Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste AMG
Teste AMG
CAPITOLUL I
Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraia este un proces format din urmtoarele etape:
a) inspiraie i expiraie;
b) ventilaie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisular;
c) etapa pulmonar i etapa tisular.
2. Ventilaia este influenat de:
a) permeabilitatea cilor respiratorii i concentraia oxigenului in aerul respirat;
b) funcionalitatea centrilor respiratorii i expansiunea cutiei toracice;
c) alimentaie i efort fizic.
3. Etapa circulatorie a respiraiei depinde de:
a) numrul i calitatea hematiilor din sange;
b) debitul cardiac i permeabilitatea capilar;
c) viteza cu care circul sangele arterial.
4. Actul respirator este reglat prin:
a) SNC;
b) sistemul neurovegetativ;
c) sistemul nervos i prin stimulare chimic.
5. Componenta voluntar a respiraiei este reglat la nivelul:
a) centrului respirator bulbar;
b) scoarei cerebrale;
c) centrului pneumotaxic pontin.
6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse intre:
a) 16-20 r/min;
b) 12-14 r/min;
c) 23-25 r/min.
7. Termenul de apnee inseamn:
a) oprirea respiraiei;
b) respiraie normal;
c) respiraie modificat.
8. Dispneea este:
a) oprirea respiraiei;
b) respiraie normal;
c) respiraie dificil.
9. Alterarea (modificarea) vocii se manifest cu:
a) afonie, disfonie;
b) apnee;
c) modificarea amplitudinii respiratorii.
10. In unele afeciuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajut la
stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlat este specific pacientului cu:
a) tuberculoz pulmonar;
b) cancer pulmonar;
c) astm bronic.
11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia c un pacient are nevoie de O2 este:
a) observarea culorii tegumentelor;
b) notarea modificrilor aprute in frecvena i amplitudinea respiraiei;
c) determinarea presiunii pariale a O2 i CO2 in sange.
53. Printre factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a elimina se numr:
a) varsta;
b) programul de eliminare intestinal;
c) educaia i cultura.
54. Sursele de dificultate in cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina, pot fi:
a) lipsa de control a sfmcterelor;
b) spasmele vezicale;
c) poluarea apei;
d) alimentele alterate.
55. Aspectul ca zeama de orez" a scaunului diareic, se poate intalni in:
a) gastrita cronic;
b) intoxicaii;
c) ulcerul gastro-intestinal;
d) apendicit acut.
56. Scaunul in constipaie poate lua aspectul:
a) unor bile dure de mrimea mslinelor;
b) unor bile conglomerate;
c) de zeam de pepene.
57. Pentru ca un pacient cu constipaie s aib un tranzit intestinal in limite fiziologice,
asistenta medical intervine:
a) determinand pacientul s efectueze exerciii fizice cu regularitate;
b) administrand laxative, la indicaia medicului;
c) efectuand la nevoie o clism evacuatoare simpl.
58. Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a) hemoptizie i hematemeza;
b) hematemeza i melen;
c) hematurie i melen.
59. Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b) constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c) eliminarea frecvent a gazelor intestinale.
60. Culoarea scaunului in caz de melen este:
a) rou deschis;
b) negru ca pcura;
c) maron-verzui.
61. Prima menstruaie se numete:
a) menarh;
b) amenoree;
c) oligomenoree.
62. Meninerea independenei micrii corpului i a bunei posturi este determinat de
integritatea:
a) aparatului locomotor;
b) sistemului nervos;
c) aparatului vestibular.
63. Tonusul muscular i micrile fine sunt reglate de ctre:
a) sistemul nervos;
b) aparatul vestibular;
c) aparatul cardiovascular;
d) aparatul digestiv.
64. Printre factorii sociologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a se mica i a avea o
bun postur, se afl i:
a) varsta i dezvoltarea;
b) rolurile sociale;
c) organizarea social.
65. In ortostatism, braele vor fi:
a) sprijinite;
b) pe lang corp;
c) in balans continuu.
66. Care din urmtoarele micri sunt de flexie, extensie:
a) micri de apropiere sau indeprtate a dou segmente apropiate;
b) micri de indeprtare fa de axul median al corpului;
c) micri de apropiere fa de axul median al corpului.
67. Micarea realizat in jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplaseaz, se
numete:
a) micare de pronaie;
b) micare de rotaie;
c) micare de supinaie;
d) micare de circumducie.
68. Pentru meninerea independenei micrii, interveniile asistentei medicale pot fi:
a) stabilirea impreun cu pacientul a nevoii de exerciii fizice;
b) invarea pacientului s foloseasc tehnici de destindere, de relaxare;
c) schimbarea poziiei pacientului la fiecare 3 ore.
69. Anchiloza este tradus prin:
a) diminuarea sau imposibilitatea micrii unei articulaii;
b) ulceraie a pielii;
c) scderea forei musculare.
70. Atrofia muscular este:
a) mrirea de volum a unui muchi;
b) scderea forei musculare;
c) diminuarea volumului unui muchi, a contractibilitii sale.
71. Ticurile sunt:
a) vorbire precipitat;
b) micri convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, a unui bra;
c) contracii involuntare a mai multor muchi.
72. Pentru pacientul cu micri necoordonate, cu boal Parkinson, deficitul senzorial este
surs de dificultate:
a) de ordin fizic;
b) de ordin psihologic;
c) de ordin sociologic.
73. Prin akinezie se inelege:
a) mers propulsiv;
b) fa rigid;
c) lips sau diminuare a micrilor normale;
d) tulburri de coordonare.
111. Factorii biologici care influeneaz nevoia de a menine tegumentele curate sunt:
a) emoiile i educaia;
b) alimentaia;
c) temperatura corpului.
112. Ca manifestare de independen, pielea va fi:
a) curat, neted, catifelat;
b) uor deshidratat;
c) cu prurit;
d) elastic, pigmentat normal.
113. Pot fi manifestri de independen i urmtoarele:
a) pierderea imaginii de sine;
b) deprinderile igienice satisfcute;
c) culoarea galben a dinilor.
114. Care din urmtoarele enunuri pot fi considerate probleme de dependen in satisfacerea
nevoii:
a) lezarea fizic;
b) carenele de igien;
c) alterarea tegumentelor i fanerelor;
d) lipsa de cunoatere.
115. Lipsa de curenie determin o serie de neplceri nu numai individului dar i celor din
jurul su. Care sunt acestea:
a) sentiment de respingere;
b) halena fetid;
c) comunicare ineficace la nivel afectiv i intelectual;
d) dezinteres pentru modul cum arat.
116. Intre interveniile asistentei medicale privind pacientul cu carene igienice se gsesc i
urmtoarele:
a) efectueaz toaleta cavitii bucale la pacienii comatoi;
b) alege msuri pentru prevenirea infeciilor nasocomiale;
c) ajut pacientul s-i efectueze toaleta zilnic;
d) efectueaz toaleta pe regiuni, la nevoie.
117. Murdria acumulat la nivelul pielii produce:
a) cruste ce pot degenera in ulceraii;
b) hematoame;
c) hipotrofie muscular;
d) anchiloze.
118. Ulceraiile pielii se caracterizeaz prin:
a) acnee i prurit;
b) pierdere de substan rezultand dintr-un proces patologic ce acioneaz asupra pielii;
c) dilatarea unor vene superficiale.
119. Surse de dificultate de ordin psihologic care influeneaz satisfacerea nevoii sunt:
a) exerciiile fizice;
b) curentul i organizarea social;
c) emoiile i educaia.
120. Factorii care influeneaz satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt:
a) factorii biologici;
b) factorii psihologici;
c) factorii sociologici;
d) numai a i b.
CAPITOLUL II
Procesul de ngrijire.
1. Prima coal de nursing din lume a fost infiinat de:
a) Virginia Henderson;
b) Florence Nightingale;
c) Abraham Maslow.
2. Funciile asistentei medicale sunt de natur:
a) dependent;
b) independent;
c) interdependent;
d) toate trei.
3. Prin funcia dependent inseamn c asistenta medical:
a) nu poate interveni decat cu consimmantul pacientului;
b) indeplinete numai sarcinile care-i revin prin lege;
c) indeplinete sarcini delegate de ctre medic.
4. Viziunea holist a ingrijirii presupune:
a) ingrijire centrat pe persoan;
b) ingrijire acordat in echip;
c) ingrijire de calitate pentru toi pacienii.
5. Definiia sntii dup OMS:
a) o stare de echilibru intern i extern;
b) lipsa bolii;
c) o stare de bine complet din punct de vedere fizic, psihic i social.
6. Manifestarea de dependen reprezint:
a) o cauza de boala;
b) o lips de cunoatere;
c) un semn sau simptom.
7. Sursa de dificultate este definit ca:
a) orice obstacol care impiedic satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale;
b) un dezechilibru ce const in diferena dintre semnele obiective i cele subiective;
c) o stare de dependen potenial.
8. Problema de sntate se refer la:
a) cauza bolii;
b) condiia de apariie a simptomului;
c) dependena persoanei.
9. Procesul de nursing cuprinde urmtoarele etape:
a) culegerea datelor, analiza i interpretarea datelor, planificarea ingrijirilor, implementarea
ingrijirilor, evaluarea rezultatelor;
b) analiza datelor, interpretarea datelor, proiectarea interveniilor, verificarea interveniilor,
comunicarea rezultatelor;
c) aprecierea strii pacientului, programarea aciunilor, implementarea, evaluarea,
comunicarea rezultatelor.
10. Procesul de nursing este:
a) o intervenie delegat a asistentei medicale;
b) un demers tiinific pentru supravegherea bolnavului;
c) o metod organizat i sistematic ce permite acordarea de ingrijiri individualizate.
22. Nursa decide c nevoia prioritar a ingrijirii unui pacient este nutriia. La care din etapele
procesului de nursing se refer decizia?
a) culegerea de date;
b) diagnosticul de nursing;
c) planificarea;
d) interveniile.
23. Atingerea mainii pacientului in timpul comunicrii reprezint:
a) un gest necugetat;
b) o tehnic de comunicare terapeutic;
c) o excepie pentru examenul fizic;
d) o implicaie sexual.
24. Numerotai ordinea efecturii urmtoarelor aciuni care corespund etapelor procesului de
nursing:
a) analiza i interpretarea datelor;
b) examenul fizic al pielii;
c) meninerea cureniei i stimularea circulaiei;
d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului;
e) monitorizarea semnelor vitale.
25. Alegei un singur cuvant care nu aparine grupului in fiecare din cele trei grupe:
Emoional: Comportamental: Fizic:
- anxietate; - neglijare; - eliminare;
- bucurie; - igien deficitar; - exces;
- iritabilitate; - dragoste; - somn;
- securitate; - acceptare; - exerciii;
- tristee. - indeplinire. - nutriie.
26. In cadrul activitii de ingrijire asistenta trebuie s evite discuiile cu voce tare, trantirea
uilor i zgomotul produs de cderea unor obiecte pe pardoseal, pentru c:
a) zgomotul poate deveni surs de dificultate in satisfacerea nevoilor fundamentale;
b) zgomotul contravine regulilor sanitare;
c) zgomotul duce la pierderea treptat a auzului.
27. Pe o coloan a planului de ingrijire sunt notate problemele pacientului i pe alta
interveniile de nursing; asociai fiecare problem cu intervenia care ar putea ajuta cel mai
bine la satisfacerea nevoilor pacientului.
a) imposibilitatea de a mica membrul 1. exerciii de micare,
superior i inferior stang (AVC); plimbri in aer liber;
b) inflamarea cavitii bucale i a 2. schimbarea poziiilor
gingiilor dup chimioterapie; pacientului de mai
multe ori pe zi;
c) insomnie; 3. hrnirea pacientului
cu alimente semilichide,neiritabile;
d) cateter urinar (sond a demeure) in 4. splarea perineului
perioada postoperatorie. de mai multe ori pe zi.
28 Obiectivele de ingrijire pot fi formulate pe:
a) termen scurt;
b) termen mediu;
c) termen lung.
CAPITOLUL III
Metode de prevenire a infeciei.
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian in
organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului in organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului in organism.
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen
a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul inconjurtor.
3. Un obiect este steril dac:
a) este lipsit de germenii cei mai patogeni;
b) a fost bine splat;
c) nu exist microorganisme pe suprafaa sau profunzimea lui.
4. Sterilizarea la pupinel se realizeaz la urmtorii parametrii:
a) 120 C - 60 min.;
b) 180 C - 60 min.;
c) 240 C - 60 min.
5. Sterilizarea eficient a materialelor din polietilen se realizeaz:
a) prin fierbere;
b) cu ajutorul razelor Gama;
c) prin flambare.
6. Cand sterilizarea se face la autoclav, la o presiune de 2 atm. Se obine o temperatur de:
a) 190 C;
b) 180 C;
c) 133 C.
7 Spatula lingual se sterilizeaz prin:
a) fierbere;
b) autoclavare;
c) tergere cu soluie de formol.
8. O casolet plin cu material moale este adus de la staia de sterilizare si conine comprese
umede. Aceste materiale vor fi considerate:
a) nesterile;
b) sterile;
c) se pot utiliza numai in plgile cu secreii.
9. Instrumentele chirurgicale cu ti ascuit, vor avea o perioad mai lung de utilizare in
condiii optime dac:
a) se sterilizeaz la cldur uscat;
b) se sterilizeaz prin fierbere;
c) se sterilizeaz la autoclav.
10. Un instrument sterilizat este contaminat dac:
a) este prins cu pensa de servit;
b) este prins cu mnui sterile;
c) este lsat neacoperit o perioad mai lung de timp.
CAPITOLUL IV
Nutriie i dietetic.
1. Proteinele au rol:
a) in meninerea echilibrului acido-bazic al sangelui;
b) in imunitatea organismului;
c) structural.
2. Necesarul proteic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
3. Principalul rol al lipidelor este:
a) furnizarea de energie;
b) structural;
c) ambele variante sunt false.
4. Necesarul lipidic la aduli este de:
a) 1,5 g/kg corp/zi;
b) 1 g/kg corp/zi;
c) 2-3,5 g/kg corp/zi.
5. Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentat de:
a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
6. Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.
7. Fibrele alimentare au rol:
a) de reinere a unor substane toxice ce se elimin cu bolul fecal;
b) de stimulare a tranzitului intestinal;
c) de a reine apa.
8. Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
9. Prin transpiraie in condiii normale de temperatur exterioar (20C) i efort fizic moderat,
un adult pierde zilnic:
a) 200- 300 ml;
b) 300- 600 ml;
c) 1000-1500 ml.
10. Prin ,,perspiratio insensibile", in condiii normale de temperatur exterioar (20 C) i
efort fizic moderat, un adult pierde zilnic:
a) 200- 300 ml;
b) 300- 600 ml;
c) 1000-1500 ml.
11. Prin urin in condiii normale de temperatur exterioar (20 C) i efort fizic moderat, un
adult pierde zilnic:
a) 200- 300 ml;
b) 300- 600 ml;
c) 1000-1500 ml.
CAPITOLUL V
Administrarea medicamentelor.
1 O soluie hiperton se administreaz pe cale:
a) intramuscular, subcutanat;
b) intravenoas, intraarterial;
c) subcutanat, intradermic.
2. Soluiile sterile preparate in farmacia spitalului se depoziteaz in:
a) frigiderul seciei destinat acestora;
b) frigiderul din salon;
c) dulapul cu medicamente;
d) noptiera bolnavului.
3. Efectul medicamentelor administrate pe cale oral poate fi:
a) local;
b) general;
c) numai local.
4. Medicamentele solide se pot administra, dup caz, cu:
a) ceai, ap;
b) lapte;
c) limonada.
5. Pentru obinerea efectului aplicrii substanelor medicamentoase pe cale percutant, se
utilizeaz:
a) inoforeza;
b) fricionarea;
c) ambele metode.
6. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conin:
a) substana activ incorporat in vaselin, grsimi animale sau vegetale;
b) grsimi i pudre;
c) spunuri medicinale.
7.Bile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor, se pot efectua:
a) parial;
b) complet;
c) cu temperatura apei apropiat de cea a corpului.
8.Injeciile de orice tip se efectueaz doar dac:
a) se asigur asepsia mainilor;
b) se asigur asepsia materialelor;
c) se asigur timpii de efectuare corect.
9.Dac fiola al crui coninut trebuie administrat, prezint un inscris neclar sau dup
deschidere cioburi in interior, cum procedm:
a) administrm coninutul fr reinere;
b) filtrm coninutul inainte de administrare;
c) nu administrm coninutul.
10. Pe cale subcutanat se pot administra soluii uleioase ?
a) da, orice soluie uleioas;
b) da, in cazuri speciale;
c) nu.
11. Putem administra pe cale respiratorie, medicamentele sub form:
a) de gaze sau substane gazeificate;
b) de lichide fin pulverizate sau vapori;
c) amandou enunurile sunt corecte.
12. Exist riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medical care efectueaz
administrarea acestora. Ce se folosete pentru prevenire:
a) manui;
b) masc;
c) este suficient splarea pe maini dup efectuarea administrrii.
13. Calea natural, comod i foarte acceptat de bolnav (calea oral-bucal) prezint i unele
dezavantaje, enumerate mai jos:
a) nu are aciune imediat;
b) se poate folosi cand bolnavul vars;
c) nu se folosete la bolnavii ce prezint intoleran digestiv sau trismus.
14. Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub form de supozitoare sau clisme
i este folosit:
a) dup efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cand se urmrete o aciune local, in special;
c) cand bolnavul nu prezint vrsturi i greuri.
15. Calea parenteral ofer o serie de avantaje, dar i un mare dezavantaj, care este acesta:
a) absorbie rapid, total;
b) dozare precis;
c) necesit instrumentar i soluii injectabile sterile.
16. Pe cale respiratorie se administreaz:
a) anestezicele volatile;
b) aerosolii;
c) O2.
17 Pe calea suprafeelor mucoaselor i conjunctivelor se pot administra medicamente ce au
aciune:
a) antiseptic;
b) antiinflamatoare;
c) epitelizant;
d) antialgic.
18. Dup administrarea medicamentelor, asistenta medical va urmri efectele acestora; la
supravegherea bolnavului va ine seama de:
a) modificarea comportamentului, a strii psihice i constipaiei;
b) erupii cutanate, edeme palpebrale;
c) greuri, frisoane, transpiraii;
d) modificri ale valorilor P, TA.
19. Nu pot fi considerate accidente ale injeciei intramusculare:
a) flebalgia;
b) paralizia prin lezarea nervului sciatic;
c) embolia gazoas.
20. Injecia intravenoas se poate face:
a) numai in venele epicraniene;
b) pstrand cea mai bun ven pentru urgen;
c) in venele de la plic cotului.
21. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
22. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai
puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.
23. Administrarea parenteral a medicamentelor se face:
a) per os;
b) sublingual;
c) intramuscular.
24. Administrarea soluiilor injectabile uleioase se face:
a) intramuscular;
b) intravenos;
c) pe orice cale.
25. Se administreaz prin inhalare:
a) medicamente sub orice form;
b) lichide volatile sau gaze;
c) aerosoli.
26. Medicamentele pot fi introduse direct in sange prin:
a) administrare intravenoas;
b) administrare intraarterial;
c) administrare subcutanat.
27. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical
trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de
importan;
b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era
modificat;
c) numai farmacistul rspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medic. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor
calitativ.
28. In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R. (excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii alergice.
29. In cazul I.D.R. dezinfecia local se face cu:
a) alcool 70;
b) tinctur de iod;
c) nu se face dezinfecie.
30. Injecia subcutanat se efectueaz:
a) zilnic in acelai loc;
b) alternand locurile de elecie;
c) nu exist indicaii speciale.
31. Locul de elecie pentru injecia intramuscular la copiii mici este:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
42. Avand in vedere efectele secundare ale hipotensoarelor, asistenta medical va sftui in
primul rand bolnavul:
a) s evite schimbrile brute de poziie, ortostatismul prelungit, ingestia de alcool,
fumatul, cafeaua;
b) s continue administrarea medicaiei in aceiai doz pan la scderea tensiunii arteriale
la 130/70 mmHg.;
c) s-i controleze repetat tensiunea arterial i pulsul;
d) s ia medicamentele inainte de mese.
43. Care din urmtoarele medicamente nu se administreaz unui bolnav astmatic care sufer
de H.T.A. complicat cu E.P.A.:
a) Miofilin;
b) Diuretic;
c) Morfin.
44. Corticoizii au toate aciunile de mai jos cu excepia uneia:
a) antiinflamatorie cu scderea edemului mucoasei bronice;
b) cresc vascozitatea sputei;
c) inhib secreia mucoasei bronice;
d) cresc numrul de receptori beta-adrenergici.
CAPITOLUL VI
Modificri hidroelectrolitice.
1 Care este ingestia i excreia normal in 24 h a unei persoane fr probleme renale?
a) nu mai mult de 50 ml diferena intre ingest i excret;
b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decat excreta;
c) aproximativ 150 ml mai mic ingesta decat excreta.
2. Sindromul de deshidratare acut este:
a) o pierdere de lichide in cantiti mici;
b) o pierdere de lichide in cantitate mare i in timp scurt;
c) o perturbare a compoziiei hidroelectrolitice a organismului intr-un timp relativ scurt.
3. Incercuii electrolitul care controleaz distribuia apei in organism:
a) Na+;
b) K+;
c) Ca++;
d) Mg++.
4. Acumularea de lichid seros in esuturi se manifest prin.
a) edem;
b) scderea sodiului seric;
c) deshidratare.
5. Care din urmtorii pacieni prezint un risc mare de deshidratare:
a) pacientul cu arsur extins, peste 60% din suprafaa corpului;
b) pacienta in varst de 80 de ani cu insuficien cardiac;
c) pacientul in varst de 76 ani cu fractur de femur.
6. Cand se administreaz pe cale intravenoas soluie de clorur de Potasiu unui pacient, la ce
trebuie s fie atent asistenta medical:
a) s amestece soluia cu o soluie ce conine calciu;
b) s previn extravazarea soluiei ce se administreaz;
c) s administreze soluia repede.
7. O cauz frecvent a producerii alcalozei metabolice este:
a) diareea;
b) diabetul;
c) vrsturile.
8.Care este semnul cel mai fidel in hipovolemia acut.
a) H.T.A.;
b) tahicardia;
c) h.T.A.;
d) dispneea.
9.Semnele deshidratrii sunt:
a) sete marcat, oligurie, halucinaii;
b) confuzie, scdere ponderal, ipt, violen;
c) crize convulsive, edeme, vrsturi;
d) uscciunea gurii, febr, piele uscat.
10. Homeostazia este:
a) un echilibru hemodinamic;
b) valoarea normal a funciilor vitale;
c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului, in scop adaptativ.
CAPITOLUL VII
ngrijiri ale pacienilor cu diferite afeciuni.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator la nivelul:
a) bronhiilor segmentare;
b) la nivelul membranei alveolo-capilare;
c) la nivelul canalelor aeriene.
2. Care din condiiile de mai jos duc la apariia dispneei acute:
a) scderea coninutului de O2;
b) creterea consumului de O2 in efort;
c) scderea coninutului de CO2 in sange;
d) ingroarea membranei alveolo-capilare.
3. In care din urmtoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a) edem pulmonar acut;
b) pleurezie;
c) pneumotorax;
d) nevroz.
4. Tusea umed este caracteristic in urmtoarele afeciuni:
a) pleurite;
b) broniectazie;
c) laringite.
5. Sputa din astmul bronic prezint urmtoarele elemente patognomonice este:
a) vascoas, perlat;
b) aerat, rozacee;
c) striat, numular.
6. Sangele provenit din arboarele bronic se definete ca:
a) hematemez;
b) melen;
c) hemoptizie.
7. Care poate fi cauza unei respiraii paradoxale in prezena unui traumatism thoracic:
a) suferina centrilor respiratori;
b) paralizia muchilor respiratori;
c) voletul costal.
8. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare.
9 Care este manevra corect a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:
a) se introduce sonda prin cavitate bucal, se rotete la 180 in timp
ce se avanseaz;
b) se alege o sond potrivit i se msoar lungimea sondei pe obraz de la narin la tragus;
c) se poziioneaz pacientul ezand cand se introduce sonda.
10. Poziia bolnavului pentru tracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se
practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
11. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale:
a) tromboflebit profund a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) criz de astm bronic;
d) anurie.
12. Inhalaia inseamn:
a) starea de dispersie foarte fin a unei substane lichide sau solide intr-un mediu gazos;
b) modalitatea prin care se inspir in scop terapeutic diferite gaze, lichide sau substane
medicamentoase fin pulverizate;
c) metoda prin care se folosete aerul comprimat sau rarefiat in scop terapeutic.
13. Aerosolii pot fi definii ca:
a) o stare de dispersie foarte fin a unei substane lichide sau solide intr-un mediu gazos;
b) o modalitate terapeutic ce folosete aerul rarefiat;
c) metoda terapeutic care folosete gaze, lichide sau substane medicamentoase fin
pulverizate prin actul respiraiei.
14. IDR la tuberculin pozitiv, semnific pentru o persoan c:
a) poate s fie sau nu un caz de TBC, necesitand teste de investigai suplimentare;
b) necesit un tratament imediat fiind expus bolii;
c) este o tuberculoz activ, fr alte semne in acest moment;
d) trebuie izolat imediat, la pat, sub terapia indicat de medic.
15. Un pacient cu TBC diagnosticat, este:
a) izolat strict pan ce examenul pulmonar arat localizarea leziuniib)
izolat pan cand biopsia nu mai relev prezena BK in fragmentele prelevate;
c) trimis la domiciliu cu medicaia respectiv;
d) izolat pan cand are 3 culturi negative din sput.
16. In cazul depistrii unui caz de TBC se indic tratament preventiv la persoanele cu risc
major. Care din urmtoarele categorii nu vor fi tratai preventiv:
a) membrii familiei, in special copii;
b) nou-nscuii contaci cu bolnavii;
c) cei cu reacie pozitiv 3a IDR (la tuberculin) i se afl sub corticoterapie;
d) persoane aflate in tratament pentru tuberculoz cu alt localizare.
17. Un tanr, dup un efort fizic, prezint brusc o durere toracic violent, dispnee,
diminuarea sau abolirea murmurului vezicular, hipersonoritatea la percuie. Diagnosticul de
probabilitate este:
a) hemotorax;
b) pneumotorax;
c) pleurezie;
d) atelectazie pulmonar.
18. Apariia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei, tahicardiei,
febrei, junghiului toracic, sugereaz asistentei medicale:
a) o embolie pulmonar;
b) o atelectazie pulmonar;
c) un abces subfrenic;
d) un pneumotorax.
36. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie;
d) laringoscopie.
37. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie.
38. Ce va trebui s raporteze, prompt, asistenta medical c a observat la pacientul ce a
efectuat bronhoscopia:
a) o inflamare, striaii sanghinolente a orofaringelui;
b) edemul feei i gatului;
c) disfonie;
d) uor disconfort la inghiit.
39. Insuficiena respiratorie a d-lui V. poate fi redus. Prin care din urmtoarele msuri de
nursing: A - poziionarea bolnavului astfel incat plmanii s nu fie comprimai de alte organe
interne; B - mese dese in cantiti mici; C - prevenirea constipaiei; D - restricii de lichide.
a) toate cu excepia lui D;
b) A i C;
c) A i D;
d) toate in afar de D.
40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este:
a) s explice pacientului de ce este necesar;
b) s previn formarea dependenei fa de O2;
c) administrarea O2 ca i a restului medicaiei;
d) s observe atent reaciile pacientului de O2 i s adapteze debitul in funcie de colorarea
cianotic a acestuia.
41. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator.
42. Pacientul este instruit s respire adanc i s tueasc eficace. Care din urmtoarele nu vor
fi incluse in instruciuni:
a) s inspire adanc i s expire sufland printre buzele intredeschise;
b) poziia ezand, aplecat uor inainte;
c) s incerce s elimine secreiile printr-o tuse puternic i exploziv;
d) s-i apese pieptul i musculatura abdominal cu o pern sau ptur pliat.
43. Dl. V. refuz mancarea dup exerciiile de respiraie. Asistenta poate elimina anorexia
dandu-i:
a) o doz dubl de vitamine in fiecare zi;
b) alimente preferate;
c) lichide in cantitate mai mare;
d) perfuzii cu soluii minerale i vitamine.
44. Inainte de examinare pacientului i se fac urmtoarele recomandri cu excepia: A suprimarea fumatului i a imbolnvirii cu ali iritani; B - evitarea extremelor de temperatur
i a excesului de activitate fizic; C- utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-i reduce
anxietatea;D - evitarea contactului cu persoanele care au infecii respiratorii; E - s ia
antiinflamatoare numai cand respiraia devine dificil.
a) A, B, C; D
b) B, D;
c) toate fr E;
d) toate fr C.
45. Dl. B, cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie; se plange de greutate in
respiraie, insomnie, anxietate i epuizare fizic. Care este nevoia fundamental urmrit
prioritar:
a) a respira; c) a comunica;
b) a evita pericolele; d) a dormi, a se odihni.
46. Care din urmtoarele afirmaii exprim cel mai bine problema de ingrijire a pacientului:
a) stare nutriional precar, datorat deficienelor de a inghii;
b) comportament potenial destructiv, secundar depresiei;
c) respiraie deficitar secundar bolii pulmonare cronice;
d) administrarea de O2 in funcie de necesitii.
47. Soia pacientului afirm faptul c soul ei doarme pe dou perne. Care este prioritatea in
planul de ingrijiri pentru bolnav:
a) poziionarea semiezand, sprijinit in pat;
b) se va aeza bolnavul pe un scaun;
c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciii de respiraie;
d) administrarea de O2 la cerere.
48. Din cauza oxigenrii deficitare la pacient apare urmtoarea problem:
a) pierderea contientei;
b) deshidratarea;
c) oboseala;
d) delirul.
49. Dl. S.R., de 64 ani, este fumtor de la varsta de 11 ani. Pe fondul emfizemului pulmonar
face o infecie respiratorie i se interneaz. Nu necesit terapie medicamentoas. Ce va atepta
asistenta s gseasc in timpul evalurii ingrijirii pacientului:
a) variaii ale EKG;
b) creterea diametrului antero-posterior al toracelui;
c) respiraie dureroas, sacadat;
d) greutatea i inlimea corporal care nu indic obezitate.
50. In cadrul planului de ingrijire asistenta il va inva pe pacient s aleag in primul rand:
a) evitarea micrii;
b) fortificarea;
c) conservarea energiei;
d) testul limitelor toleranei.
51. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. Care este cea mai bun msur de care asistenta
va ine seama:
a) s anticipeze nevoia pentru umidificare;
b) s aeze bolnavul in poziie Trendelenburg;
c) planul de ingrijire s-i permit observarea frecvent a pacientului.
52. I.L. de 18 ani, vzut de medicul de circ, prezint febr mare i tuse persistent. in urm
cu o sptman, a fost reinut de la coal pentru diagnosticul I.A.C.R.S. Prinii s-au gandit
c fiica lor are ceva mai mult decat un simplu guturai banal. Simptomele precoce ale
I.A.C.R.S. include:
a) febr mare i tegumente eritematoase;
b) strnut, congestie nazal, durere moderat in gat;
c) febr i dureri articulare;
d) dureri articulare, cefalee, tulburri de vedere.
53. Tanra fiind bolnav, cel mai bine este:
a) s i se reduc cantitatea de lichide in 24 h;
b) s i se administreze antibiotice;
c) s se odihneasc cat mai mult i s bea lichide;
d) s ias la aer curat, s bea lichide mai puine i s fac gimnastic.
54. Bolnava se plange c are nasul infundat, mucoasa nazal congestionat i este roie in gat.
Aceast zon inflamat este:
a) sinusul;
b) orofaringele;
c) teritoriu bronic;
d) teritoriu broniolitic.
55. Gargara ajut la ameliorarea simtomatologiei prin:
a) distrugerea bacteriilor in tractul respirator;
b) inlturarea secreiilor nazale i a mucusului din bronhii;
c) scderea temperaturii;
d) reducerea inflamaiei mucoasei gatului prin indeprtarea mucusului.
56. Medicul decide internarea unei bolnave in spital pentru tratament, punand diagnosticul de
bronit acut. Cere instalarea unui vaporizator in salon pentru:
a) administrarea de O2;
b) fluidificarea secreiilor bronice;
c) furnizarea de aer cald i umed;
d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator.
57. Tusea la inceput este uscat i seac. Este denumit:
a) iritativ;
b) productiv;
c) persistent;
d) benefic.
58. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtur pentru sedarea tusei. Aceast
medicaie:
a) produce o cantitate mare de sput;
b) este iritant, pentru mucoasa bronic;
c) reduce reflexul de tuse i micoreaz nevoia de a tui;
d) permite bolnavului somnul, fiind un depresiv al s.n.c.
59. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de sear:
a) o butur dulce;
b) cacao cu lapte i miere;
c) ceai cu paine prjit;
d) cafea.
60. Cand este ingrijit un bolnav cu traheostomie recent, asistenta medical trebuie s fie
permanent atent la:
a) apariia hemoptiziei;
b) pierderea contientei datorit lipsei de oxigen;
c) dificultile respiratorii datorit obstruciei tubului;
d) scderea tensiunii arteriale prin oc.
61. Cand se aspir tubul de traheostomie este important s se:
a) previn contaminarea plgii cu germenii patogeni;
b) utilizeze o sond foarte fin;
c) clteasc frecvent cateterul pentru indeprtarea mucusului;
d) clteasc cateterul cu ser fiziologic.
62. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este
important s se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic;
d) utilizeze o mic cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni cardio-vasculare.
1 Care centru, din esutul de conducere al inimii, deine comanda emiterii impulsurilor in ritm
de 60-80/min:
a) nodului atrio-ventricular;
b) fasciculul lui Hiss;
c) nodului sino-atrial;
d) reeaua lui Parkinje.
2. Crei tulburri de ritm cardiac ii aparin contraciile cardiace premature i ectopice:
a) fibrilaie atrial;
b) aritmie extrasistolic;
c) flutter atrial.
3. Presiunea arterial se modific in funcie de:
a) debitul cardiac;
b) glicemie;
c) diurez.
4. Durerea toracic aprut in urma unui efort este caracteristic pentru:
a) infarctul miocardic;
b) pericardit;
c) angin pectoral.
5. Iradierea durerii toracice in braul stang este caracteristic pentru:
a) o afeciune coronarian;
b) o spondilartroz;
c) un pneumotorax;
d) o radiculit;
e) o pancreatit acut.
6. Durerea din angina pectoral este cel mai frecvent declanat de:
a) pauz alimentar;
b) efortul fizic;
c) lipsa aportului vitaminei C.
38. In care din urmtoarele afeciuni, asistenta inva pacientul s-i spele cu atenie
picioarele, s schimbe zilnic ciorapii, s poarte pantofi confortabili, s-i taie cu atenie
unghiile fr a se rni, s nu fac baie cu ap fierbinte sau prea rece:
a) maladia Raynoud;
b) trombangeita obliterant Burger;
c) varicele hidrostatice cu tulburri trofice;
d) arterita localizat la membrele inferioare.
39.D-na N., imobilizat la pat de cateva sptmani, refuz s-i schimbe poziia sau s
efectueze exerciiile recomandate pentru meninerea unei circulaii adecvate a membrelor
inferioare, lntr-o zi acuz dureri la nivelul gambei stangi i i se pune diagnosticul medical tromboflebit. Aceasta este:
a) o inflamaie a venei pe fondul unei tromboze venoase;
b) o inflamaie venoas posttraumatic;
c) o dilatare a peretelui unei artere;
d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare.
40.Dl. Z, internat pentru o afeciune cardiac, este foarte ingrijorat, ii este team de moarte.
Atitudinea o nelinitete pe soia sa, care o intreab pe asistent, de ce soul ei are acest
sentiment. Asistenta va da cel mai bun rspuns:
a) pacientul realizeaz c a avut un atac de cord i c este foarte bolnav;
b) multe alte persoane au presimirea apropierii morii;
c) senzaia de moarte iminent o au aceti bolnavi cu atac cardiac; bolnavul trebuie incurajat
pentru a reui s depeasc momentul;
d) atacul de cord a afectat raionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.n.c.
41.Dl. G.P. este adus la camera de gard pentru durere acut de piept cu iradiere in braul
stang; in timp ce asistenta pregtete pacientul pentru examinare, determinarea valorii
pulsului la carotid nu se poate face. Este in colaps cu midriaz i apnee. Care din urmtoarele
constituie prioritate pentru asistent:
a) las pacientul cu familia i merge dup medicul de gard;
b) obine obscuritate in camer trgand perdelele la geamuri;
c) incepe resuscitarea cardio-respiratorie i strig dup ajutor.
42.Fiind necesar o defibrilare, inainte de aplicarea unei manevre, ne asigurm c:
a) pacientul nu poart obiecte metalice;
b) nu exist in apropierea sa nimic metalic;
c) in apropiere nu se afl nici o persoan strin;
d) nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul in timpul execuiei manevrei.
43. D-na M.G., 64 ani, este adus in secia medical, palid, cu sclere uor glbui, nu are
respiraie, este letargic i cu edeme ale gleznelor; are fii, = 5,4 g%. Care din urmtoarele
afirmaii este corect privind probabilitatea ca pacienta s fac escare de decubit:
a) riscul este uor, deoarece este fr respiraie, dar nu paralizat sau cu incontinen;
b) ea nu va fi total imobilizat la pat, deci riscul este redus;
c) anoxia generalizat a esuturilor i starea letargic constituie un risc crescut;
d) varsta sa i dezorientarea probabil cu internarea sunt relative, riscul fiind aproximativ.
44. Care din urmtoarele grupuri de observaie nursing, este cel mai posibil s ajute medicul
in stabilirea diagnosticului:
a) valoarea temperaturii corporale, analiza urinii i valoarea ritmului respirator;
b) culoarea scaunului, valoarea pulsului, starea limbii, valoarea TA;
c) gradul de paloare, valoarea TA i a greutii corpului;
d) cantitatea de urin eliminat, micarea membrelor, obiceiurile alimentare.
45. Planul de ingrijire pentru pacient prevede ca asistenta s o ajute in toate activitile
zilnice. Motivul pentru aceasta este:
a) s previn complicaiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic;
b) s urmreasc i s stabileasc tolerana la micare;
c) s previn tulburrile psihologice i depresive;
d) s restabileasc un mod normal de autoingrijire.
46. D-na J.D., este internat la serviciul de T.I. i declar asistentei convingerea c durerea pe
care o simte in piept este de angin pectoral. Nu tie ins care este diferena dintre aceasta i
cea din infarctul de miocard. Asistenta rspunde, demonstrand pacientei caracterele de angin
astfel:
a) durerea dureaz de obicei 3-5 minute;
b) durerea cedeaz la repaus i la nitroglicerin;
c) durerea solicit administrarea de morfin pentru reducere;
d) durerea radiaz in braul stang, in infarctul de miocard nu radiaz deloc.
47. A doua zi dup internare soul d-nei J., cere externarea acesteia, deoarece in cursul
urmtoarei seri este de serviciu i nu are cu cine lsa copiii. Care este obiectivul asistentei
propus in planul de ingrijire, pentru a rezolva favorabil problema ivit:
a) rezolvarea anxietii asociat cu epuizarea fizic;
b) reducerea valorilor ritmului cardiac;
c) oferirea de informaii corecte, exacte soului pacientei pentru a inelege situaia real
a soiei sale;
d) crearea mediului de siguran, atat de necesar pacientei in acest moment.
48 Interveniile iniiale in criza de angin pectoral stabil sunt urmtoarele:
a) repaus la pat obligatoriu;
b) dac nu se remite simptomatologia dup 2 pufuri de nitroglicerin spray, se repet dup 5
minute administrarea;
c) dac nu se obine o ameliorare se practic un abord intravenos cu nitroglicerin in perfuzie;
d) administrarea de antiaritmice.
49. Dac nu apare ameliorarea ateptat se administreaz:
a) heparin 1 flacon intravenos - bolus;
b) oxigen pe sond nazal;
c) medicamente sedative;
d) medicamente hipotensoare.
50. Dup reducerea cu succes a crizei se continu activitatea cu:
a) controlul pulsului i TA, la 30 min. interval;
b) monitorizarea ischemiei pe EKG;
c) recoltarea de sange pentru determinarea enzimelor cardiace;
d) antibioterapie.
51. Fetia J.F., la 5 ani implinii in urm cu 2 luni, este internat in vederea unei intervenii
chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular, inaintea interveniei, fetiei trebuie s i
se efectueze un cateterism cardiac. Ce va include asistenta pentru explicarea interveniei:
a) o plane demonstrativ a sistemului circulator;
b) prezena obligatorie a prinilor;
c) artarea cateterului ce va fi introdus in vasul sangvin;
d) prezentarea unei radiografii efectuate in timpul interveniei.
52. In urmtoarele ore dup efectuarea cateterismului cardiac, care din masurile de nursing de
mai jos este esenial:
a) meninerea ingestiei adecvate de lichide;
b) schimbarea frecvent a poziiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase;
c) meninerea pacientului in clinostatism;
d) controlul permanent al pulsului la braul cateterizat.
53. Anterior interveniei, mama fetiei i-a exprimat teama rmanerii copilului handicapat din
cauza afeciunii. Pentru indeprtarea strii de anxietate a mamei, rspunsul corect al asistentei
a fost:
a) dup vindecarea complet, in general nu vor fi limitate activitile fetiei;
b) copilul va trebui s evite activitile care cresc mult frecvena cardiac;
c) copiii cu defecte cardiace sunt considerai intotdeauna handicapai;
d) chiar dac vindecarea nu va fi total, fetia nu va fi considerat o handicapat.
54. In perioada postoperatorie, care din urmtoarele activiti vor fi recomandabile pentru
feti, pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experiena trit:
a) jocul cu cuburile pentru construcii;
b) decupaje de hartie desenat, colorat inainte;
c) jocul cu ppuile de-a pacientul i doctorul".
55. Asistenta ingrijete un bolnav de 37 ani cu HTA. Se msoar tensiunea arterial in
clinostatism i apoi in ortostatism. I se explic bolnavului c acest test este necesar pentru
determinarea unei:
a) depresii a SNC;
b) HTA maligne;
c) hTA ortostatice;
d) insuficiene circulatorii.
56. D-na A. Ana - 71 de ani, este internat in spital cu diagnosticul medical insuficien
cardiac congestiv. Are modificri respiratorii i edeme periferice. Planul de ingrijire pentru
reducerea edemelor, trebuie s includ strategii de nursing pentru:
a) stabilirea limitelor in activitate;
b) favorizarea unei atmosfere relaxante;
c) identificarea unor scopuri de ingrijire personal;
d) reducerea administrrii de fluide pe cale intravenoas.
57. Pacienta se plange c este mereu obosit. Care dintre urmtoarele ar trebui s fie o
sugestie dat de asistenta medical atata timp cat D-na A.A. este inc la pat:
a) s continue exerciiile active cu membrele inferioare;
b) s nu se gandeasc la oboseal;
c) s mnance cantiti mai mari de alimente;
d) s doarm cat mai mult posibil.
58.D-na Ana primete 0,25 mg Lanoxin/zi. Ea dorete s cunoasc care sunt semnele unei
intoxicaii cu digital dintre urmtoarele simptome:
a) halucinaii auditive i bradicardie;
b) mucoase uscate i diaree;
c) pr i unghii fragile, friabile;
d) bradicardie, modificri vizuale.
59.Pacienta va cunoate locul in care ii va determina valoarea pulsului pentru un minut, prin
compresiunea: a) arterei radiale;
b) venei cubitale;
c) arterei temporale.
60.Dl. B. Nelu - 57 ani, este tratat in spital pentru HTA. TA arat 170/92 mmHg; acuz stare
de oboseal i ameeal. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg in picturi. Cel mai bun
indiciu c a invat in prealabil despre acest medicament este c:
a) ii controleaz pulsul singur;
b) tie ce este pulsul bradicardie;
c) face o pauz de administrare a medicamentului cand observ o stare de oboseal;
d) oprete administrarea medicamentului numai dac apare o durere in piept.
61.Ca s faciliteze abilitatea D-lui B.N., de a aduce valorile TA la un nivel normal, asistenta
medical trebuie s-l invee pe pacient s evit in alimentaie:
a) branza;
b) morcovul;
c) sosul picant, condimentat;
d) zahrul.
62.Asistenta medical ii recomand pacientului la externarea din spital, s respecte:
a) controlul medical in ritmul stabilit de medic;
b) determinarea zilnic a greutii corporale;
c) doza i ritmul de administrare a fiecrui medicament prescris.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni digestive.
1. Care din urmtoarele manifestri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a) dureri nocturne i inainte de mese;
b) dureri in epigastru, greuri i vrsturi postprandiale;
c) durere in bar" in etajul abdominal superior.
2. Apreciai modalitile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal:
a) are o simptomatologie atipic;
b) localizare exclusiv pe mica curbur a stomacului;
c) evolueaz frecvent spre perforaie;
d) sangereaz dramatic cu ocazia unui episod de insuficien respiratorie.
3. In cancerul gastric durerea apare:
a) la 30 minute postprandial;
b) la o or postprandial calmat de ingestia de lichide;
c) permanent.
4. Cum se combate staza in ocluzia intestinal?
a) se suspend orice alimentaie peros i reechilibrare volemic;
b) prin administrare de antispastice;
c) aspiraie prin sonda tip duodenal.
5. Gastrita atipic prezint urmtoarele semne cu excepia: a) hiperaciditate;
b) anaclorhidrie;
c) pliurile mucoasei gastrice terse.
6. Gastrita acut este produs de urmtoarele cauze cu excepia:
a) excesului de alcool;
b) substanelor caustice;
c) aspirinei;
d) paracetamolului.
7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmtoarele manevre cu excepia:
a) cateterizarea intravenoas i transfuzii de sange izogrup;
b) pung cu ghea pe abdomen;
c) mobilizarea precoce a pacientului;
d) sonda de aspiraie nazogastric.
30. In momentul trecerii sondei din faringe in esofag i apoi din esofag in stomac, i se cere
bolnavului:
a) s respire profund;
b) s-i in respiraia pentru a ptrunde sonda;
c) s inghit.
31. In momentul extragerii sondei gastrice, aceasta se:
a) penseaz;
b) innoad;
c) nu exist indicaie expres in acest sens.
32. Sondajul duodenal se realizeaz cu:
a) sonda Foley;
b) sonda Einhorn;
c) sonda Faucher.
33. Poziia bolnavului la sondajul duodenal este:
a) in decubit dorsal;
b) in decubit lateral stang;
c) ezand, apoi in decubit lateral drept.
34. Prezena sondei in duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmat de:
a) gradaia sondei la 45 in dreptul arcadelor dentare;
b) scurgerea bilei A;
c) aspirarea unui lichid mucos cenuiu.
35. In urma sondajului duodenal se recolteaz:
a) suc duodenal;
b) suc pancreatic;
c) bila.
36. Bila recoltat de la nivelul coledocului este:
a) bila A;
b) bila B;
c) bila C.
37. Pentru a capta bila vezicular este necesar introducerea pe sond de:
a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml.;
b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml.;
c) novocain 1% = 5-10 ml.
38. In foaia de observaie nursa va nota dup efectuarea sondajului duodenal:
a) data i ora efecturii sondajului duodenal;
b) aspectul macroscopic al lichidului de spltur;
c) numele executantului.
39. Scopul splturii gastrice este:
a) evacuarea coninutului gastric;
b) indeprtarea substanelor depuse accidental pe mucoasa gastric;
c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastric;
40. Spltur gastric se indic in:
a) intoxicaiile voluntare;
b) intoxicaiile involuntare;
c) numai cu acceptul pacientului in intoxicaiile voluntare.
41. Pentru efectuarea splturii gastrice avem nevoie de:
a) un scaun cu rotile;
b) un scaun cu sptar;
c) un crucior rulant.
51. D-l V.I., in varst de 40 ani, fumtor, agent de asigurri, este internat cu diagnosticul ulcer
duodenal. Care din urmtoarele manifestri de dependen sunt caracteristice pentru boal?
a) durere chinuitoare epigastric aprut la 2-3 ore dup mese;
b) durere sever in etajul superior abdominal imediat dup mas;
c) greuri, vrsturi postprandial precoce.
52. D-l V.I., a fost tratat cu un anticolingeric. Care din urmtoarele efecte secundare sunt
cauzate de acest medicament?
a) uscciunea gurii, vedere neclar, constipaie;
b) distensie abdominal, diaree;
c) HTA, hipopotasemie.
53. La externarea din spital, pacientul va cunoate cum s se comporte pentru prelungirea
perioadelor de acalmie; rolul prioritar il va avea:
a) excluderea alimentelor iritante i a fumatului;
b) utilizarea medicaiei antiacide;
c) urmarea unei cure balneare.
54. T. Sandu - 56 ani, a avut o important problem timp de 15 ani cu abuzul de alcool, Soia
il aduce la camera de gard, de urgen, din cauza strii confuzionale crescande i a
expectoraiei sanguinolente. Diagnosticul medical este ciroz hepatic. Prezint ascit i
varice esofagiene. Evaluarea D-lui T. Sandu ar releva toate manifestrile urmtoare cu
excepia:
a) ombilic proeminent;
b) abdomen mrit de volum;
c) decolorare albstruie a ombilicului.
55. Tratamentul dietetic major pentru prezena ascitei impune:
a) proteine in cantitate crescut;
b) potasiu in cantitate crescut;
c) restricie de sodiu.
56. Pacientul sangereaz. Planul de ingrijire al acestuia, ar trebui s includ, ca o prioritate:
a) acomodarea cu plosca;
b) administrarea rapid de sange i fluide;
c) monitorizarea semnelor vitale;
d) meninerea pH gastric.
57.O sond Blakemore se monteaz pentru a opri sangerarea. Dup aplicarea acesteia,
pacientul are dificulti in respiraie. Bazandu-se pe aceast manifestare, prima intervenie pe
care asistenta medical ar trebui s o fac este:
a) s desumfle balonaul sondei esofagiene;
b) s-1 incurajeze s respire adanc;
c) s monitorizeze semnele vitale;
d) s informeze medicul;
58.D-l A.I. in varst de 46 ani se interneaz cu manifestri de H.D.S. Dup un scurt interviu
culegere de date, asistenta ofer medicului informaii utile, legate de boal i anume:
a) apreciaz statusul mental;
b) apreciaz cantitatea de sange pierdut;
c) apreciaz aspectul sangelui (proaspt, za de cafea, melen);
d) evalueaz funciile vitale.
7. Polakiuria este:
a) cantitate mare de urin in 24 h;
b) incontinen urinar;
c) miciuni dese cu cantitate mic de urin.
8. In IRA se produce:
a) alcaloz metabolic;
b) pH intre 7,35 i 7,45;
c) acidoz metabolic.
9 Una dintre afeciunile urmtoare conduce la apariia HTA secundare:
a) ulcerul gastroduodenal;
b) infarctul miocardic acut;
c) insuficien renal acut.
10.Cauza posibil a reteniei acute de urin este:
a) durerea;
b) prezena calculilor;
c) deshidratarea.
11.Conduita de urgen in caz de retenie urinar se refer la:
a) administrare de diuretice;
b) administrare de antispatice;
c) sondaj vezical sau puncie vezical.
12. IRC este:
a) sindrom ireversibil de alterare a funciei renale;
b) sindrom reversibil de alterare a funciei renale;
c) oprirea diurezei.
13.Cistita este:
a) boala cea mai frecvent a tractului urinar la femei;
b) mai frecvent la brbai;
c) caracterizat prin frison i febr mare;
d) caracterizat prin disurie i polakiurie.
14.Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i endoscopia.
15.Urografia este metoda de:
a) radiografiere a vezicii urinare umplut cu substan de contrast administrat pe cale oral;
b) radiografierea cilor biliare, inclusiv a colecistului, prin umplerea cu substan de contrast
administrat pe cale intravenoas;
c) radiografierea rinichiului i a vezicii urinare cu ajutorul unei substane de contrast
administrat intravenos.
16 Urografia este contraindicat in urmtoarele afeciuni:
a) insuficien renal;
b) anemiile hemolitice;
c) mixedem.
17. Substana de contrast folosit in urografie este:
a) Odistonul;
b) Pobilanul;
c) Razebilul.
56. Apariia undei U pe EKG ar trebui s alerteze asistenta medical s controleze rezultatele
laboratorului pentru:
a) hiperkalemie;
b) hipokalemie;
c) hipernatremie;
d) hiponatremie.
57. Sanda B., prezint IRC ca rezultat al episodului de insuficien acut. in acest scop face
hemodializ de 3 ori pe sptman. La ce se vor referi cunotinele dobandite de pacient
atunci cand este instalat pentru dializ:
a) inelegerea tratamentului i a implicaiilor lui - scop, eficien;
b) independen in manevrarea untului;
c) automonitorizarea in timpul dializei.
58. La ce ar trebui s se atepte Sanda s constate cand va evalua fistula:
a) suprafa cu echimoze;
b) ven lrgit;
c) roea.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice.
1. Evaluarea alterrii nivelului de contient se realizeaz prin:
a) determinarea reaciei pacientului prin stimuli;
b) descrierea comportamentului in momentul reaciei;
c) descrierea rspunsului verbal i motor al pacientului.
2. Pentru evaluarea senzorial a pacientului se folosesc:
a) modaliti superficiale de testare;
b) modaliti de testare a sensibilitii profunde;
c) modaliti de testare numai a prii afectate.
3. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:
a) simpaticul;
b) parasimpaticul;
c) idiopaticul.
4. Neuronul reprezint:
a) celula nervoas propriu-zis;
b) nevralgia trigeminal;
c) neuropatia diabetic.
5. Reflexul Babinski reprezint:
a) un reflex osteo-tendinos;
b) un reflex vegetativ;
c) un reflex cutanat.
6. Lezarea nervului spinal produce:
a) jena respiratorie;
b) refularea lichidelor pe nas;
c) paralizia muchiului stemocleidomastoidian i trapez.
7. Lezarea nervului hipoglos determin:
a) amiotrofia limbii;
b) tulburri de formare a bolului alimentar;
c) tulburri de fonaie.
98. Care din urmtoarele va fi aciunea prioritar cand Ioana va avea o alt criz, in timp ce
urmrete un program la TV in holul seciei:
a) o poziionm postural pe podea, indeprtand obiectele traumatizante din apropiere;
b) o aezm in decubit ventral pe podea i solicitm urgent o surs de ajutor;
c) o aezm in decubit dorsal, capul va fi intors pe o parte pentru scurgerea secreiilor i
rugm celelalte persoane s prseasc incperea.
99. Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:
a) tonic, clonic, automatism, com;
b) aur, clonic, tonic, somn;
c) clonic, tonic, somn, automatism;
d) aur, tonic, clonic, somn.
100. Care din urmtoarele situaii i se par iniial Ioanei ca fiind cea mai dificil:
a) s spun rudelor sale despre boal;
b) s se intoarc la coal i s-i intalneasc colegii;
c) s se bazeze pe medicaie pentru stabilizarea bolii;
d) gandul de a fi supraprotejat de mama ei.
101. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cat mai repede posibil dup un AVC (parez)
cea mai important aciune este:
a) poziionarea corect a membrului respectiv;
b) efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv;
c) schimbarea poziiei pacientului din 10 in 10 ore;
d) aplicarea de aele la membrele afectate.
102. Imobilizarea prelungit la pat a pacientului determin:
a) complicaii pulmonare;
b) agravarea tulburrilor cardio-vasculare;
c) tulburri trofice cutanate.
103. D-l R.O, 72 ani, are de 10 ani Parkinson. Este internat pentru c starea general din
ultimele zile s-a alterat. Cel mai important simptom al bolii care confirm starea alterat, este:
a) confuzia;
b) intenia de tremurtur;
c) paloarea tegumentelor;
d) tremurtur, cltinarea.
104. Prioritatea planului de ingrijire intocmit pacientului, este:
a) poziionarea;
b) s fie adus in starea de independen;
c) prevenirea aspiraiei pulmonare;
d) s efectueze cat mai variate activiti.
105. Cea mai potrivit ingrijire nursing, pentru a alina suferina pacientului, include:
a) monitorizarea orelor de somn;
b) evitarea alimentelor carbohidrante;
c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci cand ii planific programul de activiti.
106. D-l. I. Marin, 22 ani, este reinternat in spital in vederea inceperii unui program intensiv
de recuperare. in urm cu 6 luni a suferit un traumatism - o lezare incomplet a vertebrei T4.
Care din urmtoarele afirmaii ale D-lui I. M. indic faptul c inelege dificultatea leziunii
sale:
a) vreau s folosesc un scaun cu rotile;
b) scopul meu este s m deplasez independent, fr ajutor;
c) curand, voi merge.
29. In cazul unei bolnave de 70 de ani, cu fractur de col femural operat, care din
urmtoarele intervenii vor fi aplicate de asistenta medical?
a) intoarce bolnava din 2 in 2 orc in decubit lateral sau stang, dorsal sau ventral;
b) intoarce bolnava din 2 in 2 ore exceptand decubit lateral de pe partea operat i-i va aeza
dou perne intre membrele inferioare;
c) intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute;
d) previne eventualele micri ale gambei, piciorului i a degetelor.
30. Domnul B., are aparat gipsat la membrul inferior stang. Care dintre urmtoarele semne
relev apariia unor complicaii infecioase sub aparatul gipsat?
a) edemul, impotena funcional i cianoza degetelor;
b) senzaia de fierbineal a anumitor zone sub gips i miros neplcut;
c) dureri, senzaii de furnicturi, rceal i albirea degetelor;
d) impotena funcional i anestezia degetelor.
31. In timpul mobilizrii active asistenta va urmri dac pacientul:
a) execut micrile permise;
b) este ajutat;
c) efectueaz 10 micri in 8 ore.
32. Asistenta intocmete, impreun cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a
poziiei la:
a) 6 ore;
b) 8 ore;
c) 3 1/2 ore;
d) 2 ore.
33. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmtoarele complicaii, cu excepia:
a) greuri i vrsturi;
b) escare;
c) anchiloze.
34. D-na R. A. de 38 ani, a suferit un politraumatism prin accident de circulaie; are dispnee i
o plag care sangereaz la nivelul gambei drepte. Care este prima msur luat de asistent:
a) hemostaz provizorie prin pansament compresiv;
b) examinarea permeabilitii cilor respiratorii superioare;
c) msurarea pulsului i TA;
d) punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte.
35. Bolnavul D., in varst de 17 ani, se afl internat cu un aparat gipsat pentru o fractur de
femur. Urmtoarele observaii sunt relevante pentru evoluia cazului, cu excepia:
a) prezena unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat;
b) mnanc bine, dimineaa;
c) culoarea degetelor de la piciorul afectat i temperatura cutanat.
36. Care din urmtoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistent
unui pacient imobilizat la pat cu o afeciune locomotorie:
a) potenial de complicaii;
b) deficit de autoingrijire;
c) disconfort;
d) durere.
37.Care din urmtoarele sunt obiective ce vizeaz educaia pacientului pentru prevenirea
afeciunilor locomotorii:
a) poziionarea corect in timpul unei activiti;
b) evitarea ortostatismului prelungit;
c) respectarea unei alimentaii echilibrate;
d) evitarea sedentarismului.
38.M. C. de 18 ani se interneaz pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l oblig s
nu se aplece, este palid, subfebril, cu insomnie, inapeten, transpiraii abundente. Care sunt
explorrile ce urmeaz a se efectua, tiind c este vorba de TBC vertebral secundar unei
localizri pulmonare:
a) explorri radiologice;
b) explorri serologice;
c) examene imunologice;
d) examene bacteriologice;
e) IDR.
39.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate in TBC:
a) ultimele vertebre toracice;
b) vertebrele cervicale;
c) primele 2 vertebre lombare;
d) nu exist o lombozare predilect.
40.In cazul pacientului M.C., interveniile, in ordinea prioritilor, sunt:
a) regim igieno-dietetic complet;
b) tratament cu tuberculostatice;
c) imobilizare pe un plan tare;
d) uneori fizioterapie.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni reumatice.
1. Care din urmtoarele boli reumatismale au o evoluie acut:
a) reumatismul articular acut;
b) poliartrita reumatoid;
c) spondilita anchilozant.
2. Care din urmtoarele boli reumatismale sunt degenerative:
a) reumatismul articular acut;
b) gonartroza;
c) coxartroza;
d) guta.
3. Printre msurile de profilaxie primar se afl:
a) depistarea purttorilor de infecii streptococice acute;
b) depistarea purttorilor sntoi de streptococ betahemolitic;
c) evitarea factorilor trumatici i mecanici.
4. Pregtirea pacientului pentru intervenie chirurgical ortopedic corectiv este o msur de
profilaxie:
a) primar;
b) secundar;
c) teriar.
15.D-l. PS. - 76 ani, va face o operaie pentru adenom de prostat. A fost internat cu o
sptman in urm i are un cateter vezical. Care din urmtoarele este complicaia cea mai
obinuit dup catetizare:
a) strictura uretral;
b) atonia muscular a sfinterului vezical;
c) durerea abdominal;
d) infecia ascendent.
16. Explorarea funcional a glandei tiroide se poate face prin determinarea:
a) iodemiei;
b) testului THORN;
c) reflexogramei achiliene.
17. Glanda tiroid este explorat funcional pentru determinarea:
a) metabolismului bazai;
b) iodului legat proteic;
c) hiperglicemiei provocate.
18. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urin din:
a) 24 ore;
b) 48 ore;
c) 2 ore.
19. Culegerea de date prin interviu, furnizeaz informaii nespecifice bolnavului cu afeciune
endocrinologic, dar cu valoare deosebit intr-un contest dat. Care sunt cele mai frecvente:
a) cefalee, oboseal, transpiraie, tulburri ale somnului;
b) tulburri gastro-intestinale, tulburri cardio-respiratorii;
c) tulburri ale aparatului genital.
20. Aspectul faciesului este o caracteristic specific unor boli endocrine?
a) da;
b) uneori;
c) nu.
21. In afeciunile endocrine intalnim modificri ale strii mentale, printre care:
a) labilitate afectiv;
b) lentoarc in gandire;
c) dificultate in vorbire;
d) agitaie marcat;
e) tulburri de memorie.
22. Unghiile in boala Addison sunt:
a) convexe, cu aspect de linguri", subiri, friabile;
b) lungi i inguste;
c) subiri i fisurate longitudinal;
d) cu aspect ptrat".
23. In formularea urmtoarei probleme a pacientului ,,Alterarea confortului", adugai sursa
de dificultate:
a) datorat tulburrilor de termoreglare in hipo- sau hipertiroidie;
b) datorat cefaleei din tumorile hipofizare;
c) datorat somnolenei, a lentoarei psihice.
24. In vederea imbuntirii i acceptrii imaginii modificate ale bolnavului, care vor fi
interveniile autonome ale asistentei medicale:
a) il ascult cu rbdare, rspunde la intrebri;
b) il ajut s ineleag c unele manifestri dispar dup tratament;
c) d explicaii sumare pentru a nu-1 obosi;
d) las medicul s determine bolnavul s-i accepte imaginea.
25.Asistenta medical asigur echilibrul hidric normal al bolnavului prin:
a) hidratare oral (dac tolereaz);
b) hidratare parentral (dac este prescris);
c) supravegherea i inregistrarea diurezei.
26.Pentru educaia bolnavului asistenta medical va realiza instruirea ce se refer la
modificarea regimului alimentar, urmrind:
a) scopul dietei;
b) tipul i cantitatea de alimente ce vor fi evitate;
c) modul de preparare a alimentelor, dac vor fi fierte in ap cu sare;
d) nu este necesar o astfel de instruire.
27.Unul din obiectivele planului de ingrijire este meninerea igienei corporale ". Care sunt
interveniile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus:
a) incurajarea igienei;
b) observarea aspectului tegumentelor;
c) folosirea de creme, loiuni pentru diminuarea pahidermiei;
d) pudrarea tegumentelor;
e) folosirea de colaci.
28.Evaluarea nivelului de contiin al pacientului prin determinarea permanent a orientrii
in timp i spaiu i meninerea unui mediu sigur, nestresant sunt intervenii care susin
urmtorul obiectiv:
a) pacientul s fie capabil s se autoingrijeasc;
b) pacientul s-i reia eliminarea normal;
c) pac.tul s demonstreze orientare temporo-spaial, s creasc motivaia pentru unele
activiti.
29.D-na M. Ioana, 45 ani, are gu simpl. Ea este contactat de asistenta medical din
comunitate pentru a fi invat i urmrit cu privire la deficienele de nutriie pe care le are.
Cu ce deficien de nutriie sunt probabil asociate, de cele mai multe ori i problemele
pacientei:
a) cu lips de calorii;
b) cu lips de iod;
c) cu lips de sodiu;
d) cu lips de fier.
30. Pentru a putea s cunoasc nevoile D-nei M.I., asistenta medical ii propune ca prioritate
in ingrijire s:
a) o incurajeze s discute schimbrile ei fizice;
b) o asigure cu privire la aparenele ei generale;
c) o determine s se mobilizeze ziua.
47 S.C., elev in varst de 16 ani, este internat cu com hiperglicemic in spital. Care este
ingrijirea prioritar in cazul lui la internare?
a) inregistrarea observaiilor fcute;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui i urinei pentru analize.
48. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina i cu soluii hidratante
pentru pacientul S.C.?
a) este predispus la infecie i are un nivel sczut de glucoza in sange;
b) este incontient i prezint acidoz;
c) are un nivel ridicat al glucozei in sange i prezint deshidratare.
49. La externare mama intreab asistenta medical dac copilul su diabetic poate utiliza
mierea in loc de zaharin. Ce va rspunde asistenta?
a) mierea conine glucoza i nu are valoare caloric foarte mare;
b) mierea este un zahr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care ridic valoarea glicemiei din sange, i nu are voie s
o foloseasc.
50. Domnul S.I. a fost adus la camera de gard de ctre soie, care a relatat c soul ei este
suferind de diabet zaharat de mai muli ani, cu tratament oral - sulfamide i diet; astzi
diminea la 3 ore dup luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slbiciune cu
grea, nelinite, transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o criz hipoglicemic. Care
sunt posibilele greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.
51. In cazul pacientului, care sunt interveniile aplicate in ordine:
a) determinarea glicemiei, glicozuriei;
b) administrarea de glucoza per os sau in perfuzie sol. 40%;
c) stabilirea unei scheme de terapie i diet;
d) controlul glicemiei dup 15 minute i dup 60 minute;
e) monitorizarea permanent a funciilor vitale.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni dermatologice.
1. Papulele sunt:
a) vezicule cu lichid;
b) modificri ale hipodermului;
c) pete vasculare congenitale;
d) toate formulrile sunt false.
2. Eritemul are culoarea:
a) roie (sistem arterial afectat);
b) galben;
c) violacee (sistem venos afectat).
3. Coloraia roie violacee a extremitilor degetelor este:
a) onicoza;
b) congestia;
c) cianoza.
4. Excoriaia se mai numete i:
a) contuzie;
b) zgarietur;
c) ragad.
16. Rolul asistentei medicale in realizarea unor investigaii i examene de laborator este de a:
a) pregti materialele necesare;
b) pregti psihic i fizic pacientul;
c) recolta produsele patologice.
17. Care este problema posibil a pacientului cu scabie, manifestat prin prurit:
a) potenial de suprainfectare a erupiei;
b) alterarea integritii pielii;
c) disconfort.
18. Prevenirea extinderii leziunilor considerm a fi:
a) obiectiv de ingrijire;
b) problem a pacientului;
c) manifestri de dependen.
19. Printre interveniile asistentei medicale se afl obligatoriu:
a) aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor i anexelor;
b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase;
c) prevenirea extinderii leziunilor;
d) reintegrarea socio-profesional.
20. In tratamentul local se aplic i mixturi care au aciuni:
a) emoliente;
b) antipruriginoase;
c) antiinflamatoare;
d) absorbante.
21. Bile ce se efectueaz in unele afeciuni dermatologice realizeaz:
a) indeprtarea crustelor;
b) fricionarea cutanat;
c) hidratarea cutanat.
22. Care din urmtoarele fac parte din interveniile asistentei medicale in ingrijirea pacienilor
cu afeciuni dermatologice:
a) administrarea de calmante;
b) observarea apariiei unor complicaii;
c) pregtirea pacienilor pentru bronhoscopie;
d) educaia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase.
23. Crioterapia utilizeaz:
a) azot lichid sau zpad carbonic;
b) tinctur de iod;
c) pung cu ap foarte rece.
24.In afeciunile dermatologice, obiectivele cuprinse in planul de ingrijire vizeaz:
a) ameliorarea durerii;
b) prevenirea complicaiilor;
c) reintegrarea socio-profesional;
d) cicatrizarea rapid.
25.Educaia pacientului cu afeciuni dermatologice se refer la:
a) msuri de prevenire a transmiterii boli;
b) necesitatea pstrrii unei igiene riguroase;
c) nu sunt necesare msuri deosebite de prevenire.
16. Care din urmtoarele semne va alerta asistenta medical in cursul unui tratament cu
anticoagulante:
a) sangerri gingivale, epistaxis, melena, hematurie, peteii, dureri articulare, cefalee, dureri
abdominale;
b) apariia edemelor, a durerilor in membrele inferioare, junghi toracic;
c) apariia greuri lor i a hematemezei;
d) dispnee, H.T.A., cefalee, semne neurologice de focar.
17. Un copil de 10 ani are hemofilie A i este internat cu diagnostic de hemartroz a
genunchiului drept. Care din urmtoarele intervenii ale asistentei medicale ar agrava starea
general ?
a) aplicarea unei pungi cu ghea pe genunchi;
b) administrarea de aspirin i analgezic;
c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului;
d) imobilizarea membrului inferior drept.
18. Care din urmtoarele semne caracterizeaz leucemia mieloid acut?
a) febr, epuizare, infecii ale cavitii bucale, faringelui, pulmonare, dureri articulare,
echimoze;
b) oboseal, slbiciune, scdere ponderal, paloare;
c) splenomcgalie, slbiciune, paloare, oboseal;
d) poliadenopatii, scdere ponderal, inapeten, extenuare fizic.
19. Anemiile:
a) semnific scderea cantitii de sange din artere;
b) sunt scderi de hemoglobina i de hematii in sange;
c) pot fi i cu evoluie acut;
d) au intotdeauna simptome evidente.
20. Leucemia acut este caracterizat de urmtoarele elemente cu excepia:
a) anemia este hipocrom i regenerativ;
b) blocarea maturrii liniei leucocitare;
c) proliferarea excesiv de elemente imature.
21. Ca accidente imediate in cazul punciei sternale putem intlni:
a) hemoragie;
b) perforaia inimii, plmanului;
c) fenomene de insuficien cardiac.
22. Splenomegalia domin tabloul clinic in:
a) leucemia acut;
b) leucemia cronic granulocitar;
c) leucemia cronic limfatic.
23. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncia medular. Osul cel mai obinuit in
care se execut puncia este:
a) sternul sau creasta iliac;
b) femural sau tibie;
c) colul numeral.
24. Paloarea marcat a pielii ca hartia", rece, se poate intalni in:
a) anemia acut hemoragic;
b) cancer;
c) icter.
22. Care din urmtoarele manifestri vor apare dac un pacient a sangerat dup
amigdalectomie:
a) paloare;
b) nelinite;
c) tahicardie;
d) reflex de inghiire crescut (accentuat).
23. Bolnavului amigdalectomizat recent, NA - 9 ani, ii dm s bea i s mnance:
a) lichide mici i alimente semi-lichide;
b) ceai cu lmaie mult pe care-1 bea cu paiul;
c) nu are importan ce i cum.
24. Ce se contraindic bolnavului amigdalectomizat recent:
a) alimentele calde;
b) gargar cu ceai fierbinte;
c) s vorbeasc.
25. Pacientului V.R. i se efectueaz o biopsie de laringe sub anestezie local. La intoarcerea in
salon, cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca:
a) pacientul s nu vorbeasc cateva zile;
b) s efectueze aspiraie laringian timp de 24 h;
c) pacientul s fac frecvent gargar;
d) pacientului s-i fie interzis ingestia de lichide i alimente pan la revenirea
reflexului de deglutiie.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni oftalmologice.
1. Ce este emetropia?
a) viciu de refracie in care imaginea se formeaz inaintea retinei;
b) situaia normal a refraciei in care imaginea se formeaz la nivelul maculei lutea;
c) viciu de refracie in care imaginea se formeaz inapoia retinei.
2. In care din urmtoarele vicii de refracie imaginea se formeaz inaintea retinei:
a) hipermetropia;
b) miopia;
c) astigmatismul;
d) presbiia.
3. Care este viciul de refracie datorat unor deficiene in convexitatea corneei sau a
cristalinului,
care fac ca razele luminoase orizontale i verticale s nu convearg in acelai focar:
a) hipermetropia;
b) presbiia;
c) astigmatismul.
4. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia:
a) lentile biconvexe;
b) lentile biconcave;
c) lentile cilindrice - convergente.
5. Chalazionul este:
a) inflamaia folicolului pilos i a glandei sebacee situat pe marginea ploapelor;
b) un ulcer cornean;
c) obstruarea canalului nazo-lacrimal.
17.Blefarita este:
a) inflamatia marginii libere a ploapei;
b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular;
c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular.
18. Cecitatea vizual este:
a) intolerana la lumin;
b) viciu de acomodare;
c) dispariia vederii.
19. Iridociclita este:
a) viciu de refracie;
b) infecia folicului pilos i a glandei sebacee;
c) inflamatia irisului i a corpului ciliar.
20. Care din urmtoarele sunt considerate vicii de refracie: a) miopia;
b) hipermetropia;
c) strabismul;
d) cataracta.
21. Viciile de refracie ale ochiului sunt:
a) keratita, iridociclita dacriocistita;
b) blefarita, conjunctivita, orjeletul;
c) miopia, hipermetropia, astigmatismul.
22. Determinarea abaterilor de la normal a acuitii vizuale, la copilul colar, se efectueaz cu:
a) optotipul;
b) oftalmoscopul;
c) oscilometrul.
23. Spasmele de acomodare in hipermitropie, astigmatism, se pot insoi de:
a) paloare, tahicardie, h.T.A;
b) cefalee localizat frontal dup citit;
c) stare de nelinite, tulburri psihice.
24. Care din urmtoarele constituie msuri de prevenire primar a bolilor oculare:
a) igiena vederii;
b) educaia populaiei pentru ingrijirea ochiului;
c) dispensarizarea pacienilor cu defecte de vedere.
25. Prin oftalmoscopie se examineaz:
a) fundul de ochi;
b) capacitatea de a distinge culorile;
c) i se determin campul vizual.
26. Care din urmtoarele pot fi manifestri de dependen prezentate de pacienii cu afeciuni
oculare:
a) reacia pupilar;
b) fotofobia, durerea;
c) scderea acuitii vizuale;
d) diplopia.
27. In cazul unui pacient care prezint o afeciune inflamatoare a ochiului, ce obiective apar in
planul de ingrijire:
a) s se previn apariia complicaiilor;
b) acuitatea vizual s se pstreze intact;
c) s se aplice instilaii in sacul conjunctival.
32. Hepatita viral A poate debuta uneori atipic; examenele de laborator, de mai jos, care se
efectueaz sunt deosebit de importante, in afar de:
a) TGP, TGO;
b) electro- i inumoelectroforeza;
c) uree i acid uric;
d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale.
33. Ce considerm ca prim intervenie in ingrijirea bolnavului cu HAV:
a) observarea funciilor vitale;
b) combaterea febrei;
c) izolarea bolnavului; d) educarea bolnavului.
34. Metionina, silimarina i aspatofortul sunt medicamente cu efect:
a) lipotrop (hepatotrop);
b) analgezic;
c) diuretic.
35. Educarea pacientului cu HAV se efectueaz pentru:
a) cruarea ficatului;
b) evitarea consumului alimentelor interzise;
c) o dispensarizare corect;
d) reluarea cat mai repede a efortului fizic i intelectual.
36. Care este prima msur intr-un focar de boal infecto-contagioas:
a) izolarea bolnavului;
b) vaccinarea contacilor;
c) recoltarea de sange sau urin;
d) dezinfecia WC-urilor.
37. In care din urmtoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie:
a) scarlatin;
b) rubeol;
c) hepatit acut;
d) parotidit epidemic;
e) varicel.
38. Se administreaz, dac medicul consider necesar, gamaglobulin contacilor de
urmtoarea boal:
a) poliomielit;
b) bronit acut;
c) hepatit acut.
39. Supravegherea contacilor intr-un focar de hepatit acut se face:
a) pe intreaga perioad a incubaiei maxime;
b) pe durata a 3 sptmani;
c) dup forma bolii (A, B, etc);
d) prin examen clinic de laborator.
40. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatit acut se efectueaz la:
a) 1 lun i 3 luni de la data imbolnvirii;
b) 1 lun i 6 luni;
c) 1 lun, 3 luni, 6 luni, 12 luni i 18 luni;
d) 1 lun i 9 luni.
41. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatit acut, asistenta ofer
informaii utile, pentru perioada de covalescen, ce se refer la:
a) respectarea regimului alimentar;
b) ritmul controlului, a dispensarizrii;
c) hidratarea corespunztoare evitand siropurile, ceaiurile;
d) reluarea efortului fizic in raport cu tolerana organismului.
42. Dup ce a fost izolat la domiciliu pentru varicel, Anca -10 ani, poate intra in
colectivitate - coal:
a) dup ce febra a sczut la 37,6C;
b) dup ce a terminat tratamentul cu antibiotice;
c) cand toate elementele de pe piele au cruste;
d) cand pielea este curat, intact i au czut toate crustele.
43. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeol; are febr de 39,5C i transpir din abunden.
In planul de ingrijire, asistenta nu va uita s fixeze urmtoarele obiective:
a) hidratarea corespunztoare a copilului;
b) meninerea T corporale in limite fiziologice;
c) asigurarea tegumentelor curate;
d) asigurarea lenjeriei curate, uscate.
44. Supravegherea contacilor intr-un focar de scarlatin se efectueaz prin:
a) control clinic zilnic pe intreaga perioad de incubaie;
b) controlul temperaturii i aspectul fundului de gat;
c) controlul tegumentelor;
d) controlul sclerelor, culoarea lor.
45. Asistenta recomand contactilor de scarlatin dintr-o clas recoltarea unui exudat faringian
pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine diminea:
a) fr s fi mancat, but sau fumat;
b) fr s se fi splat pe dini;
c) nu se cer ingrijiri speciale;
d) s fi fcut gargar cu ap bicarbonatat.
46. Realizai relaia posibil intre urmtoarele vaccinri i afeciuni:
A) DiTe; a) tetanos;
B) DiTePer; b) difterie;
C) AP; c) scarlatin;
D) AR; d) tuse convulsiv;
E) BCG; e) rujeol;
F) v.HB. f) parotidit epidemic.
47. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizat prin administrarea de:
a) vaccin DiTePer pan la varsta de 3 ani;
b) vaccin DiTe toat viaa;
c) nu are importan.
ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni obstetricale.
1 Stabilii data probabil a naterii tiind c prima zi a ultimei menstruaii a d-nei G.D. a fost
15 martie 2000:
a) 5 noiembrie 2000;
b) 25 martie 2001;
c) 15 aprilie 2000;
d) 25 decembrie 2000.
10. Care este pericolul cel mai mare in cazul pacientei C.Z., operat cu cezarian prin
intubatie orotraheal in perioada de trezire:
a) hipotensiune arterial;
b) sangerare prin vagin;
c) cderea limbii in orofaringe;
d) agitaie din cauza durerii.
11. Alimentaia gravidei G.P., aflat in ultimul trimestru de sarcin, va fi bogat in:
a) lipide, protide, sare de buctrie;
b) vitamine, glucide, proteine;
c) sruri minerale, ap;
d) nu se recomand decat restricie de sare.
12. In care din situaiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh:
a) mama Rh pozitiv - ft Rh negativ;
b) fat Rh pozitiv - mam Rh negativ;
c) mam, OI - ft, AII;
d) mam, AII - fat, OI
13. In cazul unei incompatibiliti materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi:
a) naterea copilului malformat;
b) boala hemolitic a nou-nscutului;
c) creterea titrului de anticorpi materni;
d) scderea mare in greutate a nou-nscutului.
14.Nu constituie semn de infecie urinar pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcin luna a
VIII-a:
a) temperatura de 37C seara;
b) prezena corpilor cetonici in urin;
c) reducerea capacitii de concentrare a urinei;
d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni.
15.Gravida T.N. de 32 de ani, sarcin luna a Vil-a, prezint la mai multe examene TA 150/80
mmHg; cu rol autonom ii recomanzi:
a) regim alimentar hiposodat;
b) repaus la pat;
c) regim alimentar hipersodat;
d) reducerea efortului fizic.
16. Sursele generatoare de placent praevia pot fi:
a) uterul cicatricial;
b) avorturile anterioare;
c) multiparitatea;
d) hidramniosul.
17. Ruptura uterin se poate produce in caz de :
a) prezentaie transvers;
b) uter cicatricial;
c) prezentaie pelvin;
d) hidramnios.
18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei i preeclampsiei pot fi:
a) vasospasmul generalizat;
b) reducerea volemiei;
c) scderea filtrrii glomerulare;
d) modificarea strii de contient.
19.Care dintre manifestrile de dependen expuse mai jos sunt specifice placentei praevia:
a) sangerare vaginal, cu sange negru;
b) tonus uterin normal;
c) sangerare in repaus;
d) sangerare vaginal cu sange rou.
20.Pentru evaluarea strii de sntate a gravidei C.N. de 20 de ani, creia i se prescriu analize
de laborator, asistenta ii face anumite recomandri in vederea recoltrilor.
a) s consume o cafea in dimineaa analizelor;
b) s nu mnance i s nu bea nimic in dimineaa respectiv;
c) s fac du;
d) s se spele parial.
21. In cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au aprut valori de hipertensiune arterial; care sunt
riscurile materne ce pot surveni, dac nu se impune un regim de via corespunztor:
a) accidentul vascular cerebral;
b) apoplexia utero-placentar;
c) icterul mecanic;
d) moartea matern.
22. In cazul dezlipirii premature de placent inserat, ca manifestare de dependen prioritar
apare:
a) durere abdominal violent;
b) hemoragie abundent de sange cu cheaguri;
c) stare de oc;
d) tonus uterin crescut;
e) ascensiunea fundului uterin.
23. Ce obiective pe termen scurt fixezi in cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcin in luna a
IX-a i stare de preeclampsie:
a) s scad tensiunea arterial;
b) s poat nate pe ci naturale;
c) s nu se instaleze insuficiena renal;
d) s reduc consumul de lichide.
24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B:
a) varsta sarcinii, multiparitatea;
b) alcoolismul, alimentaia hipersodat;
c) administrarea transfuziei de sange izogrup - izoRh;
d) asistarea naterii in condiii necorespunztoare.
25. Ruptura de uter pe o sarcin la termen, poate avea urmtoarele surse:
a) contracii subintrante pe prezentaie transvers;
b) prezentaie facial;
c) travaliu prelungit pe uter cicatricial;
d) prezentaie pelvin.
26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcin in luna a VIII-a, prezint retinopatie hipertensiv.
Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul s pregteasc gravida pentru:
a) examinarea campului vizual;
b) examinarea fundului de ochi;
c) acumetria fonic;
d) proba Romberg.
27. Care din urmtoarele enunuri sunt false in recomandrile alimentare fcutei gravidei T.B.,
de 32 de ani, cu sarcin in luna a VII-a:
a) igiena alimentaiei previne bolile digestive;
b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine;
c) alimentaia este aceeai pe tot parcursul sarcinii;
d) gravida trebuie s mnance cat doi.
28. Gravida acuz somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da:
a) s evite inainte de culcare buturile stimulente;
b) s reduc lichidele ingerate seara;
c) s doarm doar pe o singur pern;
d) s evite plimbarea inainte de culcare.
29. Unde se metabolizeaz, in proporie mai mare, medicamentele administrate pe cale
bucal, la gravida T.R., cu sarcin luna a VII-a:
a) in gur;
b) in stomac;
c) in intestinul subire;
d) in intestinul gros.
30. Pacienta C, cu sarcin in luna a VIII-a, cand s-a trezit dimineaa a observat c pierde sange
rou, curat pe ci genitale. Poate fi vorba de:
a) dezlipire prematur a placentei;
b) placenta praevia;
c) sarcin extrauterin rupt;
d) ameninarea de sarcin prematur.
31. In cursul sarcinii, o gravid poate prezenta epistaxis. Asistenta ii recomand:
a) s micoreze cantitatea de lichide ingerate, s-i sufle nasul pentru evacuarea
sangelui;
b) s pun punga de ghea pe nas, s nu sufle puternic nasul;
c) s pun picturi in nas cat mai des cu putin;
d) s stea in repaus la pat, in poziie Trendelenburg.
ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni ginecologice.
1. Avortul reprezint:
a) intreruperea sarcinii in primele 2 luni;
b) intreruperea sarcinii in primele 6 luni;
c) intreruperea sarcinii dup 7 luni;
d) naterea ftului inainte de termen.
2. Sterilitatea fiziologic se produce prin:
a) folosirea anticoncepionalelor;
b) alptare sau menopauza;
c) utilizarea prezervativelor;
d) schimbarea partenerului.
3. Se spune c uterul plange" din cauza sngerrilor mici fr cheaguri, in caz de:
a) avort spontan;
b) sarcin extrauterin;
c) placenta praevia;
d) fibrom uterin.
12.Urmtoarele cauze de ordin general joac rol important in producerea avortului spontan, cu
excepia:
a) infeciilor acute febrile;
b) intoxicaiilor endogene;
c) diabetului zaharat;
d) traumatismelor abdominale repetate.
13. Care din explorrile de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril:
a) irigoscopia;
b) histerosalpingografia;
c) pielografia;
d) colposcopia.
14. Care din urmtoarele indicaii sunt false in cazul pacientei Z, aflat in a doua zi dup
histerectomie subtotal:
a) alimentaie cu sup de vit;
b) hidratare cu ceai indulcit;
c) scoaterea firelor de sutur de la piele;
d) plimbare fr insoitor.
15. Pacientei Z, trebuie s i se administreze sange, in urma unei hemoragii metroragice; care
sunt probele obligatorii care se fac:
a) Beth-Vincent;
b) Jeanbrau;
c) Simonin;
d) Oehlecker.
16. Semnele clinice caracteristice, in cazul unei sarcini extrauterine rupte, sunt urmtoarele, in
afar de:
a) modificarea ciclului menstrual;
b) prbuirea TA, modificarea pulsului;
c) sangerarea vaginal abundent;
d) mrirea de volum a uterului, conform varstei sarcinii.
17. Care vitamin este numit vitamina antihemoragic:
a) B6
b) B12;
c) K;
d) A.
18. Pacienta Z, are de efectuat 800.000 u.i. penicilin la 6 ore, pentru a nu apare
incompatibilitatea, dizolvi antibioticul:
a) cu vitamina C, medicamentul ce-l are de efectuat;
b) cu ser fiziologic sau ap distilat;
c) cu novocain, pentru a diminua durerea;
d) cu glucoza pe care o are prescris pe cale i.v.
19. Pacienta M, efectueaz tratamentul cu tetraciclin; pentru a preveni distrugerea florei
saprofite ii recomanzi s consume iaurt; tiind c ii diminueaz absorbia medicamentului ii
atragi atenia:
a) s asocieze tetraciclin cu iaurtul;
b) s bea mai inainte iaurtul i dup 1/2 or, s ia tetraciclin;
c) s consume iaurtul dup 1/2 or de la administrarea tetraciclinei;
d) nu are importan.
20. Pacienta C, de 27 de ani, trebuie s fie pregtit pentru operaie; i se prescrie o serie de
analize ale sangelui, dintre care unele sunt biochimice, cum ar fi:
a) hemoleucograma;
b) grupul sanguin;
c) ureea sanguin;
d) creatinina;
e) bilirubina.
21. Pacienta G., de 42 de ani, prezint fibrom uterin; care din urmtoarele complicaii sunt
posibile:
a) mrirea rapid de volum a uterului;
b) sangerarea uterului;
c) tulburri de miciue;
d) instalarea menopauzei.
22. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar:
a) multiparitatea;
b) avorturile anterioare;
c) folosirea anticoncepionalelor;
d) tumorile benigne de ovar.
23. Prin observare, ai constatat c pacienta T., de 20 de ani, prezint leucoree galben-verzuie,
prurit, miciuni dureroase; este posibil o:
a) infecie cu haemofilus;
b) infecie cu gonococ;
c) parazitare cu trichomonas;
d) parazitare cu candida albicans.
24. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
25. Soul d-nei H., se teme c soia va rmane cu sechele psihice postmastectomie: care
informaie dat de asistent influeneaz in bine pacienta:
a) pacienta va rmane cu leziuni definitive;
b) evoluia este imprevizibil in urmtoarea perioad;
c) ingrijorarea este nefondat;
d) problemele se vor rezolva de la sine, in general.
26. In vulvovaginitele fetielor, semnele i examenul clinic prezint:
a) prurit;
b) leucoree;
c) tegumente iritate;
d) constipaie.
27. Prevenirea afeciunilor inflamatorii din regiunea genital, la orice varst, se realizeaz
prin:
a) control genital la 6 luni;
b) respectarea msurilor de igien local;
c) alimentaie bogat in vitamine;
d) nimic deosebit.
28. Doamna T., se prezint la medicul curant dup ce a simit la palpare o umfltur la sanul
stang; este internat i pregtit pentru mastectomie, datorit diagnosticului de carcinom la
san; care din urmtorii hormoni sunt responsabili pentru creterea glandei mamare la
pubertate:
a) extrogeni, ocitocin;
b) prolactin, ocitocin;
c) extrogeni, progesteron;
d) ocitocin, progesteron.
29. Cum trece cancerul de san in metastaz:
a) prin transmiterea celulelor in alte pri ale corpului vehiculate de sange i limfa;
b) prin ruperea unor pri de tumoar i deplasarea lor in alte zone;
c) prin secreia unui exudat de ctre tumoar;
d) printr-o infecie in sistemul hepatic.
30. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T., din spital,
postmastectomie:
a) s citeasc cat mai multe cri documentare despre boal;
b) s fie in stare s-i poarte propria-i imbrcminte peste protez;
c) s-i pstreze imaginea de sine;
d) s fac vizite, plimbri i excursii.
ngrijiri ale luzelor.
1. Pacienta Z.A. este in a treia zi de luzie; ca asistent pe sector, urmreti zilnic:
a) involuia uterin, aspectul lohiilor;
b) greutatea femeii;
c) pulsul, respiraia, temperatura;
d) eliminrile (scaun, diureza).
2. A doua zi dup natere asistenta apreciaz lohiile ca fiind normale:
a) roii cu cheaguri;
b) roii, moderate;
c) cantitate mic, de aspect maroniu;
d) diluate i albe.
3. Ca s previn lezarea mameloanelor in timpul alptrii, mama va fi invat:
a) s aplice pe mameloane inainte de alptat un unguent;
b) s spele mameloanele cu ap i spun inainte de alptare;
c) s aplice preventiv a soluie de nitrat de Hg;
d) s tearg mameloanele dup alptare cu ceai de mueel.
4. D-na Z.C., merge s-i alpteze copilul; are impresia c nu se alimenteaz suficient; care
din urmtoarele aciuni (manevre) ii recomandai s le fac:
a) cantrirea zilnic a copilului;
b) proba fiecrui supt;
c) msurarea lungimii copilului;
d) stoarcerea sanului.
5. Care din urmtoarele elemente indic lactaia suficient a d-nei Z.G.:
a) creterea in greutate a noului nscut;
b) umezirea cmii in dreptul mameloanelor;
c) nou-nscutul adoarme in timpul alptrii;
d) nou-nscutul plange dup alptare.
6 Luza T.P., prezint perineorafie, este in a IH-a zi dup natere; pentru ingrijirea plgii
foloseti:
a) alcool de 70;
b) soluia de permanganat de potasiu l%o;
c) ap oxigenat;
d) alcool iodat.
7 Fixai ordinea prioritilor de ingrijire in cazul luzei T.P. la ora 12,00:
a) asigurarea eliminrilor;
b) administrarea tratamentului medicamentos;
c) pregtirea mediului de siguran pentru alptare;
d) splarea mainilor i a sanilor;
e) alptarea la san;
f) reorganizarea locului de munc;
g) supravegherea alptrii.
8. Care intervenii sunt prioritare dup delivrena natural de placent in cazul pacientei C.F.,
aflat pe masa ginecologic:
a) masarea abdomenului;
b) asigurarea condiiilor de odihn i somn;
c) aplicarea pungii cu ghea pe abdomen;
d) supravegherea diurezei.
9. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare i alimentare a pacientei T.O., aflat in a 4-a zi de
luzie, trebuie s urmreti:
a) senzaia de foame i sete;
b) eliminrile;
c) greutatea corporal;
d) aspectul tegumentelor.
10. Luza R.G. este in a 3-a zi dup natere; prezint perturbat nevoia de a avea temperatura
corpului normal (febr) "; care ar putea fi cauza:
a) lohiometria;
b) involuia rapid a uterului;
c) furia laptelui;
d) scderea in greutate.
11. Luza D.L., este dup operaie cezarian, prin incizie pe linia median; pe perioada
spitalizrii asistenta urmrete:
a) lohiile;
b) starea pansamentului;
c) starea perineului;
d) involuia uterin.
12. Fixai ordinea manevrelor de intervenii in executarea irigaiei vaginale:
a) pregtirea fizic, pregtirea psihic;
b) pregtirea materialului;
c) scop;
d) modul de executare;
e) reorganizarea locului de munc.
13. D-na F.M., are o sever preeclampsie; ea a nscut in urm cu 3 ore; care aciune de
mirsing va fi inclus in planul de ingrijire, in perioada postnatal:
a) continuarea monitorizrii TA, respiraiei i reflexelor;
b) incurajarea parturicntei;
c) montarea deschiztorului de gur;
d) montarea unei sonde vezicale i msurarea diurezei.
14. D-na B.G. nate un bieel cu buza de iepure" sub anestezie general; asistenta medical
o va informa despre:
a) naterea unui bieel;
b) valorile funciilor vitale;
c) dorina de a urina;
d) malformaia nou-nscutului.
15. D-na B.G. nu dorete s-i in copilul in brae; aceast reacie se datorete faptului c:
a) nou-nscuii cu malformaii nu sunt acceptai uor;
b) mama are o reacie de respingere exagerat;
c) mama se teme s nu lezeze copilul;
d) mama consider copilul urat.
16. Dup natere, la palpare, uterul trebuie s fie:
a) globulos i tonic;
b) globulos i flasc;
c) nepalpabil.
17. Involuia uterin se face cu:
a) 0,2 cm/zi;
b) 0,5 cm/zi;
c) 1 cm/zi.
18. Lohiile in primele 2-3 zile sunt:
a) seroase;
b) serosanghinolente;
c) sanghinolente.
19. Lohiile in primele 4-6 zile sunt:
a) seroase;
b) serosanghinolente;
c) sanghinolente.
20. Lohiile in primele 6-10 zile sunt:
a) seroase;
b) serosanghinolente;
c) sanghinolente.
21. Colostrul este:
a) un lichid glbui cu coninut bogat in glucide;
b) un lichid glbui cu coninut bogat in proteine;
c) un lichid glbui cu coninut bogat in sruri minerale.
22. Colostrul are in compoziie:
a) antigeni;
b) anticorpi;
c) ambele rspunsuri sunt bune.
23. La formarea ragadelor pe mameloane:
a) nu este obligatorie intreruperea suptului la mamelonul afectat;
b) se aplic local un unguent bactericid;
c) se vor efectua local 2-3 edine cu ultrascurte.
19. Care din urmtoarele elemente sunt fiziologice la nou-nscut in primele 24 de ore:
a) temperatura 37-37,5C;
b) coloraia icteric a tegumentelor;
c) urini ce pteaz scutecele;
d) scaun galben auriu.
20. In cazul alimentaiei naturale a nou-nscutului care din microbii saprofii se dezvolt in
intestin:
a) bacilul coli;
b) bacilul bifidus;
c) salmonella.
21. Crui tip de asfixie aparin elementele urmtoare: puls tahicardie peste 120/minut, cianoza
generalizat, tonus pstrat:
a) apnee tranzitorie;
b) asfixie albastr;
c) asfixie alb.
22. Ce se inelege prin criza genital:
a) creterea in greutate;
b) tumefierea mameloanelor;
c) scurgerea sanguinolent la nivelul organelor genitale;
d) descuamaia fiziologic.
23. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-nscutului:
a) s fie din nylon;
b) s se poat fierbe;
c) s aib custur pe mijloc;
d) s se incheie pe umeri cu ireturi.
24. Nou-nscutului de 4 zile, in greutate de 2.500 grame, cu tegumente icterice, trebuie s i se
efectueze unele intervenii; care sunt acestea:
a) vaccinarea BCG;
b) fototerapia;
c) alimentaia la san;
d) baia general.
25. Muguetul (mrgritrelul) la sugar apare ca urmare:
a) a nerespectrii orelor de mas;
b) a nerespectrii regulilor de igien;
c) a naterii premature;
d) a hidratrii suficiente.
26. Detaarea bontului ombilical ligaturat, in mod fiziologic se face dup natere:
a) intre 7-10 zile;
b) intre 10-12 zile;
c) intre 5- 7 zile;
d) dup 14 zile.
27. Naterea prematur poate avea ca surs:
a) uterul cicatrical;
b) multiparitatea;
c) incompatibilitatea de grup sau Rh;
d) varsta mamei.
3. Copilul L., de 12 ani, nu are poft de mancare, prezint stare de disconfort i prurit anal;
prioritar, in interveniile medicale, este:
a) baia general, baia pe poriuni;
b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic;
c) alimentarea la timp a copilului;
d) scoaterea la aer a copilului.
4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normal psihomotorie; ultima realizare, probabil, este:
a) intoarcerea de pe o parte pe alta;
b) s stea in ezut fr sprijin;
c) s stea in picioare, susinut;
d) s apuce obiecte cu mainile.
5. In care din urmtoarele faze ale procesului de ingrijire stabilii ca pacientul L. V., de 7 luni,
are o dezvoltare psiho-motorie corespunztoare varstei:
a) evaluare;
b) planificare;
c) implementare;
d) diagnostic de nursing.
6. B.F., in varst de 6 ani, este adus la spital cu febr i disurie; i se efectueaz urocultura care
este pozitiv; numrul de germeni prezeni trebuie s fie:
a) sub 10.000 germeni/ml;
b) intre 10.000-100.000 germeni/ml;
c) peste 100.000 germeni/ml.
7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priz 1 gr. soluie medicamentoas la un interval de 6
ore; cate prize sunt in 24 ore i cate picturi, folosindu-se pipeta pentru administrare:
a) 4 prize x 20 pic. pe priz;
b) 6 prize x 10 pic. pe priz;
c) 2 prize x 40 pic. pe priz;
d) nu se administreaz medicamente cu pipeta.
8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 60- 80/min.;
d) 90-100/min.
9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, nscut cu o greutate de 3.000 grame:
a) 7,500 kg;
b) 6,500 kg;
c) 10.000 grame;
d) 5.700 grame.
10. Ce se inelege prin enurezis:
a) inversarea emisiilor de urin cu predominan noaptea;
b) pierderea de urin in cursul nopii;
c) pierderea involuntar de urin noaptea la copii peste varsta de 3 ani.
11. Nu se administreaz tablete i drajeuri nepisate copilului:
a) sub 6 luni;
b) sub 2 ani;
c) sub 6 ani;
d) sub 1 an.
21. CI., de 2 ani, este internat cu otit medie acut bilateral, febr 39C i contracii
tonicoclonice, medicul recomand recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor ageni
patologici; dup puncie, poziia copilului va fi:
a) decubit dorsal fr pern sub cap;
b) decubit dorsal cu pern;
c) decubit lateral;
d) decubit ventral.
22. Care din complicaiile de mai jos pot aprea in cazul pacientului C, cu meningit, dac nu
se acord ingrijirile corespunztoare:
a) encefalita;
b) hidrocefalia;
c) retardarea mintal;
d) septicemia.
23. Pacientul C, de 16 ani, este internat in secia de pediatrie, in com hiperglicemic; care
este ordinea prioritilor de ingrijire:
a) urmrirea pulsului;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea analizelor de laborator;
d) identificarea problemelor de nursing.
24. Copilul A., de 14 ani, este suspectat de giardia i lamblia; care examene de laborator pot
pune in eviden prezena paraziilor sau a chisturilor:
a) analiza sangelui;
b) examenul coproparazitologic;
c) examenul sucului gastric;
d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B.
25. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vrsturilor se va face:
a) dup 6 ore de la ingestie;
b) in primele 4 ore de la ingestie;
c) nu se practic provocarea vrsturii;
d) se practic mai intai spltura gastric.
26. Intoxicaia acut cu substane pesticide i organofosforice se manifest prin mirosul de:
a) usturoi;
b) aceton;
c) migdale;
d) mere coapte.
27. Care din interveniile de mai jos nu sunt valabile in profilaxia rahitismului:
a) aerisirea incperii;
b) introducerea Slinosului in primele 5 luni de via;
c) administrarea de vitamina D2 la ieirea nou-nscutului din maternitate;
d) administrarea de calciu i vitamina D2 in luna a Vlll-a de sarcin.
28. Care din urmtoarele manifestri de dependen nu fac parte din semnele BDA:
a) tegumente curate integre;
b) pliu cutanat persistent;
c) scaune frecvente modificate;
d) buna dispoziie.
37. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril
tergi:
a) orofaringele;
b) mucoasa nazal;
c) valul palatin;
d) amigdalele.
38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatit seric (TIP B); se recolteaz sange; care
rezultat al analizei precizeaz diagnosticul clinic:
a) prezena proteinei C;
b) prezena antigenului Australia;
c) prezena trichinelei spiralis;
d) prezena bacilului Tific.
39. Limbajul activ devine problem pentru un copil:
a) pan la varsta de 1 an;
b) pan la varsta de 2 ani;
c) pan la varsta de 3 ani;
d) dup varsta de 3 ani.
40. Conturarea personalitii copilului se manifest prin:
a) reducerea somnului;
b) exprimarea preferinelor i repulsiilor;
c) cptarea indemanrii;
d) memorarea a cat mai multe poezii.
41. In caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatur de 39,9C, se vor aplica
urmtoarele intervenii:
a) administrarea de diazepam 1-2 zile;
b) administrarea de analeptice cardiovasculare;
c) administrarea de antibiotice;
d) comprese cldue pe frunte;
e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiol.
3. Unele modificri, legate de inaintare in varst sunt considerate intre anumite limite, ca
aparinand unei imbtraniri normale. Care sunt acestea:
a) modificri ale pielii i fanerelor;
b) presbiopia;
c) scderea secreiei lacrimale;
d) presbiacuzia;
e) fenoastenia;
f) toate enunurile sunt adevrate.
4. Imbtranirea psihologic este rezultanta modificrilor induse de varst in planul
biostructurilor; la baza acestor modificri stau:
a) factori ereditari, uzura sistemului vieii psihice;
b) factori ecologici;
c) factori socio-culturali.
5. In abordarea unui pacient varstnic, se vor evalua urmtoarele funciuni psihice:
a) capacitatea de orientare;
b) starea afectiv;
c) memoria;
d) gradul tulburrilor de integrare.
6 Numii cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenei:
a) .......................... ;
b) ......................... ;
c) ............................
7. O asistent medical care se consacr nursingului geriatrie va cunoate i va respecta cu
siguran:
a) cadrul manierelor elegante;
b) drepturile persoanelor varstnice;
c) legislaia general;
d) msuri protective specifice.
8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei varstnice, includ i:
a) varsta peste 75 ani;
b) incapacitatea de autoingrijire;
c) starea biologic.
9. Cate categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate in majoritatea cazurilor:
a) patru;
b) opt;
c) zece.
10. Dissomnia real a varstnicului, ce se cere difereniat de falsa insomnie, include:
a) tulburri cantitative, de regul hiposomnia;
b) tulburri ale ritmului normal, in sensul inversrii;
c) tulburri cantitative, de regul hipersomnia.
11. Un important factor ce perturb somnul nocturn la varstnic (brbat) il constituie:
a) trezirile repetate;
b) hipertrofia de prostat care determin nicturie;
c) somnul diurn, insuficient cantitativ.
12. Ce recomand asistenta medical unui varstnic, pentru a favoriza un somn odihnitor:
a) s fac o baie cald;
b) s fac un du rece;
c) s bea o can cu ceai de tei.
24. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare i cardiace, constituind una
din acuzele cele mai frecvente ale varstnicilor. Cum va determina asistenta medical
imprejurrile apariiei dispneei:
a) la ce grad de efort apare;
b) in ce moment al zilei;
c) se modific in raport cu poziia;
d) factorii de risc i bolile cronice.
25.Care din urmtoarele sunt exerciiile de tehnic respiratorie pe care asistenta medical i
le prezint pentru invare varstnicului afectat de dispnee:
a) respiraia diafragmatic;
b) abordarea unei posturi care favorizeaz respiraia;
c) respiraia cu buzele stranse.
26. Pentru a menine independena nevoii de a manca i a bea, asistenta medical va cunoate:
a) dificultile legate de bolile cronice;
b) factorii de risc;
c) afeciunile locomotorii i neurologice;
d) semnele unui deficit nutriional.
27. Care din urmtoarele intervenii preventive sunt menite s acioneze asupra unor factori
ce pot satisface nevoia de a manca i a bea:
a) periajul corect al dinilor;
b) consumarea de alimente semisolide, fructe i legume moi;
c) mesele rare i bogat-cantitative;
d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimuleaz apetitul.
28. In cazul unei disfuncii de eliminare intestinal diagnosticul de nursing - ingrijiri va
cuprinde formularea alterare a funciei intestinale - actual i potenial", aciunile
planificate de asistenta medical vor avea urmtoarele scopuri:
a) meninerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor;
b) ingerarea suficient de lichide;
c) urmrirea efectelor secundare ale medicamentelor;
d) folosirea de laxative;
e) efectuarea de clisme evacuatoare.
29. Eficacitatea interveniilor va fi evoluat in raport cu:
a) frecvena i aspectul scaunelor;
b) absena diareei;
c) tipul de dispnee;
d) respectarea regimului alimentar.
30. In cazul incontinenei urinare reversibile, care din urmtoarele pot fi considerate
intervenii curative:
a) efectuarea de exerciii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene;
b) recomandarea de a urina la prima senzaie de miciune i pan la completa golire a
vezicii;
c) evitarea ingestiei de buturi diuretice (cafea, ceai, alcool);
d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei.
31. Modificrile fiziologice din cadrul procesului de imbtranire se cer cunoscute intrucat
joac un rol important in satisfacerea nevoii de a se mica. Acestea pot fi:
a) atrofia lenta a musculaturii;
b) tulburri de deglutiie;
c) scderea tonusului i forei musculare.
32. Care din urmtoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana varstnic:
a) artroza;
b) HTA;
c) diabetul;
d) osteoporoza;
e) poliartroza.
33. In cadrul procesului de nursing, culegerea de date se va referi cu precdere la:
a) capacitatea i tolerana la efort;
b) felul eliminrilor, orarul lor;
c) folosirea de dispozitive ajuttoare;
d) prezena durerii i identificarea cauzei determinante.
34. Interveniile preventive, cuprinse in planul de ingrijire a unui varstnic, vis--vis de
nevoia de a se mica, vor fi orientate ctre:
a) motivaia varstnicului;
b) meninerea forei i rezistenei musculare;
c) meninerea mobilitii articulare;
d) meninerea valorilor TA;
e) reducerea cantitii de proteine din alimentaie
35. Meninerea forei i rezistenei musculare la un varstnic se va realiza:
a) numai apeland la exerciii izotonice i izometrice;
b) concomitent cu o alimentaie complet i complex;
c) in concordan cu starea de nutriie.
36. Exerciiile de amplitudine au drept scop:
a) meninerea mobilitii articulaiilor;
b) meninerea valorilor TA in limite normale;
c) meninerea rezistenei musculare.
37. Perturbarea somnului la persoana varstnic are drept cauz principal, afeciunile cronice
de care sufer acesta i care produc disconfort, durere, depresie, etc; ordonai dup
importan problemele i bolile des intalnite:
a) probleme gastrice;
b) probleme respiratorii;
c) hipertrofia de prostat;
d) afeciuni cardiace;
e) afeciuni neuro-psihice.
38. Observaiile asistentei medicale vor urmri:
a) orarul zilnic de somn;
b) valorile TA, P, R, diurez;
c) semne de nedormit;
d) condiiile de mediu.
39. Interveniile preventive constau in sftuirea varstnicului, de a se conforma unui regim
de via, care va urmri urmtoarele:
a) evitarea excitantelor, mai ales dup ora 18;
b) respectarea tratamentului cu somnifere;
c) aerisirea camerei de dormit;
d) cin uoar, eventual un pahar cu lapte.
40. Interveniile curative care se vor iniia inand cont de sursa de dificultate i fcand
distincia intre problemele medicale i modificrile fiziologice, pot fi urmtoarele, in afar
de:
a) instituirea unui orar zilnic, cu corectarea ritmului veghe-somn;
b) asigurarea de confort fizic prin poziionare i calmarea durerii;
c) ascultarea de muzic ritmat, vesel;
d) activiti reduse in cursul zilei pentru a nu acumula oboseal.
41. Imbrcatul i dezbrcatul presupun o serie de abiliti care sunt afectate in cadrul
procesului de imbtranire. Care sunt acestea:
a) dexteritatea;
b) echilibrul;
c) coordonarea.
d) fora muscular;
c) mobilitatea articular;
f) toate enunurile sunt adevrate.
42. Care din urmtoarele modificri fac problematic alegerea i ajustarea imbrcminii:
a) deformrile osoase;
b) deformrile coloanei vertebrale;
c) lipsa anturajului favorabil;
d) tulburrile de auz;
e) depunerile de grsime.
43. Care din urmtoarele sunt afeciuni neurologice ce afecteaz major nevoia de a se
imbrca a varstnicului:
a) diabetul insipid;
b) maladia Parkinson;
c) hemiplegiile;
d) gut.
44. Problemele de dependen la nivelul nevoii de a fi curat i a avea tegumente ingrijite,
intacte, fac parte, in general, din urmtoarele categorii de diagnostice de ingrijiri-nursing:
a) tulburri de somn legate de oboseal;
b) deficit de autoingrijire;
c) alterare a integritii tegumentelor;
d) alterarea alimentaiei legat de somnolen;
e) alterarea potenial a integritii mucoaselor.
45. Pentru prevenirea uscrii pielii, asistenta medical recomand urmtoarele, in afar de:
a) a nu se face baie general zilnic;
b) a se folosi dup zvantarea pielii unele loiuni alcoolizante;
c) a se folosi spunuri grase;
d) a nu se face abuz de pudr de talc;
e) a se asigura o hidratare corespunztoare.
46. Proteza dentar va fi ingrijit in felul urmtor:
a) se spal pe toate feele folosind o periu aspr;
b) se cltete cu ap cald dup ce a fost splat cu detergent/spun pentru copii;
c) se indeprteaz resturile alimentare de pe ea;
d) se pstreaz noaptea intr-o soluie slab de oet;
e) se cltete cu ap rece inainte de a o monta.
47. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. In jurul crei valori
se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
48. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este:
a) hipotensiunea ortostatic;
b) deshidratarea;
c) oboseala.
49. Aciuni desfurate de asistenta medical pentru meninerea temperaturii corporale a
varstnicului in limite normale sunt i:
a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21C;
b) determinarea varstnicului s foloseasc buturi alcoolice ca mijloc de a se inclzi";
c) practicarea de activiti fizice uoare (plimbri);
d) purtarea in cursul nopii a unor ciorapi.
50. Care persoane sunt cele mai vulnerabile in faa hipertermiei:
a) persoanele obeze;
b) persoanele cu afeciuni digestive cronice;
c) persoanele cu boli cardio-vasculare.
51. Pentru prevenirea hipertermiei, regimul alimentar al persoanei varstnice va fi orientat
ctre:
a) o alimentaie bogat in hidrai de carbon;
b) o reducere a grsimilor;
c) consumarea de lichide cat mai calde;
d) consumarea de lichide reci.
52. Depresia este una dintre cele mai frecvente afeciuni intalnite la varstnici. Este cel mai
adesea:
a) atipic;
b) in coexisten cu boala somatic;
c) uor de determinat;
d) prezent la femei;
e) manifestat prin ipohondrie.
53. Nevoia de sucuritate este strans legat de numeroase aspecte privind mediul
inconjurtor. Persoana varstnic cand se simte in pericol:
a) ii va inruti starea de sntate;
b) se va retrage in securitatea unei lumi interioare;
c) va apela la tehnici diverse de relaxare.
54. Dup ce durerea a fost evaluat, asistenta medical va lua msuri pentru diminuarea sau
indeprtarea ei, utilizand urmtoarele strategii:
a) manipularea varstnicului cu rapiditate, decizie, brusc;
b) asigurarea unei poziii confortabile;
c) micarea i schimbarea poziiei conform orarului stabilit.
55. Pentru a fi independent, in nevoia de a comunica, individul trebuie:
a) s aib integre organele senzoriale;
b) s aib o via social;
c) s nu impiedice comunicarea prin reaciile sale emoionale.
56. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi:
a) informaional;
b) terapeutic;
c) pedagogic.
57. Procesul de imbtranire afecteaz nevoia de comunicare diminuand-o datorit prezenei:
a) hipoacuziei;
b) acuitii vizuale sczute;
c) surplusului ponderal;
d) tulburrilor tactile.
58. Culegerea de date, ca prim etap a procesului de ingrijire, va avea in vedere elemente
legate de:
a) personalitatea varstnicului;
b) evaluarea funciilor cognitive;
c) trecutul patologic;
d) evaluarea funciilor senzoriale;
e) toate enunurile sunt adevrate.
59. Problemele care apar cel mai frecvent sunt:
a) alterare a comunicrii verbale legat de un deficit auditiv sau vizual;
b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale;
c) alterare a comunicrii verbale legat de afazie.
60. Pentru imbuntirea comunicrii cu varstnicul, asistenta medical va proceda in felul
urmtor:
a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare;
b) va da dovad de empatie;
c) va vorbi lent, clar, cu faa la partenerul de dialog.
CAPITOLUL VIII
ngrijiri ale pacienilor n perioada pre- i postoperatorie.
1. Care din urmtoarele metode contribuie la buna pregtire psihic a bolnavului:
a) inlturarea factorilor nocivi;
b) inlesnirea vizitei familiei;
c) grija pentru odihn, somn linitit;
d) combaterea durerii;
e) combaterea manifestrilor ce provoac disconfort;
f) crearea siguranei c operaia i starea postoperatorie vor fi favorabile.
2. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator
necesare unei intervenii chirurgicale:
a) s recolteze corect probele prescrise;
b) s duc probele la laborator;
c) s aduc rezultatele de la laborator;
d) s interpreteze rezultatele;
e) s coreleze rezultatele cu starea clinic a bolnavului.
3. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului:
a) crearea condiiilor care s impiedice traumele psihice;
b) cunoaterea bolnavului i a bolii;
c) respectarea prescripiilor medicale i efectuarea explorrilor;
d) catigarea increderii bolnavului in echipa de ingrijire.
4. Ce obiective urmrete pregtirea psihic a bolnavului chirurgical internat:
a) acomodarea cu condiiile, inlturarea fricii de spital;
b) convingerea c intervenia chirurgical este benefic;
c) respectarea disciplinei spitaliceti;
d) respectarea relaiilor cu bolnavii ceilali.
5. Cum se testeaz eventuala alergie la novocain:
a) prin injecie intradermic;
b) prin injecie intramuscular;
c) prin injecie intravenoas.
6. Cu cit timp inaintea operaiei trebuie s depilm regiunile proase:
a) cu 48 h;
b) in seara premergtoare;
c) cu 1-2 h;
d) pe masa de operaie.
7. Ce medicamente se administreaz cu 30 min. inainte de inceperea anesteziei, i, deci, a
operaiei pentru sedarea i linitirea bolnavului:
a) fenobarbital;
b) mialgin;
c) fortral;
d) diazepam.
8. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaiei:
a) regim alimentar obinuit;
b) regim hidric;
c) dimineaa i la pranz regim obinuit, seara hidric;
d) nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaiei.
18. Care din ingrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimii in salon cat i pentru cei
din STI:
a) aezarea corespunztoare in pat;
b) mobilizarea bolnavului;
c) monitorizarea cardio-vascular;
d) urmrirea evoluiei febrei;
e) monitorizarea funciei renale.
19. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aezat in urmtoarea poziie
pe pat:
a) in decubit dorsal cu dou perne sub cap;
b) in poziie Trendclenburg;
c) in poziie lateral stang sau dreapt;
d) in decubit dorsal, fr pern, cu capul flectat spre dreapta, cu o tvi renal
alturi; nu va ridica capul.
20. Bolnavii operai cu anestezie local, vor fi aezai in pat in urmtoarele poziii:
a) decubit dorsal cu pern sub picioare;
b) decubit lateral;
c) decubit ventral;
d) decubit dorsal cu capul pe pern, putand lua orice poziie dorete.
21. Mobilizarea precoce a bolnavului urmrete:
a) combaterea durerii;
b) combaterea tulburrilor hidro-electrolitice;
c) prevenirea stazei venoase i producerea bolii tromboembolice;
d) combaterea atelectazei pulmonare.
22. Care din urmtoarele, este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat
postoperator:
a) reduce greaa;
b) incurajeaz mobilizarea;
c) stimuleaz peristaltismul.
23. Pentru ingrijirea unui bolnav, in perioada postoperatorie, inem seama de:
a) natura operaiei;
b) felul anesteziei;
c) starea general a bolnavului;
d) complicaiile care apar.
24. Care din urmtoarele se consider complicaii aprute la un bolnav imobilizat timp
indelungat la pat:
a) artrit acut;
b) escar de decubit;
c) tulburri circulatorii periferice;
d) epistaxis i lipotimie.
25. Pentru prevenirea complicaiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizai, asistenta va
efectua urmtoarele activiti in afar de:
a) schimbarea poziiei dup un plan bine stabilit;
b) meninerea tegumentelor uscate i curate;
c) protejarea zonelor de presiune;
d) administrarea unor medicamente specifice.
26. Care din urmtoarele sunt aspecte eseniale ale planului de nursing postoperator:
a) promovarea mobilizrii i incurajarea ingestiei de lichide;
b) furnizarea terapiei diversionale i a fizioterapiei;
c) prevenirea insomniei i a anxietii;
d) efectuarea de baie parial zilnic.
27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaii pulmonare:
a) la bolnavii varstnici;
b) la copii;
c) la fumtori;
d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente, insuficient tratate.
28. Poziia Fowler (semiezand) este favorabil bolnavilor cu operaii pe:
a) torace;
b) membre inferioare;
c) coloana vertebral.
29. In poziie de decubit ventral vor fi aezai bolnavii operai:
a) pe coloana vertebral;
b) de afeciuni pleuropulmonare sau esofagiene;
c) cu rahianestezie.
30. In poziie de decubit lateral vor fi aezai bolnavii:
a) operai pentru afeciuni pleuropulmonare;
b) cu peritonite operate;
c) cu afeciuni esofagiene operate.
31. In poziie Trendelenburg vor fi aezai bolnavii cu:
a) peritonite generalizate;
b) irigare cerebral deficitar;
c) operaii la nivelul membrelor inferioare.
32. Bolnavul operat cu anestezie local va fi aezat:
a) in decubit dorsal cu capul pe pern, putandu-i schimba in anumite limite
poziia, dup dorin;
b) in decubit dorsal fr pern timp de 24 h;
c) in poziie Trendelenburg;
d) in poziie Fowler.
33. Pentru un bolnav, cu o operaie medie, este nevoie ca aportul caloric s fie de:
a) 2.000-3.000 cal/zi;
b) 800-1.000 cal/zi;
c) 1.000-1.500 cal/zi;
d) 3.000-4.000 cal/zi.
34. Aportul proteic postoperator este necesar pentru:
a) corectarea hipoproteinemiei;
b) cicatrizarea plgilor;
c) creterea dezechilibrelor hidro-electrolitice;
d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator.
35. Aportul energetic va fi dat de:
a) glucide;
b) vitamine;
c) ap i electrolii;
d) lipide.
36. In prima or dup anestezia general, obiectivele planului de ingrijire sunt urmtoarele,
cu excepia:
a) monitorizarea funciilor vitale din 15 in 15 minute;
b) supravegherea aspectului pansamentului;
c) prevenirea vrsturilor i a aspiraiei;
d) mobilizarea la marginea patului.
37. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru
bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau nazojejunal.
38. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite:
a) urmrirea evoluiei bolnavilor;
b) prevenirea apariiei unor complicaii;
c) urmrirea eficacitii tratamentului aplicat;
d) modificarea conduitei, in funcie de evoluie.
39. Care sunt avantajele traheotomiei:
a) reduce spaiul mort cu aproximativ 10%;
b) separ calea aerian de cea digestiv prin canule speciale;
c) evit obstacolul glotic i reduce spaiul mort cu aproximativ 65%;
d) permite aspiraia secreiilor traheobronice i reduce micrile paradoxale in voletul costal.
40. De ce se fixeaz canula de traheotomie la piele:
a) pentru a nu se astupa cu corpi strini;
b) pentru a nu aluneca;
c) pentru a impiedica sangcrarea i infecia;
d) pentru a nu putea fi mobilizat, scoas, de un bolnav agitat.
41. Ce facem pentru a nu se forma crust la o traheotomie:
a) splm cu ser fiziologic i indeprtm mecanic secreiile formate;
b) creem o atmosfer cat mai puin septic;
c) provocm tuse artificial.
42. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen.
43. Oxigenul pur administrat timp indelungat are efect:
a) benefic pentru organism;
b) toxic pentru organism;
c) ce produce insuficien hepato-renal;
d) din care rezult modificri structurale i funcionale ale plmanilor (EPA).
44. La administrarea oxigenului din bomb, avem nevoie pentru reducerea presiunii i
umidificare de:
a) masc;
b) reductor;
c) barbotor.
CAPITOLUL IX
ngrijiri ale pacienilor cu urgene medico-chirurgicale.
1. Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai:
a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.
2. In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main
funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;
b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.
3. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapid a situaiei;
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie.
4. Care din urmtoarele sunt semne i simptome de intoxicaie atropinic:
a) delirul, ocul anafilatic;
b) tahicardia;
c) febra mare i mucoasele uscate;
d) dilataia pupilar.
5. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici:
a) 150-175 mg;
b) 100-200 mg;
c) 150-250 mg;
d) 300-400 mg.
6. Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
7. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
8. Intr-o plag in seton" orificiul mai mare este:
a) de intrare;
b) de ieire;
c) sunt egale.
9. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
a) ligatura vaselor lezate;
b) pansament compresiv;
c) compresiune la distan;
d) aplicarea garoului;
e) administrarea medicaiei hemostatice.
10. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de oc hipovolemic;
b) fr complicaii;
c) cu stare de oc toxicoseptic.
CAPITOLUL X
ngrijiri comunitare.
1. La terminarea stagiului practic in comunitate, elevii ii vor insuii urmtoarele abiliti i
deprinderi practice:
a) determin indicatorii de dezvoltare fizic;
b) supravegheaz procesele de boli infecto-contagioase;
c) recolteaz sange pentru glicemie i urce;
d) aplic sub supraveghere intervenii de urgen.
2. Printre atitudinile i capacitile afective ale elevilor se gsesc:
a) dorina de comunicare;
b) responsabilitate i corectitudine;
c) respect al regulamentului de funcionare.
3. Pentru ingrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoate:
a) modalitile de estimare a varstei sarcinii;
b) tehnica punciei venoase;
c) modaliti de administrare a O2;
d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii.
4. La primul interviu, pentru stabilirea relaiei cu femeia gravid, notm:
a) aspectul general i nivelul de cultur;
b) istoricul ciclului menstrual i activitatea sexual;
c) sarcinile trecute, evoluia lor.
5. Ritmul vizitelor, a controalelor periodice ale gravidei, se stabilesc:
a) in raport cu numrul sarcinilor;
b) la sfaritul scm. II de sarcin;
c) la sfaritul sem. I de sarcin;
d) in trimestrul I de sarcin.
6. Notm in fia medical a gravidei:
a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic;
b) vaccinrile efectuate;
c) catigul sau pierderea in greutate.
7. Care din urmtoarele se regsesc in modalitile de efectuare a educaiei gravidei:
a) prezentarea semnelor naterii la termen;
b) prezentarea semnelor unei naterii premature;
c) prezentarea cauzelor ce declaneaz travaliul;
d) determinarea valorilor TA, P, R, T.
8. Activitatea de educaie a gravidei se realizeaz:
a) in primele 2 luni de sarcin;
b) continuu, pe parcursul vizitelor, a controlului periodic;
c) in ultimele 4 luni de sarcin;
d) numai inainte de a rmane insrcinat.
9. Alterarea comportamentului sexual datorit disconfortului este o posibil problem a
gravidei specific:
a) trimestrului III de sarcin;
b) pe parcursul celor 9 luni de sarcin;
c) doar in trimestrul II de sarcin.
10. Care din urmtoarele pot fi obiective in ingrijirea la dotniciliu a unei gravide:
a) gravida s cunoasc schimbrile fizice ce se produc in timpul sarcinii;
b) s-i exprime nelinitea sau frica in legtur cu orice problem pe care o consider diferit;
c) s-i mreasc greutatea corpului prin ingestie de alimente in surplus;
d) depistarea factorilor de risc.
11. La senzaia strii de lein gravida este sftuit s:
a) ia poziie ezand sau in decubit lang o surs de aer curat;
b) bea lapte rece aproximativ 100 ml;
c) desfac curelele sau elasticele prea ferme;
d) bea ap mineral cu o felie de lmaie.
12. Dup evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomand:
a) evitarea ingestiei de fructe acide;
b) evitarea obezitii;
c) evitarea poziiei nemicate a picioarelor;
d) purtarea de ciorapi elastici - speciali.
13. Pentru evitarea cefaleei, a migrenei, femeia gravid:
a) se va plimba in aer liber, curat, nepoluat;
b) va lua preventiv 1 tablet aspirin;
c) va avea suport psihic-emoional din partea familiei.
14. Durerile dorsale pot fi reduse dac gravida:
a) va purta inclminte adecvat, cu toc jos;
b) va efectua exerciii de relaxare a spatelui;
c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect, cu indoirea genunchilor i rmanerea
spatelui drept.
15. Femeia gravid pregtit pentru natere va cunoate:
a) ce sunt i cum se produc BCF;
b) cum s discute direct, sincer, cu asistenta medical;
c) unde s se prezinte in caz de urgen.
16.Dup aplicarea diferitelor modaliti ce se refer la educarea femeii gravide, urmeaz
evaluarea, ce va sublinia:
a) faptul c femeia gravid a ineles i poate demonstra inelegerea informaiilor oferite;
b) cunoaterea modalitilor de pstrare a unei poziii corecte;
c) inelegerea producerii in sarcina normal a HTA;
d) atitudinea permanent de anxietate.
17.Deficitul de cunotine al femeii gravide depistat la vizita iniial prenatal se refer la:
a) diagnosticul de sarcin;
b) ingrijirea copilului de varst precolar;
c) datele cand se va prezenta la controalele de specialitate.
18. In planul de ingrijire ce s-a intocmit gravidei la vizita iniial, evaluarea ingrijirilor
referitoare la deficitul de cunotine va sublinia:
a) valorile respiraiei i prezena edemelor gambiere;
b) inelegerea de ctre gravid a explicaiilor;
c) punerea de ctre gravid a unor intrebri semnificative.
19. La vizitele din trimestrul II de sarcin, pentru a determina starea general a sntii
gravidei, asistenta medical va:
a) administra vaccin antihepatitic A i B;
b) monitoriza catigul in greutate;
c) msura fundul sacului uterin;
d) inregistra rezultatele examenelor de urin.
20. Pentru a instrui femeia gravid in legtur cu semnele de pericol ce pot apare in
trimestrul II de sarcin, asistenta medical va lua in discuie urmtoarele semne:
a) absena micrilor fetale;
b) numai c i d;
c) tulburri de vedere;
d) hemoragiile vaginale.
21. Care din urmtoarele acuze, comune celor 3 trimestre de sarcin, pot fi reclamate de
femeia gravid:
a) respiraia dificil;
b) constipaia i somnul dificil;
c) rul de diminea;
d) sangerarea gingiilor.
22. Ce recomandai femeii gravide care simte nevoia de a urina cat mai des (apare mai ales
in trimestrul III):
a) s bea cat mai puine lichide seara;
b) dac apare i durere, usturimi, s se prezinte la medic;
c) s nu bea decat ceai de tei cu lmaie;
d) s bea lapte in amestec cu ceai de plante.
23. In prezena arsurilor gastrice a gastralgiilor, gravida va:
a) bea lapte cald seara;
b) dormi fr pern i cu picioarele pe un sul (ptur);
c) evita mesele abundente, condimentele i prjelile; '
d) lua urgent bicarbonat de sodiu.
24. Un anumit grad de edem este normal, deoarece corpul reine apa in exces in timpul
sarcinii. Cum se manifest aceste edeme, care nu prezint un motiv de ingrijorare:
a) glezne uor umflate la sfaritul zilei i mai ales in zi cald;
b) sunt foarte dureroase;
c) dimineaa pe degetele umflate i amorite, inelele nu se mai potrivesc.
25. Oboseala ce este acuzat de gravid, este determinat de solicitrile crescute ale sarcinii
i uneori de starea de nelinite. Manifestrile prezentate sunt:
a) stare de istovire cu dorin de a adormi in cursul zilei;
b) numai in trimestrul I de sarcin;
c) nevoia de somn prelungit in timpul nopii;
d) de natur infecioas.
26. Pentru a ingriji un copil nou-nscut sau sugar la domiciliu asistenta medical va
cunoate i aprecia urmtoarele:
a) particularitile anatomofiziologice ale copilului;
b) modalitile de adaptare la noile condiii;
c) modalitile de cretere i dezvoltare;
d) obiectivele i interveniile specifice necesare ingrijirii.
27. Se vor evalua i inregistra caracterele morfologice urmtoare in afar de:
a) valoarea greutii corporale;
b) aspectul i culoarea tegumentelor;
c) perimetrele cranian i toracic;
d) aspectul i evoluia bontului ombilical;
e) aspectul fontanelelor i suturilor craniene.
28. Care din urmtoarele fac parte din manifestrile specifice copilului nou-nscut:
a) aspectul unghiilor;
b) scderea fiziologic in greutate;
c) aspectul testiculilor;
d) criza hormonal;
e) icterul fiziologic.
29. Asistenta medical va aprecia dezvoltarea motorie a nou-nscutului. Ce cuprinde aceast
evaluare:
a) poziia, mobilitatea, tonusul muscular;
b) reflexele tonice;
c) sensibilitatea dureroas;
d) doar b i c.
30. Unde sunt inregistrate datele obinute la vizitele copilului:
a) nu este necesar o inregistrare special;
b) in fia de sntate a copilului;
c) in caietul sugarului aflat la mam.
31. Asistenta medical demonstreaz i efectueaz in prezena mamei sau a bunicii o serie
de activiti referitoare la:
a) igiena corporal;
b) eliminarea de urin i materii fecale;
c) ingrijirea ochilor, orificiilor auditive i nazale.
32. Alimentaia nou-nscutului i sugarului poate fi:
a) natural;
b) artificial;
c) diversificat.
33. Supa de zarzavat i branza de vac sunt preparate ce se introduc in alimentaia:
a) natural;
b) diversificat;
c) artificial.
34. Aprecierea unei bune stri de nutriie se realizeaz dup urmtoarele criterii:
a) curba ponderal prezent, ascendent;
b) dezvoltarea esutului subcutanat adipos;
c) toleran alimentar bun;
d) dezvoltarea psihomotorie corespunztoare varstei.
35. Regimul de via al sugarului inseamn:
a) un program zilnic individualizat;
b) un program zilnic conceput de mam, dup dorin;
c) a ine seama de starea de sntate a copilului.
36. In realizarea clirii organismului unui sugar se vor lua in consideraie:
a) condiiile meteorologice;
b) condiiile de supraveghere;
c) varsta i starea general;
d) modalitile de ridicare i inere in brae.
37. Care din urmtoarele nu sunt greeli de ingrijire prin neglijenta mamei:
a) suprainclzirea copilului;
b) administrarea incorect a O2;
c) refuzul de a vaccina copilul;
d) administrarea unor medicamente din proprie dorin;
e) ingrijire necorespunztoare a pielii i mucoaselor.
38. Mama sau bunica, va nota in caietul sugarului, observaii despre acesta, in afar de:
a) cand sugarul a plans cu lacrimi;
b) cand sugarul a inut capul;
c) cand sugarul a stat in ezut;
d) cand a aprut primul dinte;
e) cate ori a schimbat scutecele;
f) cate ore a dormit in cursul zilei.
39. Pentru ca familia s accepte i s respecte data planificat a unor vaccinri, asistenta
medical va realiza:
a) motivarea vaccinrilor;
b) o relaie special de incredere cu familia, de sinceritate;
c) nu este nevoie de o activitate special, prinii sunt obligai s accepte vaccinarea copiilor.
40. Dup ce sugarul este alptat, poate prezenta:
a) regurgitri;
b) colici abdominale;
c) crampe abdominale;
d) numai b i c.
41. Pentru a preveni imbolnvirea nou-nscutului i sugarului, mama este sjtuit s evite:
a) aglomeraiile;
b) toate rspunsurile sunt neadevrate;
c) alimentaia necorespunztoare;
d) persoanele bolnave.
42. Deficitul de ingrijire a tegumentelor, la sugar, se manifest prin:
a) prezena eritemului fesier;
b) prezena leziunilor de intertrigo;
c) necorelarea programului de via cu starea de sntate a sugarului;
d) mobilitatea redus.
43. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu:
a) alcool camforat;
b) talc (in strat subire);
c) ulei (fiert).
44. Dup baia general, tergerea, tamponarea i uscarea pielii se efectueaz cu atenie in
zonele urmtoare:
a) pielea capului;
b) plicile i cutele pielii;
c) regiunea interdigital.
45. Baia general contribuie la clirea organismului sugarului dar este i:
a) prilej de curenie;
b) numai a;
c) prilej de intimitate cu implicaii psihice favorabile mamei i sugarului.
46. In timpul bii, temperatura in camer i a apei va fi in jur de:
a) 20 i 23,5;
b) 20 i 22;
c) 18 i 20;
d) 18 i 22.
47. Pentru combaterea febrei mama va ti s foloseasc una din metodele urmtoare:
a) administrarea de lichide (ceai);
b) aplicarea de comprese-impachetri;
c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari;
d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen.
48. Pentru a evalua modul cum sugarul primete alimentaia prescris de medic, mama va
ti:
a) s fac bilanul alimentelor primite fa de cele indicate;
b) s observe elementele anormale aprute pe tegumente;
c) s supravegheze orarul i caracterul tusei;
d) s noteze modificrile in programul de somn i veghe.
49. Intre tehnicile specifice care se aplic se gsete i:
a) msurarea perimetrului cranian;
b) determinarea greutii;
c) aprecierea strii de nutriie;
d) determinarea taliei;
c) aprecierea dezvoltrii fizice.
50. Care din urmtoarele pot fi considerate motive pentru care un bebelu ar putea plange:
a) boala;
b) prezena eritemului fesier;
c) colicele;
d) toate cele de mai sus.
51. Nevoile de ingrijire ale copilului mic, in varst de 1-3 ani, la domiciliu pot fi:
a) nutriia; ,
b) nevoile emoionale;
c) nevoile sociale;
d) securitate.
52. Examenul de bilan se efectueaz de ctre medic i asistenta medical:
a) din 3 in 3 luni;
b) o dat la 12 luni;
c) din 6 in 6 ani.
53. Indicatorii de dezvoltare fizic se obin prin prelucrarea valorilor de greutate i inlime,
inand cont de:
a) varst;
b) sex;
c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale;
d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizic.
54. Deprinderi care se inva in aceast perioad i se perfecioneaz sunt:
a) relaia fa de mediu;
b) mersul singur, sritul, alergatul;
c) scrisul cu creionul;
d) controlul voluntar al intestinului i vezicii urinare;
e) comportamentul pcrsonal-social.
97. Pentru a putea aciona in situaii neprevzute, asistenta medical va avea pregtite la
orice or in cabinetul medical urmtoarele:
a) trusa de mic chirurgie steril;
b) eprubete i soluii anticoagulante pentru recoltarea de sange;
c) soluii dezinfectante;
d) materiale pentru pansat plgi, hemostaz;
e) materiale pentru diferite imobilizri;
f) sond Nelaton pentru sondaj vezical;
g) medicamente de urgen conform baremului;
h) anatoxin tetanic (la frigider).
98. La o coal cu bloc alimentar cantin, se vor supraveghea obligatoriu i controla:
a) respectarea normelor de alimentaie raional;
b) respectarea normelor de igien in cantin;
c) desfurarea i respectarea circuitelor funcionale in buctrie i anexe;
d) modul de prelucrare a alimentelor.
99. Probele alimentare din ziua respectiv, vor fi prezente in frigider:
a) timp de 36 ore;
b) in recipiente corespunztoare;
c) inchise i etichetate;
d) timp de 48 h;
e) numai 6 ore.
100.Copii cu nevoi speciale cu dificulti de integrare, sunt ocrotii in Romania in regim
rezidenial, aproximativ 65% din totalul lor, in instituii de ocrotire, de educaie i sanitare.
Care din urmtoarele nu fac parte dintre aceste instituii:
a) cmin-spital;
b) grdini special;
c) coal postliceal;
d) licee teoretice;
e) secii de SIDA;
f) centre de educaie special i recuperare.
101.Pentru a acorda ingrijiri unei persoane varstnice la domiciliu trebuie s:
a) cunoatem procesele de imbtranire;
b) cunoatem problemele de imbtranire;
c) recunoatem nevoile i capacitile funcionale ale varstnicului;
d) cunoatem numai problemele persoanei adulte.
102 Diversitatea varstei a 3-a este susinut de 5 dimensiuni ale normalitii in afar de:
a) autoresponsabilitate - ingrijire;
b) contientizarea nutriiei;
c) starea fizic;
d) afeciunea cronic;
e) comportarea la stress;
f) handicapul;
g) stabilitatea la mediu.
103. Asistenta medical din comunitate tie s:
a) evalueze cronicitatea i efectele acesteia;
b) evalueze capacitatea i limitele familiei pentru sprijinirea varstnicului;
c) comunice cu persoana varstnic i familia;
d) desfoare un interviu corect, complet.
104. Planul de ingrijire intocmit pentru varstnic, ce reprezint cadrul de baz pentru
asigurarea unei ingrijiri de calitate, va fi:
a) dinamic;
b) unic i ferm;
c) interpersonal.
105. Care din urmtoarele fac parte din cele 7 repere principale dup care ne orientm, in
cazul unei boli cronice:
a) prevenirea izolrii sociale;
b) prevenirea crizelor, dac este cazul;
c) incercarea de normalizare a stilului de via i a interaciunilor;
d) toate enunurile sunt adevrate.
106. In intocmirea planului de ingrijire, inem seama de urmtoarele:
a) funcia ameliorrii;
b) prevenirea complicitilor;
c) intarzierea apariiei invaliditii;
d) meninerea unei stri stabile.
107. Obiectivele planului de ingrijire pot fi urmtoarele in afar de:
a) incetinirea declinului;
b) controlul funciilor vitale i vegetative;
c) inlturarea disconfortului.
108. Varstnicul trebuie s-i menin cat mai mult timp independena in eliminarea renal i
intestinal prin:
a) folosirea de laxative, zilnic;
b) respectarea orarului;
c) hidratare corespunztoare;
d) exerciii de tonifiere a musculaturii sfincteriene;
e) efectuarea de clism evacuatoare la fiecare 5 zile.
109. Activitatea fizic i intelectual se continu i va fi: a) adaptat posibilitilor;
b) individualizat;
c) efectuat doar 2 h pe zi;
d) stimulat;
e) desfurat doar o zi pe sptman.
110. Surmenajul fizic i psihic va fi evitat:
a) printr-un somn odihnitor;
b) prin condiii de mediu ambiant corespunztor;
c) prin neurmrirea programelor TV dup ora 20;
d) prin adaptarea activitii zilnice la posibilitile organismului.
111. O atenie deosebit in viaa varstnicului este indreptat cu scopul prevenirii
accidentelor de acas sau de pe strad, produse mai ales prin cdere. De aceea varstnicul va
folosi, la nevoie:
a) sprijinul altei persoane;
b) bastonul;
c) cadrul;
d) carja;
e) inclmintea cu talp antiderapant.
112. Intocmirea anchetei medico-sociale, metod de lucru atunci cand ne aflm in faa unui
diagnostic social" se realizeaz i pe baza datelor oferite de asistenta medical din
comunitate. Informaiile se refer printre altele la:
a) nivelul socio-cultural al varstnicului;
b) aprecierea capacitii de autoservire, dependena;
c) raportul cu activitatea, pensionarea;
d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanului morbid;
e) condiiile materiale ale familiei.
113. Prin cunotinele sale profesionale asistenta medical particip la demonstraii a unor
forme de recuperare a varstnicului, pregtind astfel varstnicul, familia sau persoana care
ajut la ingrijirile de acas. Evalurile vor fi:
a) finale;
b) succesive;
c) cu reaezarea unor intervenii.
114. Aciunile desfurate in cadrul planului de recuperare a persoanei varstnice:
a) se individualizeaz;
b) in seama de tolerana fizic;
c) sunt in raport cu sexul i greutatea;
d) in seama de tolerana psihic;
e) se evalueaz periodic.
115. Ingrijirile paleative fac parte din planul de ingrijire la domiciliu i au obiective simple:
a) controlul la 2 zile a greutii corporale;
b) controlul durerii;
c) aprarea demnitii;
d) garantarea unui grad de autonomie cat mai mare posibil.
116. Planul de ingrijiri paleative va rspunde nevoilor personale ale varstnicului, in afar de:
a) hran i eliminare;
b) prezena uman;
c) comunicarea;
d) asigurarea consideraiei i a respectului ca persoan.
117. Realizarea unei relaii umane i individualizate cu persoana aflat in iminena unei stri
terminale inseamn:
a) izolarea persoanei de cei dragi;
b) meninerea ambianei obinuite;
c) asigurarea permanenei umane in ingrijire;
d) crearea unui sentiment de linite, securitate, solidaritate;
e) respingerea i abandonul persoanei.
118. Evaluarea nutriional a persoanei varstnice se realizeaz prin obinerea de informaii
despre urmtoarele in afar de:
a) prezena unor boli cronice sau deficiene;
b) numrul zilnic de mese i regularitatea lor;
c) prezena unor modificri de eliminare;
d) activitate fizic, mobilizare;
e) starea dentiiei.
46. b
47. d
48. b,c,e
49. c
50. a,b,c,d
51. a,b,c,e
52. c
53. a,b
54. a,b
55. b
56. a,b
57. a,b,c
58. b
59. a
60. b
61. a
62. a,b,c
63. a,b
64. b,c
65. b
66. a
67. b
68. a,b
69. a
70. c
71. b
72. a
73. c
74. a,b,c,d
75. a
76. a,b
77. c
78. c
79. a
80. b
81. a,b,c,d
82. a,b,c
83. a
84. b,c
85. c,d
86. c
87. a,b,c
88. a,b,c
89. f
90. a
91. c
92. a,b,c,d
93. a,b
94. e
95. b,c
96. a
97. a,b
98. b,c
99. a,c
100. a,b,c
101. a,b,c
102. b
103. b
104. c
105. a
106. a,c
107. a,c
108. c
109. a
110. a,b,c
111. b,c
112. a,d
113. b
114. b,c
115. a,b,c,d
116. a,c,d
117. a
118. b
119. c
120. a,b,c
121. b
122. b
123. a,b
124. a
125. a,b,c
126. c
127. e
128. a,b,c
129. b,d
130. a,b,c
131. b
132. a,b,c
133. c
134. b
135. a,b
136. c,d
137. b,c,e
138. b
139. a,b,c
140. a,b,c
141. a
142. b
143. a,c
144. a,b
145. a
146. a
147. b
148. b
149. c
150. a,b
151. c
152. a,b,c
153. a,c,d
154. a,b
155. c
156. a
157. c
158. a
159. a,b,c
160. b
161. a,b,c,d
162. a,b,c
163. b
164. a,b
165. a,b,c,d
CAPITOLUL II
PROCESUL DE NGRIJIRE
1. b
2. d
3. c
4. a
5. c
6. c
7. a
8. c
9. a
10. c
11. a
12. d
13. c
14. c
15. b
16. c
17. b
18. b
19. b,d
20. c
21. a,b,c
22. b
23. b
24. =2a,1b,
3c,5d,4e
25. securitate
dragoste,
exces
26. a
27. 2a,3b,
1c,4d
29. a,b,c
30. c
31. b
32 b
33. a
CAPITOLUL III
METODE DE PREVENIRE A INFECIEI.
1. a
2. b
3. c
4. b
5. b
6. c
7. a,b
8. a
9. a
10. c
11. b
12. a,b,c
13. a
14. b,d
15. a
16. b
17. b
18. b
19. a
20. a
21. b,c
22. a
23. a
24. b
25. a,b,c
26. a,b,c
27. a,c
28. d
29. a,b
30. a,c
31. a,b
32. b,c,d
33. a,b,c
34. a,b,c,f
CAPITOLUL IV
NUTRIIE I DIETETIC
1. a,c
2. a
3. a,b
4. b
5. b
6. a,b
7. a,b,c
8. c
9. a
10. b
11. c
12. b,c
13. a,c
14. a,b,c
15. a,b,c,d
16. a,c,d
17. c
18. a,b,c
19. a,b,c
20. a,b
21. a
22. a,b
23. c
24. c
25. a,b,c
26. a,b
27. a,b
28. a,b,c
29. b,c
30. a
31. a
32. b
33. b
34. b,d,e
35. c,d
36. c
37. c
38. a,b
39. c
40. a,b,c,d
41. b,c
42. b
43. b,d,e
44. b,c
45. a,b
46. b
47. b,c,e
48. a
49. b
50. a,b
51. c
52. b
53. b
54. a,d
55. a,b
56. a,c
57. b
58. b
59. c
60. b,c
61. b,c
62. a,c
63. b,c
64. b
65. b,d
66. a,b
67. c
68. a,b
69. a
70. a
71. a,b,d
72. a,b
73. a,b,c,d
74. a,b,d
75. a,b
76. a,c
77. b
78. b
CAPITOLUL V
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.
1. b
2. a
3. a,b
4. a,b,c
5. c
6. a
7. a,b,c
8. a,b,c
9. c
10. b
11. a,b,c
12. a,b
13. a,c
14. a,b
15. c
16. a,b,c
17. a,b,c,d
18. a,b,c,d
19. a
20. b,c
21. c
22. c
23. a,b
24. a
25. b,c
26. a,b
27. d
28. b
29. a
30. b
31. b,c
32. a
33. c
34. a,b
35. a
36. b
37. a,b,c
38. b
39. a
40. b
41. a
42. b,c
43. c
44. b
174
CAPITOLUL VI
MODIFICRI HIDROELECTROLITICE.
1. a
2. c
3. a
4. a
5. a
6. b
7. c
8. b
9. a,d
10. c
11. a
12. a
13. a
14. a
15. b
16. b
17. c
18. c
19. a
20. b
21. a,c
22. b,d
23. a,d
24. a,b
25. a,d
26. a,c,e
27. b,c,d
28. b,c
29. a,c
30. b,d
31. a,c
32. c
CAPITOLUL VII
NGRIJIREI ALE PACIENILOR CU DIFERITE AFECIUNI.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni respiratorii.
1. b
2. a,b,d
3. a
4. b
5. a
6. c
7. c
8. a
9. b
10. b
11. b
12. b
13. a
14. a
15. d
16. d
17. b
18. b
19. d
20. a,c,d
21. b
22. c
23. c
24. c
25. c
26. c
27. b
28. d
29. b
30. b
31. a,c
32. b
33. a
34. d
35. a
36. b
37. c
38. b
39. a
40. c
41. d
42. c
43. b
44. c
45. a
46. c
47. a
48. c
49. b
50. c
51. c
52. b
53. c
54. b
55. d
56. c
57. a
58. c
59. b
60. c
61. a
62. a
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni cardio-vasculare.
1. c
2. b
3. a
4. c
5. a
6. b
7. b
8. b
9. b
10. b
11. c
12. a
13. c
14. a
15. a,c
16. a
17. b
18. c
19. b
20. b
21. d
22. a
23. b
24. b
25. a
26. a,b,c
27. 1a, 3b,
2c, 4d, 5e
28. a,b
29. a,b
30. a,b,c
31. a
32. b
33. a
34. b,c,d
35. c
36. c
37. d
38. d
39. a
40. c
41. c
42. d
43. c
44. b
45. a,b
46. a,b
47. c,d
48. a,b,c
49. b,c
50. a,b,c
51. b
52. d
53. a
54. c
55. c
56. a
57. a
58. d
59. a
60. a,b
61. c
62. a,c
175
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni digestive.
1. b
2. d
3. c
4. c
5. c
6. d
7. c
8. a
9. b
10. b
11. c
12. a
13. a
14. c
15. a
16. a,b,c
17. a
18. b
19. c
20. a
21. b
22. b
23. a,b,c
24. a,b
25. a
26. b
27. b,c
28. a
29. c
30. c
31. a
32. b
33. c
34. b
35. c
36. a
37. b
38. a
39. a,b
40. a,b
41. b
42. b
43. c
44. a
45. b
46. a
47. a
48. c
49. a,d
50. c
51. a
52. a
53. a
54. c
55. c
56. c
57. a
58. a,b,c,d
59. a,b,c,d,
e
60. d
61. b
62. c
63. d
64. c
65. d
66. b,d
67. e
68. b,c
69. a,b,c
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni renale.
1. b
2. c
3. b
4. c
5. b
6. a,b,c,d
7. c
8. c
9. c
10. b
11. c
12. a
13. a,d
14. a
15. c
16. a,b
17. a
18. a
19. a
20. b,c
21. a
22. c
23. b
24. a
25. c
26. a
27. b
28. 4a, 2b,
3c, 1d, 5e
29. a
30. b
31. b
32. a,c
33. c
34. a
35. d
36. a,c
37. a
38. b,c
39. c
40. a
41. b
42. d
43. c
44. b
45. c
46. a,b
47. a
48. a
49. a
50. b,c
51. a
52. c
53. c
54. c
55. d
56. b
57. a
58. b
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice.
1. a,b,c
2. a,b
3. a,b
4. a
5. c
6. a,b,c
7. a,b,c
8. b
9. b
10. c
11. a
12. a
13. b
14. c
15. b
16. c
17. b
18. a
19. b
20. c
21. c
22. a,b,c
23. a,b,c
24. a,b,c
25. a
26. b
27. c
28. a
29. c
30. a,b,c
31. c
32. b,c
33. a,b,c
34. a,b
35. b
36. a
37. b,c
38. a,b,c
39. a
40. b
41. a,b,c
42. a,b,c
43. a,b,c
44. a,b,c
45. a,b,c
46. a,b,c
47. b
48. b
49. a,b,c
50. a,b,c
51. b
52. c
53. a,b,c
54. a,b,c
55. a,b,c
56. a
57. a,b,c
58. a,b,c
59. a
60. b
61. a
62. a
63. c
64. a,b,c
65. a,b,c
66. a,b,c
67. a,b,c
68. a,b,c
69. b
70. a,b,c
71. b
72. b
73. c
74. a
75. a
76. b
77. c
78. b
79. b
80. a
81. a,b,c
82. b
83. a,b
84. a,b,c,d
85. a,b,c,e
86. a,b,c
87. d
88. a,b,c,d
89. c
90. a,b,c
176
91. a
92. b
93. b
94. a
95. a
96. c
97. a
98. a
99. d
100.b
101.b
102.a,b,c
103.d
104.b
105.c
106.b
107.b
108.b
109.c
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni psihice.
1. a
2. b
3. a
4. b
5. c
6. a
7. b
8. b
9. b
10. b
11. a
12. b,c
13. b
14. b
15. a
16. a,c
17. b
18. a
19. a
20. a,b,c
21. c
22. a,c,d
23. b
24. b
25. a,b
26. a,b,c
27. a,b,c
28. a,b,c
29. a,b,c
30. c
31. b
32. b
33. b
34. a
35. b
36. a
37. c
38. a,b,c
39. a,b,c,d
40. a,b,c
41. a,b,c
42. a,b,c
43. a,b,d
44. a,b,c
45. a,b
46. a,b
47. a
48. c,d,e
49. a,d,e
50. a,b,c,d
51. a,d
52. a,b,d
53. a,b,c
54. b
55. b
56. a,b,c,d
57. a,b
58. a
59. a,b,c
60. a,b,c
61.
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni locomotorii.
1. a,b,c
2. a,b
3. a,b
4. a,b
5. c
6. a
7. a,c
8. a,b,d
9. a,d,e
10. a,b
11. c
12. a,b,c
13. b
14. c
15. b
16. c
17. a,b
18. c
19. c
20. c
21. d
22. a,c
23. a,b,c
24. b,d
25. d
26. c
27. b
28. c
29. b
30. b
31. a
32. d
33. a
34. b
35. b
36. a,b,c,d
37. a,b,c,d
38. a,b,d
39. a,c
40. 3a, 2b,
1c, 4d
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni reumatice.
1. a
2. b,c
3. a,b,c
4. c
5. a
6. b
7. a
8. a,b
9. a
10. a
11. a,b,c
12. b,c
13. b
14. a,b
15. a,b,d
16. b,c
17. b,c
18. a,c,d
19. a,b
20. a
21. b,c
22. a,b
23. a,b
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni endocrine.
1. c
2. c
3. b
4. b
5. c
6. b
7. a
8. c
9. c
10. a
11. b
12. a
13. b,c
14. c
15. d
16. a
17. a,b
18. a
19. a,b,c
20. a
21. a,b,c,e
22. a
23. a,b
24. a,b
25. a,b,c
26. a,b
27. a,b,c
28. c
29. b
30. a
31. a
32. a,b,c
33. 1a, 2b,
4c, 3d, 6e,
5f, 7g
177
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni de nutriie.
1. b
2. a,b,d
3. c
4. b
5. b
6. b
7. b
8. c
9. a,b
10. a
11. a,c
12. a,b,c,d
13. c
14. b
15. a,b,c
16. a,b,c
17. a,c
18. a,c,d
19. b
20. a,b,c,e
21. a,b,d
22. a,b,c,d
23. c
24. b
25. b
26. a
27. a,b,c,d
28. a,b
29. b
30. a,b,c
31. a,b,c
32. e
33. b,d
34. a,b,c
35. d
36. a,c,d
37. a
38. a,c,d
39. a,b,c
40. a
41. a,b,c,d
42. e
43. b
44. a
45. d
46. c
47. b
48. c
49. c
50. a,b,c
51. 1a, 2b,
4c, 3d, 5e
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni dermatologice.
1. d
2. a,c
3. c
4. b
5. a,b,c
6. b
7. a,b,c
8. a,b,c
9. a
10. b,c
11. d
12. b
13. a,b
14. a,b
15. a,b,d
16. a,b,c
17. c
18. a
19. a,b
20. b,c
21. a,c
22. a,b,c
23. a
24. a,b
25. a,b
26. a,b,c
27. a,c
28. a,b
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni hematologice.
1. c
2. c
3. a,c,d
4. a,b,c,d
5. a,b,c
6. a,b,d
7. a,b,c
8. a,b,c,d
9. a,b,e
10. b,c
11. b,c
12. b,c,d
13. b
14. a
15. a,b,c,d
16. a
17. b
18. a
19. b,c
20. a
21. b
22. b
23. a
24. a
25. b
26. a
27. a,b,c
28. a,b,c
29. a,b
30. a,c
31. a
32. b
33. a
34. a
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni ORL.
1. c
2. c
3. b,c
4. a,c,d
5. a
6. c
7. b
8. c
9. c
10. b
11. c
12. b
13. b,d
14. c
15. d,e
16. a,c
17. b
18. a,b
19. b
20. a
21. a,c
22. c
23. a
24. a,b,c
25. d
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni oftalmologice.
1. b
2. b
3. c
4. b
5. a
6. a,b,c
7. c
8. a
9. c
10. b
11. c
12. c,d
13. a
14. b
15. c
16. a
17. a
18. c
19. c
20. a,b
21. c
22. a
23. b
24. a,b
25. a
26. a,b,c,d
27. a,b
28. a
178
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni infecto-contagioase.
1. b,c
2. a,c
3. a,b
4. c,d
5. a,b,c
6. a
7. a,b,c
8. a,b,d
9. a,b,c
10. a,b
11. a,d
12. c
13. a,b,c
14. c
15. a
16. a,b
17. b
18. a,b,c
19. a,b,c,d
20. a,b
21. b
22. c
23. c
24. c
25. c
26. a
27. b
28. a
29. a
30. a,b
31. a,b,c,d
32. c,d
33. c
34. a
35. a,b,c
36. a
37. a,c
38. c
39. a,c,d
40. c
41. a,b,d
42. d
43. a,b,c,d
44. a,b,c
45. a,b
46. A -a,b;
B-a,b; C-;
D-e; E-; F-.
47. a,b
ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni obstetricale.
1. d
2. b,c
3. c
4. d
5. b,d
6. b,c
7. b
8. 5a, 2b,
4c, 1d,
3e, 6f
9. a,b,d
10. c
11. b
12. b,c
13. b,c
14. b,c
15. a,d
16. a,b
17. a,b,d
18. a,c
19. b,c,d
20. b,d
21. a,b,d
22. c,e
23. a,b,c,d
24. c,d
25. a,c
26. b
27. b,c,d
28. a,b
29. c
30. b
31. b
ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni ginecologice.
1. b
2. b
3. b
4. 2a, 3b,
1c, 4d
5. b
6. a,b,d
7. c
8. c
9. b
10. c,d
11. b
12. c
13. b,d
14. b,c
15. a,b,d
16. c,d
17. c
18. b
19. c
20. c,d,e
21. b,c
22. b,c
23. b
24. a
25. d
26. a,b,c
27. b
28. c
29. a
30. b,c
ngrijiri ale luzelor.
1. a,c,d
2. b
3. b,d
4. a,b
5. a
6. c
7. 1a, 2b,
3c, 4d,
5e, 7f, 6g
8. a,c
9. a,b
10. a,c
11. a,b,c
12. 2a, 3b,
1c, 4d, 5e
13. a,b
14. a
15. a
16. a
17. c
18. c
19. b
20. a
21. b,c
22. b
23. b
ngrijiri ale nou-nscutului.
1. c
2. alb,
moale, din
bumbac,
fr custuri
pe mijloc,
s se poat
fierbe
3. a,c,e
4. c
5. c,d
6. b
7. b
8. c
9. c
10. b
11. c
12. a
13. c
14. c
15. a,b,c
16. a
17. c
18. b
19. a,c
20. b
21. b
22. b,c
23. a,c
24. b,c
25. b
26. a
27. a,c,d
28. d
29. b
30. a
31. c
32. c,d,e
33. a - 4;
b - 5,3;
c - 1,2,6,7.
179
ngrijiri ale copilului de diferite vrste.
1. a
2. a
3. b
4. b
5. a
6. c
7. a
8. b
9. b
10. c
11. b
12. a,c,d
13. b,c
14. a,b
15. b
16. c
17. b
18. a,b
19. a
20. b,c
21. a
22. b
23. 3a, 1b,
2c, 4d
24. b,d
25. b
26. a
27. b
28. a,d
29. b
30. c
31. c,d
32. b,c
33. c
34. 5a, 4b,
2c, 3d, 6e,
1f
35. d
36. b
37. a,d
38. b
39. d
40. b,c
41. e
ngrijiri ale persoanei vrstnice.
1. a,c
2. c,d
3. f
4. a,b,c
5. a,b,c,d
6.
a-caracterul
diferenial;
b-polideterminarea;
c-caracterul
relativ al
deficienelor.
7. b
8. a,b,c
9. b
10. a,b
11. b
12. a,c
13. a,c
14. a,b,d
15. c
16. b
17. a,b
18. a,b,c
19. a,c
20. b,c,d
21. b,c
22. b
23. a,b,c
24. a,b,c
25. a,c
26. a,b,d
27. a,b,d
28. a,b
29. a,b,d
30. a,c,d
31. a,c
32. a,d,e
33. a,c,d
34. a,b,c
35. b,c
36. a
37. 3a, 2b,
4c, 1d, 5e
38. a,c,d
39. a,c,d
40. c,d
41. f
42. a,b,e
43. b,c
44. b,c,e
45. b
46. a,c,d,e
47. a
48. a
49. a,c,d
50. a,c
51. a,b,d
52. a,b,e
53. a,b
54. b,c
55. a,b,c
56. a,b,c
57. a,b,d
58. e
59. a,c
60. b,c
CAPITOLUL VIII
NGRIJIRI ALE PACIENILOR N PERIOADA PRE I
POSTOPERATORIE.
1. a,b,c,
d,e,f
2. a,b,c
3. a,b,c,d
4. a,b
5. a
6. c
7. a,d
8. c
9. a,d
10. a,b,c
11. b,c
12. b
13. c
14. c
15. b
16. c
17. a
18. a,b,d
19. d
20. d
21. c,d
22. c
23. a,b,c,d
24. b,c
25. d
26. a,c
27. a,c,d
28. a
29. a
30. a,c
31. b
32. a
33. a
34. a,b,d
35. a,d
36. d
37. a,b,c
38. a,b,c,d
39. b,c,d
40. b,d
41. a
42. b
43. b,d
44. b,c
180
CAPITOLUL IX
NGRIJIRI ALE PACIENILOR CU URGENE
MEDICO-CHIRURGICALE.
1. c
2. c
3. a,b,c
4. a,b,c,d
5. d
6. b
7. b
8. a
9. b,c,d
10. b
11. a
12. a
13. c
14. c
15. b,c
16. a,b,c
17. a
18. c
19. b
20. a
21. a,b,c
22. b
23. b,d
24. a
25. c
26. b
27. c
28. a,c
29. c
30. c
31. b
32. a
33. c
34. a
35. b
36. c
37. c
38. a,b,c
39. c
40. a,b
41. a,c
42. a
43. b
44. a
45. c
46. b
47. b
48. b,d
49. a,b
50. b,d
51. a
52. b
53. a
54. a
55. b
CAPITOLUL X
NGRIJIRI COMUNITARE.
1. a,b,d
2. a,b,c
3. a,d
4. a,b,c
5. d
6. a,c
7. a,b,c
8. b
9. a
10. a,b,d
11. a,c
12. b
13. a,c
14. a,b,c
15. a,b,c
16. a,b
17. a,c
18. b,c
19. b,c,d
20. a,c,d
21. b,d
22. a,b
23. a,c
24. a,c
25. a,c
26. a,b,c,d
27. a,c
28. b,d
29. a,b
30. b,c
31. a,c
32. a,b,c
33. b
34. a,b,c,d
35. a,c
36. a,c
37. b
38. e,f
39. a,b
40. a,b,c
41. a,c,d
42. a,b
43. b,c
44. b
45. a,c
46. b
47. a,b,c
48. a
49. a,b,c,d,
e
50. d
51. a,b,c,d
52. c
53. a,b,d
54. b,c,d
55. a,c
56. a,b,c,d
57. a,b,c
58. a,b,c,d
59. b,c
60. b
61. a,b,c
62. a,b,d
63. b,d,e
64. a,b,d
65. b,d
66. c
67. a,b,c
68. a,c
69. b,c
70. a,b,c,d
71. a,b,c
72. a,c
73. b,c
74. a,b,d
75. a,b,c,
d,e
76. b
77. a,b,c,d
78. b,c,d,e
79. a,d
80. a,b,c
81. e
82. a,b,c
83. a,c
84. a,f
85. a,c,e
86. a,c
87. a,b,d
88. a,b
89. a,b,d,e
90. b,c,e
91. a,b,c,d
92. a,b,c,d
93. b,c
94. a,b,c,d
95. b
96. c
97. a,c,d,
e,g,h
98. a,b,c,d
99. a,b,c
100. c,d
101. a,b,c
102. d,f
103. a,b,c,d
104. a,c
105. d
106. a,b,c,d
107. b
108. b,c,d
109. a,b,d
110. a,b,d
111. a,b,c,
d,e
112. a,b,c,
d,e
113. b,c
114. a,b,d,e
115. b,c,d
116. a
117. b,c,d
118. d
119. a,b,e,f
120. b,c,d
121. a,b
122. a,b
181
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
C. BOCARNEA - Boli infecioase i epidemiologie,
Ed. Info Team, Bucureti, 1993.
C. BOGDAN, . STOIANOVICI - Ghid de nursing geriatrie,
Ed. Zecasin, Bucureti, 1997.
Sub redacia C. BORUNDEL - Manual de medicin intern,
Ed. All, Bucureti, 1995.
E. BUCUR, O. POPESCU - Educaia pentru sntate in coal,
Ed. Fiat Lux, Bucureti, 1999.
FL. CHIRU - Ghid practic de neurologie,
Ed. Cison, Bucureti, 1996.
FL. CHIRU i colaboratorii - Ingrijirea omului bolnav i a omului sntos,
Ed. Cison, Bucureti, 2001.
E. CHIIMIA i colaboratorii - Puericultura i pediatrie,
Ed. Info Team, Bucureti, 1994.
M. CONSTANTINESCU - Chirurgie. Specialiti inrudite. Nursing in chirurgie,
Ed. Universul, Bucureti, 1998.
N. CRIN, D. NANU - Ginecologie, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1995.
M. GEORMNEANU, Z. MOLDOVAN - Puericultura i pediatrie,
Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1996.
M. MINCU i colaboratorii - Medicin intern, specialiti inrudite i ingrijiri paliative,
Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1998.
C. MARCEAN, M. PARLOG - Fundamente in nursing, Ed. Athena, Bucureti, 1999.
L. MORARIU i colab. - Bazele teoretice i practice ale ingrijirii omului sntos i bolnav,
Ed. Universul, Bucureti, 2000.
D. NANU - Obstetric, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1994.
R. RCANU - Psihologie medical i asisten social,
Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1996.
L. TITIRIC - Urgene medico-chirurgicale, Ed. Medical, Bucureti, 1998.
L. TITIRIC - Manual de ingrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali,
Ed. Viaa medical romaneasc, Bucureti, 1998.
A. ANGHELESCU, GH. VUZITAS - Neurologie i psihiatrie,
Ed. Carol Davila, Bucureti, 2002.
182
CUPRINS
Capitolul I.
Nevoile fundamentale umane. Prlog Mria, Sptaru Ruxandra, Morariu
Letiia ..................................... 2
Capitolul II.
Procesul de ngrijire. Sptaru
Ruxandra.................................................................................................. 19
Capitolul III.
Metode de prevenire a infeciei. Morariu
Letiia....................................................................................... 23
Capitolul IV.
Nutriie i dietetic. tefnescu
Florica.................................................................................................... 27
Capitolul V.
ngrijiri ale pacienilor n perioada pre- i post operatorie. Sptaru Ruxandra, Morariu
Letiia .......... ...146
Capitolul IX.
ngrijiri ale pacienilor cu urgene medico-chirur-gicale. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia,
tefnescu
Florica...........................................................................................................................................
........ 152
Capitolul X.
ngrijiri comunitare. Morariu
Letiia ..........................................................................................................158
Grila cu rspunsuri
corecte................................................................................................................. ...174
Bibliografie
selectiv........................................................................................................................ ......183
Cuprins .........................................................................................................................................
. .......184