Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
HIDROIZOLATII AMPLASATE
LA
Tema: HIDROIZOLATII AMPLASATE CLADIRILOR
INFRASTRUCTURA
LA
INFRASTRUCTURA CLADIRILOR
2012 - 2013
1. ARGUMENT
Inlaturarea umiditatii este una dintre problemele majore in intretinerea cladirilor.
Odata ce s-a observat o pata specifica umezelii, intrebarea care se pune este de
unde provine apa, iar primul pas care trebuie facut este de a trata acea posibilitate
care pare cea mai evidenta.
Exista patru cauze generale ale umezirii:
a. condensul,
b. instalatiile care au scurgeri,
c. inundarea (planseelor si peretilor),
d. patrunderea umiditatii din exterior.
a. Condensul, este cauzat de regula de o incalzire, izolare termica si/sau ventilare
insuficiente, asociate cu umezeala excesiva produsa de activitatile casnice cum sunt
imbaierea si gatitul, dar si fiziologice (respiratia) si altele. Este important sa se cunoasca
modul de utilizare a incaperilor, tipul si regimul de incalzire (intermitent sau continuu).
Tratamentul in cazul condensului poate fi o combinatie dintre o termoizolatie imbunatatita
si ventilare, dar si educarea utilizatorilor (schimbarea
comportamentului, respectiv a obiceiurilor acestora).
b. Scurgerile din instalatiile defecte se refera la dispozitive si aparate, rezervoare,
conducte, dintre care unele pot fi locate in spatiul podului. Executarea instalatiilor deasupra
nivelului petelor de umezeala trebuie intotdeauna sa fie verificata in prealabil. Tratarea
acestei probleme consta in repararea instalatiilor (eliminarea scurgerilor), uscarea si
repararea deteriorarilor produse prin umezire.
c. Inundatii _n cazul in care cantitati mari de apa se arunca pe podea, accidental
sau folosite pentru curatenie, o parte poate sa-si croiasca drumul prin planseu spre
nivelul inferior, umezind tavane si pereti si dand nastere la pete. In cazul in care
deasupra suprafetei deteriorate prin umezire exista un planseu, trebuie sa se verifice
daca sa aruncat apa pe suprafata acestuia, sau daca s-a folosit o cantitate insemnata
pentru curatenie. Tratamentul consta in uscarea suprafetei, refacerea finisajului si
consilierea utilizatorilor despre modul cum astfel de accidente pot fi evitate.
d. Patrunderea apei din exterior este mai putin probabila si, se pare, cel mai dificil de
diagnosticat. In casele mai vechi fenomenul se poate datora invelitorii defecte, respectiv
defectiunilor din sistemul de evacuare al apelor pluviale (jgheaburi, burlane), ploii care
patrunde prin neetaneitatile peretilor sau igrasiei (umiditatea din teren care se propaga,
initial prin elementele de constructie in contact cu solul, prin ascensiune capilara). Tratarea
problemei se face in functie de natura sursei de umiditate, corect identificata.
Ca o concluzie generala, trebuie subliniat faptul ca defecte relativ nesemnificative
in elemente nestructurale ale unei cladiri pot indica defectiuni structurale majore un
adevarat pericol pentru functionarea normala si integritatea constructiei. De aceea,
prezentul modul de curs se va referi atat la elementele structurale cat si la unele
elemente nestructurale afectate de avarii diverse, analizand forma/aparena acestor
avarii legata de cauzele care le-au produs, precum si gradul de periculozitate pentru
structura.
Hidroizolatia este lucrarea care are drept scop protejarea elementelor de constructii
si a mediului interior,de defectele actiunii apei.
Materialele de baza folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii
(betonul,zidaria) sunt extrem de permeabile la actiunea apei,spre exemplu pentru un beton
obisnuit,permeabilitatea la apa este de aproximativ 0.5 litri/(m2- 24h).
Actiunea apei asupra elementelor de constructie ale infrastructurii,se poate realiza:
-in mod direct prin:
a)degradari mecanice datorate fenomenelor repetate de:inghet- dezghet, evaporare,
eroziune, spalarea unor constituenti;
b)coroziune chimica, datorata agresivitatii chimice a apei sau a terenului;
c)favorizarea aparitiei mucegaiurilor, a ciupercilor, a microorganismelor, ceea ce
conduce la deprecierea conditiilor interioare din punct de vedere sanitar igienic;
-in mod indirect prin fenomene de tasare.
Izolatiile se realizeaza pentru :
- a mari durabilitatea constructiilor ;
- a asigura conditii optime de viata si munca ;
In constructii se realizeaza :
- hidroizolatii - pentru a impiedica patrunderea apei prin elementele de
constructii sau de a crea bariere de vapori ;
- termoizolatii - pentru a reduce transferul de caldura prin elementele de
constructii si instalatii ;
- izolatii acustice(fonice ) - pentru a reduce nivelul zgomotelor :
- protectii anticorosive - pentru reducerea pierderilor de materiale cauzate de
coroziunea materialelor ;
Dupa natura lor , materialele izolatoare sunt :
- anorganice : bca , vata de sticla , vata minerala , materiale ceramice poroase ,
produse pe baza de diatomit .
- organice : bitum , pluta , polimeri .
- mixte :bitum pe suport din fibre de sticla , bitum pe folii de aluminiu .
Dupa structura lor pot fi :
- coerente : - poroase celulare ( bca , pluta ,polimeri expandati )
- fibroase ( cartoane , impslituri )
- compacte (cauciuc , folii de polimeri , folii de aluminiu ).
- necoerente : -fibroase ( vata de sticla , vata minerala )
- granulare (perlit expandat ,etc. ).
Materiale hidroizolante
Comportare materialelor de constructie fata de apa depinde de porozitatea lor .
Comportarea la apa a materialelor poroase depinde de marimea porilor , felul
(inchisi, deschisi ) si distributia porilor .
Pentru a fi hidroizolator un material trebuie sa fie compact , hidrofob , impermeabil la
apa .
In functie de natura elementelor de constructie protejate ( fundatii , terase , canale ,
tunele ) , de felul , circulatia si presiunea apei, hidriozolatiile pot fi : rigide , peliculogene ,
plastice , elastice si metalice .
Materialele hidriozolante se realizeaza pe baza de bitum , polimeri , mortare si
betoane de ciment impermeabile cu adaosuri de impermeabilizare sau modificate cu
polimeri.
Materiale hidroizolante pe baza de bitum :
- bitum topit
- cu suport din fibre organice ( cartoane din celuloza sulfat) sau anorganice
( impslituri din fibre de sticla );
- cu suport tesut ( pnze din fibre )
- cu suport din folii metalice ( Al, Cu)
- cu sport mixt ( tesatura folie).
Cartoanele bituminate sunt de mai multe tipuri :
-neperforate (C );
-perforate blidate ( CBF );
-impregnate fara strat de acoperire (CI);
-impregnate cu strat de acoperire (CA).
Pnzele bituminate se fabrica prin impregnare cu bitum sau impregnare si acoperire
cu bitum filerizat.
Materiale hidroizolante pe baza de compusi macromoleculari
-
Se poate aprecia ca pana la adancimea de inghet,apa din sol se poate gasi sub trei
forme de agregare solida, lichida si vapori iar peste valoarea adancimii de inghet, apa din
sol se intalneste doar sub forma lichida.
Sub actiunea gravitatiei,apa din sol este antrenata pana la un nivel la care intalneste un
strat impermeabil acumulandu-se si formand apa freatica. Functie de
dispunerea lenticulelor impermeabile din sol, se intampla adesea ca oglinda apei
subterane (cota superioara a panzei de apa freatica) sa nu fie aceeasi pentru o suprafata
supraterana, analizata in figura urmatoare.
Amplasarea unor lucrari noi care intrerup ori se interpun pe directia favorabila de migrare
al apei prin sol, schimband regimul de umiditate al apei din sol in imediata
sa vecinatate, spre exemplu:
-lucrarile de regularizare ale unor rauri: casetarea raului Dambovita a condus la
cresterea nivelului panzei de apa freatica in zonele invecinate; lipsa unui sistem drenant
care sa reia acest surplus de apa din sol, aflat in imediata vecinatate a raului,a avut ca
rezultat ''inundarea subsolurilor/demisolurilor cladirilor amplasate in vacinatatea raului;
4. CLASIFICAREA HIDROIZOLATIILOR
Functie de nivelul panzei de apa freatica si al cotei de fundare, hidroizolatiile
adoptate pot fi:
a)contra umiditatii naturale a terenului:au rol de a impiedica contactul elementelor
de constructie cu umiditatea terenului;aceasta se considera a fi situatia in care talpa
fundatiei este situata mult deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica;
b)contra apelor subterane fara presiune hidrostatica: au rol de a impiedica
patrunderea apelor in elementele de constructie prin capilaritate, talpa fundatiei fiind
situata deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica,dar in apropierea acesteia;
c)contra apelor subterane cu presiune hidrostatica: au rolul de a impiedica
patrunderea apelor in interiorul constructiei datorita presiunii exercitate de apa, cota
talpii fundatiei fiind situata deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica.
In cazul realizarii hidroizolatiilor din mai multe straturi este necesar decalarea zonelor
laterale de lipire pentru a evita concentrarea defectelor in aceeasi zona;
- sa nu fie murdar de pamant sau de alte impuritati (-in caz contrar se va curata
atent) ;
- sa nu fie patat de uleiuri, grasimi, solventi ce ataca chimic hidroizolatia ori care
reduc aderenta (-va fi curatat in prealabil);
- sa nu constituie planuri de alunecare;
- daca este realizat dintr-un material cu caracteristici elastice,ori nu este suficient de
dur pentru lucrarile ce urmeaza a fi aplicate, stratul suport va fi "ramforsat" cu placi rigide
pe care se va aplica hidroizolatia.
Stratul de protectie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, cum ar fi:
-sa suporte:solicitarile mecanice viitoare, actiunea apei, actiunile climatice actiunea
apei agresive;
-sa exercite presiuni uniforme asupra hidroizolatiei;
-sa nu acumuleze apa.
Din acest motiv acest strat se va realiza din beton armat, zidarie de caramida plina
presata, placi rigide din PVC, foi de tabla.
6.1. MATERIALE HIDROIZOLATOARE
a) solutii injectabile;
b) metalice;
c) plastice;
d) tencuieli;
e) bitumuri;
f) mixte.
In functie de procedeele de etansare:
- la rece:utilizand produse pe baza de bitum;
- la cald:utilizand produse pe baza de bitum;
- prin sudare-cu flacara sau aer cald: pentru elemente pe baza de bitum -cu
flacara: pentru materiale metalice.
A. HIDROIZOLATII SUB FORMA DE SOLUTII INJECTABILE
Sunt utilizate atunci cand stabilitatea la fisurare este mai mica de 0,1 mm.
Procedeul consta in injectarea sau difuzia de solutii hidrofobizante (silicati alcalini,
fluosilicati, siliconati, silicati polimerici, epoxi,poliuretani), sub presiune in elementele de
constructie.
B. HIDROIZOLATII METALICE
Sunt utilizate in cazul solicitarilor mecanice importante(ce depasesc 5 daN/cmp),
temperaturi mai mari de +40C, la lucrari speciale.
Au costuri ridicate dar ofera impermeabilizari deosebite.
Se utilizeaza:
a) foi din otel inoxidabil,imbinate prin sudura;
b) otel laminat imbinat prin nituire, rosturile dintre profile etasandu-se cu plumb;
c) foi de cupru;
d) foi de zinc;
e) foi de aluminiu(Al+Mn) de 0,2mm grosime; este sensibil la agresivitatea chimica si din
acest motiv trebuie protejat in general este protejat pe ambele fete cu bitum.
f) foi de plumb; cele mai utilizate datorita avantajelor oferite de acest material si
anume: se lamineaza usor,necasant,ductil(se poate indoi,mula usor pe suport),rezistent la
ape agresive;se utilizeaza foi de 2-2,5mm grosime;
Grosime 1.1...3mm
Se armeaza cu fibre poliesterice, fibra de sticla, dispuse pe una sau pe ambele fete.
Alte caracteristici:
-rezistent la produse petroliere, acizi, baze;
-ignifug;
-antiderapant;
-antistatic;
-electroizolant
-ecologic.
Alte caracteristici:
- rezistent la produse alcaline, petrol, ulei, acizi slabi, ploi acide;
- permite difuzia vaporilor de apa, eliminand posibilitatea acumularii umiditatii sub
membrana;
- antiderapant.
Este un material monocomponent lichid,putand fi pus in opera cu pensula, rola
sau prin suflare.
Hidroizolatii din bitum
Bitumul folosit are caracteristici imbunatatit si poate fi:
- oxidant;
- aditivat;
- bitum oxidat aditivat cu copolimeri olefinici elastomeri.
Bitumul oxidat se obtine din bitumul natural prin procedee de oxidare (suflare
de aer cald peste masa de bitum).
Bitumul aditivat se obtine din bitumul oxidat prin incorporarea,in masa sa,a
unuia sau chiar a mai multor polimeri.
Cei mai utilizati polimeri sunt:
- polipropilena atactica,produsul fiind denumit generic si APP;
- etilen-propilena,produsul fiind denumit generic si EPM;
- stiren-butan-stiren, produsul fiind denumit generic si SBS.
Prin tratarea masei hidroizolante sunt imbunatatite caracteristicile legate de alungire si
de comportare la temperaturi extreme.
Membranele bistrat sunt relativ scumpe; se folosesc la cladiri de importanta mare: bazinele,
constructii hidrotehnice, tuneluri, cladiri amplasate in terenuri sensibil la umezire.
Aprecierea calitativa a membranelor
Aprecierea calitativa a membranelor hidroizolante se face in raport cu mai multe
criterii cele mai importante fiind:
- rezistenta de rupere la tractiune (R)in [N];
- alungirea la rupere (A)in {%};
LA CLADIRI DE LOCUIT
Datorita rezolvarilor constructive specifice, rezolvarea sistemului de hidroizolatii
la cladiri de locuit poate fi impartit in rezolvari pentru:
*cladiri fara subsol;
*cladiri cu subsol.
Obs:
In desenele urmatoare sunt notate cu:
*H - tipurile distincte de hidroizolatii folosite;
*L lucrari constructive aferente:
10. BIBLIOGRAFIE
CUPRINS
1. Argument
2. Necesitatea prevederii hidroizolatiei
3. Actiunea apei in natura
4. Clasificarea hidroizolatiilor
5. Reguli fundamentale necesar a fi respectate in proiectarea si executia
hidroizolatiilor
6. Structura unei hidroizolatii
6.1. materiale hidroizolatoare
6.2. hidroizolatiile bituminoase
7. Detalii de realizare a sistemului de hidroizolatii la cladiri de locuit
7.1.cladiri fara subsol
7.2. cladiri cu subsol
8. Detalii de realizare a hidroizolatiilor la rosturi si la strapungeri
9. Probleme speciale intalnite la rezolvarea hidroizolatiei
10. Bibliografie