisericilor ortodoxe in trei spatil majore igi are si ca spafiul axial intruchipeaza un drum de la apus fa rasarit, catre \ ea radacinile in functionalitatea spatiului de cult. Altarul este altarul care devine un tel. El este activ, dinamic, simbol al nazuinte! destinat clerului, cu proscomidiar inspre nord, pentru pregatirea ) ctre .transcendentul intangibil’. El este caracteristic bisericilof™ darurilor pentru sfanta impartaganie (euharistie), si diaconiconul Occidentului medieval. Spatiul central, in schimb, ar fl invaluitor, in partea de sud, pentru vesmintele liturgice. Separatia spabiala meditativ gi static. El este caracteristic bisericilor din Orient gi | dintre clerici si laici a fost mult accentuata in timp, prin ‘se organizeaza in jurul unui centru, marcat de cupola, el insusi_| dezvoltarea in inaltime a catapetesmei, care initial era doar un Gevenind {el, simbolizdnd ,transcendentul care coboara"*. lit” parapet. Naosul este incaperea obstei de credinciosi, flind spatiul { _sinteza dintre «centralitate- gi -axialitate- si dintre ingustarea $1 cel mai important, marcat de cupola. Pronaosul fi adaposteste | dilatarea spatiului sunt binomuri expresive ale solidaritatii umane- \ siale tenslunil dintre om si divinitate, sau, in general, intre evidenta ] si mister, intre ratlonal si lrational (..). Din dualitatea semnificagilor decurge ca o prima caracteristica echilibrul dinamic, in plan, intre pe tot! cei ce nu sunt admisi sa ia parte a liturghie (neofl nebotezati, pedepsiti temporar, in unele cazurl femeile etc. La hotarul dintre pronaos $i naos, zidul a fost deseori inlocuit prin simple arcade, De altfel, tindnd cont de faptul ca majoritatea radial si longitudinal $i, in sectiune si fatade, intre scara mica covarsitoare a adultilor sunt botezati, separatia dintre pronaos_ | (umanai si scara mare (extraumana)"*, Dar tipul spatial axial nu si naos s-a pastrat pana astazi intr-o forma care poate fi doar | adominat constant istoria arhitecturil ecleziastice a Occidentului. simbolica sau sugerata. Despartirea dintre pronaos gi naos Din diferite motive (preluarea de modele bizantine, tencinta spre nemaifiind astazi in mod frecvent explicité, ea permite ca spatiul ‘simetrie perfecta, intenfia de a incuraja comunicarea interumana destinat asistentei sa fie mal incapator (tendinte, ‘in acest sens, in cadrul comunitatii etc.) el a fost parasit in timp. Tipul spatial au existat inca din secolele al XViblea gi al XVillJea). In pranaos central, dominat de cupola, se afla in directa Jegatura cu momentele_ se savarsesc doua din Sfintele Taine ale Bisericii: Botezul $1 importante ale ritualurilor ortodoxe primare (slujba de dupa botez, Pocainfa. Cupole pot marca $i pronaosul, avand in vedere nuntd, inmormantare) care se produc in centru, sub cupola, loc importan{a sa functionala deosebita. jn care credinciosii stau sau executa o migcare circulard. La fel, Uneori pronaosul preia functia de gropnita'”. in arhitectura momentul cel mai important al slujbei, lectura evangheliei, are romdneasca, prezenta gropnitel a prilejult diferite dezvoltari | loc tot in centru. spatiale. in Moldova, inca din timpul {ui Stefan cel Mare, gropnifa este o incapere separata, care se adauga in succesiunea de spatii interioare dezvoltate axial. in Tara Romaneasca, aceasta functiune a dus la supralargirea pronaosului inca din secolul al XVHea. 4.2.2. CASA A COMUNITATIL Daca se considera biserica un loc de adunare si intalnire, se impun urmatoarele intrebari: —60 Snaranon Mania Bice Poate fi considerata biserica un loc de inta ec 1c de i comunitatii de credinciogi? teed Care sunt sursele istorice ale spatiulul ecleziastic si de ce au fost acestea alese drept modele? Ce functionalitati legate de comunitatea de credinciogi au dus la alegerea unor anume modele si cat de . semnificativ au influentat acestea spatiul ecleziastic? ' Ce relall de determinare se contureaza inte alcatuirea spatiala, functionalitate si expresivitate i ii de cult crestin? . eee , Ca adapost pentru o comunitate, modelul bisericii nu este | | 2 templul, refuzat ca expresie a paganismulul. Tem egiptean, cat gi clasic grecoroman, teprebeniaad tate seu este un edificiu indeplinind rolul de monument, destinat afi privt din exterior si aimpresiona prin volumetre si fatade. Astfel, templul egiptean era locuinta divinitatii gi. in acelagi timp. imagine simpolicaa lumi parcurse de divinitte tn deplasarea va zilnica, j Inet nu puteau patrunde decat preoti, iar practicile de cult mu ' erau publice'. La fel si templul grecesc, concey a zeitatih personificate prin statuie, ramanea inaowaibl perclaft ) Jaice'™, Pentru cultul crestin, dimpotriva, era necesar un 5} * \ interior incépator, ,intre cladirile profane exista un tip seat ayo A ofere adapost multimii: bazilica forensa. Situata langa_ for, bazilica servea Ca loc de intalnlre a negustorilor, a zarafilor sia oamenilor de afacerl (motiv pentru care sa $i spus cA bazilicile forense. ar fi jucat rolul unor burse), a oamenilor cu gi fara treaba, tar un spatiu era rezervat ribunalulus, care judeca in public diferite pricini'®®, Sinagoga, care ar fi fost o posibila sursa, ,nu este casa Domnutui, ci casa comunitafii, lAcagul in care credinciosii intalnesc la servicul divin commun, la care nu mal are loc saceficlul sacru facut de preot, ci serviciul divin al laiculul, cu lectura, indrumare gi rugdciune. Sinagoga nu este un spatiu al sacrului, lun foc de intainire al comunttal. Prezenta Domnulul nu se afta in spatlu, cle datorata comunitatl credinciosllor"'*, wine 2 Rati te adumare a une! comunitai de credinciosi Iserica devine loc al spectacolului ecleziastic, reeditand drama Cer - Cupola 61 viet{i lui lisus, © comparatie cu un spatiu de spectacol este posibila, avand in vedere numeroase argumente. Corul sau Spatiul din fafa iconostasului sunt scene usor ridicate, bine luminate, cu anexe avand rol de culise. Ritualul se realizeaza intro atmosfera scenografica specifica, la care concura spatialitatea, decoratia, mobilierul gi obiectele de cult. Participantii aut o imbracaminte specifica gi igi cunosc rofurile'*, ‘Cuvintele, muzica, lumina $i mirosul concura la a impresiona, jaa crea o atmosfera specifica. in biserica, asistenta participa direct Ja ceremonial. Reformarea ceremonialului catolic din ultimele decenii a tins sa accentueze rolul de loc de Intalnire comunitar al spatiului de cult. Astfel, de la orientarea asistentel ‘excliisiv spre altar, orientare care ii impiedica pe participant sa se observe reciproc, se tinde tot mai des sa se permita sau ‘chiar sa oblige, prin forma spatiului si mobilare, la agezarea asistentel directionata convergent spre masa allarului, Formele de plan astfe! aparute sunt circulare, ovale sau poligonale, cu © tendinta vizibila spre centralitate spatial’. Chiar in bisericile catolice sau protestante existente, avand forma traditionala pazilicala, asezarea mobilierului pe trei laturi ale unui altar wanslat spre centrul bisericii duce la o cu totul alta grupare a asistentel (Fig. 4.1). Pozitionarea asistenfel unidirectionat spre altar ramane solutia cea mai potrivité pentru capele gi biserici mic”. Centralitatea bisericilor Orientului crestin nu a derivat din necesitatea functionala a crearll unui spatiu comunitar. Ea s-a faflat sub semnul cupolei, Care ierarhizeaza spatlul pe care il domina $i 11 impregneaza cu valoarea sa simbolica. Cupola 44 coeziline arhitecturii constructlei de cult, dar si semnificatle $1 valoare spirituala acfiunii credinclosilor adunafi pentru celebrarea iturghiei. Centralitatea spatiala aparuta sub semnul cupotei are deci, pe langa dimensiunea funcfionala, semnificatic spirituala. Pe de alta parte si conform exemplelor istorice existente, bisericile mari ar reclama o dezvoltare longitudinal. Se are in vedere, in acest sens, in special un anume parcurs de ia intrare catre altar. Ca o consecin{a, in mod paradoxal, exista o tendinta actuala a bisericilor occidentale (catolice sau‘SMARANOA MaRUA BICca Cer = Cupola 6 ) catre crearea de spatii centrale, deri amintite. intre timp, biserici noi ortodoxe, tn doris gale necesitatea de a putea cuprinde comunitati cat mai mari gi incercand sA mentina, in cluda acestel modificari de scara, formele consfintite de traditie, au tendinja de a se alungi, de a se dezvolta axial (Mig. 4.2). Constructile de mari dimensiun! concepute axial atenueazé insa calitatea de spatiu de intalnire a comunitatii si estompeaza importanfa si pregnanta cupolei Forma alungita se extinde, prin similitudine, si la construct mici gi mijlocii. Trebuie i amintit ca, spatiile fiind nemobilate permit asezarea asistentei, in mod natural, int-un semicerc, iar existenta tribunelor laterale poate s8 se dovedeasc ullld. 4.2.3. CASA A FIECARUIA. ~ Ca loc de reculegere, alcatuirea s] \obligativitay diferite de cele ce deriva win tunciade we de intanire ‘a. comunitatii. Se pot contura $i in aceasta privinta cateva intrebari: + Este oare necesar sa se asigure vizibilitatea nestingherita catre locul in care se celebreaz Liturghia? Care au fost si sunt mijloacele prin care, din spatiul general destinat comunititi se pot izcla zone de introspectie gi traire individ rans Intro ceasd a Recarular? nn * ansforma Bserica Cum se rdspunde acestor nec t ceded ecesitati in bisericile acd problema vizibilitajii nestingherit. sall de spectacol, ea este: scence eee cena menaricd Iiturghiel. Totusi, exista astazi tendina, in Occident, de a asigura egalitar 0 vizibilitate cat mal buna pentru fiecare loc din biserica. Solutiile cu mai multe nave sunt pe cale de disparitle, tinand cont si de faptul ca tehnologiile actuale permit prolectantllor ‘a se dispenseze de reazeme intermediare. In dorinfa de a asigura © vizibilitate cat mal bund, se realizeaza gradene gl balcoane. Numeroase Diserici noi americane se construiesc astazi ca niste auditorii, cu accese si holuri sub tribune in Panta, ca la celebra ‘Chrystal Cathedral din Golden Grove, Los Angeles, California, prolectaté de Phillp Johnson (Fig. 4.3), Dar stélpll, pele st zidurlle de sprijin nu reprezentau doar elemente necesare structural. / Ble creau, prin divizare spatial, zone de Intimitate, permitand retragerea in sine, reculegerea, meditatia sl rugaciunea | Individuala. Subimpértirea spaflulul in nave, sirurile de stalpl, altarele laterale, deambulatoriul si capelele, existente mal ales Ja bisericlle romanice, de pelerinaj si mandstirestl, raspundeau acestor necesita! In exemplele istorice occidentale (Fig. 4.4). Pilele solide, zidurile groase, cu ferestre mici, nepermitand comunicarea vizuala cu exterlorul, fragmentarea in mal multe incaper! (in Moldova), cuplarea a doua biseric! (In peninsula palcanica) sau a mai multor spatit (in Rusia) au fost solutille prin care Orientul crestin a réspuns acestel necesital! (Fig. 4.5) _ Ibisericite ortodoxe, spatiul este introvertt gl lzoiat de | exterior, favorizand trélrea individuald a credinclosulul. Misterul | serviciulul divin, mentinut de ritul ortodox, este subliniat spatial | de prezenfa iconostasulul, aparut ca perete despartitor Intre altar | 9i naos in secolul al VilL-ea sau al IX-ea, Cu atat mal marcante si semnificative devin momentele din slujbain care deschiderea usilor imparatesti” permite credinclosulul sa perceapa un | fragment din altar, Bisericile ortodoxe romanest! urbane ale secolulul al XX-lea par deseori s& se opuna acestel traditll prin a Insasl coplerea modelelor istorice. Exista, aga cum s-a spus In Capltolul 1, cauze obiective si sublective care determina cresterea | in dimenslunt a bisericilor, dar alcl Intereseaza pentru moment | doar efectul expresiv rezultat: crearea de spatil supradimensionate | care se pierd in Intuneric, ale caror limite materlale sunt greu de perceput. Astfel de construct, straine de smerenia crestina, nu raspund nevoll de spatil de reculegere In rugaclune a credinclogilor, Deficientelor legate de aspectul spatial propriurzs, Ii se pot adauga argumente referitoare la lipsa de consistental a relatlel cu tradltia Istorica din cafe provin. Schimbarea de scara’ Ta forme arhitecturale similare nu Implica doar rnodificar!| profunde, cl, In fapt, o alta expresivitate, o amblanta esential | diferita. Daca bisericile medievale romanesti sunt in general de mict dimenstun! (cea mal mare, biserica Manastirll Vacaresti,6s Snarana Mana Bica are numai 35 m lungime), in momentele de maxi B ima tamale sarbator cresline, a fanctionat i fanctioncss ql astie\ perfect spajiul din jurul biserici De allfel, inssi notiunea de ~catedrala i at la ortodoxa”, ay a ca efect al fenomenului amintit, este un hibrid. Rotlurealae catedrala este preluata din catolicism, fara ai amenda sensul Catedrala este definita ca loc al celebrarii episcopale intr-o constructie de cult ce permite adunarea intregii comunitati a k eae cea al episcopiei. Dupa Nouveau Larousse Iilustré, catedrala este ,biserica episcopala a diocezel’. i e a . Definitia est completata vag, adaugandu-se: .mare biserica rentald a arhitecturl erstine din Svul Mediu i sun eaificl calle de i E si -un edificlu catolic de imal dimenshun de sl got arcatedraa este un cut care Se dorea mai precis, $i care desemna, la origine, simbolul puterii nin ereseoy ue raat »Catedrala ortodoxa”, ca lacas de cult. in lox de mari dimensiuni, concey 5 ; . put pentru a acapost mari comunitati de enoriagi, care, de obicel, esses irul unei parohii, nu se incadreaza in nici una din definitiile sau precizarile de mai sus, care, chiar daca prea putin exacte nae discutabile, sunt consacrate. Ea este disociata de sensul tturgle, putin sa desemneze sedil unl episcopi dar nefind mn a rect si explicit legat de aceasta calitate. -Aparitia ei IH (oo in rezultat al concurentel i is Special ia ultima secot si jumataters" nn Te Dseric in v 4.5, Importanta urbana a constructiei de cult * Din punct de vedere urban, Bi p |, Bisericile sunt prezente care | personalizeaza silueta oragelor sau a satelor, dar $i Genente importante in structura fesutului urban. 4.3.1, BISERICA IN SILUETA URBANA Siluetele localitatilor sunt marcate de bis lita biserici. Din Loewe pot distinge cous tipotogil. Pe de o parte, cea aera icat occidental s! central-european, la care .in jurul Domulul apareau targul si oamentl care migunau in zilele de targ (...). Biserica Cer = Cupola 65 41 zidul determina fizionomia primelor orase (..), dupa cur termplul $i zidul o determinaserd, ca 5000 de ani in urma, pe cea a orasulul Papilonean’™. Verticalele flegelor contrapuncteaza orizontala zidurilor, Acest rol de element central al siluetei urbane nu a disparut ‘9 data cu Evul Mediu. Astfel, cupola lui Brunelleschi domina de fa distanta: .ln inutul deluros din jurul Florentei (..), calatorul va zari bruse, lao cotitura a drumului, profilul cupolef, in primul and lanternoul, apoi mai mutt si mai mult din profilul sau unic: ‘Astfel el va si ca'se apropie de oras. Darn italian, cuvantul apparita teste folosit aproape exclusiv in legatura cu aparilia miraculoasa a ingerululin fata Fecioarei, $i miracolul aparifie! cupole este legat cu siguranta de aceasta tradifie religioasa”* : ‘Altfel se prezinta situatia in estul Europel, unde orageie nu” au fost inconjurate de ziduri de aparare, Bucurestiul, de exemplu, 4S rezultat ca entitate urbana din aditionarea mahalalelor, Acestea Se suprapuneau teritorial parohillor ce eraut organizate in jurul | Disericilor amplasate pe inalfimi, Silueta astfel aparuta a fost in consecinga determinata de turlele (cupolele inalfate pe tamburuti) bisericilor parohiale din interiorul orasului gi ale celor ‘de manastiri, cu rol de aparare, din jurul lui (astazi, si ele inglobate In Oras): Mitropolia, Mihal Voda, Radu Voda. Antim, Vacaresti etc. Astfel, relieful valurit este accentuat de Cupole.. “Cele mal puternice Incinte erau cele ale mariior manastir ‘Gtandwl pe Exlia Celebi: inconjurate de ziduri groase, care pot fi luate drept fortarete"™ 4.5.2. BISERICA int TESUTUL URBAN Constructia de cult a definut intotdeauna o pozitie de prim rangin cadrul {esutului urban. in Occident, datorita acestei pozitil Ue exceptic .prin traditie se afirma cA sub catedrala gotica este ascunsd catedrala romanica gi ca, daca intamplator, investigate ar fi continuat i mai adanc, ar fi aparut temptul antic si poate chiar, dupa cum se credea in secolul al XVi-tea la Chartres, grota druidica, Daca se face abstractie de caracterul sau prea Sistematic, se poate afirma pe drept cuvant ca schema este destul de exacta’.66 SMARANDA Mania BIca, Sub influenta traditiei est-europene, Anesti oe | spre resedinta voievodala gi mitropolie. Schema general este jreluatd la nivelul nucleelor urbane secundare, centrele polarizatoare ale strazilor secundare fiind bisericile parohiale!* Ca efect, bisericile au devenit capete de perspectiva in reteaua stradala $i elemente centrale ale unor spatli urbane, 4.5.5. CONSTRUCTIL ANEXE, CADRU PENTRU BISERICA Biserica a fost peste veacuri un k i invatamar ica a fost p lacag de cultura gi invatamant un loc de instruire in orice perioada a vietti enoriasilor sia cera, | Pe langa ea au functionat organizatii culturale si de binefacere, ceea ce a prilejuit aparitia de cladiri anexe pe Kanga constructia de cult propriu-zisa. Biserica, anumite spatil anexe sau spatille | exterloare adiacente au functionat ca loc de judecata si de (gdunare a comunitatii pentru activitat! laice. Se impune ca necesar a raspunde la cateva intrebari une ca ne va intrebari cu privire la activitatite laice care isi ga iserici re la acti ‘gasesc sediul in sau in imediata ei apropiere: re + Care sunt activitatile laice care s-au asociat bi i decursut istoriei? Tees Mai este de actualitate complexi a actu plexitatea functionala pe care 7 ae biserica si anexele el in trecut? i ‘are tendinte se dovedesc perene privi privind profilut functional al constructiilor si ansamblurilor crestine in crectoxe in Romania de aul? in decursul istoriei sale, edificiul de cult in t z era rareor' izolat. Biserica de manastire, de curte regala, domneasca sau. Senlorala le han, Parohie etc. isi avea, pe de-o parte, un teren propriu, uum cadru al sau, sl. pe de alta, legaturi functionale cur anexe ct dependente de ea, precum sl Cu construct eve laice. , ape baptisterii, sali de intrunire, biblioteci, spatii de instrure, spa! administrative gi de organtzare a unor actvitati 7 inefacere si caritabile, spatii spitalicesti, adapost pentru {lator $1 az pentra saraci etc, formeaza in tradifia Occidentuli lupa Alain Erlande - Brandenburg, ,complexul catedral""8, Deg! Cer = Cupola in manastirile ortodoxe se cultiva o atitudine mai degraba contemplativa decat activa, si aceste bisericl au facut parte din ansambluri complexe. Ele gi-au facut sim{ita prezenta atat in viala culturala gi sociald a comunitatilor, cat $1 in domenti ,.mai laice”: comert, depozitare, educatie. 4.3.4. DISPARITIA CONSTRUCTIILOR ANEXE Disparitia constructitlor anexe se datoreaz unui .purism” al ultimului secol, tinzand sa singularizeze constructia de cult ca monument, Tendinta degajarii bisericitor de constructiile anexe a aparut, atat in vestul, cat si in estul european. o data cu secularizarea averilor manastiresti, avand ca efect pierderea tunel serii de functluni anexe si, deci, abandonarea constructitior adiacente bisericilor. in aceste conditii, biserica, elementul cel mai pretios al ansambiulul, s-a pastrat si a fost deseori, in decursul timpului, restaurata ca piesa de arhitectura. Tiind vorba de perioada infloririi Romantismului, maril poet! al epocil, ca Victor Hugo, in Franta, si Goethe, in Germania, Su influentat hotarator gandirea epocii. .Mitizarea catedralel a fost doar in avantajul monumentului, neglijand ~ pentru a nu spune condamnand ~ ambientul ei. in aceasta privinta, actiunea lui (Victor Hugo, n.n.) sa dovecit catastrofald. Victor Hugo s-a aratat totusi deosebit de explicit asupra acestui aspect. El a premers contemporanilor sal aratand C4, la Paris, catedrala nu era izolata, rupté de viata gi de oras, cl, din contra, cA ea participa fa viata oragulul (...). Cincizeci de ani mai tarziu, crima fusese comisa, Notre-Dame din Paris se gasea izolata pe insula desertificata a Cite-ului(...). Noi constructii, grele si dispropor- tionate in raport cu suprafata insulei, av inlocuit nenumaratele tase de locuit cu doua etaje (...). Populatia a ajuns de fa 15.000 locuitori la aproximativ 5.000 la sfarsitul secolulul.“"*° jin estul european, in general, si in Romania, in special, \ bisericile parohiale, spre deosebire de cele manastiresti, sau | aflat tareot! in cadrul unor ansambluri ecleziastice de 0 deosebita \ complezitate (prin secularizarea averilor manastiresti in timpul | Sermniel lui Cuza dispare chiar cimitirul, care reprezenta un cadru j68 ‘Smananoa Manta Bice propriu, din jurul bisericii parohiale). Bisericile erau amplasate Jn centrele de localitate sau de cartier, in vecinatatea casel parohiale, a gcolli, a primariei si a platformei pentru adunari. Chiar daca toate aceste constructii nu faceau parte din acelasi |ansamblu, nu apartineau aceluiasi proprietar si nu fusesera j edificate in acelasi timp, ele au conlucrat atat functional, cat si ca prezenta volumetrica. Preluanduse tendinjele manifestate [in Occident, cele mai multe biserici au fost degajate de } constructille din jur incepand cu sfargitul secolului al XiX-lea Ugi pana la mijlocul secolulul al XX-ea, i "Cu totul alta este insa situatla noilor ctitorii propuse, in | ( santier, sau chiar realizate in ultimii cincl ani in Romania, mai | | ales in orage. Amplasamentul, care nu a fost prevazut cu acest cop in proiectele de urbanism, este ales aleatorlu, in functie de terenurile disponibile, sau din considerente de reprezentare, neglijand motiv: le functionale. Este vorba de un fenomen ‘ae implant, cu toate servitutile care decurg dintr-un astfel de tip de interventie. Pe de alta parte cladirea, raspunzand nevoilor unor parohii supradimensionate, este amplasata conform uzantei | devenite © traditie, izolata in spatiul urban aferent, fara s8 se prevada constructii care sa formeze un cadru propriu adecvat. Biserica trebuie sa creasca in dimensiuni pentru asl putea sustine pozitia de centru, cap de perspectiva si generatoare de axe, mai ales finand seama de scara constructillor limitrofe, in special in noile cartiere de blocuri, Trebuie gasite solutii pentru / yealizarea armoniei sub aspect arhitectonic dintre lacagul de ¢{, cutt si ansambiul constrult al parohiel. Cum va tral o biserica |’ jnabugita de blocuri?”"*” se intreaba parintele Galeriu. in aceste conditii, noile ctitorii nu pot raspunde necesitatii stringente ca Biserica sa se implice social in viata comunitatii, constructiile necuprinzand alte funciiuni decat cele aferente spatiului Iturgic propriu-zis, colaborarea cu alte institutil incetand. Atat amplasarea izolata, in centrul unui spatiu strain functional, cat si lipsa fondurilor suficiente pentru imbogatirea programului de | arnitectura (toate mijioacele sunt secatuite de necesaru pentru \_ realizarea bisericii propritvzise), fac ca, in majoritatea cazurilor, Cer = Cupola 69 comunitatile s4 se multumeasca cu realizarea spatiulul pentru t celebrarea liturghiei. a) ‘Se pune desigur intrebarea daca functiunile social comunitare T ale bisericli, de esenta laica, sunt o necesitate, in conditiile tn care sistemele de protecfie sociala, statul si administratile locale Sunt abilitate in rezolvarea unel seril de probleme ale societati. Raspunsul pare indubitabil afirmativ, pe de o parte pentru ca | jn societatea romaneasca actual serie de probleme nu au | fost preluate de nici o alta institutie, pe de alta pentru ca astfel Ge actiuni ar atrage membrii parohiel catre o participare la! scuivitati ale bisericti, in spiritul credintel crestine, in afara | Slujbelor religioase propriw-zise si, mai ales. in afara datelor | *narilor sarbatori religioase. Individul ar avea sentimentul | Apartenentel la o comunitate, sentiment care lipseste in nolie |. ae aiire cartiere urbane. Ar fi un pas catre aparitia unei societal! Guile, Arda credinclosilor ocazia de a aplica direct invataturile religioase. Ar oferi unei societati traumatizate $i clezorlentate un punct de sprijin spiritual suplimentar. ‘Ar oferi cadrul pentru | Sforma de educalie permanenta, indiferent de varsta individulul, cat se poate de necesara in conditille in care acesta trebule | Sa se adapteze gi sa traiasca intr-o lume complet diferita de | tea pentru care scoala gi societatea anterioara au pregatit i] Biserica ar putea avea astfel un rol social de prim ordin, important si benefic, in afara celui de indrumare spirituala, 4.4. Concluzii privind funcfiunile bisericii Biserica este, in mod indubitabil, o prezenta majora in orice | Jocalitate, chiar daca rolul sau ascazut in ultimele secole. Astfel, vpiserica este mostenie gi patrimoniu major in peisal gl istorla Sa, este deci marturia si reperul esential de exprimare vizibila in cterior a comunitatii crestine locale, si aceasta ramane la fel de Valabil chiar daca ea nu mai serveste, sau serveste rarcori, pentru ult, Chiar nepracticanti sau necredinciosit fi sunt atagali Se poate: masura acest atagament in graba municipalitalilor $i asociatilor rurale gl urbane pentru restaurarea siintrefinerea Locutilor de cult"®,70 ‘Smananpa Mania Bica in concluzie, se poate spune ca functiunile bisericii sunt majore, multiple $i complexe. Scopul oricaret intreprinderi de proiectare si constructie a unui nou lacas de cult, de transformare sau adaugire celor existente, ar fi, desigur, sa raspunda optim tuturor necesitatilor care au fost evidentiate. Dar, desigur, pentru aceasta este nevoie in primul rand de o evaluare cat mai exacta a necesitatilor functionale, precum gi a prioritatilor si, desigur, a resurselor. Cupola se contureaza ca element de arhitectura intim relationat cu funcfionalitatea edificiului de cult crestin ortodox, ea reprezentand: + recrearea imaginii lumii; +o replica arhitecturala Ja actlunile umane din timpul ceremonialului religios; + un element coeziv al comunitatii de credinciost; + un element central al spatialitafii, generator de ierarhi ce detageaza prin contrast spatii retrase de introspectie; + un element de personalizare a siluetei localitatilor. fezorle Capitolal 5 Evolatia expresivitatil arhitectarale a formelor constractive ale bisericilor Pentru ca, aga cum s.a aratat, traditia este cea care guverneaza modul de concepere a bisericilor, aceasta traditie este neces: ‘a fi conturata. In acest scop, capitolul de fata isl propune sa considere evolutia formelor arhitecturale In relatie cu sistemele constructive ale edificiilor de cult crestin. Acest capitol are roll unui suport documentar selectiv. Sistemul constructiv al unul edificiu nu este intotdeauna clar articulat in forma sa. Importanta data exprimarii sistemului constructiv variaza in diferite perioade si zone geografice, de la exemplele la care este complet ascuns, pana la cele la care devine un element esential al expresivitati arhitecturale, in fafa acestei situatii, vor fi luate in considerare mai ales cazurile semnificative intr-un sens sau in celalalt. 5.1. Originile comune ale formelor de edificii de cult cregtin; aparitia celor doua mari culturi europene ‘Trebule accentuata originea comuna a tuturor formelor de: arhitectura ecleziastica timpure, ele decurgand din construchile | Imperiului Roman tarziu, care reugisera sa impuna un model de civilizatie pe tot intinsul lui teritoriu, Mari Inovatori in domentul | tehnic, romani au diversificat sistemele constructive, in primul | and prin utilizarea larga a arculul sta bolfil, precum si, uneor!, | a cupolei, La perfectionarea acoperirilor boltite a avut un aport | deosebit tehnica betonului roman, cu o rezistenta mecanica crescuta semnificativ prin adaosul de puzzolana in mortarul cu