Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Liderul Inspirational

    Încărcat de

    Cornelius Dragan
    200 vizualizări85 pagini
    pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    pdf

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    200 vizualizări85 pagini

    Liderul Inspirational

    Încărcat de

    Cornelius Dragan
    pdf

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 85
    JOHN ADAIR Lider il inspicasional Cum 86 motivim, sé iveurajam gi si avem succes JOHN ADAIR este considerat astazi cea mai mare autoritate ‘mondial in domeniul conduceti ial perfectionéii muncii de conducere. Autor @ 30 de céini pe aceasta temé, el a fost numit unul dintre cei 40 de oameni din intreaga lume care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea gandiril si practic! manageriale. Absolvent al St Paul's School din Londra, John Adair a avut o carierd variatd si interesanta, A servit ca adjutant int-un regiment de beduini din Legiunea Araba, a fost marinar pe un trauler care opera in Oceanul Arctic gi a lucrat ca sanitar In sala de operatii a unui spital. Dupa ce a terminat studlile Ja Cambridge a devenit conferentiar la disciplina Istorie militara* st consilier In domeniul instruiri conducatorilor la ‘Academia Miltaré Regald de la Sandhurst, inainte de a ajunge primul director de studii al St George's House din Castelul Windsor si apoi director-adjunet al Industrial Society. Ulterior a devenit primul profesor din lume care a predat, la Universitatea din Surrey, disciplina Studi ale conducerii*. A contribuit de asemenea la fondarea, pe langa Universitatea din Exeter, a primului Centru de Studii ale Conduceri din Europa. John Adair este In prezent consilier national si international in domeniul perfectionarii muncit de conducere. Dintre carfile sale amintim How to Find Your Vocation (Cum sai afi vocatia), The Leadership of Jesus (Talentul de conducétor al ui lisus), Effective Strategic Leadership (Conducere strategica eficienta) si Nu boss, ci lider (Not Bosses But Leaders), ultima find publicata in traducere la editura Meteor Press. | | | | | | | | | | JOHN ADAIR Liderul inspivational Cum sé motivam, sé iveurajam $i SA avem succes ‘Traducere: Dan Criste METEOR PRESS Redactor:Inra-Dana Voicu Tehnoredactor: Rodiva Boacé Coperta: arh. Dania! Munteanu www.meteorpress.r0 ‘itl original: The Inspirational Leader - How to ‘motivate, encourage & achieve success (© John Adair, 2003 First published in Great Britain and the United States {in 2008 by Kogan Page Limited. (© 2007 Toate drepturile asupra editieiin limba romana sunt rezervate editurli METEOR PRESS. Str. Bahluiului ne. 1, 011281, sector 1, Bucuresti CP.41-128 “Tels (021)222.38.12; Fax: (021)222.63:60 E-mail: editura@meteorpress.r0 Distributie la: ‘Tel./Fax: (021)222.33.12; (021)222.83.80 E-mail: comenzi@meteorpress.ro ISBN: 978-973-728.177-7 Cuprins INTRODUCERE..... Partea 1. CELE TRE! ABORDARI PRINCIPALE ... Caracteristicileliderului Despre entuziasm ‘dei principale ... Partea a 2-a. AUTORITATEA IZVORATA DIN CUNOASTERE. Principalete functi ale conduce Lideri desemnati Iimpartrea decizilor Idei principale Partea a 3-a. NIVELURILE ACTIVITATII DE CONDUCERE.... Intelepciunea practic... Lider’ si manager... Provocarea numité ,schimbare* ‘Oamenii au nevoie de lideri Idel principale Partea a 4-a. ADA SI A PRIM... Importanta corectitudini Contractul implicit. Relati trilaterale... : Ce anume ji transforma pe oameni ?.. Idei principale .... 6 Liderut inspirational Partea a §-a. DINCOLO DE CHEMAREA DATORIE! Despre natura umana. Spiritul din noi Funetia spiritului Idei principale Partea a 6-a. SARCINA COMUNA .. Serviciul facut altora rel valori insemnate Sentimentul existentei unui Scop .. Despre viziune Nevoia de provocare. Autoritatea moral... Ide principale .. Partea a 7-a. SA PUNEM TOATE IDEILE LA UN LOC. Parabola zborului.. Maretia spiritului Efectele increderii dei principale Partea a 8-a. PROBLEMA LUI ,.DE CE“ Cheia moralulu... Ce-i motiveazai pe indivizi Momentul de inspiratie Idei principale Partea a 9-a. PROBA DE FOC A LIDERULUI! Negustori de sperante O credinja pentru lideri Idei principale Catre perfectiune .. Jntvoducere ~~ Cu ce te pot ajuta? |-am intrebat pe tandrul manager. ‘Stand impreund la ocafea, el mi-a explicat cd citise cateva cari despre munca de conducere, c participase la niste cursuri si ca le considerase: pe toate pretioase si uile pentru indeplinirea dorintei sale de a deveni ‘conducéitor. Acum insa i se péirea ca se lovise de un obstacol care-| impiedica & réspunda solictarilorreale impuse de rolul sau actual de lider strategic, ~ Simt cé-mi lipsess competenta si increderea necesare pentru a fi un lider inspirationar", spuse el. Ma poti ajuta s8-mi dezvolt calitatile de conducator de care am nevoie? = Sincer, nu stiu daca pot sau nu, i-am raspuns. Stiu sigur ca nu exist ‘© conducere inspiratoare la comandé. Nu exista reguli magice. Nu-ti pot ‘spune decat ca vom analiza impreuna natura muncii de conducere si munca de conducere in sine si vom vedea ce anume putem, eventual, s& descoperim pentru a te ajuta 6a constientizozi potentialul pe care-| ai. Nu+i pot promite rezultate, ci multé analiza asidua. Cum {i se pare? Desi in imba romana nu existé adjectivul inspirational iar traducerea corectt pentru the inspirational lezder’ ar fi ,iderulinspirator’, am considerat cd termenul inspirator" reflecta conform DEX-ului prea putin, respectiv (cel) care inspir’, sugereaza (0 idee)", din c3ea ce ar trebui sa constituie aptitudinile unui lider in activitatea de conducere. Din acest motiv am adaptat termenul din imba engleza (dupa modelul termenului motivational), incercénd a cumula astfe! mult mai multe calitt pe care ar trebui ssi le Insuseasca un lider, pintre care sé fie entuziast, ‘ncurajator, pasionat, Insuflotitor, antrenant, mobilizator, stimulatv, care inspira Ineredere, toate acestea | altele care se reveleaza pe masurd ce vell parcurge aceasta carte. (n.red,) 8 Liderul inspirational — Ar fi grozav, rspunse el. Cand putem incepe? Jn urmatoatele s&ptaméni si luni, discutia noastré a abordat, dupa ‘cum veti vedea, teme foarte variate — de la principle munoli de conducere ‘in general pand la problemele specifice de care tanarul manager se lovise ‘In calitatea sa de lid, c&teva dintre problemele cu care se confrunta th acel moment la serviciu, precum si sperantele si temerile sale legate de itor. Atunci cénd am pregatit conversatile noastre pentru publicare, strduindu-ma s& pastrez savoarea acestora, am gait c& ntalnirile noastre fusesera instructive si pécute in acelasi timp. Cand am terminat versiunea scrisd, lam rugat s-o verifice, facénd ulterior 0 serie de sugestt utile din Punctul sau de vedere. Asadar aici aveti esenta discutilor noaste. Cea ce m-a determinat cel mai mult s& public aceste conversatli a fost faptul de a fi observat schimbarea produsé cu tanarul manager. lor avute cu tine, mi-a spus el, sunt acum mutt mai convins ca nu-mi voi dezamagi oamenii in calitate de lider al lor, c& voi putea s&-i incuvajez si sA-i stimulez. In plus, adduga el, sunt mult mai increzator in mine Insumi si in vitor. El a mai spus cd a apreciat in mod deosebit posibilitatea de a analiza diverse idei cu privie la munca de conducere; i plécuse foarte mult cea ce fcuse 1 Invitase o mulfime de tucrur. in diferite momente ale conversatiei noastre, la propunerea mea sau 1 tandrului manager, ne opream pentru a trece pe o plansa céteva dintre idee principale desprinse din discutie. Ulterior el a spus ca acestea -au {ost foarte utile, servindui ca un aide.mémoire. Se pare ca le pasta in laptopul su i revenea la ele ori de cate ori avea cateva clipe libere in cursul s&ptamanii. Sper ca acestea sa va fie la fel de utile ca mijloc de ‘improspatare a memoriel in cazul in care si dumneavoastra veti alege sa urmati,calea abrupta si spinosa‘ indicata in continuare, pentru a deveni Un lider inspirational. Pe masurdi ce veti avansa, incetiniti-va totusi pasi, aducdndu-va aminte c&: Nu exist egec in afara faptulul de a nu mai incerca, Nu exist Infrangere decat in noi ingine, nu exista obstacol insurmontabilin afara slabiciunilinerente a vointei noastre. Nu geniile, ci barbatii si femeile de rand au nevoie de stimulare profunda, de incurajarea efortului creator si de intretinerea marilor sperante. John Collier Pate 4 Cele trei abordavi principale Tandirul manager incepu cu o intrebare: ~ Ma gandeam la tecria ta, cum ca nu exist scurtaturi, metode facile pentru a deveni lider inspirational. incerci oare s&-mi spui intr-un mod delicat c8 este absolutimposbil acest lucru— cdi, daca nu esti lider innascut, degeaba? —Nueste imposibil, am replicat eu, dar nici usor nu este. Atel eu cred cA mult mai multi manageri din ziua de azi ar fi nistelideri bun, Poate c, © data sau de doua or in cariera, fiecare dintre noi ji insufleteste Intr-un fel pe cella. A- insuflef ins pe ceilati seamand putin cu a introduce ‘mingea de golf in gaurd din prima lovitura: a face 0 data acest lucru este ‘noroe chior, iar multi jucétori reusesc 0 singura data o asemenea lovitura In toata cariera lor, insa aajunge sa introduci mingea in gaurd aproape de fiecare data inseamnd a stapani arta jocului de gol. = Vrei si spui ca faptul de a invala sd insulletesti pe cella! poate ft Ccomparat cu faptul de a invata sa excelezi in jocul de go ? ma intreba, carecum mirat, tandrul manager. — Este 0 analogie foarte vaga, am réspuns eu. Totusi goltul si munca de conducere au in comun faptul c& ambele se bazeaza pe niste principil Imaginea mingilor albe de golf care se inalté zburdnd exact spre terenul de joc gi coborand spre gaurd imi aminteste de o analogie mal potrivita pentru munca de conducare ~ Care este aceea? = Ce crezi ca face posibil zborul ? 12 _Liderul inspirational ~Fiind inginer de format, ar trebui sa stiu r&spunsul la intrebarea ta, ‘spuse zAmbind tandrul manager. Este vorba, binetnteles, despre legile aerodinamici S-a oprit putin, imp in care eu n-am spus nimic, iar apoi a continuat: — Nusi aga cd n-o si-mi ceri sf tile spun? Pentru c&, dacé-mi ceri acest lucru, va trebui realmente s& scormonesc adénc in memorie dupa lucruri studiate la universitate, la mecanicd aplicata. ~Poate cdi ar merita sa faci acest efort, am spus eu. Caci s-ar putea ‘88 existe niste echivalente ale legilor aerodinamici in munca de conducere. In acest caz, intelegerea lor ti-ar putea permite tie, pilotului principal, s& Fidicl de le sol aeronava unei mari organizati. Intamplator, pilot vine de la cuvantul grecesc care inseamna ,cérmacr": persoana calficaté sa conduc ava — liderul Dar oricire stie ci munca de conducere este o arta, iar c&nd vorbesti despre posible echivalente ale legilor aerodinamicii Incepi s-o asemeni cu stinta, a protestat tandrul manager. Pentru ca o disciplind s& fie stint trebuie intr-adevar sa ai legi sau principii bine stabilte, precum si teori veriticate prin experiment realizate corespunzator. Cand eram la un curs de MBA‘, aveam un modul despre ,Conducere*, continua el. Imi aduc ‘aminte vag de multe aga-zise teoril despre conducere — teoria contingentel a lui Fiedler, teoria conducerii conjuncturale a lui Hersey si Blanchard, grila lui Biake, inteligenta emotionala, pentru a le numi doar pe cele de care imi amintesc. ,Conducerea este disciplina cea mai studiata din lume si cal mai putin infeleasé', ne cita un conferentiar. Ni s-a spus ci niciuna dintre aceste teoriinu este dovedité sau incontestabild gi c& ele sunt simple idei. Se pretindea cA unele au la baz experimente empirice, ins& esantioanele e-au atat de mici si de legate de o anumita cultura, incat era cu neputint s4 le iel in serios. Cum nu exista un acord in privinta lor, conferenfiarul a spus c& ne va invata toate teorile sine va lasa sa intelegem ce putem din de. Cum te-ai simtit ? —Complet z&pacit. — $i eu mag fi simt la fol, am spus, dar cred c& nu trebuia s& va z&paceasca asa. In ultimil 50 de ani eu cred c& am facut progrese reale * MBA ~ a se vedea pag. 55. (7. red.) CELE TRE: AEOROARI PANCIPLE 13 {in ceea ce priveste crearea unui bagal esential de cunostinte in domeniul cconduceril ~ care ar irebui predat, 88 zicem, intr-un program de MBA chiar daca, din cauza lipsei de cunostinfe a profesorilor, acest lucru nu sse-ntémpla de fapt. Punctul de plecare il constituie ceea ce consider eu A este intrebarea fundamentalé din domeniul conduceri Cum se face c& apare o persoana care este acceptata ca lider al unui grup mai mult decat oricare alta ? ‘Spre satisfactia mea cel putin, am continuat eu, este limpede acum a exist trelfeluri de a rspunde la aceasta intrebare esentiala. Ele pot fi asemanate cu potecile sau caile care serpuiese spre varful unui munte venind din directii diferite, Varful muntelui ~ esenta puré a muncii de ‘conducere — este, ca sé zic aga, ascuns in ceata. C&ci munca de conducere, asemenea tuturor celorlalte forme ale relatilor personale, va avea {ntotdeauna o dimensiune misterioasa. — Ce njelegi prin faptul c& munca de conducere este misterioas’ ? Pana acum nu m-am gandit niciodata la ea in acest fel. ~ Infeleg pur gi simplu c& ea contine elemente care starnesc nedumerirea, stimuleaza curiozitatea si zidérnicasc eforturle care se fac pentru ao explica. ~ Parc ai vorbi despre Univers, spuse el. Dar acesta nu este pentru ‘noi decat un indemn de a gist indic, de a ne lua dupa ele side a interpreta ‘faptele cu scopul de a gsi o explicatie multumiteare. — Adevarat, dar nu trebuie sa reinventezi roata. Artrebui sa acceptim ‘sd ne bazaim pe cei care au studiat subiectul inaintea noastra. Cele trei -Poteci" despre care am vorbit sunt battorte, sunt foarte vizibile, iar de Lndeva, de sus, vei vedea ca acestea converg pe maisurai ce se apropie de varful acoperit de nor. Cu alte cuvinte, ele sunt complementare. Cele {tei indicatoare sunt: @ CALITATILE - ce anume esti I SITUATIA—ce anume sti FUNCTIA~ ce anume faci. ~ Mai s& fie, spuse tandrul manager, sunt sigur c& am mai intalnit Inainte aceste trei abordari, Care sunt ultimele teorii legate de ele ? Caractevisticile liderului = Sa ne ocupm mai intai de ,abordarea calittior’ - de ceea ce esti Poate iti amintest c, atunci cand profesorii au facut primele incercari de a identifica acele calitti pe care ar trebul si ar fi de dorit si le aiba un conductor, rezultatul a fost extrem de confuz: omuitime de liste cuprinzand calitatile conducatorului, intre care parea a nu exista o prea mare ‘concordant. In limba engle2a exist circa 17.000 de cuvinte care descriu personalitatea sau trasaturile de caracter si deci avem de unde sa alegem! Prin urmare cei care incercau sa studieze munca de conducere pe o baz slintfi de ordin empiric sau ,comportamentat" in America perioadei postbelice tindeau sa ignore ,abordarea calititior’, considerdnd c aceasta nu duce nicdieri, pe motiv c& nimeni n-a descoperit calitajle unui lider Innascut ~ Bineinjeles oé aveau dreptate !interveni tandrul manager. = Da’ de unde! Gregeala pe care au fécut-o ei a fost aceea cd au cAutat acelasi cuvant, de pilda ,cural" sau intiativr, In liste dferite. Ei ar fi trebuit s& grupeze cuvintele in concepte sau, daca vrei, in serii de sinonime in jurul unei idei de baza. Asa de exemplu exista o serie de cuvinte care se invart ca niste satel in jurul conceptului-nucteu al attudini indréznote $i hotdrate, nedescurajate de greutati si netnfricate in fata pericolului: trie de caracter, curaj, fermitate, perseverenté, barbie, Managerul ma privi nedumert =Darn-am ett oare undeva ca in limba engleza nu exista sinonime ? Intrebai ol. Nu aud ceea ce spui din cauza ca tuni si fulgeri la mine. Proverb zulus 16 _Liderul inspirational Nu existd sinonime exacte, am recunoscut eu, ci cuvinte cu aproape acelagi infeles. Cci cuvintele capaté sensuri noi cu timpul ~ conotatil sau rnuante care se rind de ele. De pilda, cénd sunt folosie liber, toate cuvintele ‘nsirate mai tnainte indicd acelagi concept de bazé. Folosite ins mal exact, exist& 0 deosedire intre, s& zicem, cura/- forta mentalé sau morala de a Indrézni, de a persevera si de a te opune pericolului, fic sau greutatilor— si tenacitate. Utimul cuvént are conotatia unel determinari ferme in vederea atingerii scopurlor propuse, indicdnd perseverenta si dorinta de a nu te recunoaste Invins. In mod aseménator, existé o deosebire Intre caracter $i personalitate, desi ambele sermnificd 0 suma de trésaturi, Innéscute gi dobéndite, care disting 0 persoana de alta. Caracterul semnificé adeseori un ansamblu de calitati morale pe baza cérora este judecaté o persoand, fr a se tine seama de inteligenta, competenta, temperamentul sau talentole speciale ale acesteia, Personalitatea sugereazé mai mult impresia general nedefinita pe care ne-o produce o anumita persoana. = Pentru mine caracteru! semnificé fora morala, iar personalitatea, atractie spirtuald, spuse ténarul manager. Jar dupa cateva clipe de reftectie, continua: ~ Sunt ca niste culori,Zilele acestea, redecoréim bucatiria de acasé, lar cataloagele de culori ne ofera o gama extraordinard de nuante de alb sau galben, Este ca si cur curajul si tenacitatea ar fi doud nuante de galben. —Nu-io alagere prea grozava! am ras eu. Urmatorul pas a fost si fac deosebirea intre caracteristcile tipice sicele generice ale liderului. ‘Tandrul manager m-a rugat sé explic in ce const deosebirea. am ‘spus c&, dupa opinia mea, lideri tind silustreze sau sai personifce calittile sau Insusirile tpice grupului caruia ii apartin. De exemplu, curajul este o calitate tipicd miltarlor, pentru c& tot soldat, marinati si aviator, indferent de rang si indferent c& sunt sau nu sunt lideri, au nevoie de 0 anumita doz de curaj. Cu alte cuvinte, acesta este 0 virtute a miltarilor. Conducatori militar eficient nu fac decat sa ilustreze calitatiletipice esentiale pe care cred cai trebuie sii le alba cei din mediul lor. Putem aplica acelasi principiu, ‘am afirmat eu mai depart, la infirmiere, contabil, vanzatori, medici, profesori etc. in orice domeniu al activité umane poti specifica ~ sau practicienii respectivi pot specifica — cinci-sase calititi esentiale necesare Canscresmiows uveru 17 Une’ infrmiere, unui profesor sau unui inginer bun. Aceste calitii,Jocale* sunt ceea ce eu numesc calitititipice, iar impreund ele formeaza — sau cel putin ,masa crtic&” a acestora formeazéi— conditia necesara lideruiui. Nueeste greu sa le gsesti:tot oe trebuie sé faci este s& pul cétiva specialist inteligenti dintr-un anumit domeniu sé le enumere. Poti grupa réspunsurile in trei mari categori, in functie de intensitates acordului existent intre specialist, dupa cum urmeaza: ‘AR PUTEA ‘AR TREBUI ‘TREBUIE ~ insusirile esentiale; AR TREBU! ~ cele de dorit; AR PUTEA ~ caracteristici care cresc valoarea, dar nu sunt vitale, Nimic din ceea ce este maret pe lumea asta nu s-a realizat fara entuziasm. Ralph Waldo Emerson CaRACTERISTICLE UDeRULY = 18 = Doar nu vrei s& spul, nui aga, protesté tandrul manager, c& faptul de a avea calititile sau virtutle tipice miltarilor, cum ar fi curajul, face din tine un conducator militar sau c& faptul de a avea cele cinci-sase Caracteristici ale unui bun cercetaitor, si zicem, face din tine conducdtorul unui laborator ? Eu fac parte dintr-o orchestra de amatori si cunosc o multime de instrumentisti care au toate calitatile necesare, dar nu devin dirjori. Nu prea are sens. — Este posibil sa confunzi doua idei care ar trebui separate permanent tuna de alta, si anume ccnditile necesare si cele suficiente, am replicat eu. {mn stint, acest termeni derivati din logica ajuta a kimurirea observatilor legate de relatiile dintre cauza si efect. Dé exemplu, este 0 conditie necesard ‘ca anumite reactii chimice s4 aiba loc in mediu lichid. ins& faptul c& ‘substantele chimice respective se gasesc in forma lichid4 nu inseamnad ca intre ele se va produce sigur o reactie. Deci faptul de a fi In forma. lichida nu este o conditie suficienta pentru ca aceste substante si reactioneze. In general, dupa céte inteleg eu, oamenii de stiinta gasesc A este util si cada de acord asupra conditilor necesare inainte de a considera ca sunt in situatia de a discuta despre conditiile suficiente. —Pare o distinctie foarte utila gi usor de inteles, spuse tinarul manager. ‘Dupa ce arunca o privire asupra insemnérilor faicute, continua: ~ Folosind acest instrument, nu puter identifica acum conditile necesare care-i fac pe oameni sa accepte pe cineva drept lider al lor? Eu cred c& ceea ce tu al rumit ansamblul calitatilor contextuale sau tipice formeazé o singurd condtie necesara. Potential subatternitrebuie s& vada cf liderul este /a fel ca ei in lvale aspectele importante, dar este alto! decat ei ~ difert sau ,mai bun’, dacai vrei ~ tn alte aspecte esentiale. in plus, eu cred ca aici intr gi calittile mai generice ale liderulul. CAci Persoana este un intreg. Ar fi o chestiune artificial sa-i imparti persona- litatea sau caracterul tn caltatitipice si calitti generice. Oricum, trebuie ‘sa identificm aceste semne distinctive universale ale liderilor buni — vreau 8 spun, cele generice —De ce nu ma ajutitu sé le identific? Ce al pune tn fruntea listel? Discutia noastré pe marginea diverselorvirtuti universale ale liderul ‘ durat multé vreme. In cele din urma ins ne-am indreptat atentia asupra urmatoarelor caracteristci: 20 Liderul inspirational Entuziesmul~ starea de operativtate $i interes extrem fata de 0 actiunesau o problema viltoare, impreundi cu dorinta de afiimplicat {in aceasta. Ea duce la Indeplinirea unei activitétcu zel,verva si elan. Integriatea - snatate sau excelenté moralé: adeziunea de nnezdruncinat la adevér gi la un cod de valori. Integrtatea presupune crodinfa ¢I incoruptibitate in aga masura incat cineva sa fie incapabil de infidelitate faté de o datorie, obligatie sau promisiune, Este caltatea care le inspira celorlalt inoredere. (Céildura—un sentiment pozitv, care indica interesul sau afectiunea sincera faté de cella. Este asociata cu omenia - manifestarea nor insusiri umane fundamentale precum bunatatea si consideratia. Curaju' fermitatea psinicului si spiritului tn fata pericolului sau ‘a greutiilor extreme; capacitatea de a-ti asuma riscuri Judeceta critica — procesele mentale care duc la luarea unor decizii corecte, la rezolvarea corectai a problemelor sila aprecierea just a oamenilor. Duritatea, dublata insd de corectitudine ~ a nu fi delicat, mai ales Cu tine insu, a fl realist gi lipsit de sentimentalism; a fi puternic sau ferm, dar flexibil,a fi impartial fn toate relatile cu echipa, adic& ‘anu avea favorit Despre entuziasm Eu gi tandrul manager am cézut de acord asupra faptulul cd aceasta list de calitt generice réimaine deschisa. Dar calmut, energia, mobilitatea, umorul sau compasiunea? Orice lider adevarat a revelat aceste calitét, dar si altel, asemenea fatetelor unui diamant care se invarte, = Deci entuziasmul este in fruntea listei, spuse tandrul manager. N-am ‘ntdinit niciodata pe cineva pe care sé-I numesc lider sis& nu aib& aceasta calitate. Dar tu? — Nu ma pot gandi la nimeni, am réspuns eu. Cuvantul ,entuziasm" vine de la verbul grecesc care inseamna a fi ingpirat —ad literam en (in) si theos (zeu). Ideea primaré a fost, bineInteles, aceea ca starile exaltate ale mintii sau pasiunile erau cauzate de posedarea temporara sau permanent a unei persoane de cétre un spirit sau zeu. Panic, de exemplu, vine de la zeul grec Pan. — Este uimitor ce pot! afla din cuvinte, reflecta ténarul manager. Cand le decojesti ca pe 0 nucd, ajungi la un miez de semnificati strdlucitor si adeseori foarte palpabil. Pasiunea este tot una cu entuziasmul? ~ De multe ori acest cuvant este folosit cu acelasi sens, iar in contextul de fat el inseamné un obiect sau un sentiment al dorint profund, Eu prefer cuvantul ,entuziasm* ~ un interes viu sau avid fata de ‘0 cauzé sau o attivitate, plus urmarirea energicd, asidud a acestula, lar acesta le insufia gi altora entuziasm. Este contagios, spuse téngrul manager. ori un interes 22 Liderul inspirational — Da, tn principiu un lucru inspird ceva aseméndtor. De exemplu, dragostea inspira dragoste, increderea inspiré incredere. Deci, daca vrei sé le insufli oamenilor dorinta de a face un lucru, insufld-ti tie Insuti aceasta dorinta. —Nu cred c-ar putea exista ceva mal simplu, spuse el. — Cand eram in armati, am servit in Legiunea Araba din lordania ca agjutant in cadrul unui regiment de beduini. Intro seara ne aflam in plin desert, stdnd jos si astepténd ca ibricele cu cafea sa sféraie pe cérbunii ‘ncinsi, cénd un beduin a citat un proverb pe care din ace! moment lam {nut minte tot timpul: Ceea ce vine din inima este mai bun decat cea ce vine doar din ménd, Oamenii vor reactiona intotdeauna la ceea ce aud sau vd ca se afla in inima ta. Efectul schimbarii unut lider ~ venirea unui conducator entuziast in locul unuia care nu are puterea de a-i Insufleti pe ceilati— poate parea miraculos, chiar si atunci cénd munca in cauz& ‘este monotona sau anevoioasi, am continuat eu. —Imipoti da unul-doua exemple de aplicare a acestui principiu ? intreba tanarul manager. Te vei multumi cu dou exemple din perioada clasicé ? Xenofon, un general grec care pe la varsta de dousizeci de ani a studiat in compania unuia dintre primi si cei mai mari dascall ai lumii in materie, Socrate, ne ‘oferé doud exemple. Primul vine din observatile sale asupra vietii oamenilor de la bordul vaselor de razboi grecesti cunoscute sub numele de trireme, care aveau treiranduri de vslasi provenit din clasa de jos a Atenei. Xenofon 1a calatorit adeseori cu triremele, desi era un excelent comandant de cavalerie, Pentru a se scoate totul de la acesti vasiasi- care erau oameni liberi, nu sclavi~se apela la acol stil de conducere insufletiter, dar exigent care da nastere unui entuziasmant efort de echip8, cu rezuitate extra- ordinare. Xenofon scrie despre niste conducatori ai vaslasilor care se comportau de parca erau dirijori unui cor cAstigétor al une! competi nationale: -Pe 0 corabie de lupta, cénd aceasta se aflé in larg, iar vaslasii ‘rebuie s8 trudeasca toata ziua ca s& ajunga in port, unii conducatori ai acestora pot spune si face ceea ce trebuie pentru a intari moralul ‘oamenilor gi a+ face s& lucreze cu tragere de inima. Alfi conducatori ‘sunt atat de lipsiti de inteligenta incat le este necesar un timp de doua Despre eruzasm 23 ‘ori mai mare pentru a Inchela aceeasi ciiitorie. Primi ajung la farm sciildat\ in sudoare, felctandu-se reciproc, conducdtor gi vaslasi Ultimit sosesc cu pielea uscaté; e' tsi urdsc conducatorul, care fi uréste la randul ti" Xenofon a dobandit o faima durabila ca soldat cand, la varsta de 26 de ani a devenit seful snui corp de mercenari greci cunoscut sub numele de ,Cei Zece Mii", care a efectuat un eroic mars de 1300 de kilometri spre Uibertate din inima Imperiului Persan, in momentul in care cel care ia angajat a fost infrant gi uci in lupté. Xenofon s-a dovedit a fie insusi un Conducétor militar inspirational, ins renumele sau in lumea anticd s-a datorat si faptului cd a fost un scritor prolific. El a seris primele c&rti despre conducere sub forma dalogurilor socratice. In plus, pe cénd locuia pe proprietatle sale de la poalele muntelui Olimp, Xenofon a mai addugat 0 premiera lista lui, srind prima carte despre management ~ in acele ‘vremuri era vorba, desigur, despre managementul marilor proprietit, nu al organizatilor industriale sau comerciale. Titiul grecesc al cdi lui este identic cu termenul economie folosit de noi, care inseamna iiteralmente ‘menaj, conducerea gospoda'ei. Interesant este ca Xenofon a considerat c& exist diferente putine sau nnesemnificative intre conducerea soldatilor in upta in asa fel incdt acestia s& fie dornici si entuziasmati s& facd cea ce li se cere si conducerea luerdtorilorcivili de pe o proprietate. Cu alte cuvinte, pentru prima oara in istorie, el s-a gandit la conducere ca la un principiu transterabil. Ela infeles foarte bine c natura umana este aceeasi, ie ca este vorba despre un raboinic grec inarmat, un vaslas care trudeste pana asuda, un taran care "munceste pe cmp sau un om cu cea mal joasa pozitie sociala, un sclav: Este la fel de necesar ca un proprietar de pamént s&-si incurajeze adeseorilucratori pe cat este de necesar ca un general s&-sl incurajeze ‘oamenil. lar sclavii au nevoie de stimulul bunelor sperante nici mai ‘mul, nicl mai putin decét oamenii liberi, pentru avi face s& fie Infocati si statornici.* «dn entuziasmul si fervoarea mea, 1! fac adeseori pe oameni 8 meargai pana la limita capactttilor proprit. sa implice un anumit grad de rise. Lucrul extraordinar este acela CA riscul asttel asumat produce rezultate atunci cénd persoana respectiva descoperd brusc in ea ins&si ceva ce nici nu stia c& are" iar aceasta trebuie Sir Georg Solt,dirjor Desere enruzasa 25 = N-am auzit de Xenofon inainte, spuse tandrul manager, dar cu siguranta el a inteles céteva lucruri legate de conducere, Trebuie sa fifost primul om din lume care a inteles atat de bine importanta asocierii centuziasmului, bravuri si ndeménari tn persoana unui conducstor militar. — Ai dreptate. Xenofon a vazut soldati comandati de un asemenea Conduciitor, din moment ce a spus .84 muncim cu tragere de inima, flecare in parte sitotilaolaita, atunci cand trebuie s& muncim, Asa cum dragostea pentru munca poate izvortici-colo in sufletul unui soldat sau al altuia, tot sa o Intreaga armaté aflaté sub influenfa unui bun conducaitor este Insufletita de dragostea pentru munca”. Prin urmare, pentru Xenoton, acest stil de conducere plin de entuziasm este pur si smplu ucrul cel mai mairet in orice operatie, care-i determina pe oameni sé facai tot ceea cel se cere". ~ Si ct de necesar este el astizi, spuse ganditor tandrul manager. Ma intreb de ce am subevaluat atat de mult munca de conducere bine ‘acuta... —Poate pentru ca am crezut c& este ceva imaiscut, un dar pe care fie Tal, fie nut ai. = Unii manager cred ca trebuie sé alba din moment ce au aluns tn var. = O supozitie neintemeiata in foarte multe cazuri, am comentat eu. ‘Socrate si Xenofon au fost cel dinta care au crezutcé abilttile de conducétor pot fi dezvoltate. Ei au identificat chiar céteva dine principle perfection ‘muncii de conducere care se aplicé si astizi. Totus! el erau constienti de faptul c& unil oameni sunt mai inzestrati cu aptitudini de conducatori decat ali, mai ales cand vine vorba despre a-i insult pe cella. ‘Tandrul manager se opri sa retlecteze, dupa care continua: —Acum infeleg foarte bine de ce entuziasmul apartine primei noastre cconditi necesare - calitatile unui lider. Intr-un documentar TV despre viata lui Rommet a fost citaté explcatia pe care Hitler a dat-o faptului de If nuit pe acesta comandant al Afrika Korps in 1941. Hitler a spus asa: .L-am ales pe Rommel pentru c& stie cum sé Insufleteasca trupele. Este un ucru absolut esential pentru comandantul unei forte care trebuie ‘s& lupte In condi climatice deosebit de dure precum cele din Africa de Nord." — Rommel s-a dovedit a fin mod cert un comandant insufletitor, am continuat eu. Insti aceasta poveste arata c& doara avea un lider de calibrul 28 —_Liderul inspirational ‘s4u—un general pin de entuziasm, indréznet si priceput- nu este suficient. Degeaba le inspiri soldatilor incredere, dragoste pentru munca si dorinta de a Invinge daca lipsesc celelalte conditii necesare pentru objinerea succesului, cum ar fi organizarea, armamentul, munitia, faciitatle de reparati si superioritatea aerian. in plus, Winston Churchill a gist in ersoana generalului Montgomery liderul capabil s& le inspire soldatior ‘Armatei a Vill-a inoredere in fortele proprii si certitudinea faptului c& Rommel si Afrika Korps nu erau de neinvins ~ ei puteau si aveau sa fie invingi. Entuziasmul este temelia puterii stimulatoare, animatoare si Insuflettoare a unui conducator adevarat. = Cu siguranta insa c& el este ceva mai complex, spuse tanarul manager. ~ Intr-adevar, am replicat. Dar crezi tu oare ca entuziasmul este un lucru fa indemana ta? — De aceasta nu ma indoiesc nicicum, réspunse el. Desi pentru mine este o taind, entuziasmul meu este asemenea unei fantaniaflate induntrul fiintei mele. ~ Atunci nu esti departe de a deveni un lider inspirational. Despre ewruzasm 27. dei principale '® Exista trei abordari generale gi /convergente care duc la intelegerea muncii de conducare: abordarea calitafilor (ce anume esti), abordarea situafioralé (ce anume sti) si abordarea functionald (ce anume faci). Toate sunt importante si ar trebui combinate. Un lider ar trebui si iustreze calle sau Tnsusirie tipice unui bun executant din domeniul sdu. Dacd, de exemplu, vreti s& conduceti o firma de avocatura, ar trebui s& Posedati cele cinci-gase caracterstc ale unui bun avocat. lM Exista de asemenea calitati generice asociate muncii de condu- Core, cum arf entuziasmul,integritatea, curajul, duritatea insofita de corectitudine, cdldura sufleteasca si modestia. Atat calitatile tipice, cat si cele generice sunt o conditie necesard, nu gi una suficienta pentru af recunoscut drept lider. 1 Opersoand entuziasttinde le insuflealtora entuziasm, asadar entuziasmul se afla in fruntea listei calitatilor generice ale unui bun conducdtor.Eleste un luctu extrem de simplu, afta Indemana oriui. I Dincandin cand, cu totii avem nevoie de ‘incurajari. Mise intampla*, seria Gerard Manley Hopkins, ,ca atunci cfnd fac ceva si am absolut nevoie de incurajr asa cum recoltele au nevoie de ploaie: mai tarziu sunt independent*, + In privirea lui se citeste harul stapanului. - Ce har? ~ Autoritatea." William Shakespeare in Regele Lear Pozitia pe care o detii nu-ti da dreptul sa comanzi, ci doar iti impune datoria de a trai in asa fel incat ceilalti sa-ti poata primi instructiunile fara sa fie umiliti. Dag Hammarskjéld Portes a 2-0 Autoritatea izvorata din cunoastere ‘Tandirul manager stitu far s& zic& nimic timp de un minut-doua, cat sia studiat notitele, ~ Conditii necesare, spuse el. Pan& acum am analizat ,calitatile cconducdtorului si am siabilt c& ele sunt necesare, dar nu si suficiente. Care acest lucru este valabil si pentru cea de-a doua cale care urca pe muntele despre care ai vorbit - ,abordarea situationala" ? ~ In esenta, aceasté abordare rspunde intrebarii noastre principale: De ce este 0 persoand acceptaté ca lider ? Potrvit ei, nu conteaza atét de mult calitatile sau caracterul inerent al unei persoane, cét gradul de adecvare a acesteia la 0 situatie data. Ea este exprimata intr-o manor memorabilé into bine-cunoscuté piesd a lui JM. Barrie intitulaté The ‘Admirable Crichton (Admmirabilul Crichton, 1902), in care un servitor invatat lunge liderul unui partd din care fac parte stépénil sai de la Londra, aufragiati cu totl pe o insula pustie. Cu alte cuvinte, pune o persoand Intr-o situatie, gi ea va fi acceptata ca lider; schimba situatia, si persoana respectiva nu va mai fi acceptata ca lider. Ce anume a facut din Crichton 0 persoana atat de admirata de care autragiati? intreba tanérul manager. —F&rdindoiala, caltatiprecum stépanirea de sine, calmul siluciditatea. Esential a fost insa faptul c& a demonstrat posesia unor cunostinte enciclopedice ~ ela stiut ce sa faca atunci cénd stépénii lui n-au mai stiut ce sé fac& si erau dezorientall. Dec factorul critic aici este cunoastorea, Socrate fiind primul care si-a dat seama de acest lucru. Exist trei forme 32 —_Liderul inspirational de autoritate in treburile omenesti, enumerate in continuare nu neaparat in ordinea importantei: |W autoriate pozitionala cand defi o pozitie superioara int-o ierarhie social sau organizationala si al autoritate, inte limite bine definite, supra actunilor celorlati i autortate datoratai personaiitéti— un gen subiectiv de autoritate pe care 0 posedé unele persoane, care in timpurile moderne este umité charisma 1 autoritate datorata cuncasterii ~ autoritatea care decurge din Cunostintele tehnice sau profesionale, ea fiind posedaté de exemplu de céitre un medic sau un inginer. Ultima este rezumatd cel mai bine de vorba: Autoritatea revine celui care stie. = N-ai spus, in legaturd cu Xenofon, c& Socrate a fost un dascal in cdomeniu! stints conducerii?tntrebi tandrul manager. A descoperit el oare .abordarea situationala" 2 — Greu de spus, din moment ce n-a soris nimic. Insa doi dintre tineri s&i discipoli - Platon si Xenofon — au scris c&rti sub forma unor dialoguri Iintre Socrate si diverse persoane. Cate dintre aceste dialoguti publicate mal t€rziu reprezint& 0 reproducere fidel& @ conversatilor constituie 0 chestiune care face obiectul speculatilor stintifice, ins noi putem fi siguri de faptul c& Socrate a fost cel dintai care a vorbit despre ,abordarea situational, c&ci atat Platon, ct si Xenofon au vorbit despre ea si au folosit acelasi exemplu al cSpitanului de vas care are autoritate asupra rmarinarilor datorta faptului c stépaneste stiinta navigatiel, deci trebuie ca ea sa se fiaflat pe buzele lui Socrate. = Trebuie sa fi fost o idee revolutionarai pentru acele vremuri. Cred c ela inteles democratia ca pe mecanismul care le permitea cetatenilor s&-4 aleaga in diverse functii pe candidat pe care-i considerau cel mai buni sau cei mai versati. — Exact. Concluzia este, bineinteles, aceea c& aveai nevoie de un electorat inteligent si cu discernaméint, ca si de candidati pe meisura, De aici accentul pus pe nevoia de avi educa pe conducatori, flozofie a cael marturie durabila sta Republica lui Platon. = Conceptia lui Socrate cu privie la cunostintele adecvate unui lider— cel putin prin prisma vederiior lui Xenofon — este una vasta. Ea cuprinde, se pare, dupa cum am vazut, cunoasterea sau infelegerea naturii umane AUTORTATEA ZVORATA DIN CUNDASTERE 33 si cunoasterea modalititilor de a-i tncuraja pe oameni, de a le inspira entuziasm sau de a le insufla dragostea pentru munca. Ins& modelele la care se gandea Socrate erau artist si mestesugarii din Atena, mai ales cei cunoscuti pentru maiestria lor de ordin tehnic sau profesional. ~ infeleg importanta acesteia din urma, spuse téndrul manager. Dar ea este in mod limpede mai mult o conditie necesara decéit una suficienté, ‘Aci cunoastem cu tot oameni care au din pin aga ceva, si totusi nu sunt ‘acceptatica lideri. Este necesarca un conducator sa alba autoritate bazata pe cunoastere, desi am putea discuta in ce masura trebuie sa fle vorba despre 0 cunoastere specializata sau generala in domeniul respectiv. Esti de acord cu mine? — Da, Gradul de cunoastere tehnica sau profesional necesar unui lider depinde de domeniu gide responsabilitatile ecestuia. Nu este nacesar, de exemplu, ca un dirljor sa fi atins perfectiunea ca instrumentist, desi acest lucru este posibil = Sunt surprins ca n-ai vorbit despre originea cuvantulul autoritate, ambi tandrul manager si se intinse s&-si mai iao bucata de turta dulce, = O pasuire temporada! Inssi profesia mea de autor este cheia, Un autor este 0 persoand care incepe, dé nastere, intiazai sau creeaza ceva. Cuvantul vine din verbul latinesc augere, care inseamna ,a creste", 8 Sport’. imi place s& cred ca titlul roman imperial de Augustus provenea din acest verb sic ulterior a cpaitat alte sensu’, astel incat a ajuns s& fie acordat conducdtorului care aréta c4 poate contribui la cresterea imperiulu. N-as paria insa pe aceasta teorie. ~ Infeleg care este legatura cu cunoasterea. Un autor sau un creator are cunostinte speciale despre produsul sau, despre feluln care a crescut, acesta din germenele unei idei ajungand la stadiul de rezultat final. Bineinfeles c& un ditjor are autortata, ins autoritatea reala asupre unei simfonii de Mozart trebuie s-o alba Mozart insusi, La fel, 0 mama are Intotdeauna cea mai mare autoritate asupra copilului sau, sau atata autoritate cAté poate avea un om asupra altuia. = Mai pot’ intelege si de ce un intreprinzator care edificé de-a lungul anilor 0 organizatie de mari dimensiuni, ocupandu-se de ea de la stadiul de idee, are o autoritate speciald in acea organizatie. Bineinteles c& acest lucru nus face infailbil, dar asta este o alta problema. — Discula nvastrata ost foarte uta, spuse tandrul manager. Ce urmeaza ? (Cred ci am ajuns la cea de-a treia abordare — ,conducerea functional. Principalele functii ale conduceri Abordarea functional" se concentreazéi, dupa cum sti, asupra teoriei generale conform caireia, desi toate grupurile de lucru sau organizatile sunt unice, fiecare formandu-si propria personalitate de grup, toate impartagesc un ansamblu comun de cerinte care se suprapun $i interactioneaza intre ele: 1 cerinta de a realiza o sarcina comund; I cerinta de a rimane impreund ca o unitate de lucru (sau echip8); BE cerintele cu care vin indivi in cadrul grupulu, tn virtutea faptulul sunt cameni PRINCIPALELE FUNCT ALE CONDUCERI 35 Pentru ca aceste categorii de cerinte sd fio indeplinite sau, cum s-ar ‘spune, satisfacute, tretuie realizate anumite funcfi.O functie, dupa cum ‘am spus, este in general ceea ce faci prvit in comparatio cu cea ce esti sau cu ceea ce sti, lat2 care sunt, de exemplu, in contextul unui grup de luoru redus, principalele functi: @ Planificarea = cutarea tuturor informatilor relevante disponibile; ~ definirea sarcini, obiectivului sau scopului grupului; _ctearea unui plan viabil (In cadrul decizional corespunzéitor). B iniiorea = informarea grupului cu privire la eVobiectve si plan; ~ explicarea urmatoarelor aspecte: de ce, ce, cum, cand, unde si cine face un anumit lucru; — repartizarea sarcinilor secundare si stabilirea criterillor do performanta BH Controtul = _asigurarea soncordantei dintre fapte si obiective; = influentaree ritmului de lucru; = mentinerea standardelor grupului. ® Spriinu! = _exprimarea acordulul in privinta unor persoane si a realizéiilor acestora; ~ dezvoltarea potentialului membrilor echipe’, = Inourajarea grupuluilindivizilor, = disciplinarea grupului/indivizilor; = crearea unui spirit de echipa; = eliminarea incordarii cu ajutorul umorului; = _reconcilierea neintelegerilor sau incredintarea acestora spre analiza uno’ alte persoane. Mi Informarea = expunerea clara a sarcinii sia planului; = _transmiterea de informatii noi grupulul, tinerea tui, = primirea de informatii de la grup; — tezumarea ooerenté a discutilor. la curent’; 36 Liderul inspirational Evaluarea verificarea viabilitati unel idel; testarea consecintelor unei solutii propuse; evaluarea activtiti echipei, sprijnirea grupului/indivizilor in evaluarea activitatii proprii in raport cu standardele. eLidevi desemnati — Spui c& acestea sunt functii necesare, care nu trebuie exercitete deodati ~ adicd toate sectiunile orchestrei s& cénte In acelasi timp ~ ci dacdi si cand este necesar. Am observat insa c n-ai spus c& ele sunt functii ale conducerii prin aceea c& numai jiderul desemnat le poate Indepiini. —Unele grupuri— orchestrele de jazz, cvartetele de coarde~nu au un lider desemnat, am replicat eu. Teoretic, orice membru poate indeplini orice funetie. imi vine in minte o mic firma producditoare de sucuri naturale din fructe, condusa de un ,triumvirat" format din cei tre tineri fondatori ai acesteia, care sunt director de finante, productie ¢i marketing — nu exist Un director general. Primi teoreticieni americani spuneau ca persoana care face ceva ce poate fi incadrat intr-una dintre aceste functii generale este lider In momentul respectiv. —Deci grupurile nu mai aveau nevoie de lideri desemnati ? — Aceasta era parerea lor, ea find intarité de cea ce ei considerau a fi egecul teore’ trésdturilor folosite pentru a certiica existenta aga-numitelor calitéti ale conducdtorului. Se spunea c& grupurile fara lideri apartin vitorulul, sunt noul model democratic (cel bun), opus celui vechi (ru), autoritar, asociat existentei liderului desemnat. ~~ Cum au stat lucrurile in practica ? Nu prea bine. in ,laboratoarele de grup" (cum au fost numite), aceasta ‘ dat nastere unei noi dogme, grupurile studiate neavand o sarcina reala de indeplinit, misiunea lor find pe de-a-ntregul una de natura introspectiv’. CChiar $i tn cadrul lor insd au existat lider, acestia find numiti,instructori* 38 —_Liderul inspirational sau ,indrumatori. Afar, in lumea real, abandonarea doctrine liderilor ‘desemnati s-a dovedit a fineproductiva. Membrii unei orchestre simfonice rusesti, de exemplu, au renuntat la dirjor gi au céntat stéind fata in fat pentru a incerca sa se sincronizeze. Pan la urma au hotrét s& aduca un alt dinjor. in Marea Britanie, Serviciul National de Sanatate a experimentat aceeasi doctrina si a ajuns ta acelasi rezultat dezamaigitor. De cele mai ‘multe oF, grupurile de lucru au realmente nevoie de un lider desemnat. Ce se va intémpla cu acea mica firma despre care ai amintit? —Pe masura ce va creste in dimensiune si complexitate, cei trei vor fi obligati s&-si aleaga un lider, ,primul intre egali’. El constituie diferenta dintre un trio de coarde si o orchestra. = Cum ajunge cineva lider? In principiu, in doua modurife este ales, fie este numit. Generalizand, puter spune ca grupurile care-si stabilesc singure sarcinile tind sé-sialeaga proprililideri, care rspund fat& de alegétori. Sindicatele si asociatile sportive sunt exemple adecvate In acest sons. Dimpotriva, acolo unde sarcinile vin de sus, cum s-ar spune, lideri tind sa fie numiti. Acestia sunt réspunz&tori in primul rand faté de autoritatea care le-a inoredintat atat sarcina, cat si grupul — Diferenta este foarte mare, aprecie téndrul manager. — Ideal ar fi ca atatliderii alesi, c&t si cei num s& provina dintre cei care ar fi devenit in mod firesc lider’ in domeniul sau situatia respectivai — 8d fie, daca vrei, niste .admirabili Crichtoni" = lar toate cele trei abordéri — ,a calitailor’, .situationala* si ,func- tional — ar fi necesare pentru a explica de ce o persoana devine lider, sinualta, — Exact. Primul-ministru britanic este la inceput un lider in devenire, apol este ales de cate partidul sau i de care alegatori, lar la urma este numit de care suveran. —Inseamna oare ca toate cele treifuncti pe care le-ai enumerattrebule privite acum ca un domeniy exclusiv al iderului desemnat ? — El rispunde de acestea. Mai mult, pregatirea de bazéi in munca de conducere ar trebui s& dezvolte sensibilitatea si intelegerea necesare ccunoasterii momentului in care se impune exercitarea fiecéireia dintre ele, precum si a aptitudinilor necesare exercitarii lor. Ins& in orice grup mai mare de cinci persoane trebuie indepiinite mai multe functii decat poate Liner oesewan, 39 Indeplini un singur individ. De aceea un lider infolept Ti va tncuraja pe ceilalti si-si impart munca de indeplinire a cerintelor pe care le presupun sarcina, echipa ¢i individu. — Cum se aplica acest principiu la adoptarea decizilor? Exist incéi ferma convingere cd liderii ar trebui sa fie cei care iau decizil, Nu este puterea de decizie o caitate generica a conducatorului ? /mpartirea deciziilor —Puterea de decizie, intr-adevar, ins& aceasta inseamndi capacitatea de a lua decizi la momentul potrivit si in modul potrivt. O decizie poate fi imaginaté ca o prajiturd care poate fi Impait In diferite propor intre cei Interesafi. Liderul poate primi toata prajitura, poate lua singur o decizie si © poate anunta. Sau, la extrema cealalta, liderul poate cduta sa realizeze Un consens cat mai mare cu putint’. Evident c& in ecuatie intra factori recum timpul disponibil si cunostintele sau experienta relativai a parilor— aliderului sia celorali, Nu existé o proportie corecta: solutia optima depinde de evaluarea factorilor relativi din situatia respectiva (evaluare care, cu timpul, ar trebui s& devina instinctiva). — In acest caz nu exista niste principii durabile, niste ,legi ale aerodinamici? ~ Unul dine principle evidente este acela c&, In majoritatea cazurllor ‘care presupuno judecata critica — acea activitate mentald care stéila baza |uairii unei decizil~ dupai cum spune proverbul, dowd capete sunt mai bune dec&t unul singur. Cand timpul este scurt, aflandu-se chiar in pragul unei crize, un lider Inelept si priceput va cere, va asculta si va cédntari parerile altor persoane. in general, procesul de consultare, daca nu este realizat ‘ntr-o manierd ritualist, mecanica sau indiferent, duce la imbunattirea, calititii decizilor. lat de ce, de exemplu, companille dispun de consil directoare, iar generalii organizeaza consili de rézboi inainte de a lua decizii majore. Un al doilea principiu important este cel potrivit cdruia, cu cat 0 ersoand sau un grup imparte mai mult decizille care le influenteazé Iuparminca veczILOR a activitatea profesionald, cu atét aceasta (sav acesta) este mai motivat 4 le duca la indeplinir. Este un lucru cat se poate de firesc, Daca ti se sspune sa faci ceva de catre cineva care are autoritate asupra ta, se poate ca tu si faci cea ce ti se cere. Dar dacé acel ,cineva" vrea ca tu sa te implici trup si suflet in cea ce faci, daca acel cineva" vrea ca tu sa al un anumit simt al réspunderii, te va implica in luarea deciziei in maura in care acest lucru este posibil. ~ Nu faci decat s& afirmi principiul de baza al democratiel, observa tandrul manager. Oamenii vor avea tendinta s& se supuna legilor a elaborarea c&rora au participat ei insisi sau reprezentantii alesi de ei. .Nicio impozitare tara reprezentare," = impairtind munca de conducere in acest fel, apeland mai ales la consultare si ascultand alte pareri inainte de a lua decizi, un bun lider contribuie la crearea contextului potrvit, in care oamenii pot da tot ce au mai bun. Ei se simt liberi, respectati si preuit. In aceasta atmosferd, creativitatea aflaté atat de des in stare latenta in noi ingine isi poate gsi forma de exprimare. Din punct de vedere lterar, contextul eprezinté acele Parti ale unui discurs care inconjoara un cuvant sau un pasaj si care pot limpezi infelesul acestuia. Contextul a care tocmai am fécut referire nui insufleteste in mod direct pe oameni - pentru aceasta trebuie s& existe alti factori ~ dar contribuie la crearea unui medu adecvat. — Asa cum calitatea si natura solului ~ substanfele nutritive, ramele, umezeala — vor sta in atentia unui gradinar iscusit care vrea s& aiba niste flori sau legume de toata lauda, spuse tanérul manager. Imi este tot mai limpede cdi, pentru crearea unui climat in care inspiratia s4 devina posibila, trebuie sa existe o multitudine de factori. Am crezut c& aceasta presupune doar ate ridica in picioare asemenea regelui Herric al V-lea inaintea b&taliei de la Azincourt si a le tine camenilor un discurs insufletitor. Nu este atat de simplu. Nu am ajuns inca in acest stadiu, der cel putin cred c& suntem pe drumul cel bun. Da-mi voie, te rog, s& notez cateva idel principale, 42 LLiderul inspirational Idei principale ~Abordarea situational" subliniaza importanta cunoasterii in munca de conducere. Existé totusi oameni care au o maiestrie tehnicd sau profesionala remiarcabila, dar care nu sunt considerat lideri de cétre cei care lucreazé pentru ei. In cel mai bun caz, aceasta este 0 alté conditie necesara. Grupurile sau organizatile sunt unice, dar au trei categorii de cerinte comune, care {in de sarcina, echipa si individ, Existé 0 serie de functii care, Impreuna, indeplinesc aceste cerinte: Planificarea, initierea, controlul, sprijnul,informarea si evaluarea. Desi, in principiu, oricine poate indeplini una sau mai mutte asttel de functi, majoritatea grupurilor au desemnat lideri care réspund de ele. Acestia pot fi alesi sau numiti ~ sau ambele variante. A avea putere de decizie nu inseamna ,a actiona intr-un mod impulsiv" ga lua invariabil decizi in prip&, cia lua deciziiin modul potrivit, la momentul potrivit. Cu cat grupurile sau indivizii impart mai mult decizile care le influenteaza activitatea profesional, cu atat ei sunt mai motivat ‘88 le duca la indeplinire. Factori precum timpul si nivelul unostintelor influenteaza masura in care decizile pot fiimpartite, 1s un lider infelept pretinde din partea celorlati o c&t mai mare implicare. vLa fel ca varfurile muntlor, culmile diverselortipuri de afaceri seamna mai mult intie ele idecat partile de jos — principille elementare sunt cam aceleasi; doar detalile extrem de bogate alle straturilorinferioare contrasteaza foarte mult unele cu celelalte. Trebuie ins sa calétoresti ca s& stil c& toate culmile sunt la fel. Cei care traiesc pe un munte cred c& muntele lor se deosebeste ‘complet de toti cella" Walter Bagehot Partea a 3-0 ANivelurile activitati de conducere — Activitate de conducere exista la diferite riveluri ale organizatilor, institutilor sau societatii omenesti, am inceput usa spun. La primul nivel, liderul rspunde de 0 mic& echipa format din circa zece persoane — conducerea echipel. Liderul operational réspunde de o parte semnificativa ‘a Tntregului si are in subordine directa sau indirect& mai mult de o echipa. Lideru! strategic raspunde de intreg, indiferent c& este vorba despre o organizatie economic sau despre una politics. Acest cuvant familiar strategie este de fapt o amalgamare a dou cuvinte grecesti: stratos (muttime mare de oameni) si egy (lider, conductor). — Interesanta aceasta idee a nivelurilor activitail de conducere, spuse ‘tandrul manager. Concluzia trebuie sé fie aceea ci nu este de niciun folos doar s& ai un lider deosebit la nivelul strategic daca organizatia nu este ¢ficienta la nivelul echipei gi la cel operational, = Exact. Pe léngé faptul de a avea tn functie lider eficienti la toate lurile, mal este nevoie de o comunicare excelenta gi de relat bune de colaborare intre echipele conduse de cite acestia. Pare simplu, dar este Un adevair care scapa multor organizatii de astézi. Dupa cum spunea odata Clausewitz, in rézboi, ceea ce conteaza este sé faci lucruri simple, dar este foarte greu sa faci aga ceva. ~ Si pe timp de pace la fel, adéuga ténarul manager, oftand. lar din ‘cate te cunosc eu pe tine, ai spune ca tof) deri trebuie instruiti ast incat 88 Indeplineasca aceste roluri, nu-i asa? intreba el. ni 48 Liderul inspirational Jnteles, consider cd acesta este un principiu fundamental. Stim ‘cum s&-i instruim pe liderii de echip’, dar mai avem mult de invatat in privinta dezvoltaril aptitudinilor de conducere la nivel operational si mai ales la nivel strategic. — lar ,modelul celor tri cercuri" se aplicd doar la instruirea lderilor de ‘echipai? intreba téndirul manager. = Nicidecum. in lucrarea Effective Strategic Leadership (Conducere strategica eficienté, 2002) am aratat cA organizatile si grupurile sunt unice ~ fiecare are o personalitate sau culturé de grup distincté — dar toate au in comun structura generica a celor trei categorii de cerinte caré se suprapun. Este limpede, cel putin mie imi este limpede. Cred ca cineva devine lider strategic dupa ce a fost lider de echipa si apoi lider operational. Este ceea ce s-ar putea numi progresie natural, ar confirmat eu. persoand nu inceteazé\ sa fie lider de echipa sau lider operational in momentul in care devine lider strategic. De pilda, trebuie s& creezi o atmostera de lucru in echipa la varful organizatiel, care fi va cuprinde pe liderii operationali, astfel c& aceasta se va raspandi si va produce efecte stimulative asupra intregii organizatil. Mai mult, conducerea strategic’ presupune 0 raspundere generala fat& de activitatea organizatiel — furnizarea produselor sau servicillor corespunzétoare, indiferent in ce-ar ‘consta acestea, Ja momentul potrivit si la pretul potrivit. Caci, asa cum spune proverbul, o fapta mica face cat o promisiune mare. Avand in vedere cele trei metafunctii ~ ,indeplinirea sarcinii‘, ,crearea echipei* si .dezvoltarea individului* mise pare agadar of existd gapte funetiigencrioe ale conducerii strategice: Asigurarea unei directii pentru organizatia in ansamblu ~ cunoasterea intel spre care se Indreapta organizatia; existenta tune’ viziuni asupra evolutiei acesteia intr-un termen de, sa zicem, trei-cinci ani; intelegerea finalititi acesteia —a scopului mai amplu pe care-| urmareste ea. I Stabiliea corecta a strategie si politcit organizatiei — strategia este calea catre destinatile mai indepartate in timp; ea priveste ceea ce este important in contextul acelei stéri mai indepartate in timp spre care ar trebui sa se indrepte organizatia. Strategia cuprinde in acest caz atat gandirea strategicd, cét si planificarea NivewuRILe ACTIVITATH DE CoNDUCERE AT strategica. Poltica este formatai din acele decizii generale care fi _aluté pe cel situatiierarhic mai jos sa ia mai repede decizi Infaptuirea — functia operational sau executiv a conduceri strategice, care cuprinde parasirea biroului in vederea inspectéiri activitatii curente, urmairirea progreselor realizate si analiza ‘ezultatelor In raport cu tintele prevazute tn planul strategic, Organizarea si reorganizarea in functie de cerinte ~ asigurarea Lunei relatii optime intre intreg si partile organizatiei, favorabile Indepiinirisarcnii curente. Descétusarea spiritului corporativ — incurajarea si stimularea camenilor de la toate nivelurile si, acolo unde este posibil, descatusarea energie spirituale existente in stare latent in ‘oameni. Semnul succesului este in acest caz moralul ridicat prezent la toate nivelurile si in fiecare subdiviziune a organizatici Raportarea organizatiei la alte organizatil $i la societate in ansamblu ~ gsirea unor aliati sau parteneri printre celelalte organiza, uneori prin fuziuni si preluatr, si crearea unel atmosfere de lucru in echipa si de colaborare cu acestea; promovarea unor relatil excelente intre organizatie si comunitaile locale, regional, nationale gi chier internationale. Alegerea liderilor de astézi si dezvoltarea liderilor de maine — alegerea color mai bunilideri operationali si de echipa este o functio foarte importanté. Liderul strategic ar trebui de asemenea sé-si sinsuseasca" planul strategic (elaborat Impreuna cu setul esurselor umare §1 Cu echipa de conducere de la varf) pentru a ‘mbunditati capacitatea de conducere la nivelulintregi organizati Dezvoltarea liderilor trebuie sii fie 0 pasiune! J/ntelepciunea practica Dupa ce sa uitat atent peste lista de mai inainte, tandrul manager intreba: ~ Rolul de lider strategic presupune 0 capacitate intelectual superioard, nuvi aga? — Asa este, dar nu este nevole atat de acea ,conducere inteligentd (cuma numit-o candva TE. Lawrence), cét de ceea ce greci antici numeau Phronesis, cuvant care a fost tradus in latineste ca prudentia, far in englezeste ca prudence (prudenta) si care a cépatat anumite nuante inexistente in originalul grecesc. Un echivalent mai potrivit si mai folosit Indeobste al cuvantului phronesis este expresia infelepciune practicd. Cuvntul ,wisdom* (engl., infelepciune) vine de ta vechiul termen anglo-saxon pentru lider, cel care cunoaste calea. Spus in modul cel mai simplu, intelepciunea este un amestec de inteligenté, experienté si bbunatate*. Toate aceste elemente sunt necesare cuiva care se aflé la cérma nei organizafi, mai ales in marea agitatdi a schimbéiril. C&ci, aga cum spunea poetui roman Lucanus, oricine poate tine carma cand marea este linistita, ‘Atenienil ideau ca exemplu de intelepciune practic& pe cativa dintre rmatii lor conducatori, in mod special pe Pericle, care i-a condus in timpul lungului Rézboi Peloponesiac impotriva Spartei asemenea unui carmaci * Ail cuvantul Jbundtate" (goodness) Inseamna ,caltatea de a fibun’, el avand atat un sens moral (integritate, probitate), cat gi unul practic (pricepere, ‘indeménare). In continuare, pentru simpiiicarea exprimari, am tradus goodness prin ,bundtate".(n.trad.) ‘IvTeLerciunca PRACTICA 49 care", scria Plutarh, ,atunci cénd o furtuna se népusteste asupra vasului ‘su in largul mai, face totul cu multé repezicune, strange vela si se bazeazéi pe propria pricepere, nelu&nd in seamé lacrimile si implorarile ‘alatorilor care se simt rau si sunt inspaimantati. In ceea ce-| priveste pe Teristocle, si acesta avea capacitatea de a ajunge la concluzille corecte atunci cénd nu era timp pentru discutil. Avea de asemienea o putere de prevedere deosebita. Stia mai ales sa anticipeze evenimentele, dupa cum ne spune Tucidide, si s& vada in ele posibilit favorabile sau nefavorablle nebanuite. Referindu-ne la el in céteva cuvinte, se poate spune cdi prin forta geniului natural si prin rapiitate, acest om intruchipa perfectiunea, el fcnd lucrul cel mai potrivit la momentul cel mai potivit. Bunul simt transcendent este puterea rara de a vedea lucrurile asa cum sunt, aceasta fiind semnul geniului. Este capacitatea de a trage concluzii corecte si de a lua masuri corecte. J.W. Fortescue, despre Wellington IvTELePCIUNEA PRACTICA st ~ Injeleg de ce intoigenta si experienta sunt elemente constituente, dar de ce ai inclus bundtatea? intrebai tandrul manager. — Am putea aplica weodaté calficativul ,ntelept" cuiva care nu este bun? Filozofii greci din scoala lui Socrate considerau cA felul de a fi al nei persoane sau firme ~ tine de alegerea fiecdruia, Pentru ei, alegerea implica in mod necesar nu doar intelect si gandire, ci si o anumita stare moral sau un anumit caracter. Din combinarea celor doua a luat nastere phronesis, intelepciunee practicd, si de aceea Aristotel © numara intre cele patru viruti cardinae, impreundi cu dreptatea, cumpatarea si téria. ~Dar care este legtura cu activitatea de conducere ? insista el. infeleg 4 phronesis este cunoastere (inteligenté si experienta) aplicatdlatreburile politice, in virtutea céreia 0 persoana ar putea sti ce sa facd sau ce sé nu fac. injeleg de asemenea c& ea implicé 0 anumita caltate a minfi gi temperamentului, autocontrolul, chibzuinta, ca si capacitatea de a-ti concentra atentia asupra unei probleme inainte de a trece la fapte. Discernamantul, prevederea, inventivitatea, ircumspectia,staruinta —faptul de a fi cu ochii pe minge* ~ inteleg c sunt necesare pentru o gandire si 0 actiune corecta. Eu cred c& poti impaiti cea ce numim proces de luare a decizioiin tre faze: _Deliberarea— direct posibile; rezutate probabile si posibile. WM Decizia — alegerea une directi Actiunea ~ punerea in practica a decizie in faza deliberdri, infeleg c& trebuie sa existe neapdrat un anumit ‘grad de phronesis si c& un manager ar trebui sd aiba aceasta calitate. Nu fnfeleg insa nici acum unde intra in ecuatie bunditatea. Integritatea, da, dar de ce bundtatea? Aristotell da ca exemplu pe Pericle sipe alti ca el pentru demonstra natura intelepciunii practice pentru cd ei pot intrezéiri ceea ce este bine pentru el insisi si pentru zeilati oameni in general. El adauga c& aceasta calitate apartine celor car2inteleg in ce const administrarea proprietatilor = predecesoarele indusirilor si firmelor moderne ~ ca si conducerea statelor. —Deci, daca un lider nu este o persoana cu sim moral, viziuni sale cu privire la ceea ce constituie binele statului sau organizatiei fi va lipsi componenta moralé ? 52 Liderul inspirational ~ Intr-adevar, Socrate credea c& tofi lider trebuie s& impartéigeasc idea de a-sildsa organizatia sau cetatea intr-o stare mai bund decat cea {in care au gisi-o, El la luat la intrebari pe Xenofon, de pilda, pentru a vedea daca acesta are o parere clara cu privire la posibilitatile de imbundtétire a starii in care se afla cavaleria ateniand - cai mai buni, 0 instructie mai intens&, 0 conducere mai buna etc. In acest context, binele esto in mod evident un termen holistic, aga cum sunt si cuvintele inrucite uel maibinesi excelent. Alaturi de elementele tehnice gi de cele materiale, ‘exist insa gio component morala. Se stie c& grecii aveau doud cuvinte iterite pentru bine — kalos (Indeménarea deosebita) i agathos (binele moral) ~ dar ei tindeau sa le considere doua fete ale aceleiasi monede. ~ Deci phronesis este o virtute morala pentru greci deoarece iti permite sa identifci ceea ce este cu adevarat bine pentru tine si pentru ceilali. Raportandu-ne la organizatia moderna, aceasta inseamné c& - el bine,

    S-ar putea să vă placă și