CUPRINS Pofos InTRODUCERE |, FUNDATH SUB ZIDURI t ‘A. Fundati la constuetii Ferd subsol 2 Fundatil consinue din aidirle sub 2idurl portance 411), Fundagie coneinud din zidarie de chrdmida, ce ane dreprunghiulara, tub vid exterior de Grkaidy (plansele 1-42) ‘andagie continu din lddeie de piatrd natural Sructs cusecyune drepcunghiulara, sub std ex- terlor de cirdmiai (phanbele 24-4) . 32). Fundasie coneinul din sidiele de plated aaturald Sect in slesatie. cu trepee, nub 114 exterior de cirdmida (plangele 546) b, Fundapii continue riglde de beton, sub ziduri porame : Hi) Fandagie conn rigid, de tenance pean, eu sectiune drapeunghiulard, sub aid ‘cnverior de ebrianida (plinyele 7-8) 2)5). Fundatie continui rigidd, de beron simplu, Gu vectlene dreptunghlulard, sub‘sid ence rior de chramida(plansele9 +0) 3)6). Fundasie continu rigid. de beton simplu, Cu vectlane dreprunghivisrs, ub ned Inte jor de caranidi (plangele 11412) 417), Furdasie coneinul rigid, de beton simply, jn. slevstie, ev weetlune dreprunghiulara, bub aid exterior de ebrdmiad, (Blangele 13414) S{@). Fundaie continu rigida, de beton simply, In sleveyiey cu vecylune drepeunghiulard, sub sid) Inverior de cirdmida ASHI. pati 49) ontinud rigidd. de beton simply, ‘ub tid exterior de cbrarmida {phingele 17-418) 1{10), Fundagie contined rgida, de beton simply, Veirub id interior de «8 (plingete 401), Fundagie contin rigid, de beron simply Eng ereapel sub aid exterior de cada Gpingele ty. 1012), Fundagie contined rigid, de boron alm Eu reaped, sup zie interlor de chroma Ganges a3) i 40(19). Fundagie conned righ de beton simply Endoth ceepte, subaid exterior ecard Side (olanele 25--26-427). 16 e 6 n 2s 2 2 Fy % » 5 8 ” sa 11(14). Fundasie continua rigids, de beton simple, Gr dola erepte, sub Zid Incerior ee care snida (plangele 28--28) Fundasii continue elaitice, de beton armat, sub idurl porcante 1(05), Fundaie contioua eastica, ce Deron armac, fu seqgiune dreptvsghivlard, sub aid exte- Fiot de caramida (plansele So-+31) 2{16). Fandajie consinud slartied, de beton srmat, cx sectlune dreptunghiularl,subsidincerior de cardmied (plangete 32133) 3{17). Fandapie continud slasticd, de beton armat, Gu"pante, sub id exterior Ge cramida (otangele 34435) 4(22). Fundsgie continua slasvcd, de beton arma capac, cub aid: inesrlor de. eked ipiangele 36-37) aes 5(19). Fundafie continud elatica, de beton armat sib formi de grindd, sub rid excerior de chrdraldd (plangele 384-29) 6(29). Fundasle soncinud elasdeh, ds beton armat sub forma de grinda, sub zid interior de cae ramiea (plengste 40-449) 7H). Fundatie continua cu toc de beton simplu flcainec de beton armas, eub tld Interior fe heros armat _(dlaftagm’) Iplomsele 42443) é Fundasit cu de cri pe reazeme izolate 1(72). Funcagie cu cescérede! pe reazeme izolace, prin grinal firk vive, tub aid exterior de Caraaiah (plangele 44445) 2(2), Funcasie cu desearciei pe reazeme izolice, pringrincl eu vate, sub zid exterior de cir midi (plingsle 4e-7) Fendatit denivelace 1(24). Fundasil denivelae, amplasace in teren de derivelse. sub tiduri de chrdimida e 48-49) : 2025). Fundaslela o construe nous fara subso! Emplasatd ling © construegie existenci cu Sibwol (plangele S031) tee ee 3(26). Grinai de fundayi sub zidurl de umplacurd (plangele 52453) oe eee Fundasit soliciate excencric 1127), Fundasie cortinud righéd, de beton simply, actionath excenerie, sub ridul de calean al tunel conrtrucyil nol. ridicath lingh © con- strucjie existeneh (plangele 54-455) “ eI n B 1" ” a 85 as % 2 % wm 102226). Furdasii nol, Incercalate tnire fundasille fexlitente, pentru evitares excentriet agi (lingels 56-57) Fundzpll prefbricace je sub un sid exterior de cirémids in Dlocuri mari, prefabricace in bern argu. precarmae ‘pe paneer (phingele 504-53) 1". 2630), Furgasie sub un 21d interior de c&ramiga, realizath din blocuri mich, prefabricate Gin becon. gran, precernate "pe. gancler {plingete 60-F6") 3031), Fundasie sub un aid exterior de cdramids, Feallzath din cAlptpltme, cu eectione tape oidalh, prefatricace” din. bezon” simple (phogele 62463) 4(32). Fundayie sub un zd interior de chrémidi, ‘realizath din cAipt eu goturl, cu secylune era- pevoidald, prefibricice din beten simply Cpangeie of tes) SC). Fundasie sub un aid interior de elrdmid, reilizath die wip cu golurl, cu sectiune r= peteldalt, refabricste. din’ beter, simpluy pica parcel vce inact deatpra ive alot troccaratui (phinjele 66467) = 494), Fundayie sub un xd exterior de cdrtmidt, cet ie el a glo seclne te relabricace din beton armat Gansele he) 735), Furdagle eub un ald Incerier de cértmids, realzard din thiph cu nervurl, cu sectiune rapensidall, prafabricace din baton srmot (plingee 705-71) fh, Fundasii pentru conserucgit amplasace In terenutt mmacroperice loersetde ov ds mest mrt 10), Fundagie sub ue ail exterior de chrdmida reilizatd din boc de betoa simplu yi eenturi ‘econ armat (plangele 72173) 137), Fundasie sub us ai¢ interior de caramids, reilizatd din blac de beton simplu ql eencuri Ge betan armat (plansele 74475). ~ Funda) pene censteutl amplasate tn crenurl cuconerzeyil marl rise 1(38). Fundagle sub up aid exterior de cirimids, tailizul din blac da beton simplu le Gebecen armat planyele 76477)» Fundasii pentru conscrucgii amplasice in terenuri 19), Fundagio sub un 216 Interior de efrAmidi, Limes fusdatiel < 1.20 m. iar Indies el < 200m (plungele 76-479) 240), Fundagie 2ub ur 2id interior de cBrdmids, Limes fusdaviel > 1.20 m, lar nlpimen Fundasiel < 2,00 m (plangele 804-81) 341), Fundatie sub us aig interior de cdrdmids Lisimen fundapial > 4,20 my, far indies el > 2.00m{plangele 82463)... Fundasii sub siduri despiryitoure neportance . . (42). Fundage sub 2id interior neportant. Placy suport a pardorellesce sfezata pe teren si nos (plansele 84-485) 2(43). Fundage sub 2id interior neportane. supore a pardotalil este ageracd pe veren lumpluturd cu grosimen < 40 em (pangele 85-487)... 108 108 108 m 14 nT 120 1m 126 129 29 135 138 1 14 “7 17 150 344). Furdaple sub rid incerlor neporeane. Paes supore s pardoeelil sate ayenntd pe teren de umplucara cu grosimen > 40. cm (phrgele 8855) we 8. Fundoti le construct eu subsol . . 4 Funda continue rigid, de beton sinplu, sb ziduri poreante Teton 1(45), Fundayle continua rigids, de beson simple, cu secvome.drepturghiard, 40h un td Suicrior de citimils. (plengele, 90494) 46), Fundasie continu’ rigida, de beton si cu sectune dreptunghiuir’, sub 2id Ince Flor de ebrimidy(plingele 93499)» Fundatit continue elasice, de becom arma uidurl portanie sub (47), Fundasie continud elitich, de beton arma, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid exte: Flot de edrimias (plingele 949 (48). Fundaie concinud elastich, de Beton armat, ‘cu sec{iune drepeunghiulard, gub tid ince: Flor de earamidn (plunyele 964-97) 3(49). Fundatle eontiavs elstic, cu pance, sub a (ohnsele 98+-99) 4(50). Fundarje eontinad ely cu pance, sub aid Interior de earimigi (pange'e 100-4101) : S(S1). Fundasie continua elastics, sub forma de grindi. sub x aiid (plangele 1024-103) (92), Fundaye continua eastcas de Beton armat, subform de grind sb id nteror deck amiga (plansele 1084-103) 0 1S). Fundige pe tadier general, sah tormi de" pluck “dreapes. de beten irmaty de frosime uniforms. sub ridurt porsante Gplingele T0e-¢t07) STN Porn 1654), Fundasie pe radi «Beton arma exterior de edrimidi Seton armas txterlor dec. generat, sub forma Pl eB de beton armas, ev vute, sub Hidurt portance (plangele 108-+ 103) (55). Fundatie pe radio eral, cub fermi de bolgh isternare de becon armat, eh eeeradosul plan tub siduei porance (plngele HET)... Fundayit denivetace (66). Pundaye Is 6 eonstucgie nous. et s4b40, Aimplasis ingd o consctecse exit fark Soot (plamele 2h 3p UST). Fundays den (olansdle SEIS) Fundapit soticate exeentric (38). Fundatle rigid& de becon simplu, sub 2ié exterior de. ciramida, actlonata excentric, Ineazul exiscentel uner insealatl subtersne (plangele 11644117) : 1659). Inéeparearea fundatie! zidulei exterior de clrdeida a. unas conserucsit nels de co Strucyis existentd, penctu ‘evitarea excen: riiedgis atdul porteretul eee uepinet to consold (plingele’ 118-119) ‘ 3X60). Fundatt parce intoarse, din cBrSmida, pertra desctrearea parqald afundatiel solic Elaee exeentrie (plersele 1294121) 5 Fundetit prelabricate . 1052), Fundasie sub un id excerior eilisad din blocer! mar ‘die bacon. grou (plangele 1334-123) srimids, prefabr preceenate pe 3 19) 155 186 186 9 1a 18 16s 168 ” 1 1” 10 1a 186 188 12 195 18 01 me162) fin Seton. greu, precurmte ‘pe sancier (ohanjete 124535)" 3161). Fundigle sub an id exterior de caramids realised din tipi pline, cu teciune crape- Foidals. prefabricice din. bovon’ singly Glaniele "36F97 : 4(61). Fundigie 1b un zid inerior de candids, alata cin vip cu goluri, cu ecyiune ta. eroldala, prefabrcate dis beton simpla Glanjete 16-135) 5(65). Fundasie sub an zid exterior de chrimida, Glanjele 130.131), 6(65). Fundagie sub un 2d interior de efrimids fealizata din ealpl eu nervari, cu seeyiune lraperaidalt. prelabricice din bacon armat Glunjete 132-2135) . fF, Fundagh pentru constructil amplasate in terenur! imacroporice-locisaide ce delormssii mari 4(67). Fundatie sub un aid exterior de chekmids, reallzata din bloc Ge becom simplu i centuri de beson armat (plngele 134+ 15) 2{68). Fundasle sub un zd incerior 4 fealitacd din Vlas de baron simply gl con ‘becon armat (plingele 136-4137) | 3{@). Fundasil armase, sub zid exteriors] sub rid Interior, din panouri may ricace din | econ armat (planjele 138-139-190). 4 Fusdagll pentru conseruesli amplasate in terenue compresibile 4(70). Fundasie cub sid interior da efeSimidy. (5. simes fundasieic 150 m (plingele 141-4142) 2171), Fundatie sub zid ineerior de ehedmids. Le times fundayie~ 1,50 m (plingele 1494 144) 1 FUNDATH SUS STILPY | a. Fundagttrolate 1(72). Fundasie rigidh, cu bloc de beton simply Fi tlps de lem, wb (plangele 1454-146) on 2(73). Fundagie rigid, eu bine de beton simple, ceuzinet de beton arias si plack matali sub stilp de metal (plansele 147-4148) | 3074). Fundasie rigida, ev bloc de beton simply Ji eurinet de beten armat. sub slp deb ton armit (plansele 149-4150) 4QS). Fundayie clacick de beton armac, prise saath, dab tly (plangele 151-152) - | 5(75). Fundasie elasicd de beton armet, prisma- | ek, eu pante, sub atllp de be (plangele 15344154) . | 6977). Fundasie lasted de betonarmt,increpte, sub sellpde beeonarmat(plangale 155-156) 7(78). Fundasle-ciuperes de becon armat, sub stilp de becon arnt (planjele 1574158) 0979). Fundasie elaticd de betonarmet, cu plac soclu sl nervarl perpendiculare pe iatuile lic fundayel, sub scilp de beton armat | (plangete 156-4140) Ip de tome been ermat Se vor aves Im vedere gl Menrtle: 1 Ae 25) gi 1 Be 10 a ane ns cry an 200 0 9 3 a6 9 22 ass 258 26 1066) in care luerbite de a 9400) 0481) Fundage olaiel de betom armst, cu plach focle f nervari espose Gaps diagoralele plici furdaysl, sub stip 46 beton armat fplargele Sehpg2) Pe Fundag focle sl rerveri perpendicilare pe ture pitch indagiel’ i aispure. duph dager alee plicit, sub sip’ de beton armat plantele "631 164) b. Fusdatti continue © Fu I, CONSOLIDARI DE FUNDATI 1 1402) 2482) 84) 4085). 5086), 607) 7088) 89). 360). 091) (92) (3), 2198) 3085) 4096) iblogrotie 15 Fundatie clasied de beton armat, cv talpd continua recline, seb formi de grinds, sub un sir de stlpl de becon armat plangele 1654165) Fundagioelastick de beton armaty cv talpa continua recillinie, sub forma de grinds. elastin ini sub untgie de Stilpl de beton armat(planiele 167 +46 Fundagie elastics de beton armat, ed ealp continua recdllinie, su> forma ge grind eu ure. sub un git de silpi de Seton seat (plargele 16944170) eee Fundarle elastics beton armat, eu taps continu poligoni, sub form de gringdy Sub un gir de stilpl de becon aemac Sispusi poligenal (plangcle 4714172) Finds liek de ttewaeewictn ep Conus crcards ek Terme grat Seba do pda base mae ep Srl Gplaeate 7S) mat are Fede slechlo teonarace, cr OP Con icrucona, a tn de grin sere ae ele de beset hanged rs 78 Fandaieclanik de teton arma cu pt contnve ipsvctate, sap fornd ar ret ciinterabraprdsetplcctess Geos sce trh Foti slant da boon armat, po rdier feng ec aie ben srmac ipangcie 179-0169) Fundatie elastics de becan armie, pera general eu capi iy ‘de slp becon armat (plansele 181+ 182) Fundagie elasica de betonarmic. pe ier enefal, cu grinel Ineruelqste, sub reten de ae beten armae(paryele “851 183) 6 pretabricate . Funenyle-panar. pretabricaté cin beton ar- mat, pencru slp prefabicasi din becon Sema" (pangele 154186) CConsolidarea {undafel prin mirirea lay fandatiel exisiontes prin turnara de baron pe olagime mat mare (lansele 187+ 188) Consalidsrea funeagiel prin suprapuneren pescefuncatia existench & unel tdlpl contl- flue de beton armat (planjele 189%}190) Conselidaras fundejsi prin Utgleen beret fundatel existence prin grinal ce baton a¥- sats, seemen target even ipianvete 1712193) Conslideren fundeici prin Hiegicen bel fandigiel existence prin grins fcerle de tetor srane langele 136194) 20 a0 270 as a7 281 20 7 290 a 96 a 302 307 307 no ire Constitele (OL console! de tundatiA. Fundatii la constructii fara FUNDATII SUB ZIDURI subsol a. Fundatii continue din zidarie sub ziduri portante 1(1). Fundatie continua din zidarie de carémida, cu sectiune dreptunghiulard, sub zid exterior de cérémida Destinatio Fundatia continu din zidérie de cérémid’ se fo- loseste numoi lc constiucti realizate in terenuri us- cote, adicd la care nivelul apelor subterane se ofla fa cel putin 2,09 m sub talpa fundatiei si in care fundatiile realizcte din alte materiale, cum ar fi de pildé cele din beton sau din piatra, pot fi degradate de catre agentii agresivi din acele soluri. ‘Aceastd fundatie nu este Insd indicat a se exe- cuta in terenurile care prezintii pericole de taséri mori sau inegale, Fundatio din ziddrie de cérdmidé se foloseste la conatrucfil fra subsol, in general din zidérie portanta de cdrémidé cu maximum P-+2 etaje, pentru proluc- rea gi tronsmiterea la sol a incdrcérilor de pe ridu- file esterioare. Materiale folosite Pentiu realizorea fundatiei se vor folosi edramizi pline, de mared minima 100, bine arse, de bund co- litate, fra concratiuni de vor. Mortarul va fi de ciment, de marcé minima M 25, Betonul de egalizare va fi B 25. In loc de beton se Poate folosi balast marunt, Dimensionare constuctivé La realizarea fundatiei se vo tine seoma de toate condifile core se cer satistécute de catre orice fun- datie. Din punct de vadere constructiv se rocomandé insd ca latimea minima a acestei fundatii sé fie de doud c&ramizi (adica de 50 cm), iar adincimea ei sé fie de 1,20-1,50 m de la fara solului, pentru fundatile 2idurllor exterioare ole construciilor férd cubsal 31 de 0-80 cm pentru furdatile zidurilor intevioare dacd in calcul sau datorité celorlale conditii legale spe- cifice acestel determina, nu rezulié 0 adineime mat mare. In ceea ce pri ste valocrea minimé @ tongen- tel unghivlui x sub care se transmit. eforturile, aceasia trebule si fie : 1g a> 2 Tehnologia executici Fundatia continud din zidérie de céramida cu soctiune drepiunghivlaré de sub zidurile portante ex- terioare de cdrémidé cle constructiilor faré subsol ovind maximum P+2 etaje se ogazé pe un strat de egalizare gros de 5-10 cm, realizat din beton B 25, bine nivolat, sou din balast mérunt bine indesat si nivelat. Inaints de punerea lor in oper’, © carémizile vor fi bine udate, ior # rosturle zidérie! bine umplute cu mortar, La colturile cdadiril, la ramificatii, ca si la inerucigari, @ rindurile crizontale ale fundatiilor res- pective vor fi intrerupte alternativ pentru a se realize legatura dintre ele. Pe fata superiooré a fundatiei— (fig, 1,0) « cérei orizontalitate trebuie verficata (sau pe zid, in continuarsa stratulul de separare, la cel Putin 30 cm deosuora nivelului trotuarulul, ca fig. 1b, in cazul porterelor inéltate), © se aplicd un strat de egalzare gros de 1.5-2 cm din mortar de iment © driguit sl, dup score, # amorsat cu bitum WGiat sou cu suspensie de bitum flerizat (SUBIF). Pe stotul de egclizare (suport ol hidroizolotiel) * se aplica © hidroizolatie elastics din doud straturi de carton asfaltat (CA%0) prosarct cu nisip, lipite intre ele, gi de stratul suport, cu bitum topit (aumai din loe in loc) In cozul in care pleca-suport a pardoselii_ patte- rului este indltata ev cel mult 15 em deasupra ni- Yelului trotucrulei, vor putee fi luate in considerare $i solutile indicate in fig. 5, b, c. Peste ultimul strat 4) hidroisolatie! este indicot a nu se mai aplica bi tum topit, pentru 9 preveni eventuala alunecare a zi- dului. Zidéria peretelui exterior se executd pe @ un strat do mortar de ciment (protectia hidraizolatie’), gros de 2-3.em, realzot eu nisip mérunt, In locul hidroizola~ fie} elostice se poate executa o tencuiala impermec- bia, t “OB SOOO mg Fig. Tot 0 @ tencuiala impermeabila (hidroizol gidé vertical) se apled 41 pe soclul zidului exterior pe fundatie ping la cel putin 30 em, deasupra nive- lului trotuarului, Spre interior # se toarna placa-suport a pardose- Iii parerului, din beton de mores B 50, pe un @ strat filtrant de pietris, gros de 10-15 cm, pentru ruperea Capilaritatit, care este osternut pe sol. Intre placa-su- port $i pietrlp se intinde © un strat do separare din hirtie 125 g/m? sau din carton sau impisliturd bitu- mata, sau folie PYC (asezat in continucrea hidroizola- tiel orizontale aplicata pe fundatie), pentru a impie- dico scurgorea laptelui de cimant din beton. Inointe de turnarea betonului in placa-suport © se pun, spre zidul exterior, scinduri pe cant; dupa intérirea beto: nului din placa, scindurile # se scot si golul rémas in lungul zidului © so umple bine cu mastic do bitum, tumat fierbinte cu conciocul. Tot cu mastic fierbinte de kitum # se umple 3i go- lul rémas la exterior tntre placa trotuarului si hidro- izelotia rigidé verticol’ aplicaté pe soclu. Fundatie continua din ziddrie de cardimid2, cu secjiune dreptunghivlard, sub zid exterior de card: ‘midé, Seetiune transversal : 2 ~ placa parterului la rivelsl trotuaruul Inailats ‘decsupra nivelulut wotuerul 3 = fundojie; 4 ~ strat suport; 3 ~ hi "strat de protec) 7 — 21d exterior lo parter; 8 — tancuiclé exterioard : 9 ~ hii 10 = dop de bium 2 ~ stor de egolizore Srozolate elostea crzontala : Figica vertical 12 ~ plocd totuar ; 13 pariefului; 15'— piety boalost; 14 ~ pleca suport @ pardos 16 stat de separare b = ploca porterult serene oncore Ti — astoe turd compoitatd, 19FUNDATIE DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Lora conned on 20% ce CIARADAYcerara. tuted cu ovr ert ce 2.BETOV OE EDILIZARE B2S¢5-Dom Su emt aan NDRTAR CE EGR ZARE. sD a 20m, rtcur 9 ares eu. bum at (G07 sta +6099% bran) SMOROZOLATE ELASTION ORZONTA 1A (2si caren ata atun) HORI DE PROTECTE A HOROZCL Meeodem 6.20 EXER OF Cnitvol=75e" PIENCULA, SXTEI@OLe 25m SHOROZOLATE. ABDASCL Weim 3.008 OE BINA em DiIROTUAR CE ASFALT TURWATH2 20m arta 29% PLACA TROMLAR-25068-Dem eMlne Karr 58) POLE PVC BBWAST MaPUNTes Dem te aoroURA preraancal 52, MEBUONA en Montano Face bsonzem IEELNDATE BORDA, 65 20-200) (7ST FON, PENNS RUE CAPLAN (ovens) 00m 18ALACA-SUPORT BDA Dem _ SERGE CARTON ASSULIAT LY CU ‘sir UZOLATIE TERMOKmats, rw 8m BIGRMRSOAE DE LEV Sen US 50-Memiote ou tam 220USUMEL OREAcinary amgtt 24 DPREOOSEALA FNRett ce ours) din sachet La 222m 2ePCAAS aExascm 2SDIRU LEM 6x6ssom BETENCURLA INTERIM 15-2em DITEREN OE PRONE. TERENUR! CU TASAR) INEGALE FUNDATIA DN ZIDARIE DE CARAMDA NU SE FOLOSESTE INFUNDATIE DIN ZIDARIE Leuoane cova on zD4RE De (CinAMnA Ge mareastneei cu mtr he cmerbatl2s i 2BETON OE ECALEAGE B2545-Dem ‘au tnast mrunt AMORTAR OF EORLZARE MSDei Zor ‘ut 9 arersat cu Blum tit (a7 bur» 00-90% errs ex ZENCUBLA EXTERDARAG 2S Jem BHEROZOLATE PGDAsctueL~Bm FUNDATIA DIV ZIDARIE OF CARAMDA NU SE FOLOSESTE IN TERE- NURI CU TASARI INECALE 212(2). Fundatie continué din zidarie de piatré naturalé bruté, cu sectiune dreptunghiularé, sub zid exterior de céramida Destinatie Fundotic continua din zidérie de plat’ naturala bruté esto indicata pentru constructile féré subsol, cu structura de rezistenté cia ridérie portanta si avind maximum P42 etgje, pentru preluares ¢i transmit. rea la sol a incércdrilor de pe zidurile exterioare. Fo- losirea acastei fundotii este ins conditionatd si de existenia in cpropierea santierului a unel surse de procurare a pietrei pentru co aceasta sé poatd fi ob- finuté in condi economice Fundetio din zidarie de piotré natural bruta nu este indicota atunci cind terenul in core este ampla- seta prezint& pericel de feséri mari sau inegale, Pen tru constructii_provizorii sau constructii ugoare (de exemply din lemn) aceste fundatii se pot executa si scot, fr8 mertar (onrocamenta). Materiale folosite Pentru realizorea fundatiei se va folosi piatra na- tural bruté de forme neregulate, provenité din ca- tiete sau extrasé din albia riurilor ; aceasta trebuie sé ie cit mai pufin poroosd, a fie negelivd si sé ziste le compresiune la ~ 400 daN/em?. Mortarul ve {i din ciment, ciment-var sau cu var hidraulic de mareé rminimé M In coaul in core fundatiile de piatré s0 executs in soluri in care se semnaleazé prezenta uner ope sub- terane cu actiune ogresivé se va folosi un mortar cu adoos de tras. Betonul de egalizare va fi B25. In loc de beton se poate folosi balast mdrunt. Dimensionare constructivis Lo reolizerea fundatici 20 va tine toama de toate conditiile care se cer sotisfécute de cétre orice fun- dajie. Din punct de vedere constructiv se recomando ae ins& ca latimes mininé a oceste! fundatii sé fie de = 6070 cm pentru sustinersa ridurilor portante ex- terioare ale cchstructilor fara subscl, si de cel putin 50 em pentru sustinerea zidurilor interioare. Adinci~ mea de a fota solului, pentru fundatille care sustin ziduri exterioare la construct fara subsol, va deoa cu cel putin 20.em adincimea minimé de inghet, tinind seama si de toate celelalte conditii ce trebuie avute in vedere la siobilirea cotei de fundare. Sub zidurile interiocre, fundatille de piatré vor avea adincimea mi ima de 60-80 cm. Valoarea minima a tangentei un- ghivlui x sub care se transmit efertunile frebuie s& fie: tgx >2 Tehnologia executiei Fundotia (fig. 2, 0) se asazé pe ® un strat de ego- lizare, gros de 5-10 cm, reclizat din nisip, balast més runt sau belon de mares B 25. La * realizarea fundatillor din zidarie de piatra naturals bruté se vor respecta tdote regulile speci zidBrillor do piate. Pe fata superioord, orizontalé pe zid, in continuarea ‘stratului de separare, lo cel putin 30 cm decsupra nivelului trotuarului, coin fig. 2, b, in cozul parterelor inélfats) ® se aplicé un strat de egalizare, gros de 2-4 cm, din mortar de Ciment @ driscuit si, cupa uscare ® amorset cu bitum tdict sau cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). Pe strotul de egalizare (suport al hidrotzolatiei) * se li- peste cu bitum topit (prin auncte) hidroizolatia elastic’ In cozul in core placa-suport a pardoseli parte~ rulvi este indlfaté cu cel mult 15 em deasupra ni- elului trotuarului, ver putea fi luate in considoratic si solutile indicate in fig. 5, b.c. Zidéria peretalui exterior, tencuiala impermea- bilé (hidroizolatie rigidé verticald) de pe soclul zi dului exterior ca si placa-supert a pardoselii porte- rulvi, se vor executa conform tehnologiei expust an- terior pentru fundatia continua din 2idérie de cérd- mida. «@ fundatie! (sou j. 2. Fundatie continud din zidérie de piat-é naturalé brutd, cu secfiune drept- Unghiviard, sub zid ‘exterior de card mid@. Secfiune transversala : 9 = plore. parent te nivelul_trotvontut 8 = placo partewiul naka cecsupre nvelu is anual tren de trcore 12 tel Se egaliore ; 3 — findoe: 4 ~ strat suport: 5 Vidrotrobite storied erieniais 5 6.“ seot de pratecie 7 sid enteror la porter 8 ~ ton SUG extenoard | 9 — hidvlilohe Agia ver teais:"10"~ dop de bitum "11 —oxfat tuner? Ta plac tater! 13> blest 14 — plea ripat"a pardoseli”pareruiu 18 pig 1 sat de separore | 17 ~ unplture om poeta,3 & ¢ § ® 1 z a som rl eat D)MOROZLATE GDA sod 7em {P/BOROURA PREFIBRICATA cao, B60 rors, fost she de creat, pd nore nid FUNDATE SILA Dit DARE DE PATRA NATURALA BTL TEMUALA EXTEROARA, «253m OOP DE BITUM 42cm TRIUARAN asta hen 290m PLATA. PREFABRI ATAcunet refuse BALAST MARUNT+ 68cm MORTAR M5) eBeon SRETEE PARES gt) FLNDATA.BOROLREI B35 .n26en 2D EXTER oem c TAMIL NTERORE oh DELLE LEMN seem fi 2 fg bloseste construct Pie ita ce 23 ANA 3 15:20 BcTeROR soem ASTRA FLRANTeOtem pete, ZOPORBR, 5D fe pec 3 roe ZDHDRIROAE 2 hea Ob ON TRA NTLRALFUNDATIE SIMPLA DIN ZDARE DE PIATRA THO BAA STRANI: ee EXTER ws PAROOSEALA Paar omer se SPN re teat Sen fe ree nes ators ana cmevar sa Mar harwac Nemec nett SOLS3{3). Fundatie continu’ din zidérie de piatré naturala bruté, in elevatie, cu trepte, sub zid exterior de caramida Ca 4 fundotio cu sectiune dieptunchiula datia continua din zidarie de piatrd notural in elevate, cu trepta, este indicotd pentru construc~ tile cu structura de reristenté din zidérie portanta avind moximum P-+2 etaje, pentru preluarea si trans- miitereo lo s0l 0 incdredeiler de pe zidurile exter Necesitateo reclizarli in trepte este impusé de pr Ivarea incéredrilor constructiei atunci cind létimea talpii fundatiei rozulta mai mare decit latimea zidu- hi, pe care il sustine, cu 35-45 em de flecare parte © acestuia. Folosirea acestei fundatit este ins’ cond si de existenta in apropierea santierului a un de procurare o pietrei, pentru ca aceasta sé poaté fi ebtinuté in conditii economice. Fundatia din. ridarie de piatré naturalé brutd, in elevotie, cu trepte, nu ‘ste indicata otunci cind torenul in care este amplo- sata prezinta pericel de tasdri mori sau inegale. Materiale felosite Peniru realizarea {undatiei se vor folosi aceleasi materiale co in cazul precedent. Dimensionare constructiva: La realitarea fundatiei se va tine seama de tocte conditile core se cer satistacute de catre orice fun- date, Din punct de vedere constructiv se recomanda 3 co lajimec minima a acestel fundatii sa fie de = 110-140 em pentru sustinerea zidurllor exterioore ale constructiilor fra subsol. Latimea soclului in ele~ ‘atie se recomondé a fi do ior latimea teptelor de 15-20 cm. Indltimea treptelor fundatioi este indicat a fi cuprinsd intre 40 51 60 cm. Adincimea de la fofa solului, pentru fundayile de piatra natu- tald-bruté ce sustin ziduri exterioare la constructii fard subsol, va depasi cu cel putin 20 cm adincimea minima de inghet, ynind desigur seama si de toate celelalte conditii care trebuie avute in vedere la stabilirea co- tei de fundare. Valoarea minimé a unghiului a sub core se transmit eforturile trebuie sé fie tg « > 2 Tehnologia exec Fundatia continua din zidérie de piatré naturalé ‘cu trepte, de sub zidurile exterioare constucfilor f8r8 subsol (lig. 3) se esard pe un © strat de egalizore gros de 5-10 em, fealizot din nisip, bolast mérunt sou beton de marcd B25. Inainte de punerea in operd pietrele se curata de impuritati aderente, se stirbesc ugar cu ciocanul de eventualele ciocuri 4i se udé cu apa. ® Pietrele se asoz5 cu mina, astfel incit sé nu vind in atingere una eu alta, Pietrele din rindul urmator se osaz8 pe un pat de mortar gros de 2-3 cm. Rosturile verticale yor fi alternate {fesute); ele nu vor depdsi grosimea de 25 St ree a ee ee ae 2-3 em ji se vor umple bine cu mortar tndesat cu mmistria, Golurile moi mari dintre pietre se vor umple cu mortar in core se vor indesa pietre moi mici, Dup © executares talpii fundatiel * se monteazS pono\ de cofraj loterale pentru realizarea trepte’ si dupa ir tGrirea ocestela ® se monteazé panouiile iaterale pen- tru reolizarea soclului in elevatie. Dupé # decofrare * se executd o umpluturé bine compactaté, in straturi, in spatile dintre fundotie retii sépaturi. Lo colfurile cladiri, precum si la ir crucisari $i ramificotii rindurile orizontole de piatré se vor intrerupe alternetiv realizind astfel legarea lor pe cele doua directji. La realizarea fundatiilor din darie de piatré naturala bruta se vor respecta de ase- menea teate celelalte reguli specifice ridérilor de pia- tr. # Pe fata superioaré orizontalé a fundatiel se aplicd un strat de ogalizoro gros do 2-4 cm din mortor de ciment ® driscuit si, dup uscare, ® amor- sot cu bitum Pe stratul de egalizare (suport al hidroizolatiel) ® se lipeste cu bitum topit (prin puncte) hidroizolatia elosticd aledtuits din doud straturi de carton asfaltat {CA400) presdrat cu nisip. Straturile de carton asfal- tot se lipesc inire ele, fot din loc in loc, cu bitum topit (mostic bituminos). Pesto ultimul stret al hidro- izolatiei este indicat a nu se mai aplica bitum topit Penttu a preveni eventucla alunecare o zidulul. idaria peretelui exterior se executé: pe ® un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatici) In locul hidroizolatiei clastice se poate exccuta © tencuialé impermeabild, Tot ® o tencuials imper- meobild (hidroizolatie tigidé verticals) se aplicd 51 pe soelul zidului exterior do po fundatia pind le col putin, 30 cm deasupra nivelului trotuarului Spre interior ® se toarna ploca-suport 9 pardo- selii parterului, conform tehnologiei exousé anterior pentru fundotia continua din zidarie de cBrémidé. 3. Fundafie continua din zidsrie de pictré, natu- ralé bruid, in elevotie, cu trepte, sub zid exterior de éérdimid&: Sectiune transversalé 1 = teren de lundare : 2 ~ stot ce egolizare; 3 ~ fundotie 4 = soc, 5 ~ woot tupst : 6 ~ hidrclaolate lasted orton {ola 7 ~ svat de pioteche: 8 ~ ze extorir To porter | 9 te. ald extefoors: 10.~ dap de bitym? 1 — oat tame, 12° plach totua: 115 —bolast; 14"~ pca suport a pare Gorell” portersul: | 15 — pietist 16 — syet de separare ir “inetd compecietsFUNDATIE SIMPLA DIN ZIDARIE DE PIATRA NATURALA BRUTA iN ELEVATIE, CU TREPTE, SUB UN ZID EXTERIOR ny ak ce ehhh srnTUR COMOACTITERD OF PATEA NATURBLA. BUT PUTOFUNDATIE SIMPLA DIN ZIDARIE DE PIATRA NATURALA — BRUTA IN ELEVATIE ,CU TREPTE,SUB UN ZID EXTERIOR PLANSA 6 @) rvoAT WOUAR 838(515em) BORA PREF cath Yxtkem Q rercuatk exrenoan’ 92-30 PaRDOSEACA PARCHET UW 42cm CUgNER OWeh OF SchOLR EOELUTE 24m Ganagone Se7em, URTE CU BT LA 20-en vine” meats ow FOLEY ‘Dover i ara oa (es Benen Boned oF usw w smh cure Grvospe on ram wad eu ew @) re ta ae ek cee @renn i coun 9. Gsvee coerwe Si 8 meet eons rapasion Sim (cu vn ten JEPFundafil continue rigide de beton, sub ziduri portante 14). Fundatie continua rigidé, de beton ciclopean, cu sectiune dreptunghivlara, sub zid exterior de céramidé Destinatie Fundatia continud rigid’ de beton ciclopean, cu sectiune dreptunghiulara este indicata pentru prefua~ fea #i transmitorea la sol a incércdrilor de pe zidurile portante extericare, in special a constructiile cu ma- Sim P-+4 etaje. Aceasta solujie conduce tn mod ne~ nrijlocit la reducerea consumului de ciment si co otare gi a prejului de cost, objintndu-se @ economia pind Ia 40%/p din masa de beton. Fundata oi sectlune dreptunghiulars se oxecuta jn general atunci cind lélimea talpii de fundotie nu depayeste 1,00 m. Fundajia din beton ciclopean nu este insd indieata atunci cind urmeozd a fi realizaté jn terenuri_ce prezinié pericol de tasdrl mort sau inegale Matericle folosite Pentru realizarea fundatiei se foloseste beton de marcé B 50, reolizat cu ciment P 400 sou cu ciment metaluraic M 400 atunci cind in terenul respectiv exisié. pericolul co asupra fundatiilor sa actioneze ape ‘agresive, Dacd fundatiile urmeazé a fi amplasate in terenuri umede, se va folosi lo reclizarea betonului ciment cu tras. Dozajul de ciment va fi de 280~ 350 kg ciment/m3 baton. In baton se vor adauga bolovani de tiv, piatré brut sau spérturi din fundatii demolate, Dimensionare constructiv’s In cazul jn core nu existé olte dote rezultind din toate conditiile care trebuie satisfacute de cétre orice fundatie, din punct de vedere constructiv latimea mi- nim8 a fundafie’ continue rigide de beton ciclopean va fi cu 10-20 cm mai mare decit o zidulul pe core TW sustino, respectiv 50-60 em sub ridutile de o cara- mid 51 jumatate 5 de minimum 50 cm sub cele de © caramida. Adineimea cotel de fundare va rezulta din corelarea tuturor problemelor specifice care se cer aS ee satisfécute. In principiv, adincimea fundatiei va fi de 100-120 m sub fata ‘terenului de fundare, pentru fundotiile destinate sustinorii zidurilor exterioare cle, constructiilor 8:6 subsol si de 60-60 cm pentru cele. care sustin zidurile interioore. Tehnologia executiei Fundatia (fig, 4, a) se reolizeazé in modul_urm3- tor : in ganjul de fundare * se toamd succesiv un prim strat de beton gros de = 25 cm, # indesat bir maiul opoi se toarné straturi de = 20-30 cm grosime beton, in care # se inglobeozd boloveni de riv, piatré bruté ‘sau spdrturi din fundatii demolate, in proportie de pind la 30% Agregatele mori vor fi astfe! inglobate in masa de beton incit sé nu viné in contact direct unele cu ‘ltele ci lo © distanta de ~ 20 om. Ultimul strat d beton, care acoperd pistre’e inglobate, trebuie sé iba © grosime de minimum 20 cm. Pe fate superioard, orizentald, @ fundatisi (sou pe 2id, in continuarea ‘statului de separare, la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarului, ca in fig. 4, b, in cazul parterelor indhjote) @ se aplied un strat de egalizore, gros de 2-4 cm, din mortar de ci- ment * drigcuit si, upd uscare, * omorsat. Pe stratul de egalizare (suport al hidroizolotiei) ¢ se lipeste cu bitum topit (prin puncte) hidroizolatia elostics con- form tehnolegici expuso, In cazul in care placa-suport o pardoselii parte- rulul este inalfato cu cel mult 15 cm deasupra nive- lului tretuarului, vor putes fi luate in considerate si solutiile indicate in fig. 5 b, c. Peste uitimul strat ol hidrotzolatie! este indicat a nu se oplica bitum topit, Pentru 0 preveni eventuala alunecare a zidul Zidéria peretelui exterior se executd pe ® un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatie’), gros de 2-3 em realizat cu nisip marunt, In locul hidroizolotiei elastice se poote execute o tencuiclé impermeabild. Tot 0 ® tencuialé impermeabilé (hidroizolatie ri- gidé verticala) se aplicd $1 pe soclul zidului exterior de pe fundatie pind Ia eel pujin 30 cm deosupra ni- velulul trotuarului. Spre interior © se toarnd placa-suport a pardo- selit parterului, conform ichnelogici expusé onterior Pentru fundatic continué din zidérie de caramida Fig. 4. Fundafie continua rigidd, de beton ciclopean, cy secliune dreptunghivlard, SUD zid exierior de cdrémidd. Sectiune tronsversala = loca porter fa nivel trotuaruai;b ~ pla- fo gasteruks male deowupre niveulul voter indafe : 3 tat fupet 3 tro: de prow 7 None eencata | @ = sisrosoloperigiaa Weitcelas 9 ~ dop ve bium 10 osfat tumat Tie peed wotucr ; F2\= balost 13 ~ place su: porta pardovell parts: 14 — piety: 15 = sat Se aporre | 13 umpire compociatsae FUNDATIE DIN BETON CICLOPIAN SUB ZID EXTERIOR NovE MIFUNDMTILE DN BETON CILOPAN SE FOLOSESC LA CCNSTRUCTH | NU Se. FOLOSESC IN TERENUR! GU TASAR? MARI SAU MEGALE PLANSA 7 "A SURSOL aN MASA. BETONULUI SE _NGLOGEAZA MAXMUM 30% S0LOVANI_OE SPARTURA DE FUNDATI IN BETON B 50, STRATUF ft © rrnoare on sevon crow @ ww exrew0% on cmmotesi os a ; ® Siar oe eoauzane w so Gn tiga) Sap See TU, PIATRA BRUTA SAU GIRCA 30 cm OLATHE. RIGIDA DOP DE BITUM ez e ) 0 oe @ Tea ornn wmaane ©. Z @ “ach. preraancatd 959, © LS ee SD: @ Suna fone (P @ aauast MArunt oe. @ @ runwm powoures » 26 1/99 999 aim ee: Wes © Naptak Ww 50 ora» morte © Stear"bureant (weras) © fie Roaacas meee @ PumAssubonr B20 ® Nsw FIN so-3e0 Ee © Parogstans Fm @ weuas ecerossd ® Pera tn @® oo de LOW ten ® excuws nrewosra Se. 1:5@fuexre wv BETON crxoPun Prey strar_purrant pete Opie see ci Dy is wens SY Be amare w so qitre ses hea Tig doe jou OE LEM @ Tencunrs wrenoarincn © @wortar Eien se hewn) onast winuntavece © yrisrm QF WONT EOROLRE! b.2 @ TRoTUAR ws ssa me @ powwiith PEraRCATA PACK PRERABRCATA Ga) Net's =e ORG MARIA, © we sree TENCUALA EXTERIOARA, RJ hoTA: 9FuNOWTLE ON LA cowsrauels 0 STRATURI DE CRRCA. Cem2(5). Fundotie continua rigid’, de beton simplu, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid exterior de caramida Dest Fundatia se foloseste pentru preluarea si fransmiterea la sol a incdrctrilor de pe zidurile exterioare cle constructillor fra subsol care au struc- de rezistent& cu ziduri portonte realizete din darie sou din beten. Este fundatia cea mai utiliza lo realizares constructiilor de cladir, Eo se executa, in general atunei cind latimeo télpii fundatiei nu di paseste 1,00 m. Placa-suport a pardoselii parterului Se considera a fi lo aceeasi cota cu cea a trotuarului Atunci cind ploca-suport se oflé insé: deasupro cote! trotuarulyi, cu maximum 15 cm, olcdtuirea fundatie! a fi cea din fig. 5, by «. Materiale tolosite Pentru reclizarea fundotiei se foloseste, in ge- nercl, beton simplu de marcd B 50 executat cu ment P400. Decé fundatia urmeazé a fi amplasaté jn solur' cu ape cgresive, se foloseste un beton cu ciment metalurgic M400, iar pentru fundatiile ompla- sate in teren umed se foloseste beton cu ciment cu tras. Dorajul de ciment va fi de 280-350 kg ciment/m3 beten. Dimensionare constructivi La realizarea fundk conditiile cerute tuturor se vo tine seama de toate ‘undatillor. Légimea funda- tiel se stabileste printro relatie intre létimea ridului, indlimea fundatiei si unghiul « de reportizare a sar- cinilor si anume : b- ; Ucrmat FLTRANTOE AUPERE. TA CABLARMATPPIETR') 3 Qvinre ve pveaLAs CpPUCA BARWATE CONSTR Fe oN 70020 PE 2ORECTH > STRAT @ 25 EGALZARE | (O)MORTAR_CRENT.*33cnIt00 ip) STRAT OF BTM BPETRS ce mazAc CARTON ASFALIAT LIPIT CU BITUM @ARARTURA #507 2000 Jp, TALPADE NORTAR MSO DFRSC, AOR QORTAR OF ECALIZNSOA2m @ Paroiet 92.20 (ByHEROZOLATE. ORONT 20-38 a. DUSUHER GAREY Zen 2 WORTARCE PROTECTEE +2. @ svar ne 268% +60 @ ©" (TERMOLZOLATIE) | @ L OEOOOOOSE FUNDATIE (N ELEvAne/ 8 75 (6 100) FUNDATIE CONTINUA 3 50 43FUNDATIE CONTINUA B.SIMPLU LA ZID INTERIOR» ATEREN DE UMPLUTURA 940m {6.PERVAZ DE LEN 35995q— 22,CARTON ASEALTAT Sees AA 2 TRA PLIRANT OF PER {7 Faz PARGHET LI II EE one DIAZ OMIT UI” not Hm aban DE ANEAL AI (RAFT ee arcana 2 DS MEA gations PLACA BARMATA CONSTR. CU RABE esi 5 sl : BSP AS yy 2 Stat Raub oy ‘Bu aE aimPe REET 20NstRai eet ar ROR AT ner unit non reroute | BEATE Rico GNORTAR CIENT # 3% M100 DORISCUT 51 aMORSAT cu erTuM TALAT Beene ml © LA CONSTRUCTI FARA SUBSOL © S.HORTAR DE ESALZMSO 2m OREC. ; SDHOROZOLATE ORZONT. 2608 AMORS, SIMOATAR De PROTECTE 2 1200? DE BTUM 42m ABTENCUIALA INTER.» fon MZD INTERIOR +250 ‘SSDBLU DE LEM 6-600 saemaacncanaae es eee War = = «=6TSTE— | 6(9). Fundatie continua rigidé, de beten simplu, cu evazdri sub zid exterior de céramidé Destinaie Furdotio continua tigidé, de beton simplu, cu evazir, se foloseste pentru preluarea i transmiterea IG sol c Incdredrllor de pe zidurile exterioare ale construdtllor ce au stuctura de rezistenta cu pereti portanti, realizajl din aidarie sau din beton, atunci find lajimea télpli fundatie! rozults mai mare decit latimea ridulul exterior pe core il sustine, cu 25-35 cm de fecore parte a acestvia. Reclizcrea acestel fun- ste conditionat® s1 de coesiunea terenului care trebuie 38 fie suficientd pentru executorea evarérilor in pereti s6paturil. Materiale folotite Pentru realizarea acestel fundatii se foloseste be- fon simelu de marcé B50 sau B75 executat cu ciment P400 ; cind fundatia este amplasaté in sol agresive se foloseyte un 40), iar pentru fundatiile omplasate in terenuri | umede, beton cu ciment cu tras. Dozajul de ciment va fi de 280-350 kg ciment/m? beton Dimensionare constructive Lo reolizarea fundatiel 0 va tine teamo de toote | conditile core se cor satisfacute de céitre orice fun- | date. Ce indicarit spectfice constructive pentru aceasté fundatio se mentioneazé : létimea tdlpli inferiocre rezukaté din calcul, s6 fie mal mare cu 50-70 cm (Gite 25-35 cm de flecare parte a peretelui) decit cea 6 zidului core rearem’ pe fundatie : latimea talpil | tuperioore 18 fie cu cel putin 20 em mai mare decit Gea 0 zidulul co spriind pe fundatle, deci cu mini- imum 10 cm de fiecore parte acestuia ; inditimea tal- pil, de Ia fundul sopoturii, trebuie $6 fle de cel 20 cm : ponta avarstilor se ia 4:1: diferente, i [atimea talpii Inferioare $i létimea soclulul fundatiet, de flecore parte o acestvio, nu trebule 38 fle mal more de 15 cm. La statilicea cotei de fundore, pe lingé datele reuiltate din calcul 51 din obligatile constructive, 1a tine seana si de toate conditile legale specifice Cota minima de inghet, cota fundatiilor vecine, cota apelor freatce, caracteristcile geotehnice etc, In i un caz ins, din punet de vedere constructiv, odine | nea fundatie! nu va fi mai mie& de 1,00=1,20 m Tehnologia executiai , de beton simplu, cu evaziri, de sub zidurile portante exterioare ale con- lor f6rG subsol (fig. 9) se realizeaza in urma- trasarea i ® executarea de latimea talpii superioare a | fundotie' (a soclului) ; # executorea evozirllor pind Ja ldjimea calculat’ a talpil inferioare, in per péturi, otunci cind terenul are © coeziuns suficienta (oceasté lucrare se efectueoxé numai cu putin timp inainte de turnaraa betonulul, pentry a evita cit mai ult posibil deteriorarea peratilor sapéturi) ; * tur- area si ® compactarec betonului (in straturi), direct sontul de fundotie, mérginit Ia partea superioaré de scindurile de trasare ce delimiteczé conturul fun~ * nivelareo fetei ultimului strat de beton 9i icareo orizontalitatii lui. Atunel cind terenul de fundare nu are o coeziune suficient’ pentru executorea evaxarilor in peretil s6- paturil, este posibilé $i realizarea fundetiei in sapa- turd de [atimea talpil inferioare Procedeul presupune insé gi executarea, monta- rea si demontarea cofrajului pentru evoxéri $1 soclu, ca $1 executarea umpluturilor bine compactate dintre fundotio 5! peretii sapéturi, cows ce duce implicit la scumpireo lucrérii, lungirea durotei de executle etc. De aceea, cceastd solutie va fi, pe cit posibil, evitard. Peste fundatie (sau le cel putin 30 em deasupra nivelului trotuerului, in continuarea stratului de sepa- rare, in cazul parterelor indltate ; veri solutia indicotd in fig. 4, b sau in fig. 11. b) inolatie in acelosi mod ca pentru cazuri terior, lar spre exterior ® se va opli permeabilé (hidroizolatie rigidé ve inferioer’ o zidului, de pe fundatie 30 em deasupra niveluivi trotverului. In cazul tn care place-suport a pardoselii parte- rului este tndltotd cu cel mult 15 cm dec Iului trotuarului, ver putea fi luate tn consideratie gi solufiile indicate tn fig. 5, b, « Spre interior @ se tosrné placa-suport a pardo- Selil porerulul, conform tehnologiei expuse anterior pentra cazur similare. 18), pe parteo né lo cel putin Fig. 9. Fundatie continua rigid, de beton simply, cu evaz8ri, sub zid exterior de cérdmidé. Secfiune transversal 1 ~ teren de fundare 2 — fundotie : 3 — strat suport: tzlaie elescd ovrorelé: = set de pretecte 5 7 = tencualé exteloar’ 10 — osfolt turnat terior la parter gid8 verticaia Rowan! 12 — a5FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SIMPLU CU EVAZARI SUB ZID EXTERIOR YOSESTE ATUNCI CAD. IN COND TILE IN CARE TERENA. OE Tas RECULTA MA LATA FUNDARE PREZINTA O COEZIUNE SU: DECIT LATIMEA ZOULUL CU 25 ~35em FIENTA ESTE RDKATA EXECLIAREA DE FECARE PARTE & ACESTUIA EWZARI IN PERETE SAPATURI caeFUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SIMPLU CU EVAZARI SUB 21D, EXTERIOR PLANSA 18 (D BOROURA PRERABRCATA 1Orthcm, MOZAKATA (@ HOROZO.ATIE RIGIDA DIN MORTAR 2) FACADE BETON TURNAT 950 ¢ 6-00m 2 OMENT = 5-6om @) ARNE KRAFT. (FOUE Pv) Nise emuscar moran € pL M50 42cm GD) STRAT DE BALAST MARUNT#8-10cin, #2cm Gi) TENCUALA EXTERIOARA « 3cm (2) TENOUALA INTERDARA # fem $B) OOBLI DE LEN + 6 6x6cm jo Fewe we FRz + Zim PARCHET Usb RUMEETON Sos PLA) STRAT OF tMeLUsLRA, Om pir Gi STRATUR COMPACTATED PLACA-SUPORTA PARODSEU ON ETON SMPL 6 50 SAU 8:00 ARMAT CONSTRUCTI Cl REIEA eomm LA20cn GND SS PLACA PARTERULUL ESTE NAL ATA OA @ remonotate aastckze9 DOP O BTUMé 2cn @h) ROARE DE CARAMDK + 74m ext oH MoT ssraur TuRNaT Ben ® Nowa: Se roveseste artNo {CRO TRPA FUROATI RE- 20.18 na LAI Delt La TEA ZOLA CU 2538cm Se FIECARE PARTE. A BOTA. tN CONDITH 2. TERENUL DE PREZINTA 0 COEQUNE SUFICIENTA, ESTE NOGA TA EXECUTAREA EVAZARI TYPERETI SAPATURI STRAT FLIRANT PENTRU FLPEREA CCAPLARITAN,DIN PIETRS#I0en @ FUNOsTE CONTMUA AIDA DE ~ _8=TON SIMPL BsDE UZAY @ TeREN FUNDARE @ MORTAR DE PROTECTIE A HIOOZOLATC! #2 mm a77{10). Fundatie continua rigidé, de beton simplu, cu evazari, sub zid interior de cérémida Destine Fundatia continus igidé, de beton simplu, cu evardri, este destinoté preludrii si tronsmiterii la sol o incdredlor de pe zidurile Interioare ale con- strucjilar care au stuctura de rezistenta cu pereti portant, realizayi din zidérie sou din beton ; €0 se folosesie ctunci cind Idtimea talpii fundotie’ rezulta mai more decit létimea zidulul interior pe care il sus- fine, cu 25-35 cm de fiecore parte o acestuia, ior solul respectiy are © coeziune suficienté pentru exe- cutarea evazatilor in peretil sipaturli Materiale folosite Pentru realizeres acestel fundatli se folos general, aceleasi materiale ca si pentru fundatia con- tinud rigida, de baton simplu, cu evazérl, pentru sus- tinerea zidurilor exterioare de coramida. Dimensionare constructivs La reclizarea fundatiel se va tine seama de toate corditile care se cer sotistécute de cdtre orice fun datie. Indicatile specifice constructive pentru aceasta fundatie sint aceleasi ca si pentru fundatia continud rigida de beton simplu, cu evazdri, pentru sustinerea riduriler exteroare de cdrémidé. La stobilirea cotei de fundore, pe lings dotele rerultate din calcul si din obligatille constructive, se va fine seama gi de toate conditile legale specifice. In nici un caz insd, din punct de vedere construetiv, adincimea fundayiel nu va fi mal micé de 1,00 m, Tehnologia executiei Forele de execujie ale fundatjel continue rigid de beton simplu, eu evaxéri, de sub zidurile portante Interioare de cérémidé ale constructiilor f8ré subsol (fig. 10), sint in general aceleas! ca la fundatio con: tinua rigid® ce beton simplu, cu evazéri, pentru sus- finerec ziduriior exterioare de c&rbmidé. Poste fun- dajie (sau lo cel putin 30 cm deasupranivelului troiuorulul, in continucrea strotului de separare, In cazul parterelor indltete ; vex! soluyia Indicoté in figura 4, b sau in figura 11, b) # se executé apel un strat de egalizare, gros de 1,5-2 cm, din mortar de ciment # driscult gi, dup uscare, # amorsat cu bitum tlat sou cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). Pe strotul de egalizare (suport ol hidrolzolatiel) © se aplicé 0 hidrolzclatie elasticd, din dou’ stroturi de AB carton osfaltat (CA 400) presérat cu nisip, lipite Intre ele, gi de siratul suport, cu bitum topit (numa! din loc in loc). Peste ultimul strat al hidroizolatiet este indi- cat a nu se mai oplica bitum topit, pentru a preven! evertuala clunecare ¢ ridului. In catul in care placa- suport a pardoselii parterulul este inéltoté cu cel mult 15 em deasupra nivelului trotuarulul, vor putea fi luate in considerctle si solutlle indicate In fig. 5, b, ¢, bineinteles edoptate pentru zidul interior, # Zidaria peretelui interior se executdi pe un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolotiel), gros de 2~3 cm, rea~ lizat cu nisip marunt. In locul hi¢rolzolatiei elastice se poate executa o tenculalé impermeabilé. De o parte #1 de clto a zidului © se oxecutd placa-suport a pardoselii, din beton B50, cind este ageraté direct pe sol, prin intermediul stratului de filtrare, din pietris, sou din beton de marca B 100, armat constructiv cu retea de vergele metalice 2 6 mm din ote! beton OE 00 la 20 cm pe doud directil per- pendiculare atunci cind placa este asezatd pe um- plutura bine compactata, in straturi de cite 20 cm, Intre placa suport a pardoselii9i strotul de pietrs # +0 prevede un strat de separare din hirtie de 125 9/m? sau din carton, sau impisliturd bitumatd, scu folie PVC. (ajezct In continuorea hidroizolatiei orizontale opli- cat pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea lap- telul de ciment din beton Incinte de turnareo betonului in plac-suport se pun, spre zidul interior, scinduri pe cant, care ‘¢ se scot dupa intarireo betonulul, In golul rémos in lungul zidului, @ se tard cu conciocul mastic fier binte de bitum. Fig, 10, Fundatie continua rigidd, de beton simply, cu evoziri, sub zid interior de cordmidd. Seetiune tronsversald : 1 = teren de tundare ; 2 ~ furdotle | 3 ~ sat suport; 4 = hidror rzontale ; 5 = strat de protecjie; 6 — xid ine Placa suport 2 pordor ‘tat de separare.ly, do FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SMPLU, CU EVAZAR|, SUB ZID INTEROR ) 9 ARAM + 25on(Zi0 © MORTAR DAE LUALA INTERIGARA ®OO@GQOQOCO QQOHOOOOOO TEREN DE FUNDARE FRI DE PARCHET LU NOfie 4) Se tose iabs treat 2h conaitte in ct sc) ; evagbri fh pera PLANS 19 =SH 7ONNS 30 NINE wYZVAI 9058 NOLIE Bivawns OOOO ©® OOO LOOOOO MWB 10 Bubs 183045 _F¥¥O9NLD ragarna? INTORONERL Les “SESE NIT 3G ZHNd CGOO!8(11). Fundajie cortinué rigid’, de beton simplu, cu o treapté, sub zid exterior de cérémida Destinat Fundatia continua rigidé, de beton simplu, cu 0 treopta, se foloseste pentu preluarea gi transmiterea la sol a incdrcarilor de pe zidurile exterioare ale con- strucfllor co au structura de rezistent& cu ziduri por- fanie, reoliate din ridétie sau beton. Aceosté fun- date se foloseste atunci cind talpa fundotiei rezulta mai lata cu 35~40 cm de fiecare parte a zidului Folosirea acestei fundatii are avontajul economi sini betonului si dezovantajul necesitatii de o folosi cate entru realizarea sociului de beton ridicat pe jundatisi propriv-zise (treapta); acest deza- iniaturat insé in cazul in care soclul se ramida, Un alt dezevantaj il constituie si faptul cd trebuie realizate si umplu- tur bine compactate, in straturi de cite 20 cm fiecare, intre seclu si perafii eapaturii Moteriale folosite Pentru realizorea talpii (treapte) acestei fundatii se foloseste baton simplu de marca B50, executat cu Gimont P400, zou cu ciment metalurgic M400 atunci cind fundetia este amplasati in soluri cu ope agre- sve; un beton executat cu ciment cu tas se folo- seste otuncl cind terenul de fundare este umed. Do- aajul de ciment vo fi de 280-350 kg ciment/m* beton, Aceleasi betcane, dar de marcd B100, se folosesc pentru realizorea soclului. In cozul in care soclul se ya tealiza din zidarie de céramid, aceasta va trebui 88 fio do 0 mared corsrpunzétoore destinatiei lui Dimensionare constructiva Lo realizcrea fundotiei se va tine seama de toate conditile care se cer satisfacute de cdtre orice fun- dotie. Din punct de vedere constructiv, létimea talpil Fig. 11. Fundatie continud rigidé, de Beton simplu, cu o treapta, sub zid ex- terior de céramidé, Sectiune transversald : @ = poco potent siveultotuorta B= pleco gerteulus indhets deasupra nivel traubrlu = teen de turdare #2 ~ hno- fei 3 socks 4 stot mipor } # ~ hide Yaotie-sowica onzaniag ; 8 = wot de Bree lefes? ~ id exteror lo porter: 8 = toncuiols furioera ; 9 ~ Nerouolatie rigid verecole + 10 top. de bum; 11 ~ esfalt tural; 12 = place trotior "13 '~ bales! 1 14 — pleco ipo a. pordeseliperterolul ; 15 — pletiss (‘reptei) furdatie’ (rezulta’’ din calcul) este egal’ cu grosimea vidulvi plus 70-80 em, adicé cu cite 35—40 cm, de fiecare parte a riduivi, In cazul zidu tilor exterioare, ecocstd létime va fi in jur de 110-120 cm. Indltimes trepte! (talpii) fundatiei_tre- buie sa fie de ce! putin 40 cm, iar valorile minime ‘ole tangentei unghiului a sub care se transmit efor turile, trebuie s& fie cuprinse intre 1,1 si 1.8, functic de presiunea maximé pe teren, co gi de marco be: tonului din care se realizeazé fundatia, co in tabelu! indicat la fundatio similord de sub ziduri interioare de edrémidd, care uimeazd. Latimea soclului_ va fi de cel putin'S0 cm depasind deci cu cite 5-10 cm latimea zidului de fiecare parte o acestvia. Adin: cimea fundatiei va fi de 100-1.20 m, daca din caleul sau datorita celorlalte conditii legale specifice ocestei determindri, nu rezulté © adincime moi more. Tehnologia exec: Fundatia continué rigidé, de beton simply, cu 0 tweaptts, de sub zidurlle portante eaterioare ale con structiilor fra subsol (fig. 11,0), se reclizeaza in ur métoarele faze de executie : # trasorea gi * execute tea ganfulul de fundotie, core are lajimea maxims 0 blocului de fundatie (jalpa) ; @ turnarea si * compac tarea betonului in talpa (treapta) ; ® executarea co frajulul pentru soclu: * tumarea si ® compactarea betonulul in soclu, cu nivelarea $i verificarea orizon {alit@tii ultimulul strat; * decofraree sozlului ; * rea lizarea umpluturilor bine compactate, in stroturi de cite 20 em grosime, intre soclu 51 peretii sapaturi Po fata upotioard ¢ soclului (sau pe cea a fun i in elevatie, lo cel putin 30 cm deasupra nive- trotuarului, in cazui parterelor inaltate, co in fig. 11, b) # se va aplica 0 hidroirolctie in acelosi mod ca pentru cazurile expuse anterior. , # s€ 1a oplica 0 tencuiald impermea bilé (hidraizolatie ricidé verticclé) pe partea inferi- 0 zidului, de pe soclul fundatiei pind la cel Putin 30 em deosuprs nivelului trotuarulu Spre interior ® se tocrnd placa-suport a pardo- selii parterului, conform tehnologiei expuse anterior 1" urplisurd compactata ; 17'— atot de se- parore.Lanse 21 FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DIN BETON SIMPLU (cu © TREAPTA,SuB 21D EXTERIOR) LA CLADIRI FARA SUBSOL NOTA Se folosesie cind tolpa fundatiel rezulta ral 1616 decit latimea zidulu cu 350m de fiecare parle 4 acestuia fousuvea fjeancuer Lu + 2 (rive AS RIGA wv PIU +2 em STRAT PTR RUPEREA RALAST MARUNT 75-Bemy f = | CAPILARIPETRS) + tem PrER 8 50 MoZaiCATA 10 B Siza1 PROT. HOR Mow tan’ M100 + HIDROITOL ELASTICA ORZONTALA STRAT SUPDRT AL Hippo M50 52cm \baiscuir + Amba’ 5(Add 304) Laver SULYIH'6 wo z+ N71 Loud o woorosd NOL3S YOVTdZ WOFAWNLE LESS wo €2 + YauWO WaNNSNCS Woz au WOSEXSE ZvAu: . WO 99-9 MEICZ eiOz- St FANT Y WIMONL (MowaLxS diz ens © yidWaul 0 9) MdWiS NOLae NIG yalold YANILNOD BILVONNA (Wo 0z* OZ) $e@ alivanna sz WO%rO VIVDINGVISed YENCHOS z WOEZ# LYNUNL LIvasy ee Wo @yIWoMEYsauS YONI Ze WO8-9 FANNYVA ISV TEI Wosre ‘Woe = Wnila dogoz Cea ois Tw IOZIONAIH)N7DOS 6 WO¢-S7Z#LX3 YIWINONAL 8 BHVONNG NN NSYBL2 MievBULND O58 NOIZE BiWENNSSL AN IVE INIA YEN AWn'SE OSG NOL38¥idvaai Gavsuoniy Burosiudes WAoz aU TOZIQYAIH id LHOANS IWeIS “ZO YOUSV1S ALVIOZIOUGH cs 539(12). Fundotie continua rigidé de beton simplu, cu o treapté, sub zid interior de carémida Destine Fundatia continua rigidé, de beton simplu, cu o treopta, este destinot preludrii transmiterii la sol @ incarcarilor de pe zidurile interioare ale construc- tiller ce au structura de rezistenté cu ziduri portonte, fealzate din ridérie sau beton. Ca si cea pentru ziduri exterioare, ji aceasta este indicaté atunci cind talpa fundatiei rezulta mai laté cu 35-40 cm de fie- care porte a zidului. Solutio se pretearé si pentru constructile eu sub: sol, amplasate pe teren slab. Avantojele si dezavantajele folosirii acestor fun. it aceleasi ca si pentru fundatia similard des. tinatd sustinerii zidurilor exterioare. Materiale folesite Pentru reclizorea acestei fundatii se folosesc, in general, aceleos! matenale co si pentru fundatia continua rigid, de beton simplu, cu o treaptd, de sub zidurile exterioare de cérdmidé, alt in ceea ce vepte compezitia betoonelor cit 9f marca’ lor Dimensionare constructivis La reclizorea fundatiei se va tine seama de toate condipile ce se cet satisfacute de cate orice fundatie. Din punct de vedere constructiv. latimea ralpi Greptel) fundatiel (rezultare din calcu) este egolé cu grosiea sdlulul plus 70-00 cm, adie cu cite 35-40 cm de fiecare tidului. In_cozul tidurlorinterioare, aceasta (oi 7 95105 em Inalimea treptel (lpi) fundatie! trebuio 28 fe de cal pufin 40 om. Valorile minime ale tongentel un ghiviul x trebuie s6 fie cuprinse Inte 1.1'91 1.8, vo- tiatia lor tiind in functie de presiunea maxima pe teren, ca si de marco betonului fondene. Voloie moaime ole ta. a pent t= Latimea soclului va fi de cel putin 40 cm, de- pasind deci cy minimum 8 cm ldjimea zidului de fiecare parte a acestuia. Adincimea fundatiei va fi 1,00 m, docé din caicul, sou daterité celorlalte conditii legale specifice acestei determinéri, nu re- zultd 0 adincime mai mare. 54 Tehnologia execute! Fundotia continua rigidé, de beton simply, cu 0 treapté, de sub zidurile portante interioare ale con- structilor férd subsol (fig. 12) @ se realizeard in ace leas! laze si conditii de executie ca 31 fundotia simi lard de sub ridurle exterioore. Pe fata superioar’, orizontalé, a soclului @ s2 aplic’ 0 hidroizblatie, conform tehnoleaiei indicate anterior pentru cazuri similare. Deo parte si de olta a zidului ¢ se executa placa suport o pardoselii, din beton B50 sau B100, armat constructiv cu o rete de vergele metolice 2 6 mm din ofel-beton OB 00 la 20 cm pe, doud directit per- pendiculare, dup cum placa este ageraté direct po sol, prin intermediul # stratului de fitrare din pietrs, sau este ofezotd pe umpluturé bine compactata, in straturi de cite 20 cm. In acest cat solutia indicata este cea din fig. 11.b, bineinteles adaptata pentru idul interior. Intre placo-supart o pardoselii gi. stra- tul de pietiis * so prevede un strat de separore din histie de 25 9/m?, sou din carton, sau impislitura bitumaid, sau folie PVC (asezot in continuares hi droizolatie’ orizontale aplicaté pe fundatie|, pentru © impiedico scurgerea laptelui de ciment din beton Inginte de tumarea betonulul in placa-suport * se pun, spre zidul interior, scinduri pe cant, cars * se scot dupa intirirea betonului. In galul rémas in lungu! ridului, © se toarné cu canciocul masts fiers binte de bitum, pa Fig. 12. Fundotie continué rigidé, de beton simplu, U0 treaptd, sub zid exterior de cirémids. Sectiune transversalé 1 = toron de fundare: 2 — fundate ; 3 — socly : 4 — strat su- Ridrotolote elastiea orizontold 6 — sta de. pros 7 = 2 interioy lo parter }8~ dop de btum; 9 ~ placa 10 = ‘piety 11 umplatuns 12 stot do sepotore port; fectie Hipot 9 pordosell partouly ‘compactatéFUNDATIE CONTINUA DE BETON SIMPLU CU O TREAPTA SUB ZID INTERIOR LA CLADIRI FARA SUBSOL 9) TENCUALA wT» 1 2: ZIDOE CARAMIDA « ta’ min,, din cours 4 incdrcarile sint mai mari, iar terenul de fundare fie c& este neunitorm, fie cd prezinté 0 revistentd nor moti micd. Aceosté fundatie mai este indicata, iin cacul terenurilor cu taséri inegale, in care Fundal rigide oF fi supuse la_sarcini necorespunzitoare pen- tru posibiitdtile lor, Fundatio continua, de beton ar- mot, executindu-se le mics adincime, este indicat’ in locul celor rigide, mai adinci, si pentru a evita executia sub ape, in'cazul terenutilor in care nivelul opelor freatice este ridicat. Pentru realizarea unel su- prafete de reremare mari, fundatio aceasta de beton ernat este preferabilé unele similare de beton simply pentru c& se realizeazd 0 importants economie 3i de séoaturé si de beton, faré co greutatea proprie a fundatiei 28 creosed, Sectiunes dreptunghiularé pen tru aceste fundatii se prolecteozé atunci cind létimea cesteia nu este prea mate, urmind ca pentru latimi mari s6 fie proiectate alte tipuri de fundatii continue elastice. Materiale folosite Pentiu realizoren acestel fundatii se utilizeard in mod curent betonul de marc’ B100 sau 8150, Armd- tura_se execute fie din bare drepte de otel-beton 0837 sou PCSE, fie din plose sudate STNB sau STPB, Ca beton de egalizare se foloseste beton de marca B25, ior pentru soclul zidului, agezat pe fundatie, se foloseste in mod curent 0 zidarie de caramida’ de ‘50 cm grosime, Dimensionare constructivé La reolizarea fundatioi so va tine sooma do toate conditiile care se cer satisfacute de cétre orice fun- dotie. Indicajile specifice constructive pentru aceosté fundatie previd ca indltimea minima sa fie H > 30 em, iar roportul H/B, dintre inditimea 5 latimeo fundatiei, sé respecte rolorile minime dote in tabelul indicat la fundatio similara de sub 2idurile interioare (care ur meoza), asigurindu-se in acest fel rigiditates funda- tiei pentru o tepertizare corespunzdtoare a prosiu nilor pe teren. In general ins H > 0,25 B. Volorile dimensiunitor fundajiei, ce rezulta, se rotunjese la un multiply de § em, Armétura de reristenté, dispusé transversal ta partea inferisora 0 t&lpit fundotiei, se va realiza din vergele drepte de ofel-beton @ > 10 mm, osezate la intervale de 10-25 cm, ior armatura de repattitie ayezctd peste orméture de reristenté, in sensul lon- beton armat, sub ziduri porfante 64 gitudine! al fundotiel, se vo realiza din vergele drepte de ofel-beton 2 6-8 mm asezote la intenale de 25 cm, Procentul minim de armare trebuie sé fie do 0,05%. Talpa inferioaré a fundatiei, trebuie 58 fie, din punet de vedere constructv, 16 ~ 1.00120 m de le ‘aja solulut Tehnologia executiei Fundayia continud elastics, de beton arma cu sectiune dreptunghivlard, de sub zidurile portante ex- terioare ale consiructiilo” faré subsol (lig. 15), se rea- Jaz6 in urmitoarele laze de execulie 1 ® trasarea $i © sdparea santului de fundotie ; ® turnarea beto- hului de egalizare ; # asezarea pe stratul de egali- zare a armaturii sub forma de plosé 1 @ ridicarea ei pe purici pentru realizarea stratului de acoperire cu beton a ormaturilor ; © turnarea si * vibrarea beto- nului in fundati rea ultimului strat si # ver rificarea orizontolitaqii azestuia, Pe fundatia de beton armat ® se ayazi seclul de edraimida al zidului, gros de 50 em. Pe fata supericord a soclulvi (sau pe zidari la col putin 30 em deorupra nivelulul trotuarului, in cozul parterelor indltate) # se vo aplica o hidroiz latie in acelosi mod ca pentru cazurile expuse ante: flor. iar spre exteriorul zidului. pe partea sa infe- ricaré de pe soclu, piné la cel putin 30 cm deasupra nivelulul trotuarului, ¢ se va aplica @ tencuialé im permeabilé (hidroizolatie rigida verticals), Spre interior # se tocmé placa-suport a pardo- selii partorului, conform tehnologiei sxpuse anierior pentru cazuri similare, at a Fig. 15. Fundatie continua elastics, de beton armat, cu secjiune drepiunghiulard, sub zid exterior de cOré- midd. Sectiune transversalé 1 = taren de fundere : 2 — strot de egolizare : 3 ~ fundatie: = arma tn indo 6 atal suport ¢7 — hidros indlate slot ol de proiectie: 9 — ad ex tevot ta parler s tovioara; 11 — hidroitalal 6 vericelé ; 12 dep de ‘bium; 13 esfelt trnat = placa trotuar : 15 — bolost; 16 ~ place suport-@ perder porierului 17 ~ pits; 18 — stot de teporare | 19 ~ umpcFUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BETON ARMAT CU SECTIUNE DREPTUN- GHIULARA(LA UN ZID EXTERIOR) fork nse eases G0 lige noe ine ck ‘RARE EOE 20-5FUNDATIE CONTINUA DE BETON ARMAT , ELASTICA , CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA(LA UN ZID EXTERIOR) ae unde NOTA Se fooseste Gt bmen hadi es ict " 1 funafel _ eee eel anys rm TAREE nS ten hrc SC.1:5aa a 2(16). Fundatie continu elasticé, de beton armat, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid interior de céramida Destinati Fundatia continua elasticé, de beton armat, cu seciune dieptunghiularé, este destinoté preludiil si transmiterii la sol a incércarilor de pe zidurile inte- fioare ale constructillor care au siructura de reris- tenta din pereti portanti realizai) din zidérie sau be- ton. In rest, indicoriile pentru fundatia similaré desti- naté ridurlor extaricare rémin valabile si pentru aceasté fundatie. Materiale folesite Pentru reclizarea acestei fundatil se folosesc, in general, aceleosi materiale ca si pentru fundati laré de sub zidurile exterioore, cu exceptia soctului 2idului, nemaifiind cozul a Fi construit Dimensionare constructive: La roalizarea fundatisi s9 va tine seama da toate conditile care se cer sotisfacute de cétre orice fun- datie. Indicatiile specifice constructive date la fun- daya similard de sub zidurile exterioare, sint valabile #1 pentru aceasta fundati. In coos ce priveste ra- portul H/E, dintre indltimea $i létimea fundotiei, se 48 mai jos tabelul in core sint indicate valorile mi- ime ale ecestui raport, prin care se asigurd rigidi- tote fundatioi, astiol incit s8 se obting © repartizare judicioasé @ presiunilor pe teren. In ultimele doud coloane ole iabelului sint date valorile raportul H/8, pentru fundayille reolizate din beton de marca B100 tau 8150, valori a cdror respectare face inutilé verificorea la forte taietoare Vole al WB) sue cor 100 a 1 020 0.20 920 2 21 031 021 5 22 023 oz a 023 026 023 é 025. 030 028 Nh gerstal ined H > 0.25 B 67 Tehnolegia execusiei Fundajia continua sectiune dreptunghiulard, de sub ridurile portante interioare ole constructiilor 44rd sudsol (fig. 16), se teelizeax’ in general in eceleasi faze de executie ca la fundatia similaré de sub zidurile exterioare. Sin gura deosebire consti in lipsa soclului din zidarie de carémids, inutil pentru aceasta situatie. © Hidro- izoletia se aplied pe intreage fafa supericera a fun: datiei de beton armat, in acelasi mod ca si pentru cazurile expuse arterior. In cozul parterelor indlfate, solutia indicaté este cea din fig. 11,6, realitind bi infoles un soclu coresouneater. De © parte 3/ de alta @ zidului ® se executa placa-suport a pardoselii din beton B50 sau B100, armat constructiv cu rejea de vergele metalice 2 6 mm din otel-beton OB 00 la 20 em dispuse pe dovs directii perpendiculare, dupa cum ploca este agezatd direct pe sol, # prin interme- diul stratului de filtrare din pietris, sau este asezata Be umplutura bine compaciaté, in straturi de cite 20 em. Intre place-suport a pardoselii 3i stratul de piettis se prevede © un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sau din corton, sau impislituré bitumots, sau folie PVC (asezat in continuarea hidroizolatie! crizontole oplicaté pe fundotie), pentu a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Inainte de turnarea plécii-suport spre zidul exterior @ se pun Scinduri pe cant care, dupé intérirea betonului, eat gi, in golul rmas in lungul zidului © se toi cu canciocul mastic fierbinte de bitum. OMORRITISE ja Fig. 16. Fundajie continua elasticé, de beton ormat, cu tectiune droptunghivlaré, sub zid interior de cdrd- mid&. Sectiune transversalé 1 = teren de fundore; 2 — strat de egotzore 4 = axmdtud tn fondate 3 = fundotie 5 = strot suport; 6 ~ hidlozelotie elasicé orzentalé : 7 ~ strot de protectie: 8 — aid interior lo porter; 9 — dop ce bitun ; 10 ~ placa susort @ pardoseli oor. fenalol 1) — piotigy 12 sot de seporareFUNDATIE CONTINUA ELASTICA DIN BA CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA SUB UN ZID INTERIOR Seara 1:5 AAASBOUDIBA (nangss) 48-800 FOMDIZOLATIE AN OALA DIL 70 woe evraCU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA SUB UN ZD INTERIOR FUNDATIE CONTINUA ELASTICA DIN BA B cinvcaroa 4 rrsyer) om FONOZOLATIE3(17). Fundatie continua elastica, de beton armat. cu pante, sub zid exterior de caramidé Fundatia contnué elasticé, de beton armat, cu pante (isi si tesité) de sub zidurile portante exte- fioare de cérdnida ale constructillor fra subsol, are © destinatie similora fundatiel continue clastice, de beton armat, cu sectiune dreptunghiulor’. Spre deo- sebite ins de aceasto, core este indicat ctunci cind Itimea t8lpii nu este prea mare, fundatia cu pante este indicaté in cozurile in care este necesaré ol6- time mai more @ tdipii fundatiei. Forma tesité este rezultotul constatérii obiective <& ny intreaga secjiune a fundatiei particip& in mod ectiv la preluarea incércérilor ce ii aint tranamise de tre zidul pe care il sustine, zonele inactive find tocmai cele tesite, Prin eliminarea acestora se obtine © importants economia de hoton, de ping lo 15Mo. Materiale folosite Pentru realizarea acestei fundalii se folosese, in general, aceleasi materiale co $i pentru fundatia con- tinud elastics, de beton armat, cu sectiune drept unghiuloré de sub zidurile exterioare de cérémidé, Dimensionare constructiva Le realizarca fundatie! se vo fine seama de toate concitiile care se cer satisfécute de cétre orice fun- datie. Ca indicatii specifice constructive ramin vala- bile $1 aici acelea date la fundatia continua elasticé, de beton aimat, cu sectiune dreptunghivlara, de sub zdutile exterioore, ca i valorile minime ale raportului, H/B, dintre inaltimeo si létimea fundatiei, date in tobelul de la fundatia continué elasticé, de beton cermet, cu sectiune dreptunghiulard, de sub zidurile interioare, In ceea ce priveste inalimea minima lo marginea fundatiei : h—(1/3—1/2) H, dar cel putin 15 cm (preferabil > 20 cm). Armatura, amplasata la partes inferioord “0 fundatiei, se realizeaxé trans- versal din bare de ojel-beton @ > 10 mm, dispuse la 10-25 em uno de alta, si longitudinal din bare © 6-8 mm la 25 cm. Se recomandd ca, in masura posibilitatilor, armaree 38 se focd cu plase sudate STNB (STPE). ‘Armétura inclinata se va prevedea numai docé rozulté din calculul de dimensionare (in cozul unor eforturi principale mori de alunecore), si va_avea 2 > 12 mm. In acest caz se prevede si armatura lon- citudinala constructivé la partea de sus (2% 10 mm). Din punct de vedere constructiv talpa inferioara © fundotiet se va afle la cel putin 1,00-1,20 m de Ia fata solului, De o parte si de alta a soclulul se las 0 bancheté orizontalé de cel puiin 2,5 cm latime, pentru ¢ permite trasarea si asezarea corecté a 2 lui, in cazul unor eventuale erori de trasare a fun- datiei. 70 Tehnologia executici Fundatia continué elasticd, de beton armat, pants, de sub zidurile portanté extericare ale con structilor féra subsol (fig. 17), se realizeaxa in ac Teasi faze de executie ca la fundatia continua elas fica, de beton armat, cu sectiune dreptunghiularé, la cere se adaugé © executorea cofrajului pentru ® rea= Nzarea pantelor (tesiturilor) fundatios i area gi ® vibrareo betonului in fundatie apei, duod intarirea acestuia, * decoiraree ; in fine, dup. | area soclului de cérémidé gros de 50 em (adicd de 2 cardmizi) ® se executé umpluturile compactate, straturi, dintre fundatie-soclu fi porofii sépaturi Pe fata superioara a soclului (sau pe zidarie, la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuerului in cazul Partoroler inaltate) ® s0 va eplica o hidroizelotio in ‘ocelasi mod co pentru cozurile expuse anterior, iat spre exteriorul zidului, pe partea vi inferioara, de pe soclu pint la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarului, ® se vo oplica o tencuiald. impermeabilé hidroizolotie rigid verticales, Spre inierlor. # se astere pe sol un strat filtrant, din pietiis, penira tuperea capilaritéti, in grosime de 10-15 om, * se acopeid cu un strat de separare, din, hirtie 125’ g/m? saw din carton, scu impislitura bitue maté, sou folie PVC (agezat in continuarec hidrol latio! erzontale aplicaté pe fundatio), pentey a im- piedica scuigerea laptalui de ciment din beton. Spre Zidul exterior ® se pun scinduri pe cont si # se toama placa-supor: a pardoselii_porterului nde marci B50, in grosime de 10 cm, Dupa intarirea be- tonului din olacd, # se scot scindurile si se toarnd cu canciocul mastic fierbinte de bitum pentru a um= ple complet golul ramos. Tot cu mastic fietbinie de bitum * se umple sf golul care se las spre exteriorul constructiei inte Flaca trotucrului si tencuiala impermecbilé. aplicaté vortieal pe aid at) tepsee iy / Fig. 17. Furdotie continué elastic’, de beton armat, cu pante, sub zid exterior de céramida. Secjiune transversalé = I~ teren de fundore : 2 ~ svat ce egoliire 3 ~ fund 4 crmaura in tndohie 75 = cemetuh elncta 16 = a0 7 Sot uipor’: #' hdrelaolte slosbed srzonalt | 9 = stat ds protecie' 10 ~ aid sxterer I porters ST tencvlaléexte figa'6' 12 — hirasoletie vigids vetizas : 1 — dop de item ie auth tumal 18 © pes rowan 16 ~ bolas 17 ~ ploce Spot @ pordeneli pareruki : 18 — pie 19 = tot ce fepa tore 720 umpiuturaampoctots.BAYONNE ZI NBII @ sa une ‘sce RYT NOLIB Peatecuyinausizas yaruyrery j= Seas SES TENT BLNVd ND ‘LWWeV NOLaa 3d YANILNOD SILVONN4 at, nBINVd MD ‘IWWeY NOLS 3d YNNINOD alLvaNNs4(18). Fundotie continud elasticé, de beton armat, cu pante, sub zid interior de carémidé Fundetia continua elastic’, de beton armat, cu pante, are © destinatie similaré fundatiei continue Elastics, de beton ermet, cu sectiune dreptunghiu- lars, de sub sidurile portante interioare de cérdmidé le constructor far6 soclu. Pe cité vreme insé acoos fete indiceta atunct cind létimea tilpil_nu este prec more, fundatia cu pante se foloseste in cazurile in Gare ‘este necesard 0 I6jime moi mare @ télpii fun- dotiei. Justificarea formei tesite ca 31 economia de be- ton objinuta prin aceasta sint oceleai ca #1 penis funda simiaré de sub sidusle exterioare de cé- folosite Pentns realizarea acestei fundatii se folosese, in general, aceleasi materiale ca i pentru fundotio continud elasticé, de beton armat, cu soctiune drept- unghiulard de sub zidurile interioore de céramida. Dimensionare constructive La realizcrea acestei fundatii se ve fine seama de toate conditile care se cer satisféicute de catre orice fundatie, Indicatiile specifice constructive sint ‘aceleagi ca si pentru fundatia similar de sub zidu- file exterioore, minus cele referitoare Ia soclu, ce nu te cazul a se construl. In ceea ce privesie adincimes fundatiei de la fata soclului, aceasta este egalé cu inéltimea fundatiei, deci H > 30 cm. Tehnologia executie’ Fundatia continud elasticd, de beton armot, cu ponte, de sub zidurile portante interiocre de céra- fida ‘ale constructillor féré subsol (fig. 18), se rea~ lieard in aceleasi foe de execujie ca i fundatic similaré de sub zidurile exterioare, minus realizarea soclului de cérémidé. Pe fata superioard, orizontalé, # se executd un strat de egalizare, gros de 1,5-2em. mortar de ciment ® driseuit si, dupa uscore, # omor- B (SUBIF). Pe stratul de egalizare (suport al hidroizo- latiel) © se aplicd 0 hidroizclatie elasticé, din doud straturi de carton asfaltat (CA 400) presérot cu nisip, lipite intre ele, si de stratul suport, cu bitum topit (numci din loc in loc). Peste ultimul strat ol hidroizo- latiei este indicat o nu se moi aplica bitum topi pentru a preveni eventuala alunecore a zidului, In cozul parterelor indltcte, solutia indicatd este cea din Ziddria peretelui interior se executa pe © un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatiel), gros de 2-3 cm, realizot cu nisip marunt. In locul hidro- izolatiei elastice se poate executa o tencuialé imper- meabild. De 0 parte si de alta « zidulu, * se executé ploca-suport o pardoselii parterului, groosd de 10 cm, tront, de pietris, gros de 10-15 cm, peste core a fost intins in prealabil * un strat de separare din hir- latiei orizontale aplicaté pe fundotie), pentru a im- piedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Spre tidul exterior ® se pun scinduri pe cont. inte de turnorea plicii-supert apoi, dupa intérirea betonului, acestea * se scot. ¢ Golul rimas in lungul zidului se umple complet cu mastic fiervinte de bitum, ‘tumat cu canciocul. ae Cart PP PPP Fig. 18. Fundajie continua elastics, de beton armat, ‘cu pante, sub zid interior de cérdimids. Secliune tronsversal& : = strat de egotizore : 3 ~ fund 2 = arndwa ircinetS : 6 ~ stat suport: 7 = hidroizsatie elastics ofzonialé ; 8 ~ stat de pro- fectie :9 ~ tid interor lo pater :10 ~ dop de bitum ; 11 = ploca Suporte pardesel! peviorusi: 12 — pia 13 ~ stat de s0- pororewoma vi cat howl Weise So ay © uous ScB RevZTWOS 30 NOLS (mano No YOIMBLNI GIZ GNS *BINVd NO | “v@ 3d ‘VOILSV1a *YNNILNOD VLOZuId 3ILVONN4G2tL 28 we-zeaivon0sct ¥ BioRO 30 BWLD @ neat yO MISe:3iY OZOH @ Za 1 wages VINTUONT VERMA @ YOMSLNI IZ ans‘ 3LNVd 9 ‘yv@ aa‘ youlsv7a‘ VNILNOO YiOauId SILVONN45(19). Fundatie continua elastic’, de beion armat, sub formé de grinda, sub zid exterior de cdramidé Destin Furdotia continué elastics, de beton ormat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante exterioare de cramida le constructilor fara subsol, are o des- tinatie similord fundatiei continue elastice, de beton farmat cu sectiune dreptunghiulard de sub xidurile portante exterioare de cardmidé. Spre deotebire insé de aceasta, core este indicat otunci cind létimea talpii_ru este prea mare, fundatia sub forma de arinda este indicaté in cazurile in care este necesaré 0 latime moi mare a talpii fundatiei. Forme de grind’ a fundatie! este impusd de ne- cesitatea preluarii unor inc&rcéri mari transmice fun- datiei de catre zidul pe care il sustine. Fata supe- fioard tasita 0 talpii fundatie’ are ocecasi justificare si conduce la economii de beton co si fundatio con- tinua elastica, de beton armat, cu pante, de sub zidu- tile exterioore de cdrémida. Matericle folorite Pentru realizarea acestei fundatii se folosese, in general, acelecsi materiale ca si pentru fundatia con- finud elastic’. de beton armat, cu sectiune dreptun- ghivlard, de sub zidurile exterioare de céramidé. Dimensionare constructivé Lo realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfécute de cétre orice fun- datie. Ca indicatii specifice constructive rémin g1 aici valabile toate cele date la fundatia continué. elas- ticd, de beton armat, cu ponte, de sub zidurile ex- tericore de cdramidé. In cova ce privegte grinzii de beton armat, aceasta poate fi total sou parfial in inaltimea talpii fundati tie de cimensiunile calculate. Tehnologia execu Fundajia continua elastic’, de beton armat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante exterioare ale corstructiilor {ara subsol (fig, 19), se realizeazd in cceleasi faze de oxecufie co ¢i fundatio continud slasticd, de beton armat, cu sectiune dreptunghiular, \o care se edaugé * executarea cofrajului pentru rea- lizatea, pantelor (tésiturilor) fundatiei parti de grinda armata ce depageste indltimec taipii. ® Arméturo grinzii se monteaz’ odaté cu armature ‘alpi, ior @ betonu’ In grindd se toamé si ® se vibreazé, in continuarea celui din talpa fundatiei. Intre fun- -grinda si peretil sGpdturi # se executs umplu- turi compactote in straturl Pe fata superioari a grinzii de beton armot, @ cérei orizontalitate trebuie verificata (sou pe 2 la cel putin 30 cm deasupra nivelulu rotuarulu certerelor inéltate) # se aplicé o hidroizolatie in ecelagi mod co pentru cazurile expuse anterior, iar spre exteriorul zidului, pe partes sa inferloord, de pe grinda de beton aimat pind a cel putin 30 em dea- supra nivelului trotuarului, ® se va aplica o tencuiclé Impermecbiié (hidioizolatie rigid’ verticals) Spre interior, # 30 ajterne pe sol un strat filtrant, ée Fietrs, oros de 10-15 em, pentru ruperea capila~ ‘ital, © se acoperd cu un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sau din carton, sau impislitura bitumat, sau folie PVC (agezat in continuarea hidroizolajel corizentale oplicati pe fundatie). pentru a impiedica scurgerea loptelui de ciment din beton si ® se toama Placa-suport a pordoselii parterului din beton de marcd B50, in grosime de 10 cm, dupé ce, in prea- labil, ¢ s-au pus sore zidul exterior scinduri pe cant. Dupa intérirea betonului din placa + se scot scindu- file si # se tocend cu canciecul mastic fierbinte de bitum, pentru a umple complet golul ramas in lungul zidul Tot cu mastic fierbinte de bitum ® se umple gi golul care se lasd la exteriorul constructiel, Intre pica trotuarului si tencuiala impermeabilé aplicats vertical pe zid, Fig. 19. Furdajic continua elasticé, de beton armat, sub formé de grind’, sub zid exterior de cdrdmidé. Sectiune transversal : 4. teren de fundare; 2 — stot de egolzare ; 3 ~ fundatie 4 = ormtur In fensltte 15 — grind’ de beton ormet : 6 — rnéturd in grindd ; 7 — strat suport; 8 — hidrcizalotie closicd onzortala; 9 — stot ée protectie: 10 ~ zid exterior la porte 1 M1 = tencuialé exerionr’ : 12 ~ hidroizolatie sigidé vertical 13 = dop de bitun : 14 — asiolt tumot : 15 ~ placa trotuar: 16 — balost: 17 ~ placa suport a perdoselt porteulu ; 18 ~ tris: 19 ~ umputurd compactatd; 20 ~ svat de separore.OO FULOATIC CLASTICA OKI BOTOX ACHAT (SUB FORMA DE GRKOA, LA Unt 21D EXTERIOR) \roeeu we runace: 2ELTOI DE CBALIZAET 225 48-t00r ARMA UER DE PEPAETITTE (LONGTUD 6mm /25-2.3 Hire Sioerae W100 om 9.EMAS HUCLIT © 6-820 (OPAACE POULT LOTIA them ITI ASL? FUCA #2 Son, PANT O00 00 STH om (TAT SUPOET MBCOZOLATIC: ie DESCUT 91 MOST 0) BVT TAT BREET $00-M DELIA) & 15-2er MDCOROATE (2 STEATURY C4P Aa [100 S40 4 500 > D3VATUR/ CYTE) PR ORLUMORAZEATT BODE H4- on. ec HOCTAE De PEOTECTE #2-Sn 20 ChTCOOC+o7 "en ‘arGUCMUd Eo 25 ko ‘rected Kinozo 2RDOLU IE UEHll énénb em SO.15 PLANSA 38 DPR LZ 2 35x50 perez ractnet Lo 2S Srea7 De ZRUCA nd (HcLo) ‘Dg UMPLUTUEL DE rib COMACTAT aMacTae M908 207 BEPECAT LU 6 Bf em SeOPLESONEA IE LEIA ame 2BrAC! D304 or Pipe uparsccn crx sidene dowenarian rev) Since Gated Cares LeeFULOSTIG CLASTICA Dh) BETO ACHAT (SUB FORHA DE GRWDA LA UK ZID EXTERIOR) — nenzcepm serie meanness (rau rev)6(20). Fundatie continua elastic’, de beton armat, sub forma de grindé sub zid interior de cérémidé Destinatic Fundajia continua elosticd, de beton armat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante interioare de caramida ale constiuctllor fara subsol, ore 0 des tinatie similara fundotie! continue elastice, de beton ormet, cu sectiune dreptunghiularé de sub zidurle portante interioare de cdrmidd, Spre deosebire tnsa de acecsta, core este indicat atunci cind létimea félpii nu este prea mare, fundafia sub forma de nda este indicat in caturile in core este necoserd ‘e mai mare a talpil fundotiel Forma de grindé a fundatiel este impusd de ne- cesitatea preludrli unor inedredri mari transmise fun datiei de citre zidul pe care il sustine. Fota supe- flood, tesit3, 0 talpii are aceeasi justticare i con- duce la economii de boton ca qi fundatia continua elasticé, de beton armat, cu ponte de sub zidurile axterioare de carémidé. Matericle folosite Pentru realizarea acestel fundatli se folosesc, in general, acelecsi materiale ca si pentru fundatia con- linud elasticd de beton crmet, cu sectiune dreptun- ghivlaré, de sud zidurile exterioore de caramida, Dimonsionore constructiva Lo realizarea funddtiel se va tine seama de toate conditiile co se cer sotisfaicute de cétre orice funda- Hie. Indicatile specifice constructive sint aceleasi ca jatia similara de sub zidurile exterioore Tehnologia executiei Fundatia continua elasticd, de beton armat, sub forma de grind, de sub zidurile portante interioare ale constructiilor fara subsol (fig. 20), se realizeaza in aceleas! faze de executle ca la fundatia similar de sub zidurile portonte oxterioare de cdramidé. Pe fata superioara a grinzii de beton armat, a carei orizon- tolitote trebuie verificaté, ® se aplica o hidroizolatie jn acelagi mod ca pentru cazurile expuse anterior. 79 Deo parte side alte a ridului ® se executé placa- suport @ pardoselii din beion de marca 850, in cazul in core placa este asezata direct pe sol, prin inter- mediul ® stratului de filtrore din pietris, sau din 8 100, armat constructiv cu refea de vergele metolice 6 mm de ofe-beton OB 09 Io 20 cm pe doud di- rectii perpendiculare, atunci cind pleca este ayezotd pe umpluturd bine compactatd, in stroturi de cite 20 em. In cozul in care placa-suport a perdoselii par- terului este indljoté cu cel mult 15 cm deasupra nive- lui trotuarului, vor puteo fi luate in consideratie gi solutille indicate in fig. 5,b,c, bineinteles adaptate pentru zidul interior, Intre placa-suport a pordoselii 41 stratul de pietris se prevede © un strat de separcre, din hittic de 125 g/m?, seu din corton, sou impi bitumaté, sau folie PYC (asezat in continuarea hi- droizolatiei orizontale aplicaté pe fundatie), pentru © impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. ture Spre zidu! Interior ® se pun scindurl gsezate pe ant, inainte da turncrea betonului in placed. Dupa intarirea betonului, # scindurile se mas in lungul zidului tie flerbinte de bitum, -ot $i, in golul ra © se toarna cu canciocul mos: BORA DOME + QQ99093 Fig. 20. Fundajie continu’ elasticé, de beton armat, sub forma de grind’, sub zid interor de cérimida, ‘ Sectiune transversalé 1 = feron ce fundiare ; 2 ~ svat de egalitore: 5 ~ fundaye : 4 = arméturd in fundetip : 5 ~ arind® de belon armot 36 ~ a inoiura in grinda; 7 ~ stat suport ; 8 — hdroizolatie elastics crizontals } 9 ~ srot,de protectle 11 = dop de bitum ; 12 ~ place suport a pordoselii parterulul 13 = pletly ; 14— umpluturd conpactatd 15 — stat de se 10-— eal interior to porter 1PUNDIT CONTA ELASTIC DIN BETON ARIAT bbe de grind lo 2¢ interior din cerita @fundatie continuG elosti tied din a-sub forma de grind bop de bitum #Zem = a = © iy (Qlktea dearmatut n planseu BABA on igen rier 68mm fe. her Mortar de cmert #2 Moninr pres hie H100A.<2-3cm #6. ghinda fundate miIE CONTINUA ELASTICA DIM BETON ARIAT a de grinad lo i fhterfor din cérdmidé Dinan te pind beh | OS npee a Qn emt 2) He pev) Sp gegameacih | Opti ssbb tn.uscat) oe em) lorcaiad i.» |5-20m Certira dnba oO er Uaraners ere de cinert ¥2cn bites pat ee 0 ky? scm iE ametuer unc sen etree Genistein 0 ab tent Go gare7(21). Fundatie continua cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat, sub zid interior de beton armat (diafragma) Destinatie Fundatia continué cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat se foloseste pentru preluarea Incdredrilor transmise de edtre zidurile interioare de beton armat (diafragme). Aceasta se realizeoza prin asocierea celor doud parti componente : blocul de beton simplu, ce este o fundotie cor 1 rigida, care se obfine 0 tolpé suficient de lata pentru a transmite solulul incdredrile respective, yi tolpe ar- mata (cuzinetul), care este o fundatie continua elas- ticé capabildé de a rezista la forta taietoore pe core © reprezinté diafragma. Cuzinetul asigurd nu num transmiterea mai departe a acestei solicitari, ci si rigi- dizarea corespunzatoare intre zid si fundatie, prin ancororea arméturii verticale, de rezistenté. a dia- fragmei in cuzine. Materiale folosite Pentru realizarea blocului continuu, rigid, of fun- datiei, se foloseste beton simplu de marcé B50, jor ee talpa armaté continud (cuzinet) se foloseste eton de marcd B > 150. Armatura cuzinetului se confectioneaxa din bare dropto si otter! inchisi do ofel-beton O8 37 sou PC 52 Dimensionare constructivé Lo realizareo Fundatiei se va tine seama de toate conditile care se cer satisfécute de ciitre orice fun- dotie. Indicajille specifice constructive se referd la lagimea blocului continuu de beten simplu, care so stobileste prin colcul si care trebule sa satisfacé ce- fina cuprinderii in limitele sale, a unghiului a, de re- partizare a eforturilor transmise de cuzinet ; adinci- mea blocului de beton simply H— =40....100 em; dimensiunile cyzinetulul se aleg ase! incit h/a > 1 sou h/a > 2. In primul coz: or matura longitudinalé, reprezentind cel putin 0.2%. din coctiunea cuzinetului, se realizeazs din bare drepte de ofel-beton @ > 10 mm, iar armatura trans: versalé se realizeazi din etrieri © 6 mm dispusi la 25 em unul de cltul; in cel de al doilea car, armé- ture longitudinal +0 realizeaz Ia fel co in primul caz, iar armatura transversal (stabilité prin colcul) se realizeazi din bare drepte, de ofel-beton > 10 mm dispuse la 10-20 cm una de alta si din etiieri inchisi @ > 10 mm dispuzi tot la intervale de 10-20 cm. Acoperirea lateralé cu beton a borelor longitudinale va fi de minimum 4,5 cm. Indltimeo cu- Zinetului h nu vo fi mal micd de 30 cm lar tg BS 1 Aneorares cvzinetului tn blocul de fundare se pre- vede in cazul in care opar eforturi de intindere. continuy Tehnologia executiei Fundatic continu’ eu bloc de beton simplu si cu- zinet de beton armat, de sub zidurile interioare de beton armat (diatragme, fig. 21) se realizeazé in ur- matoarele foze de executio : ® tasarea x1 ® executa- rea santului de fundatie pentru blocul de beton sim- i turnarea si ® compactarea betonului, in in blecul continuu de beton simplu si © ve- tificarea orizontalitéti. fetei superioare a acestuia * executarea cofrajulul pentru talpa de beton armat ; © osezores armaturii, cuzinetului si a primului tronson © armaturi verticale a diafragmai (care se patrace cu ermatura din perete pe cel putin 40 diametre) legatd de ormatura orizentalé de 1a baza cuzinetului si ® r- dicarea acestela pe purici pentu realizarea stratulul ‘acoperire cu beton a arméturilor : @ tumares $i * vibrorea betonclu in curinet ; # decofrarea cuzine- tului, Dupé reolizarea diafragmel # se executé umplu- tura bine compactaté in straturi de cite 20 em, ® apoi placa-tuport a pardoselii, din beton BI00, armat constructiv cu rejaa de vergele metalice 2 6 mm de ofel-beton OB OD la 20 cm pe dova directii perpen- diculare, # asaza%é pe un strat de pletris, pent perec copilaritafi, gros de 10-15 cm. Peste pietrs, inainte de tumarea placil de beton, * se intinde un strat de separare din hirtie de 125 q/m? sau din cor- ton, sav impisiturd bitumatd, sau folie PVC (asezat tn continvarea hidreizolatiei orizontale aplicata pe fun- datie), pentru o impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton, Spro zidul interior @ so pun scinduri pe cant, ina inte de turnareo betonului in placd ; dupa intéires betonulul, # scindurile se scot $1 golul rimas in tungul idulul ® ‘se umple cu mastic fierbinte de bitum, tur- nat cu canciocul. aancogo 9 vx x pp 9 Fig. 21. Fundatie continud cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat, sub zid int beton ‘armat (diafragmd). Sectiune erent. 1 Jaen de fore: 2 — kinda oid continu: 3 = eu ‘het de beton ‘omer 4— ormBturé ta cosine 13 ~ 3d inte. For de Baten gmat (linagna) 8 — omar dihogmd ‘de Litum ; 8 = pleco supot @ pordosel porters 3 plots: 10° unokturd compoctet 1F'= sat separSb OS taawena) somesy 10130 30. Mere 1S (mam NOLH2 302079 MO Bivona “wor ‘monysuos auc! 0 Uoi80 9D 22016 wae #4nue0 Uy ONE wag zug? 1upci + pooveKs gona ee ‘puboyop aanypury 2 (oudanap) oun voje9 2 saUeU aid yon (ywovesvig) 2 YORAM IWAa NOL 30 ILFAd §NS YNNILNOD SLIVONNA ay wSurTe- FUNDATIE CONTINUA SUB PERETE DE BETON ARMAT INTERIOR (DIAFRAGMA} z ‘LEGENDA . +t ne tol Eh wane 2armiturs datos [neu inleroars <1 Gpervar taken SFriee2zcm i SPrctet LU-perdosoaid tewtuizem / 7c de runbeton sa! Hcbeton ‘wendoon iy ANsip fn cernute 23 em SPacd Deron B OD irmets conse. hoe ca shin em ty €10 roles s6imn oe coud ot PP : recht Berend een 4 | . 2) in DQd. Fundajit cu descare&ri pe reazeme Izolate 1(22). Fundatie cu descdreéri pe reazeme izolate, prin grinzi ford vute, sub tid exterior de caramidé Destinos Fundatia cu descdrciri pe reazeme izolate, prin grinzi fara vute, de sub zidurile portante exterioare de cdrdmicé este indicaté atunci cind terenul bun de fundare se gaseste la adincimi de peste 200 m, (sau la = 1,20 m tn cazul zidurilor nepartante), atunci cind zidurile portente exterioare de céramidé trans- mit la fundatii incdreari mici sou cind se urméreste transmiverea incdtcérilor pe reczeme izolate pentru © se majors presiunile elective pe talps, ca in cozul fundatillor situate in soluri cu contracfié si umf mati. In asemenea situati_utilizarea acestor fundati este mai cyantajoasa decit a celor continue. Avan- tajul reiese atit din reducerea volumului de sépdturi cit si din a celui de beton. Prevederea aceste! fundatii este insa total con- traindieat in cazul in care terenul de fundore pro- zinté tendinta de tosdri inegale, sau se afld situat in zone cu seismicitate mare (grad seismic 7, 6 si 9). Fundatia cu descarcari pe reazeme izolate este ‘leétuité din dous elemento distineto, dar care con- lucteaza organic : reczemele izolate, reprezentate de blosurile de fundotie din beton simplu, si elementele de descarcore a incdrearilor transmise de ziduri la eceste reareme izolate, reprezentate de grinzile con- tinue de beton armet cu sectiune constants. Moteriale folosite Pentru realizcrea reazemelor izolate 0 foloseste beton simplu de marcd 850 sau beton ciclopean, iar Pentru reclizareo elementelor de desciircare (grinzi de beton armat, turnate monollt) se foloseste beton B> 150. Lo constructile cu perofii dispusi regulat in plan $i eu incdrcdri mici in locul grinzilor de. beton armat, turnate monolit, se pot folosi grinzi prefobri- cote din beton ormet. Penvu armoreo grinzllor de descdrcare se folosese bere de ofel-beton OB 37 sau PC 52. Betonul de egalizare pe care se toarna grin- tile de descércore se realizeazé din beton B25, iar strotul filtrant, prevézut sub elementele de descdrcare este facut din pietris. Intre cele doud straturi se in- terpune un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sou din carton, sau impislituré bitumatd, sau folio PYC. Dimensionare constructivi La realizarea fundotiei se vo tine seama de toate conditille care ¢ car satisfacute de cétre orice fun- datie. Indicatiile specifice constructve se referé la teazemele izolate, care sint de fopt niste fundatii figide 91 core se prevad de-a lungul zidurilor la dis- tanto optime, ce £0 stabilere pe bozo unui calcul tehnico-economic, la colturi precum si la intersectia ridurilor sou in punctele in care sini incdrcdri impor- tante (fig. 22,0); latimea fefei supericare a reaze- melor izolate tebuie s8 depdgeascé pe cea ¢ grin ailor de descarcare de beton armat, cu cite 5-10 cm de fiecore parte a acestoro ; la colfuri si la ramificatit de 2iduri, fundatile izolate vor aves formele indicate in fig. 22,0, eu racordati lo AS’; in ssctiune trons- versal, fundatille izolate se fac de formé dreplun- ghivlard, cu sou fara evazéri sou trepte ; adincimea de fundare a reazemelor izolate este, in general, mai mero de 2,00 m. Griniile de descdrcare sint continue, ui sectiune constonté si de indltime h egal cu cel putin 1/8 din deschiderea (lumina) dintre reazeme (h > L/8); latimec grinzilor de descircare trebuie s dopazease’ pe cea a ridului cu cel pujin 25 cm de fiecare parte o acestuia : armétura grinzilor de des. cdrcare, stobilité prin calcul, consté din bare de ofel- beton O10 mm gi etviei 2 6...8mm la 15 25 em unul de altul La constructiie f8ré subsol, grinzile de desedr- care aleatuiese si soclu! zidului, depasind cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei. Fata inferioard @ grinzilor de descdrcare se asazd la cel pujin 10 cm sub Gota trotuarului : ele se toarna pe un strat de egalizare din beton 825 gros de ~ 10 cm; stratul de betcn de egalizare este turnot la rindul séu pe un strat de pietrls, gros de 10-15 cm, paste care se pune un strot de separara (ayezot izolatiei orizontale aplicaté pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea loptelui de ciment din beton ; acest strat de pietris, cu rol de stat filtrant, ore $i rolul de tampon pentru @ preintimpina efectul um- Hétii terenului din cauza inghetului continuarea hidro- Tehnologia executiei Fundajia cu descérciri pe reazeme izolate, prin grind! fard vote, de sub 2idurile portante exterloare de cdrimida (fig. 22,0, ), se realizeaxs in aceleagi faze de executie ca la fundotia similaré cu grinai cu vute (care urmeaz3). Amplascrea reazemelor izolate {in plan) se face ea tn fig. 22, a5! xpeduno arom — 61 ¢ emodes op 1 opibi gong nq 9P pu 21 Todomnsut cunioce =a f (ese) sopel sieenoer Cuprayeud a7SZ OS BUY 3LAUOWSEES 9 s1aNOZ NS 31VOIN ayS¥L 9 HaTRANBIL VZVO Ne 3UYION! INS AN TOIN RAYOMYON WivONN ¥7 LInSNVeL S1eNGIZ OND Mvs"(u: co’? 31534) JUV Auta aMONOY 7 315359 3S 3UYONNS 30 We TNR GYD 315950101 3S" YIN @Q pucovedhs e.njouy, @ sovreition gece wegz 99 2047 BLNA Yds IZNYD Nad IWZVIY Fd ldvaevasIa N39 WLvONN42(23). Fundatie cu descareéri pe reazeme izolate, prin grin: cu vute, sub zid exterior de caramida Destinotie Fundatia cu descéredri pe reareme irolate, prin grinzi cu vute, de sub zidurile portante extericare de CGramidd, are aceeasi destinalie, justificare, akca- tuire, prezint& aceleasi ovantaje si se supune acelo- ‘asi restricfii co gi fundatia cu grinzi fard vute Materiale folosite Pentru realizorea acestei fundotil se folosesc, in general, aceleasi materiale ea i pentru fundatiasimi- 8 cu grinzi fra vute. imensionare constructiva La realizarea fundatiei so va fine seama de toate condifille ce se cer satisfScute de cdtro orice fun- dot. Indicatile specifice constructive sint identice cu cele dote pentru fundatia similara cu grinzi tard vute. Amplasarea reazemelor izolate (in plan). se face ca in fig. 22,0. In privinta vutelor, acestea vor avea, in general, inclinajia pontelor cuprins& intre 45 51 60°; armaturo, rezultaté din calculul de rezi deschiql 6...8 mm la ~ 10 em 7 inal grinzlor eu vute he va fi egal cu ce! putin 1/9 din deschiderea (lumina) dintre reozeme (h. 2 L/9), lar pe reazeme b> L/6. In cazul constructillor cu cel mult doud niveluri, ‘amplasate pe terenuri putin compresibile si {81d con- tractil, solutia grinallor de descércare cu wute va pu- tea fi inlocuité prin bolti de descdrcare, realizate din beton simplu ; daca in solurle respective 0 pot pro- duce ins’ taséri mici sau sint contractile, atunci bol- tile de descireare se vor prevedea cu o armaturé de Higuran{a, dispusd aft la. partea ei inferioaré cit gi la cea supericaré a grinzi. Intradosul boltilor se re- comanda a fi de forma circularé (fig. 23,b), cu sd- gecta bolti lo intrados f==L/4 si indltimea boltii lo chele, h—L/5, sau de forma unui poligon inscris in cere, ‘pentru simplificore (fig. 23, ¢). Tehnologia execuji Fundatia (fig. 23, 0) se realizeard in urmétoarele faze de executie : ® trascrea si * executorea gropllor de fundatie pentru reazemele iolate : ® tumnareo #1 * compactarea in stroturi a betonului in gropile rea zemelor izolote ; * tumarea stratului de pietris gros de 10 em intre reozeme ; # oplicarea stratului de se~ parare pe intreaga suprofaté 0 pietrigulul ; @ tuma- fea, * nivelarea $1 verificarea orizontalitétii stratu- lul de egalizare care, pe reozenele izolate, va avea inclinaya necesaré realizani vutelor ; * executarea ‘a5e- grinda si in vute gi * ridicorea * tumarea $1 vibrorea betonulul ircare cu vute, ultimul strat # nive- indu-i-se orizontalitotea ; ® deco- jescdrcare cu vute. Pe fata supe- rioar, orizontalé, a grinaii de beton armat, ® se reo- lizeoza 0 hidroizoiatie. Spre exterior, pe grinda de dascdrcare, @ se aplicé 0 tenculalé impermecbilé (hidroizolatie ‘rigid verticola) de pe statul de egalizare pind la cel putin 30 cm deasupra nivelvlui trotuarulu. re interior, # placa-suport a pardoselli, reali- jin beton de mare 8 100, armat constructy, cofrajului pentru grinda de descércare cu vute zgrea_orméturii in acestela pe puric! toama pe stratul filtrat din pietrig peste care a fost * oplicat stratul de separare. ODOO® Fig. 23. Fundatic cu descércéri pe reazeme izolate, prin grinzi n . 1 © id exterior de cdrdimidd, u vute, sub Secfiune fongitudinal& prin fundojia cu descdirctiri pe reozeme izolate prin : © ~ grins! cu vute; b ~ boli de beton simpli, cu Intradow! do form8 clrular : © ~ bolt de beton simp, cu introdosu 2 stat do fbeton armat de’ descdroare, cu vute | 6 — arméturd in grind 9 ~"aigt de protectio; 10 = zid exterior la partes: 11 — armBturd de siguranté in gyindé 1 12 rin bolt eu Intredosul de forma cireulard: 13 — grind de desctreare prin boli cu intiodosul olzare : 3~ pots: 4 — reareme luolate 5 — grinds de = hidmizolotie elosticé onzontald | rindS de descbreare fe forma. wiul pol = stat supor gon! 14 — trot de seporare 90URRY TAG ERAN TOARN SERIE EE go x {SORNALXS GHZ NN V7 "LNA ND 12ND Nd) SLv10Z! SWaZWau 3d INVOUVISaC NS HLivaNn4FUNDATIL CU DESCARCARI PE REAZEME (prin grinzi cu vute,la zid exterior) IZOLATE (NOTA. SE FoLosese cho TERNAL. BUN OF F, (DARE SE am Sass Some ACROSS ee MBSR Daa CAEN SENNA X Co SESMCIATE| (Gab ise 733)4{24), Fundatii denivelate, amplasate in teren de fundare denivelat, sub ziduri de céramidé Destinarie Fundotile denivelate servesc, la preluarea_ $i tonsniterea la sol a incércérilor de pe zidurile por tonte exiericare 51 interioore, din zidérie sou beton, dle constructillor f@ra subsol, amplosate in terenuri de fundore denivelate. Solutio, folosind rational de- fivelarec solului bun de fundore, se dovedeste avan- tojocsa in oceste situatii, conducind la obfinerea de ‘economii atit tn ceea ce priveste yolumul de sdpaturi, Git gi consumul de beton. Din punct de vedere athi- tectural, se obtin ins& uneori constructil cu parterul ‘indltat. Materiale folosite Pentru reclizarea acestor fundatit se foloseste. in general, betonul simplu, de marcé B50, executat cu ciment P400. Tn cazul in care in sol este sermnalaté prezenfo unor ape agresive, se foloseste beton cu ciment metalurgic M400, lar pentru fundatiile ampla~ sate in teren umed se foloseste beton cu ciment cu ros. Dozajul de ciment va fi de 260-350 kg ci- mert/m? beton. Dimensionore constructivi: La reclizarea fundatiiler se va tine seama de toate conditiile cerute tuturor fundatiilor. Indicatille specifice constructive date pentru fundotiile continue rigide, de beton simplu, cu sectiune dreptunghiula jint intru totul aplicabi cazul de fata. Pe lingd ‘acestec trebuie avut in vedere, in mod sper uunghiul « facut de orizontala cu linia ce uneste co- tele fetelor inferioare ale fundatiilor denivelate, s8 nu depaseaseé unghiul taluzului natural al solului res- pectiv, in core se reclizeazd aceste fundati Tehnologia oxecutici Fundotiile denivelate, amplasote in teren bun de furdore denivelat, de sub zidurile portonte exterioare fi Interioare din ridarie sau beton ale constructillor Yard subsol (fig. 24), se realizeaxé in urmétoarele faze de executie : © trasarea si ® saparea santurilor de fundatie, in terenul bun de fundare denivelat, cu res- Fundatll denivelate pectarea unghiului x; © turnarea gi # compactarea in straturi a betonului, in ganjurile de fundare, cu * nivelarea si * verificarea orizontalitatii ultimulul stiat ; ® ridicarea elementelor portante, exterioare yi interloare, pe fundatile denivelate, pe olementele por: tonte, pind la cel putin 30 cm deasupra nivelului tro: tuarului; ® se aplicé hidroizolefii, in concitiile arétate la cazurile expuse anterior. Pe fota exterioar’ o zi- dului exterior ® 0 aplicd o tenculolé impermeabil {hidroizolatie rigid’ verticald), de pe sol pind la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarulvi. Spre in- terior, dup © realizarea umpluturilor bine compoc- tele se azteme * un strat filtrent din pletrg in straturi de cite 20 cm, (pentru ruperea capilarititi), gros de 10-15 cm, peste core se intinde © un strat de sepa: rore (asezat in-continucrea hidroizclatiei orizontole oplicata pe fundotic), pentre a impisdica scurgereo laptelui de ciment din beton, si © se tocrnd placa-su- port a pardoselii porterului indltat, din beton B 100, ‘armat constructiv cu ratea de vergele metalice © 6 mm din ofel-beton OB00 la 20 em pe doud directit per: pendiculare. Spre rid, incinte de turnorea betonulul in plocd, ® se pun scinduri pe cant; dupé intérirea betonulvi, © scindurile se scot si, in golul ramas in ungul zidului, © se toarn8 eu eanciocul mastic fiar- binte de bitum, Tot cu mastic fieibinte de bitum ® se umple si golul core se las6 spre exteriorul constructiel, intre ploca trotuarului qi teneuiale impermeabilé aplicaté vertical pe zid, eB : Fig. 24. Fundafii denivelate, amplasate tn teren de fundore denivelat, sub ziduri de ctirémidss Sesjiune transversal’ derivelt : 2 — fundetit ; 3 ~ element por = ee spon SE ee oT cee eet 10 > Ne iafe ids vertcolo 11 — oxfat tunat: 12 plocd tre ete iB bole td — teren Impropru peneu Fandere 93‘nena 20 woe N3HSL@) 5 eee aris mes want mangp salvia Wy 628 NOL gS (oa aos Cr TWeNV 30 SLE can mi 2 = 2 # IVTSANSC N34) N ILIVONNS2(25). Fundatie Io © constructie noua fer subsol, omplasata lingé © constructie existentd cu subsol Dostinatie Fundatic de fof este destinaté preluaril gi trans miter la sol @ inedrearilor de pe zidurile portante exterisore ale constructiilor noi, féré subsol ampla- sote Inga construcjii existente, cu subs cendijii Gata, fundatia nou’ continué, rigid’, de be- ton simplu, trebule adincits nu numat pind la limita de inghet © terenului de fundare, ci ping le cota de fundere a zidului aléturat al constructiel existente. vyolumul sépaturi al costulul lucrérii, constituind unul din argumentele pentru care asemenea amplasamente se vor evita, pe cit pesibil Materiale folosi Pentru realizarea acestor fundatii se foloseste beton simplu, de marcé B50 sau (eventual) B100 exe- cutot cu ciment PAQO sau cu ciment M400 in cazul in core Tn scl este semnalota prezenfa unor ape agre- sive. In cazul terenurilor umede, to va foloti un boton cu ciment ca tras, Dorojul de ciment va fi de 280- 350 kg ciment/m# beton, Dimensionare constructiva La realizarea fundatiel se va tine seama de toate conditiile cerute tuturor fundatillor. Indicati fice constructive 9¢ relerd Ia; Katimea fund va fi de cel putin 50 cm ; adincirea funda! face pind la cota de fundore o zidului olaturat al consirucjici existonte ; in sectiune transversalé, fun: atic ve ave forma dreptunghiulard sou asimetr Cupé cor ; rostul de tasare intre cele dowd construc ti ve avea cel putin 3 em latime Tehnologia exeeutict Fundatia zidului portant exterior al unei construc- i noi faré :ubsol, amplasaté lingé o constructie eris- ta cu subsol (fig, 25), se realizeaza in urmatoarele fare de executie : © woscrea 31 * spores sanulul del fundatie ; ® executarea panoului de cofroj spre zidul 3i fundatia constructiei existente, pentru obtinerea ros- Luiui de tasare, 31 © 0 cofrojulul pentru realizarec so clului (fundatia in elevatie) ; @ turnarea si © compac- torea in straturi a betonului din fundatie si soclu, # cu nivelarea 31 ® verificarea orizontalitstit ultimulu strot ; © decofrarea soclulul si, in masura in care este posibil, a rostului de tasore. Pe fata supericcré soclului fundatiei # se va realiza o hidroizolatie, in’ conditiile aratate lo cazurile expuse anterier Dupa © realizarea umpluturii bine compactete in stroturl de cite 2) cm, ® se asterne cu strat fitrant din itr (pentru ruperea copilartétil) gros de 10-15 cm, peste care ® se intinde un strat de separare (asezat in prelungirea hidroizolatiei orizontale aplicata pe fun- datie). pentru a impiedica scurgerea laptelui de ci | ment si beton, si ® se toamé ploca-suport a pardo- selil parterulul constructiei noi din beton B 100, ormat constuctiv cu retea de vergele metalice 2 6 mm din otel-beton OB 0) lo 20 cm pe doud directii perpen- dieulare. Inainte de tumarsa betonului in placd, @ se pun spre zid scinduri pe cont, care ® se scot dupa in- torirea betonului, Golul rémas in lungul zidului © se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu canciocul. | ‘cosmic pemath_ pectic ® a 2 8 Fig. 25. Fundatie la 0 constructie nou’ firs subsol, amplasaré lingd © construct exisenta cu subsl Secliune transversalé + 1. toren de fundare ; 2 — furdotie existet® ; 3 ~ fund | tov 4". frat sapor': 9 = Narotolaje elostea.erzonal gf Vortec ; 6 strat de protectle 7 = id de protechin 8 ~ ad Silenercnetrt fa subtol{9°= pleca supore ‘a. pordaselsube Selulu existent: 12-— piety; 17 ~ rant de tore Inve con Stell S12 aa eneror nou lo partes 19 —dop de bum 11='place suport 3 perdosall porterulu) nou 13 ~ strat de Forase 10 — umputura compact.FUNDATIE LAO. CLADRE HOUA FARA SUBSOL AMPLASATA LIGA © CONSTRUCT. EXISTENTA WU SUBSOL meee CELE LOS, an : SF is a TE BE a Rens, eg iy ‘ororsal PLANSA 50FUNDATIE LA © CLADRE HOUA FARA SUBSOL AMPLASATA LINGA CQ CONSTRUCTE. EXISTENTA , v eee bad EDTEROR BUSTENT gr Tse GICA NIAGARA F529, TGR NI Ne cose aT ge dem ee aMar 3{26). Grinzi de fundatii sub ziduri de umplutura | Grnzile de fundotii, realizate din beton armat, si sprijinindu-se pe fundatile stilpilor, servesc pentru preluarea si transmiterea la sol a incdreérilor repre- Zentate de catre tidurile de umpluturd, sau de 21 file despanjtoare, amplasate intre elementele verticale portanie (stilpi, pereti. Materiale folosite Pentru realizarea acestor grinzi de fundatii se foloseste beton de march B > 150, jar pentru arma. turl se utiiizeoz, otel-beton OB 37, PC 52 sau plase Jp ote lin SINE sow SIPB. Betonul de egalizare vo je marca B25, Dimensionare constructivés | La realizarea griniilor de fundatli se vo seama de toate conditiile cerute tuturor fundatiilor. Dimensionarea si armarea lor se face pe boxe do calcul co pentru oficare element de retistenta ori- rontal similar, solicitat la incovoiere cu fore tdle- foare : armé'ura de. rezistent se asa7a in zona tn- tins, etrierii se as0z transversal, in lungul grinzi | le distante ce oprorimatiy 13 © al barelor compri mate, iar armatura de monta} se asazdi in zona com: primata. Armatura de rezistenté se tealizearé din Wergele de ojel-beton @ > 10 mm, etvierii din vergole de otel-beton 2 6,...8 mm, jar armétura comprimata din vergele de otel beton @ 6 mm, Strotul de beton de egalizore pe care se toarna grinzile va avea gro~ simeo de 10 em Tehnologia oxecuti Grinzile de fundatii de sub zidurile de umpluturé sau de sub ridurile despanitoare amplasate intre ele- entele verticale portante (fig: 26) so realizeazd tn umétoarele foze de erecutie : © intre fundatille sti pilor, pe traseul zidului de umpluturé sou desparti- for, se toarnd un strat de egalizare, gros de 10 cm, din beton de marcé B25, mai lat decit grinzile de fun- datii cu ~ 5 cm de fiecore parte a acestora, pentru © permite ogezorec confrojului ; * oyezarea pe stratul de egalizare a arméturii grinzilor de fundatii si® ridi- carea ocesteia pe purici pentru realizareo stratului de acoperire cu beton a armaturilor ; * confectiona- fea cofrojulul grinzilor de fundot © tumarea gi # vi- © decofratea brarea betenului in grinzile de fundotii ; Intte grinzile de jundatii losa rostur' de elosticitate, late de plute cu mastic bitumines in cate ¢ fost viritd 0 fisie rulata de carton asfaltat. Pe feta superioara, orizon- talé, @ grinzilor de fundatii * se aplicé o hidroizolotie, in condifjile ardtate la eczurle expuse anterior, avind Quijé ca fijille hidreizolatiei 28 fie odincite in rostu- tile de elasticitate. Pe stratul de protectie ol hidroizo- lafiei © se construieste zidul de umpluturé sou des- Paritor. Pe pitile loterale cle grinsilor de fundatii # se executé umpluturi compectate in straturi, * se asterne un strot filtrant, din pietris, pentru ruperea capilari- tat, care ® se acoperd cu un strat de separare (aye zat in continuarsa hidreizolatel orizentole aplicaté pe fundatie), si © se toamé placa-suport a pordeselii dupa ce, in prealabil, s-au pus © spre zid scinduri pe cant, Dupé intdrirea betonului din placa, © se scot Scindurile st in golul rémas in lungul zidului © se toamd cu canciocul mastic fierbinte de bitum. Fig. 26. Grinzi de fundafii sub ziduri de umpluturd. Sechiune transversale : 1 = tron de fnderej 2 — fundotie 1 3 = canine de baton Lae Grnbtue tk cuzinet | 3 — sllp. de. betor rma 2 17 Sdret de spaliare: 8 ~ o1ngd de Gitre | 9 —omatura ts ‘dma siowic® onzonto® 2d'de umpliwre | 12 — mastic ia :16-_ Umplutr® compacts(LyWeY NOLIG 3 IZNYO Sd FVZISY) FUVOLUAVESIO NYS PenLNTAWN 30 lnaz ans Livann4+PLANSA 53 FUNDATI SUB ZIDURI DE UMPLUTURA SAU DESPARTITOARE © sinwa arse © TeVCUALA WTERIOARA 415.200 AEMATURA DE ANCORARE A @ ETHER + 1-900 © “CRREP TT N PERO fo me @ Apnarind 06 REZETENTA © mone OF EGALIZARE user © stip on BETO evar i © rpR0 Ova: asmyr cs woo: Rl @ mew oa tors © P65 DE EMASIOTAT ttten @ moran De PrOreCTE M to4ez-3cm @ serow ne roAuzaRe 8256100 @ unewurun’ ve pine earut @ Funoare 850 sue ste pS RRA Ot Saal | @ een be rnwere @ semarund ty oRNoA BA) @ 20 CE uiruTuRA sav Deva @® cutwer BN ETON fear4. Fundafil solicitate excentric 1(27). Fundatie continua rigid’, de beton simplu, actionaté excentric, sub zidul de calcan al unei constructii noi, ridicata ling © constructio existenté Destinatie Fundetic continua rigid’, de beton simplu, pora- lela cu calcanul constructiei existente, f6ra subsol, este destinata preludrii #1 transmicarii la tol a inedr- ctilor de pe zidul estericr, de calcan, al constructie! nol, care ¢ acioneaza excentric. Moteriale folosite Pentru realizarea ccestel fundatli se foloseste beton de mareé B50 sau (eventual) B100, executat cu iment P400 sau ciment M400 tn cozul fn care tn sol este semnalata prezenta unor ape agresive. Dimensionare constructiv’s La realizarea fundotiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfocute de fundatiile, Indicatiile specifice constructiv Ja mentinerea rezultantei tuturor fortelor in treimea mijlocie a bezei fundafici, solicitatd excentric, pentru €o intreaga ei létime sé fie octiva lo trans presiunilor pe teren. ‘Atunci cind ceast lucru nu poste fi rea indicat admiterea_unei latimi active = 225 a; a flind létimea zidulul, Tehnologia executic’ Fundatia continu rigida, de beton simplu, actio- nati excentric, de sub zidul de calcan al unei con- structii nol, ridicaté ling8 0 contructie existente (fig. 27.4), se realizearé in urmatoorele fare de exe- Cutie : ® trosarea gi * séparea sanjulul de fundatie ; * executéiea ponoului de cofraj spre fundatia con- structiei existente, pentru obtinerea rostului de ta- sore : ® tumarea $1 ® compoctares in straturi a beto- nului din fundatie, cu ® nivelarea $i # verificarea ori- zortalitétit ultimului strat ; © decofrarea. Pe fata su- Perioard a fundajiel se © realizeazd 0 hidroizolatie, dupa core @ se ridicé zidul exterior de calcan. Placa-suport a pardoselii din beton 850 se toarna direct pe sol, pe ® stratul de pietris peste care $a intins ® in prealobil un strat de separare, pentru 4 impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Inainte de turnarea betonului in plocd, * se pun spre id scinduri pe cant; dupa intérirea betonulul, scindurile se scot Pe placa-suport ¢ se executa apel pordeseala, in varienta indicats de proiect. Th cazUl tn care pe zidul de calcan ol noii con- structil se prevede 0 hidroizolatie verticalé exterioard, * s0 va realiza intii un sid de protec\ic, gros de 1/2 cOrimidé, spre construcfio existent2, separat de aceaste prin rostul de tasare. Pe acest zid de pro- tectie * se aplicé stratul suport, # drigeuit gi # amor- sat, de asemenea $i pe fundotie, @ se lipeste hidroizo~ lati orzontala $1 verticals apel, pe stratul de pro- tectie © se ridicd zidul do calean al constructici not. Intre acest zid si hidroizolatia verticala * se indeasd mortar de var-gras, pe mésura ce se ridicd zidul (fig. 27, b). Fig. 27. Fundatie continua rigid’, de beton simple actionats excentric, sub zidul de cakan al unei constructii ni, ridicata Iinga 0 constructie existenté, Sectiune transversalé @ ~ zid de colean f&18 hidrolzolate vertcold : = tid de calcon hidroitolat vertical : 1 — seren de fundare : 2 — fundotie ; 3 — strat Sugar; #'—"hiolaclate clawed orsorild': 5 —'stat de protec + 9 ~ hidouclote elesice verical : 7 ~ lie suplmentar da ~ mortar de ver gras : 9 ~ zid de protectio 2 pordeselii paterulsi ; 13 ~ siatde seporore ; 14 = piety; 15 10 = hid exterior de calcon: 11 — dope. bitum 12. placa supott rerultonta twturor fortelor ; 16 ~ rost de tosore : 17 ~ eonstrucie cexietentd 102Ss YSNTG ag YALA BY 7A20HOH 61 ; 87° ay YTUOZO SIV TOO PU Abee rs 400 Bt Buse % IVS Bee 9 CeTrENY ALS ‘42g # BOW @ VIWIEOONS 9 GBB NOL & YO" 6h waeT HO Idud HYLAOWN § aee=ch= 9 79 ZeAuad (7 IVSHOWY 5 LIMOS OSW INANE 20 IED Zh H ase ‘MWWaSY NOLBYD Gp Wwe op + wso-ose’ waxxg (ovsnayeIYOSIZNED 6 - pluajsixa aljon4jsuos 0 pBuy DID2PH1 jj9N.QSUOD JUN }D UDIIDI |p jNpIZ qns- DRLNIOXT VLYNOWIY NTAIWIS NOLFE &P Yao 3LlvONN4 103-pjuaygxa ayjanyjsuos 0 DOU) a202/pl yigndjsuod jeuN jD UDIjDI ap jnpiz qns- OMINOXT vIVNOLLIY MANS NOL3@ =P yalod SLVONNs2(28). Fundet intre fundafile existente, Destinatic Fundotiile noi, interealate intre fundatiile exis tente, se folosesc pentru evitarea excentricitatii date de incarcérile de pe zidul exterior, de calcan, trans- mise fundatiiler prin intermediul grinzilor do fundatie pe cate reazema zidul, Grinzile de fundatie, trecind peste fundatille existente, permit apropierea cores- punzdtoare a zidului de calcan de constructia exis- tentd, obfinindu-se tn acest fel solicitarea centricd o noilor fundatil. Materiale folosite Pentru realizareo acester fundot se foloseste beion de marci B>150, putindu-se ojunge pina la marca betonului din stilpi, iar pentru grinzile de fundatie pe care reozema zidul de calcan dintre stilpi se va folosi un beton 8 > 150. Armaturile utlizate vor fi de ofel-beton OB 37 sau PC 52, Be- tonul de egalizare va fi de marcé B25. Dimensionare constructivé: Lo reclizarea fundatiilor noi, intercalate intre fundapile existente, se ra fine seama do toate con- ditile cerute tuturor fundatiilor. Indic Constructive sint cele referitoare, in general, fa fun- detiile izolato, cu talpi de beton armat, de sub stilpi, sila grinzle de fundatie. if ceoa ce priveste fundawile, acestea vor fi, in tectiune, de forma prismatic’, atunci cind suprafata bozei este de col mult 1m? cu foya superioorth tesitd, atu este mai mare de 1 m2. Indltimea H a fundat fide cel putin 30 cm, lar raportul H/B, dintre fimeo 3i latimea bozoi trobuie & fie cuprins intre 0,25 0,35 (minimum conform tabelului dat in text Ia fundatia continua elastica, de beton armat, cu sec fiunca dreptunghiulard, de sub zidurile interioare de céramidé) pentru a se obtine reducerea corespunz toare a consumului de ofel. Indltimea H', lo margi nea fundotiei se ia (1/3... 1/2) H si cel putin 20 cm, Armarea fundatiei, la partea inferioara, se face cu o plasé de bare drepte D> 10 mm dispuse paralel Gu laturile bazei si cu distanta dinire bare de maxi mum 25 om. In ceea ce priveste gtinzile de fundati indicayile specifica sint cele date la grinzi de fun- dati sub ziduri de umpluturd sau despérfitoare Tehnologia executie’ Fundotiile noi, intercalate intra fundotii existente (fig, 28) se reolizeaz’ in urmétoarele foze de ex Cufie : ® trasorea si * séparea gropilor de fundatie ; # turnarea betonului de egalizare ; ® confectionarea cofiajului pentru realizarea pantelor (tesiturilor) fun- datiel, atunci cind este cazul ; * ojezored pe stratul de egolizare « arméturii sub forma de plosa si® ridi- carea ei pe puric’ pentru realizarec stratului de aco- Perire cu beton a armaturilor ; # turnarea gi # vibra- rea betonului_ in fundatie, cu @ rivelarea ultimulul strat $i @ verificarea orizontalitatii acestuia ; * deco- frorea. Pe fundatille astfel realirote, dup ® executa- tea stilpilor, ® se asczi grinzile de fundatie, conform tehnologie’ indicate la grinzi de fundatii sub ziduri de umpluturé sau despartitoare, Pe fata superioara, orizontald, a grinzllor de fun- dafii * se aplica o hidroizolatie, in condifile ardtate la cazurile expuse anterior opoi, pe stratul de protec- fie al hidroizolatiei, # se construieste zidul de calcan Ultarior executari fundatillor noi, intereclate, © se executd umpluturile compactate corespunzatoare, poi * se toornd placa-suport a pardoselli, conform tehnologiei indicote anterior. @oo Fig. 28. Fundatii noi, intercalate intre Fundatiile exis- tonto, pentru evitarea excentricitafi. Plan 1 ~ furdatie exstert ; 2 ~ fundoyt not interolete de" baton crmat extent; 4 — stp de baton erat nod ie calean, nou peé — gird de belon ermot nova, 105W3YVLIAT NYIN3d ALNSLSIK3 3749 3YLNI SLVIVOMSLNI ION IONS 107g. Fundatit 1(29). Fundatie sub un zid exterior de cérémida, reolizoté din blocuri meri, prefabricate din beton grou, preturnate pe sontier Destinai Fundatic realizata din blocuri mori, prefabricate din beton greu, preturnate pe santier, este destinata pralusrii si teansmiterii la sola incdrcarilor de pe Tidurie exterioare sau interioare ale constructilor fora subsol avind structura de tezistenti din pereti portanti, realizati din tidérie sau beton. Utilizarea acestor fundatii osiguré pesibilitatea continuitatii lu- Crului in tot timpul anului, reduce durata de execujio @ constructilor si permite realizarea unei economii de ~ 35%/p la manopera de santier o acestor lucréri. Folosirea lor necesita insé utilaje de ridicat gi tans: portat corespunsdtoare pe santie® Lo fel ca tote fundetiile prefabricate, nici acestea nu osigura 0 foarte bund legdturd intre elementele structurale la nivelul cotei 10,00; de aceea uiilizarea lor nu este indicaté la realzarea constructor cu structuré pre- fobricatd sau la cele amplosate in zone seismice unde aceasté legaturd este absolut necesard. O serie de alte aspecto discutabilo limiteozd doocomdata utli- zores pe scara largé @ fundaiillor prefabricote, prin- tre care si a calor de fata. Materiale folasite Pentru realizarea acestor fundatil se folosesc blocuri mari, prefabricate din beton greu (cu densi- totea aparenté de peste 3000 kg/m*), preturnate pe sonlier. Stratul de egolizere, pe care se asaz8 pre fobricatele, este realizat din nisip, beton de marca 825, sau din balost marunt_ Mertorul folosit intre prefobricote ests de mares M > 25. Dimensionare constructivé La realizorea fundatiel se va tine seama de toate conditiile core se cer satisfacute de catre toate fun- dotiile. Indicatile specifice constructive so refers lo dimensiunile blocurilor mari prefabricate, dimensiuni ce se vor stabil finind seama de toate aspectele con- crete ale luerdri raepective. Din punet de vedero con: structiv se poate conta pe blocuri cu dimensiunile de X30x60 cm. Desigur c& dimensiunile santului de fundatie este in funciie de dimensiunile blocurilor prefabricate, in cazul de fat conducind Io 0 latime de ~ 125 cm 91 0 adincime minima constructiva de 110 cm, in care este inclusd si grosimea stratului de egalizare, gros de 10 cm. Tehnologia executi Furdotia realizaté din blocuri mari, prefabricate din beton greu, preturnate pe sanfier, de sub zidul 108 prefabricate exterior al constructillor fra subsol (ig. 29), se reo- lizeaza in umdtoarele faze de execufie, ulterioare i lor p= santier si transportarii la locul de Punere in opera: ® trosarea §1 ® sOporea sontului da fundofie ; ® turnaree 31 ® nivalaraa stratului de egall zare si ® veiificares orizontalitayi lui ; © osezarea primului rind de prelabricate, cu ® rosturi transversole i longitudinale de ~ 2.cm umplute cu mortar de ci- Tent, si # verifcarea orizontalitatii si * planeitayi intregi suprafete ; * ayezorea celui de ol doilca rind de prefabricate, pe un strot de mortar de ciment de 2 cm, axate longitudinal pe primul rind si decalate tronsversol cu 1/2 din lungime : * intre blocurile da fundatie ale celui d2 al doilea rind si peratii sdpatu- rij @ se foc umplutun bine compactate. Pe fola superioara a colui de ol doiloa rind do prefabricate (sav pe ziddria, lo cel putin 30 cm dea supra nivelului trotuarului, in caul patterelor inél- fate) * se aplice o hidrolzolatje, in condijiile axdtaie la carurile oxpure anterior, dupd care @ se constru- ieste tidul pe stratul de protectie a hidroizolatiel Spre exterior, pe partea inferioara o zidului, ¢ se aplica o tencuialé impermeabila hidrotzolaiie rigid verticol8), de pe Fundatie pind la col pufin 30 em deasupra nivelului totuarului Spre interior * se toarnd placa-suport a pordo~ selii oarterulul, conform tehnologiel aratate 1a cazu- tile similore precedente. In cazul in core se consideré necesor, peste blocurile de fundatie * se poate tuna 0 centurd de beton slab ormata, care ave roiul de a lega elemen- tele fundatiei intre ele, perfect plang, 9 de a forma © suprafoté Fig, 29. Fundajie sub un zid exterior de cérémidé, realizaté din blocuri mari, prefabricate din beton grev, preturnate pe santier. Secfiune transversal » 1 = toren de funcare ; 2 = stat de egalizare ; 3 ~ lundotie | 4 stro suport ;5'~ hidreitcotie elasticd ortzor 6 = shot de protects 7 — id extero: po Cuiolé exteriors 79 — hiroaolatie fgide verticals Sium :'17 — asta twnot: 12 ~ piace trotua Ty place suport 2 pordoseli poreruloon cease FUNDATIE DIN BLOCUR! MARI DE BETON GREU : PREFABRICATE (SUB ZI0 EXTERIOR) . SC 5 ZOARE DE CARIMDA #379. cm ‘SURAT OE RLURERE A CAP ARIAT HO) NUALA TERA A em Lt BeBe nigel ecm DBLU DE LEH! 8-80 20° 2 Brum = 2m PERVAZ 15e25om TPOTUSE op api eretesen PARCHET LU +22 cm PACA TURRET B50 de ngs 284 on sink BALAST MiRUIT 46-80 Hd }BOROLRA prefapricaté mozaca'é CARTON ASFALTAY LPT CU BITUM FINOATE BORLURE B95 [2520] Z3URL SA) MOLOT-6-Hom ys0iszem ORSCUT Sg anor CU TUR thu PLACA DE BE TOW 1dem(B 50) TE DE ANBAR POW 3 joRepaand NOTA: Blociele: prafabiicate:-vor ff eturnate pe santier din Eeton gre 109na6 vojaq wp sequos ed ajnunjasd 4 Jon ajoquqnja.d 9y1sn2019 V.LON Aaatip Sh 95 (YOWILXI OZ NS) FL VINE AFA 349 NOLIA JO lw WNIT NO WivONNs2(30). Fundafie sub un zid interior de carémidé, realizaté din blocuri mici, prefabricate din beton greu, preturnate pe santier Destinatie Fundotio realizaté din blocuri mi din beton greu, pretuinate pe santier, este destinaté preludrii si tronsmiteri la sol a incércorilor de-pe Bdurile interioare (sau exterioare) ole constructilor far subsol, axind structure de resistenta din peretl portant. realizati din zidérie sou be prefabricate Maiericle folos Pentru reclizorea ocestor fundatii se folosese blocuri mic\, prefabricate din beton greu (cu densita- tea aparerta de pasta 3000 kg/m) praturnata pe santier. Stratul de egalizare pe care se asazé pre- fabiicatele se reclzeaza din nisip, balast morunt sau din beton de marci B25. Dimensionare construct Lo reslizaiea fundatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfacute de catre toate fun- dotile, Indicatiile specifice constructive se referd la dimensiunile blocurilor mici prefabricate, dimensiuni core se vor stobili tinind soama de toate aspectele concrate ala lucrérii respoctive. Din punet do vedere constructiv, se poate conta pe blocuri cu dimensiu- nile de 15% 1040 cm, Dimensiunile santului de fun- catie: determinate tp functie de dimensiurile blocs: rior preiabricate, vor fi in cazul de fold urmatoarele fajime ~ 89 cms) acincime minimé constructiva de 45 cm, in care se include si grosimeo stratului de egalizore, gros de ~ 106m Tehnologia execut Fundotia realiraté din blocusi mici, prefabricate din boton grou, pretumate po gontior (ig. 30, 0), de sub zidul interior el constructiilor {614 subsol se rea- lizeeza, in general, in aceleasi faze de executie ca lo io similaré din blocuri mari. Modul de opezare @ blocutiior in tinduri se va face ca in fig, 30. b Pe fato supetioo'é 0 ultimului rind de blocuri nici # se oplicé o hidrolzolatie, in conditile ardtote Io cazurile expuse an‘erior, dupa core # se constru- ieste zidul intorior po strotul de protectio o hidraizo. lotic De o parte si de alta a zidului, * se executa um- pluturi bine compactate, in stroturi de cite 20 cm Pesto umplutura © se asteme un strat de pietrs, gros de 10-15 cm pentu raperea copilaritati 31 © se 6 peré cu un strat de seperate (osezat in continuarea Ridroizolatia: orizontale aplicata pe fundatie), pentru anu permite scurcerea leptelui de ciment din plac jupert a pardoseli, groasa de 10 cm care se toarna deasupra. * Placa se reclizeara din be:on de marca B100 armat constructir cu 6 retea de vergele & 6 mm dispuse a. 20 cm pe doud dliecti perpendiculre it cazul in care se considers necesor, peste blocurile de fundotie # se poate tuna o centuré de beton slab armate, care are rolul do a loga elemen- tolo fundatioi iniro ole, ¢i do a forma o suprafata perfect pland Fig. 30. Fundajie sub un zid interior de cérémida, realizata din blocuri mici, prefabs ‘cate din beton grev, preturnate 9¢ santier a ~ sostiune rarsverselé ; b — modul de ayezore in rinduti a blacuiler prelebrcote (plan) de funcare’ 2 stot de egalizare +3 ~ Blacuni mict de fundatie ; 4 ~ pamint indesot sau sip fSuport | 6 — hid'ololele slat orientale: 7 = stot de protectie GerBtums 10 ~ ploca spor @ pordosellparteruul ; 1? — eins 12 3 . wtFUNOATIE DIN BLOCURI MIC PREFABRICATE DIN BETON GREU. PRETURNATE PE SANTIER (FUNDATIE SUB ZID INTERIOR) - iy NOTA. aceasti FUNDATE NU ESTE NoICATA RENTAL cOWSIRUCILE CU STRUCTORA cowsmRUCy A SAU PENTRU CELE AMPLASAIE N ZONE SEISMGE sch g g 3 aPENTRS CELE AMELA SME N ZONE SEISMCE3(31). Fundatie sub un zid exterior de cardmidé, reolizaté din tilp’ pline, cu sectiune trapezodiala, prefabricate din beton simplu Destinatio Fundatia realizata din talpi pline, cu sectiune trapezoidal, prefabricate din beton simplu, esto dos- tinata preludsii 51 trensmiterii la sol a incdrcarilor de pe zidurile exterioare ole constrectilor {ard subsol, ‘vind structura de rezisienté din pereti portonti rea- lizat: din zidérie sau beton. Aranigjele ca si dezavantajele folosirii acestor fundatii sint comune tuturor fundatiilor prefabricate, 3i determinarte in opfiunea pentru utilizarea lor la 0 iucrare sou alta. Materiale folosite Pentru realizarea acestor fundatii se folosesc talpi pline, cu sectiune trapezoidala, prefabricate din beton simplu. Stratul de egalizare, pe core se asaz6 prelabricatole, se reslizeaz6 din nisip, balast mérunt sau beton d= morca B25. Intre prefebricote se in- deasa mortar de marca M 2 25, Soclul zidulu, agezot pe fundatie, se tealizeazd in mod curent din ridarie de cdrémidé cu mortar de ciment. Dimensionare constructivis La realizarea fundatiei se va tine seama de toate condipile ce se cer satisfacute de cOtre toate funda tile, Indicative spectfice constructive se refera la di- mensiunile prefaoricatelor (létime pina la 1,50 m si inaltime > 40 cm) co determina si latimea yontului de fundajie. Fata superioara, orizontald, a prefabr cotulul trebue sa fe cu cel putin 10 cm mai iota decit grosimeo ridului pe care il sustine In cea ce priveste adincimes santului de fun- datie, fiind vorba de o fundatie Ia un zid exterior, s@ va fine seama de toate conditiile spocifice dar, din punct de vedere constructiv, sépatura nu va avea jn nici un coz ai putin de 100—120 em, sub nivelul terenului de fundare Soclul de caramida, osezat pe tlpile de fun- Gatie, va avea 0 grosime de 50 cm, adica de doua cOrami2i, jar inakimea lui va fi cu ~~ 30 em deasupra nivalului trotuarului Technologie exec Fundatia din télpi pling, cu sectiune trapezol- dol, prefabricate din beton simplu, de sub zidurile exerioore de céramida ale constructiiler fara subsol (fig. 31), se realizeard in urmétoarele fore de exe- cutie : ® trosaroa 41 * séparea gantului de fundatie | © turnoreo, # nivelarea si @ verficaree orizontalitati stratului de egelizore ; * asezarea _prefabricatelon, * verificarea orizontalitatii $1 ® continuitatii supratetel lor superioare gi # umplerea cu mortar o resturilor din tre ele ; ® construirea scclului din zidarie de céré midé oxat pe axa lorgitudinalé a talpilor de fundatie prefabricate. De 0 parte si de alta a soclului de ca rémid6, pind in peratit sdpaturii, © so oxocuté umplu- tur bine compoctate, in straturi de cite 20 em. Pe fata superioaré a soclului de cdrémidé, 0 cérui oritons tolitate trebuie verificaté, # se aplica 0 hidroizolatie in conditile aratate la cozurile deja expuse, dupé care ® se ridicé zidul exterior pe stratul de protectis o hi- droizolatiei. Spre exterior, pe partea inferisaré a zidu © s2 aplicd 0 tencuiala impermeabila (hidroizolatie! igida verticalé), de la nivolul calului pind la col pulia 30 cm deasupra nivelului trotuarulul. Spre interior ® se toomé ploca-suport a pardoseli parterului pe © um- plutura comaactata, asa cum sa arétat in cazurile similare doje studiate. Dupa ce au fost asezate talpile de fundatie, este indicat ca deasupra lor © s6 se toarne o centura de beton slob armota, care are rolul de a lege tronsoo- nele do talpa intre cle gi de o forma © suprefaté perfect plané TE sepe@ Fig. 31. Fundofie sub un zid exterior de cérdmid, realizata din télp pline, cu sactiune trapezoidalé, prefcbricate din baton simplu, Secfiune transverscld ¢ 1 = teren oe fundove 2 — strat de egolizare ; 2 — fundatie 4 soci dn idarie de etvemidé «5 < svat suport; 6 he insite elosica ontenteis 7" sot de’ protsepes Bai terior lo porter 9 tencuald extecoorb 10 ~ hide gla velcalsy 17 — dap de bits, Te "esa ol! 3 ola 2 Wolter: 14 ~ bolast; 13 ~ place suport 0 pordasel pat a 16 = petigs 1) umplutors compacta | 18 Si de SeporarePLANSA 62 FUNDATIE DIN TALP! PLINE CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA, PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU, SUB UN ZID EXTERIOR | | Duvet canosase (PLACA DE ETON B50 TURNATA. 2YUNDATE DE BETON 835 ttm! ashatT TURNAT eaenpmt-7 | STRAT DE MORTAR N50 +20 BISTWAT OF MORTAR DB FOZA «2m Deoround MOZAIcATA PREFAERCATA noe 0 ITM a2 | } DI BETON -4on EMOROZOLATE AGDAISOCL sen S)PANINT ree ce HoH B)SOCLU BW CARAMOA =0en } B\MSP SAU BALAST MARUNT (STRAT #24 HOROIZOL ATE 20+ 988 cA woven cA sa) { _DE BETON B25-€35e0< (@worrar OF EGALIZARE M50 TEUNGATE PREFAERICATA CIN BD Sj onscur si aworsar cu sino BIMSP SAU BALAST MARUNT +50} FL TAT snhaten soto 2on QWIRTIE DE AMBALA ver | @z0ARE OF CéRAMOA » seu este ® i de Se fotd eee \\\\ N (QITENCUALA INTERIOARA ¥ Sen Bows oe Lev) ven Bsr ce Ap caanrttiverniom Qrenwea even ) STRAT OF UNPLUTURA (PAWNT BATaT) ewe RAT OE PROTECTE: A MOROZGLA™ Benner LAMGLAR svn Tels Brat ion BIS BNE USCAT 130 ' Borich de serey wee anusré be Eat as tba 8 nm es Bem 15FUNDATIE DIN TALPI PLINE CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA, PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU,SUB UN ZID EXTERIOR Dwver carosaae Bios be araiiise Dstear OF MORTAR HE ose Bncwecovaye ROO (S001 oun Deane uel MOZAICATA PREFABRICATA Beonu civielons ‘IN BETON wien GOROZOLATE 26-39 car sacra @ mise Sav BacasT MERUNT (STRAT DE BETON 225-895) + son NSP SAU BALAST MARUNT 46-4 ‘D)HRTE DE AMBALAS ere GO)PLACA DE BETON B50 TURNATA + »-ber BD)STRAT DE (MORTAR CE POA @Drencuas) prenosniv ol ISIE BINE USCAT +2 PLACA DE BETON 870d) 2euarh CONSTRUCT CU RETEA 05mm LA 2 @ strat De rupeACA CAPLARITAT GEG 4&0 STRAY OE PROTECTIE ‘ HOROZOLATEE @uorran oe Eon Dee. Mp M50 ORISCUT $! a Siro Taree = , (8 2Dne DE CAniMOR cer sen Senge Scti75 reNCUALA EXTEROMRAL 20 DLE LENA4(32). Fundatie sub un zid interior de cdramid’, reolizate din talpi cu goluri, cu sectiune trapezoidala, prefabricate din beton simplu Destinatie Fundatia realizaté din t6lpi cu golur, cu sectiune tropezoidals, prefabricate din beton simplu, este des- {inetd prelugrit 91 transmiterit lo solo incdrearilor de pe zidurle intoricare ale constructilor fara subsol, ovind structurd de rozistenta din pereti portanfi rea~ fizafi din ridarie sau beton Avantojele ce si dezavantajele utilizdrii acestor fundatii sint comune tuturor fundotiilor prefabricate gi determinante in epfiunea pentru solujia folosirii lor lao lucrare sau alta. Materiale folosite Pent tealizarea acestor fundatii se folosesc talpi prefabricate din beton simplu, avind goluti ovale, disouse cblic in lungul sectiunii trapezoidole, Strotul de egalizare, pe care se asazd prefabricatele, se realizeazé din nisip, bolast marunt sau din beton de mareé B25. Mortarul care se indeasd intre prefo~ biicate ve fi de marcé M > 25. Dimensionare constructive: La reclizarea fundotici se vo tine seama de toate conditiile care se cer satistecute de catre toate fun- datille, Indicatiila specifice constructive se referd la dimensiunile prefabricatelor (latime pind lo 1,50 m $1 inolime 2 40 cm) ce determing 31 dimensiunile santului de fundatie. Fota superioard, orizontalé, a prefobricatului trebuie sa fie cu 5-10 em mai lata decit gresimea tidului, de fiecare parte a acestuio. Golurile ovale, dispuse oblic, poralel cu latura oblicé imaginara a unghiului a, de reportizare a eforturilor jn fundatia, trebuie sé fie situate intre loturile un- ghiului 2 $i verticola fetei zidului sustinut subsol (fig. 32), 20 realizeaz’ in urmatoarole foze de execute ; # trasarea si * séparea scntulul de funda- fie: © turnarea, # nivelorea si * verificorea orizonta~ litt stratalui de egalizare ; @ asezarea prefabricate- lor, ¢ verificarea orizontalitaji si ® continuitatii supra- fefei lor superioare 31 * umplerea cu mortar a rostu: rilor dintre ele ; ® intre prefobricate si peretil sapéturi se executé umpluturi compactate Pe faja superioera orizontalé a prefebricotolor © se oplicd © hidroizolotie in conditille deja ardtate la cazurile expuse anterior, dupa care ® se constr iegte zidul intarior pe stratul de protectie a hidroize- layiei, De 0 parte si de alta a zidului * se oyterne pe sol un strat de pietris, ors de 10-15 om penteu Tupereo copilaritatii,® se acoperé cu un strat de se~ parare (ajezat in continuaree hidroizolatici erizontale ‘Aplicata pe fundotie), pentru a opri scurgerea laptelvi de ciment din beton si se toarna placa-suport a par- dereli! parterului din boron B50, in grosime de 10 cm Inginte de turnarea betonului in placa, @ se pun spre id scinduri pe cant; dupa intarirea betonului din placa, © scindurile se scot iar galul ramos in lungul Zidului # se umple bine cu mastic fierbinte de bitum tumat cu canciocul In cozul in cate se consider necesar, peste blocutile de fundatie # se poote turna o centura de beton slab armaid, core aro rolul de a lega elemen- tele fundatie' intre ele si de a forma o suprafata Rerfect plana Fig. 92. Fundatio sub un zid intorior de cdrmid’, realizaté din télpi cu golur,, cu secfiune trapezoidald, prefabricate din beton simplu, Sectiune transversalé + 1 — teren de, fonder 2 — strat do egolizore | 2 — fundatio Fundatis din talpi cu golurl, cu sectiune tape- 4 Wot super!” 5 hidrovolofe easica otzovialdj 6 = stot sidola, prelabiicats- din’ beton' simpli, ge-subieidu-, de muiertini 7 — id lotelor te caner 8 — dep te Mum. fle intorioare de cdramida ole constuctilor féré SE er ay eee “e 17FUNDATIE DIN TALP] CU GOLURI,CU SECTUNE TRAS PEZOIDALA PREFABRICATE DN BETON SIMPLU NOTA FUNDATIA SUB UN ZID INTERIOR SCARA 1:5 & UMPLUILRA OE FAM e STRAT FLTRANT PENTRU RU- 1) TEREN DE FUNDARE BEREA CAPLARTATT D> BALAST SAli B25 702m feet 3) FUROR ON TAIR ) coura GUSgIIME TRVEICD PRR HIRE. DE AMESALAS te Pv) caren arn ot: ZOLAME TENG z 20 NTEROR chm BH NORIAR GENT My em oe {B) MORTAR DE PROTECTIE“s 30m} NOZAG TURNAT rier OROONTALAL eG! FERUZ U5A oom rat a fo tak: @® RAMA USA om WH we @ PANEL + 3a hy FURNR“LEWN «oh TARCHET GANGA ETON ARMaT PERWZ 2h TENCLIALA LA TABN SateNOTA FUNDATIA ASEZATA SUB UN ZID INTERIOR FUNDATIE DIN TALPI CU GOLURI CU SEC- TIUNE TRAPEZOIDALA PREFABRICATA DIN BETON SIMPLU 1. TEREN DE FUNDARE 2s SCARA 1:5 95(33). Fundatie sub un zid interior de carémidé, realizata din talpi cu goluri, cu sectiune trapezoidalé, prefabricote din beton simplu ; placa parterului este inaltata deasupra nivelului trotuarului Destin: Destinotia prezentei fundatit este identica cu cea a fundatie: similare expuse anterior, cu deosebirea £4 Ia ceo de fota placa-suport @ pardoselii porterului este inaltata ceosupra nivelului trotuorului 31 nu se afla la nivelul solului ea in cozul precedent. Avanta- jele, dezavantojele co $i celelolte considerente care irebuie ovute in vedera la alegerea acestei

S-ar putea să vă placă și

• Curs08 Inginerie Seismica

  

  Document10 pagini

  Curs08 Inginerie Seismica

  sasha_st

  100% (3)
• Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

  

  Document125 pagini

  Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

  micheline beaulieu

  100% (6)
• 18 Pereti Din Beton Armat

  

  Document29 pagini

  18 Pereti Din Beton Armat

  Cristina Arsici Beer

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Curs04 Inginerie Seismica

  

  Document12 pagini

  Curs04 Inginerie Seismica

  sasha_st

  Încă nu există evaluări
• Curs10 Inginerie Seismica

  

  Document12 pagini

  Curs10 Inginerie Seismica

  sasha_st

  100% (2)
• Procedura Sap2000

  

  Document14 pagini

  Procedura Sap2000

  Florin Florinell

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Zidarie GVP

  

  Document94 pagini

  Indrumator Zidarie GVP

  tepes00

  80% (5)
• Protocoalele Inteleptilor Sionului

  

  Document42 pagini

  Protocoalele Inteleptilor Sionului

  icaesar

  92% (25)
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Alexandru Ciornei - Cum Concepem Constructiile Civile

  

  Document411 pagini

  Alexandru Ciornei - Cum Concepem Constructiile Civile

  desecrator_of_holyness

  Încă nu există evaluări
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Constructii Din Lemn - Curs-Arh Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Curs-Arh Rodica Crisan

  sasha_st

  100% (1)
• Mecanica Zidariilor

  

  Document24 pagini

  Mecanica Zidariilor

  Dulgheru Catalin George

  Încă nu există evaluări
• Ribot Theodule Memoria Si Patologia Ei

  

  Document16 pagini

  Ribot Theodule Memoria Si Patologia Ei

  danacojocaru

  0% (1)
• 21 Elemente Spatiale PDF

  

  Document7 pagini

  21 Elemente Spatiale PDF

  Vlad Rotari

  Încă nu există evaluări
• 19

  

  Document28 pagini

  19

  Bogdan Caunic

  Încă nu există evaluări
• 25 Plansee

  

  Document29 pagini

  25 Plansee

  Gabriel

  Încă nu există evaluări
• Scari PDF

  

  Document15 pagini

  Scari PDF

  xs_oha

  Încă nu există evaluări
• 23

  

  Document9 pagini

  23

  Bogdan Caunic

  Încă nu există evaluări
• 11 Iluminatul Natural Al Cladirilor

  

  Document10 pagini

  11 Iluminatul Natural Al Cladirilor

  Greta Zsak

  Încă nu există evaluări
• Pereti Interiori de Tare

  

  Document15 pagini

  Pereti Interiori de Tare

  Vlad Lazãr

  Încă nu există evaluări
• Actiuni in Constructii

  

  Document26 pagini

  Actiuni in Constructii

  Catalin Spiridon

  Încă nu există evaluări
• Hidroizolatii La Fundatii Si Subsoluri

  

  Document14 pagini

  Hidroizolatii La Fundatii Si Subsoluri

  florin_dan_ro

  Încă nu există evaluări
• Fundatii de Suprafata

  

  Document27 pagini

  Fundatii de Suprafata

  doruk1964

  Încă nu există evaluări