Anghinarea

planta cana, hipertensiune, hipercolesterolemie, retete de mincare, cynara, mincare, planta,

bogat, boli hepatice, constipatii, hepatice, asteracee, septembrie, anghinarie, retete
Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolymus)
Fam. Asteracee
Denumiri populare: anghina, angina
Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele, mai des intilnita in sudul tarii, la poalele
padurilor
Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai, sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii
septembrie
Perioada de recoltare: Se recolteaza intreaga planta, mai utilizate sunt frunzele cand ating
lungimea de aproximativ 30-35 cm. Perioada de recoltare e din luna iunie pina-n septembrie.
Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune, se utilizeaza in
tratarea unor boli ca nefrite cronice, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, hemoroizi,
angicolite, colestite, constipatii, hipertensiune, hipercolesterolemie.
Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina, oxidare, polifenoli, flavone,
insulina, saruri de potasiu si magneziu. Aceste substante au o actiune de excitatie asupra
secretiei biliare, ajuta la scaderea zaharului in sange, regenereaza celulele hepatice, e un bun
colagog, se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mincare.
Retete:
Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita, se bea in inghitituri
rare cate o cana inainte cu jumatate de ora, inainte de principalele mese.
Alte articole
Anghinarea, aliment cu proprietati de medicament
Anghinarea este unul dintre cele mai generoase daruri pe care ni le pune la dispozitie natura.
Fiarta, preparata la abur sau consumata cruda in salata, cu putin ulei de masline si cativa
stropi de otet balsamic, ea contribuie esential la sanatatea organismului.
Detoxifierea organismului, o cerinta a timpurilor noastre
Pentru a ilustra cat de importanta este calitatea alimentelor consumate la fiecare masa,
inchipuiti-va organismul ca pe o masinarie a carei functionare depinde in buna masura de
calitatea combustibilului.
Alimentatia celor 5 elemente ale medicinei chinezesti
Alimentatia celor 5 elemente isi are originile in medicina traditionala chinezeasca. Alimentele
si mancarurile gatite sunt impartite in categorii in functie de efectul lor termic, insa si dupa
gust.
Cinci plante care iti redau pofta de mancare
Prezenta ori absenta pofetei de mancare este un indicator esential in evaluarea starii de

sanatate. Lipsa poftei de mancare se manifesta prin slabire, adica printr-o stare fiziologica ce
presupune scaderea greutatii corpului cu peste 15% din greutatea normala.
Cum tratam denutritia?
Slabirea este starea fiziologica in care se produce scaderea greutatii corpului cu peste 15%
fata de greutatea sa normala ca urmare a unui dezechilibru intre aportul si consumul caloric si
proteic.
cultivare , sfaturi utile, nmulire.

Anghinarea Cynara scolymus L. O

plant medicinal cu utilizri multiple n
medicina naturist cultivare , sfaturi
utile, nmulire.
O plant medicinal de origine mediteranean deosebit de util, recomandat
pentru tratarea bolilor, sunt foarte multe reete de ceai cu efecte benefice pentru sntate,
tincturi ce pot fi extrem de folositoare n tratarea unor boli, deasemeni fructul este foarte
cutat n buctrie, frunzele se pot consuma, n agricultura ecologic s-ar prea c s-au
descoperit noi hibrizi pentru culturi intensive , anghinarea este extrem de productiv
pentru producia de biomas.

Tehnologia culturii Anghinarea se nmulete mai ales vegetativ , prin drajoni i mai rar
prin semine.
Terenurile pentru cultura de anghinare trebuie s fie plane i bine nivelate , n vederea evitrii
excesului de umiditate.Premergtoarele potrivite sunt plantele legumicole pritoare.
La fertilizarea de baz se administreaz cantiti mari de ngrminte organice i chimice
( 40 t/ha gunoi de grajd , 600 kg/ha superfosfat i 200 kg/ha sare potasic) , iar ncorporarea
are loc odat cu artura adnc la 30 cm.naintea plantrii se execut modelarea terenului n
straturi nlate , cu limea la coronament de 50 cm.
Cultura nfiinat prin drajoni este preferat de majoritatea cultivatorilor.Materialul sditor se
obine dintr-o plantaia existent de anghinare.Detaarea drajonilor de la plantele-mam se
efectueaz primvara , n luna martie sau nceputul lunii aprilie , dar lucrarea se poate executa
i toamna.Drajonii se recolteaz cu cuite bine ascuite , dup ce n prealabil, plantele mam
s-au degajat de pmntul din jurul lor.Pentru continuarea vegetaiei , pe fiecare plant mam
se las cte doi lstari.
Drajonii pentru plantat trebuie s fie sntoi , bine dezvoltai , cu ct mai multe rdcini i o
poriune de rdcin din planta mam.naintea plantrii , drajonii se fasoneaz (scurtarea
rdcinilor prea lungi i a frunzelor).
Plantarea are loc imediat dup recoltarea drajonilor , n nulee deschise mecanizat , pe
mijlocul stratului nlat , la o adncime de 10 12 cm , realizndu-se ntre rnduri distana
de 96 cm , iar ntre plante pe rnd distana de 50 60 cm.n general , drajonii se planteaz cu
6 8 cm mai adnc dect au fost la planta mam.n cazul cnd pmntul nu are suficient
umiditate pentru asigurarea prinderii plantelor , se aplic o udare cu 250 300 metri cubi de
ap /ha.
n cursul perioadei de vegetaie se aplic 3-4 praile i se irig astfel nct umiditatea solului
s nu scad sub 65 % din capacitatea solului pentru ap.ngrarea fazial se aplic de dou
ori anual (primvara , naintea pornirii n vegetaie i apoi n perioada nfloritului) ,
administrndu-se doze de 100 kg/ha azotat de amoniu.
n cultura de anghinare se practic i unele lucrri speciale , cum ar fi :
nlturarea inflorescenelor formate prea trziu , n vederea obinerii unor producii
mari i de bun calitate , lsndu-se doar cele care vor asigura obinerea unor receptacule
corespunztoare ;
nlturarea lstarilor de prisos , lsndu-se anual pe fiecare plant numai doi lstari
viguroi ;
Tierea tulpinilor florale deasupra solului pentru a uura muuroirea toamna , dup
ncheierea recoltrilor ;
-

nainte de venirea ngheului , cosirea , adunarea i arderea plantelor ;

Protejarea mpotriva temperaturilor sczute prin mulcire cu un strat de gunoi de grajd

pios , care primvara se ncorporeaz n sol sau prin muuroire la sfritul lunii noiembrie.

Recoltarea Inflorescenele de anghinare se recolteaz ealonat , pe msura ajungerii lor la

maturitatea comercial , nainte ce bracteele s se rsfire.n condiiile rii noastre recoltrile
ncep cel mai timpuriu la sfritul lunii mai , frecvent n iunie i dureaz pn n septembrie ,
chiar octombrie.
Capitulul se taie cu un cuit bine ascuit , mpreun cu o poriune de peduncul de aproximativ
10 cm , necesar pentru operaiile de sortare i ambalare.
n primul an de cultur se recolteaz capitulele doar de la plantele mai viguroase i se obin
7-10 t/ha , ns la culturile din anul doi sau trei se obin 12-25 t/ha.Soiurile precoce dau
producii mai mici dect cele tardive.
Culturile de anghinare sunt rentabile 3-4 ani.Dup aceast durat , produciile scad foarte
mult cantitativ i calitativ i se impune desfiinarea culturii.
Pentru asigurarea unor producii susinute i permanente , se recomand existena n ferm a
3 4 parcele cultivate cu anghinare , fiecare cu plante n alt an de vegetaie.
n primul an de cultur , date fiind distanele mari ntre rnduri i n vederea sporirii
rentabilitii se recomand cultura asociat cu varz , salat , ceap , morcov.
Boli i duntori la anghinare
-

Mana (Bremia lactucae) prevenit i combtut cu zeam bordelez 1 2%

Ptarea frunzelor (Ramularia cynarae) prevenit i combtut cu zeam bordelez 1- 2

Finarea (Erysiphe sp.) prevenit i combtut cu Maneb 0,2 0,3 %

Puricele alb (Trama radicis ) prevenit i combtut cu Ecatox 0,3 0,4% sau Nogos
0,1%
-

Puricele negru (Anuraphis cardui) prevenit i combtut cu Nogos 0,1%

Larve (Pyrameis cardui) prevenit cu Nogos 0,1%.

Mult succes!

ANGHINAREA UTILIZARE SI TRATAMENTE

Planta erbacee perena, cu frunze mari, spinoasa ,originara din regiunea mediteraneana din
sudul Spaniei. Este cultivata atat pentru solzii carnosi ai inflorescentei si receptaculii florali
consumati ca legume, cat si pentru florile sale intrebuintate in farmacologie. La noi este
cultivat mai ales in regiunile din sudul tarii. Infloreste n iulie si august.
In scopuri medicinal-alimentare se folosesc frunzele care trebuie recoltate in momentul cand
ajung la 30-35 cm lungime, iar petiolul i nervura principal sunt inca fragede. Recoltarea
frunzelor in acest stadiu permite obinerea de 4-5 recolte de calitate superioar. Frunzele se
taie de la exteriorul rozetei i la 2-3 cm de la locul de insertie. Nu se taie frunzele mici din
interiorul rozetei, ele asigurind dezvoltarea altei rozete.

Componenii principali: cinarin, polifenoli, oxidaze, favonozide

(cinarozid i scolimozid), insulina, acid cloro-genic, glicozidele A i B, mucilagii, tanoizi,
zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric i glicolic), derivai triterpenici, sruri de potasiu i
magneziu.
Proprieti: frunzele de anghinare se caracterizeaz prin efecte asupra bolilor de ficat i
rinichi mresc secreia biliar i diureza, regleaz procesul de formare al colesterolului i
diminueaz zahrul din sange.

Indicatii: se foloseste intern in cadrul nefritelor cronice,

varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, hemoroizi,angin pectoral, ateroscleroza, hepatite
cronice, ciroze hepatice, angiocolite, colicistite acute i cronice, constipatii, hiperteniune
arterial, hipercolesterolemie.
Contraindicatii: afeciuni acute, renale i hepatobiliare.
Mod de folosire: a) infuzie n proporie do 0,5-1 % (o lingura de frunze) n 500 ml ap
clocotit, care se las in jur de 30 de minute, iar dup filtrare se bea o parte dimineaa pe
stomacul gol, iar restul n cursul zilei cu o jumtate de or naintea meselor principale;

b) 2 lingurite de frunze mrunite la 300 ml ap clocotit,

care se infuzeaz 15 -20 de minute. Dup 10 zile se mrete doza la 4 lingurite, iar dup alte
10 zile - 5 lingurite la 300 ml ap clocotit. O parte din ceaiul rezultat (2-3 nghitituri) se bea
dimineata pe stomacul gol, dup care bolnavul va sta intins pe partea dreapt timp de 20-30
minute. Restul continutului se bea incet, inghititur cu inghititur in cursul aceleasi zile, cu 30
de minute inaintea meselor principale. Cura este de 30 zile. Dup o pauza de o lun cura se
poate repeta, dar cu grija, intrucat supradozarea provoaca colici hepatobiliare.
Utilizari populare: ceaiul din frunze se folosete in bolile de ficat si de splina.

Anghinare si Leurda
Anghinarea este planta care vindeca ficatul, rinichii si curata sangele, secrete bine cunoscute
de locuitorii Greciei si Romei antice. Descopera beneficiile ei!

Anghinarea este planta care vindeca ficatul, rinichii si curata sangele, secrete bine cunoscute
de locuitorii Greciei si Romei antice. In Antichitate era cunoscuta drept mancarea bogatilor si
era preparata cu miere, otet si chimen. In prezent, anghinarea se gaseste cruda, inghetata, in
conserve sau uscata si se foloseste in mancare sau in prepararea ceaiurilor. Are un gust usor
amar dar este plina de sanatate!
Cea mai delicioasa parte este inima plantei, dar si frunzele sunt foarte bune pentru ca ele aduc
multe beneficii pentru intreg organismul.
Asadar, anghinarea este o sursa excelenta de:
* antioxidanti
* fibre
* magneziu
* potasiu
* zinc
* mangan
* fier
* calciu
* acid folic
* complexul de vitamina B
* nu are niciun pic de grasime sau de colesterol
Bolile de ficat si de bila se trateaza cu anghinare
Inca din Antichitate, oamenii cunosteau efectele miraculoase pe care consumul de anghinare il
avea asupra organismului. Ei se foloseau de anghinare pentru a vindeca bolile de ficat, de bila
si pentru a detoxifia intreg organismul. Ea era cunoscuta drept mancarea pentru bogati
pentru ca era consumata de bogati in tratarea problemelor de sanatate aparute ca urmare a
stilului lor de viata in care consumau mancaruri grase si alcool. De asemenea, anghinarea este
buna pentru ca ea stimuleaza capacitatea de regenerare a celulelor hepatice.

Anghinarea este un bun antioxidant

Un studiu realizat de USDA a relevat faptul ca anghinarea este leguma cucea mai mare
cantitate de antioxidanti dintr-o paleta la 1000 de alte legume diferite. Quercitina, rutina,
antocianina, cinarina, luteolina sisilimarina sunt unii din cei mai puternici antioxidanti pe care
anghinarea ii contine. Acestia au rolul de a preveni anumite tipuri de cancer, de boli de inima
sau alte afectiuni.
Cancerul se previne prin consumul de anghinare
Anghinarea este un aliment bogat in acid folic, iar acesta produce timina, o substanta care
ajuta la repararea structurilor ADN. O cantitate insuficienta de timina destabilizeaza ADN-ul
si stimuleaza dezvoltarea celulelor canceroase.
Anghinarea, un puternic detoxifiant
Anghinarea are un puternic efect diuretic fiind foarte buna in curele de detoxifiere pentru ca
ea curata sangele, ficatul si rinichii de toxine.
Consumul de anghinare poate stimula apetitul, digestia, poate elimina durerile de cap, elimina
apa si imbunatateste aspectul pielii.
Consumul de anghinare scade nivelul de colesterol rau
Motivul pentru care anghinarea poate preveni anumite boli de inima este pentru ca ea are
proprietatea de a reduce nivelul de colesterol rau din sange. Cinarina este o substanta care
stimuleaza producerea bilei, proces prin care este facilitata digestia grasimilor, descopunandule sireducand astfel nivelul de colesterol. Un studiu recent realizat pe un esantion de 30 de
persoane a avut ca rezultat scaderea nivelului de colesterol cu 20% in 50 de zile. Pacientilor
le-a fost administrat zilnic anghinare.

Trateaza bolile de rinichi cu anghinare

Datorita efectului sau diuretic, consumul de anghinare este recomandat persoanelor care

sufera de nefrite acute si cronice pentru ca mareste volumul de urina, eliminand astfel toxinele
de la nivelul rinichilor dar si a ficatului.
O portie de anghinare scade nivelul de zahar din sange
Da, anghinarea este o planta foarte buna pentru cei care sufera de diabet pentru ca studiile au
demonstrat ca ea contine inulina, o substanta care ajuta la reglarea nivelul de zahar din sange.
Asadar, anghinarea este planta perfecta si pentru cei care vor sa slabeasca datorita
proprietatilor sale de reglare a nivelului de zahar din sange.
Anghinarea, adjuvant in tratarea multor afectiuni
Datorita substantelor pe care le continesi a proprietatilor antimicrobiene, anghinarea este
recomandata in tratarea urticariilor, a bolilor de piele, in bolile tubului digestiv, in varsaturi,
colite, hemoroizi etc.
Mod de folosire
Infuzie
La 500 de ml de apa clocotita se pune o lingura de frunze si se lasa la infuzat timp de 20-30 de
minute. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si o cana seara, inainte de masa. Tratamentul
dureaza 20-30 de zile, urmat de o luna de pauza dupa care se reia. Aceasta infuzie este
recomandata in cazul tuturor afectiunilor prezentate mai sus.
Masti cu anghinare
Pentru masti de fata cu anghinare se amesteca suc de planta cu o lingurita de miere si se
intinde pe fata cu ajutorul unui tifon steril. Se lasa la actionat 15-20 de minute si se spala cu
apa calduta.
Pulbere de anghinare
Se macina in rasnita planta si se pune sub limba o jumatate de linguritade pulbere, se tine 10
minute. Dupa acest timp se inghite cu putina apa.

decembrie 15, 2011 Agro FM Agro, Plante

Armurariu (Silybum marianum)

Denumire tiinific
Silybum marianum
Denumiri populare (regionale)
Arginica de grdin
Etimologie
Necunoscut (teorii: de la armur, datorit epilor si asemntori celui ai scaietelui).
Tipologie
Plant medicinal, exclusiv de cultur (anual sau bianual), epoas, cu flori roii tubuloase
care conin semine, nalt (pn la 1,5 m), asemntoare scaietelui, avnd talie i form
similare. Fructele sale (achene) au un coninut bogat n silimarin, substan folosit la
prepararea medicamentelor destinate tratamentului bolilor hepatice
Provenien
Zona indo-european.
Importan
Aciunea armurariului ca remediu contra afeciunilor hepatice este incontestabil, fiind
considerat planta cu cel mai mare efect asupra acestor boli. Seminele de armurariu sunt
gselnia de ultim or a cercettorilor care caut noi mijloace pentru prevenirea i
combaterea bolilor canceroase.
Istoric
Planta a fost utilizat n trecut ca tonic-amar stimulent al digestiei i ca febrifug. n prezent
intereseaz din punct de vedere fitoterapeutic fructele care acioneaz asupra hepatocitelor,
obinndu-se din ele produse farmaceutice cu aciune hepatoprotectoare.
Aria de rspndire
Crete spontan n regiunea mediteranean pn n Asia Central. n Romnia se poate ntlni
i n flora spontan, datorit scuturrii foarte uoare a seminelor i mprtierii, prin vnt, la
distane foarte mari.
Romnia
La noi n ar este plant de cultur, care crete n zone mai calde, cum ar fi Dobrogea,
Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpaii Sudici. Cndva, se cultiva n aceste zone pe suprafee
ntinse, fiind obinut chiar un soi romnesc original, numit de Prahova, bogat in silimarin,
principala substan activ a acestei plante. n prezent, este cultivat doar pe suprafee reduse,
de ctre productorii particulari. Semine sau preparate se pot cumprat de la orice magazin
de tip plafar.

Partea utilizabil
n fitoterapie se folosesc fructele, mai ales, care se culeg n luna august.
Particulariti
Poate fi confundat cu scaietele foarte uor, mai ales de ochii necunosctori ai deosebirilor
dintre cele dou plante.
Mod de cultivare
Similar celui pentru plante medicinale de cultur.
Terenul
Dintre tipurile de soluri preferate se remarc solurile mijlocii, profunde, fertile i permeabile.
Pentru cultivarea acestei specii nu sunt indicate solurile grele, reci i impermeabile
Semine
Smna utilizat pentru nfiinarea culturii trebuie s provin din loturi semincere cultivate n
sistem ecologic, s fie certificat, s fie sntoas i s fie produs n anul precedent.
ngrminte
Armurariul valorific bine ngrmintele aplicate n doze moderate. Se recomand
ngrminte cu fosfor, sub form de fosfai naturali, n doze de 40-50 kg P2O5/ha.
ngrmintele organice de tipul gunoiului de grajd, foarte bine mrunit i fermentat, vor fi
aplicate toamna mpreun cu ngrmintele cu fosfor i vor fi ncorporate sub artur.
Utilaje
Dup premergtoarele recoltate mai devreme, n lunile de var, trebuie s fie efectuat mai
nti un dezmiritit i apoi artura. Dup premergtoarele trzii, artura va fi executat la
adncimi de 22-25 cm i va fi urmat de lucrri de ntreinere pentru distrugerea buruienilor
care rsar i a crustei. Se va urmri ncorporarea resturilor vegetale i realizarea unui teren
foarte bine nivelat i uniform. La desprimvrare, se va lucra cu grapa cu discuri pentru
mobilizarea solului compactat peste iarn. nainte de semnat, patul germinativ va fi pregtit
cu un combinator sau cu o grap cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili.
Plantare
Semnatul poate fi efectuat primvara, n prima urgen, cu semntori universale (de tip
SUP-21, SUP-29), utiliznd pentru semnat soiul De Prahova. Puritatea fizic a seminelor
trebuie s fie de minimum 90%, iar germinaia de minimum 75%. Datorit faptului c n
sistemul de agricultur ecologic erbicidele sunt interzise, combaterea buruienilor se va
efectua doar prin praile, astfel c distana ntre rnduri recomandat este de 50 cm.
Adncimea de semnat trebuie s fie de 3-4 cm, iar densitatea plantelor la rsrire de 15-18
plante/m, ceea ce corespunde cu o cantitate de smn este de 6-8 kg/ha.

ntreinere i ngrijire
Imediat dup rsrire sunt recomandate praile i pliviri pe rnd pentru combaterea
buruienilor. Datorit ritmului rapid de cretere, armurariul dezvolt destul de devreme o
rozet de frunze, ce acoper intervalul dintre rnduri i nnbu, astfel, buruienile.
Duntori
Viermii srm (Agriotes spp.) sau rioara (Tanymecus spp.).
Modaliti de lupt contra duntorilor
Se combat prin msuri preventive care in de rotaie i de combaterea buruienilor atacate de
aceti duntori.
Mod i perioad de recoltare
Armurariul poate fi recoltat cu combina, atunci cnd 80% din fructe au ajuns la maturitate i
sunt uscate. Dac se ntrzie recoltarea, apar pierderi mari de producie din cauza scuturrii
fructelor. Poate fi executat i recoltarea n dou faze: nti plantele sunt tiate i lsate n
brazde 3-4 zile, pn cnd umiditatea ajunge la 13%, i apoi este executat treieratul cu
combina prevzut cu ridictor de brazde. Pe suprafee mai mici este posibil i recoltarea
manual a inflorescenelor, realizat n mai multe treceri, deoarece fructele se coc ealonat; n
felul acesta, sunt diminuate pierderile prin scuturare.
Condiii de pstrare
Imediat dup recoltare este recomandat condiionarea i reducerea umiditii, cu ajutorul
usctoarelor artificiale, la temperaturi de maximum 30-40C sau prin expunere la soare sau n
magazii acoperite.
Reacia la condiiile de mediu
Fiind o specie originar din zone calde, necesit un regim termic deosebit, cu temperaturi
ridicate mai ales n timpul nfloririi i fructificrii. Umiditatea are un rol deosebit n primele
faze de cretere, n perioade de rsrire i imediat dup. Precipitaiile moderate pn la
nflorire contribuie la obinerea unor recolte mari.

Soiuri
Armurariu benedictin sau soiul autohton romnesc De Prahova, bine adaptat condiiilor
pedoclimatice, fapt pentru care nu prezint cerine deosebite fa de plante premergtoare.
Rotaia culturilor
Armurariul trebuie cultivat dup plante care las terenul curat de buruieni i fr resturi
vegetale. Cele mai bune premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe, cerealele pioase,
dar poate fi cultivat i dup plante pritoare sau plante furajere, bine ntreinute i fertilizate.
Dup cultura de armurariu, din fructele scuturate rsare foarte mult samulastr, ceea ce poate
impune o grij special pentru combatere. Armurariul nu va fi cultivat dup plante atacate de
putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) cum sunt floarea-soarelui, soia, fasolea sau rapia.
Este recomandat s revin pe acelai teren dup 4-5 ani.
Beneficii pentru organism
n compoziia seminelor se gsesc flavonoide care favorizeaz regenerarea celulelor hepatice
i amplific proprietatea ficatului de a se apra de infecii. O alt calitate a armurariului ar fi
c are proprieti antitoxice, sporind capacitatea organismului de a opune rezisten
otrvurilor sau substanelor toxice, n general.
Compoziie
Fructele sale sunt bogate n saponozide, silimarin, fitomelane, acid fumaric.
Sfaturi de consum
Numai sub recomandare medical, ca i tratament.
Utilizare
Sub form de infuzie, pulbere, tinctur sau alte produse farmaceutice.
Tratamente cosmetice sau recomandri medicale
Uz intern: frunzele se recomand n hiponcondrie, hipertensiune arterial, icter, hipertensiune
portal, insuficien hepatic, hepatite acute i cronice, litiaz biliar, ciroz, constipaie (se
ia ca infuzie); seminele se recomand n sindromul neuro-vegetativ, hipotensiune (se iau sub
form de infuzie sau pulbere). Uz extern: semine, n psoriazis (sub form de pulbere). n
general, armurariul este util n afeciuni i probleme precum: hepatita viral A, B i C, icter,
insuficien hepatic, ciroz hepatic, diskinezie biliar, litiaz biliar, otrvire cu ciuperci
toxice, intoxicaie cu metanol, cu tetraclorur de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu
medicamente care atac ficatul, n alcoolism, psoriazis, este adjuvant n cancerul de piele i
ajut la combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei.

Industrii
Medicin popular, farmaceutic, medicin general
Diverse
nainte de a cumpra ceaiul de armurariu, uitai-v cu atenie la termenul su de valabilitate,
deoarece este o plant cu principii active foarte sensibile i care se degradeaz puternic n
timp.
Taguri: Arginica de grdin, Armurariu, Armurariul, beneficii armurariu, cum creste
armurariu, despre armurariu, frunze de armurariu, proprietati armurariu, Silybum marianum,
tratamente cosmetice, tratamente naturiste, unde creste armurariu

Armurariu

Armurariu
Factorul curativ: semintele
Afectiuni pentru care se recomanda: hepatita virala A, B si C, icter, insuficienta
hepatica, ciroza hepatica; diskinezie biliara, litiaza biliara; diferite intoxicatii.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Armurariu (lat. Silybum marianum Gaerth.).
Scurta descriere:
Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un
verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete
este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru ca in
semintele sale se ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra
ficatului. In tara noastra este plantade cultura si creste in zone precum Dobrogea,
Oltenia, in sudul Moldovei si in zona Subcarpatilor Sudici.

Calitati curative si actiune farmaceutica:

Semintele de armurariu contin silimarina formata din flavonide, silibina, silidianina,
silicristina, betaina hcl, aminoacizi, glicina, cisteina, leucina, tiramina, acid glutamic,
1-2 aminobutiric, polihidroxil cromone, lipide, cu proprietati eupeptice, tonic amare,
hepatoprotectoare; actiunea de impiedicare a distructiei si de reconstructie a celulei
hepatice.
Recomandari:
Uz intern:
Hepatita virala A, B si C - Armurariul se ia sub forma de infuzie combinata: 1 litru si
jumatate pe zi, vreme de 3 saptamani. Apoi se face o pauza de 15 zile, dupa care
armurariul se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 4 ori
pe zi.
Icter, insuficienta hepatica - Se administreaza zilnic jumatate de litru de infuzie
combinata de armurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.
Ciroza hepatica - Se ia sub forma de pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi,
in cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauza.
Diskinezie biliara, litiaza biliara - se face un amestec de tinctura de armurariu si
tinctura de anghinare, in proportii egale. Se ia din aceasta combinatie o lingurita de
patru ori pe zi, de preferinta inainte de mesele principale. Tratamentul e recomandat
si in cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.
Otravire cu ciuperci toxice - se consuma timp de 10 zile din abundenta infuzie
combinata de armurariu (minim un litru pe zi), deoarece sustine activitatea hepatica
si neutralizeaza direct actiunea unor substante toxice din ciuperci.
Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu
medicamente care ataca ficatul - se administreaza timp de o saptamana un litru si
jumatate de infuzie combinata de armurariu pe zi. E un tratament adjuvant foarte util
pentru protejarea organelor interne si a sistemului nervos.
Alcoolism - se fac cure de trei saptamani, cu doua saptamani de pauza, cu infuzie
combinata de armurariu, din care se bea un litru pe zi.
Uz extern:
Psoriazis - se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de armurariu,
pe locurile afectate. Suplimentar se poate face o cura interna cu seminte de
armurariu, sub forma de tinctura, 4 lingurite pe zi, pentru dezintoxicare. Adjuvant in
cancerul de piele - o data la doua zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona
bolnava. Pe langa acesta, se poateface un tratament intern.
Preparare
Ceai
Pulbere: se macina cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere prin
sita pentru faina alba. Se pastreaza pulberea intr-un borcan ermetic inchis, la rece si
la intuneric, nu mai mult de 4-5 zile.
Tinctura: se poate pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice. Se
pun intr-un borcan douazeci de linguri de pulbere de seminte de armurariu, care se
acopera cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. Cand intreaga
masa de pulbere a fost acoperita, iar deasupra ramane un strat de alcool de doua
degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa
care se strecoara. Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se
pastreaza vreme de maximum 2 ani.

Infuzia combinata: 1-2 lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa la inmuiat

intr-o jumatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul
se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o jumatate de cana de apa
fierbinte 20 minute, dupa care se lasa la racit; se combina cele doua extracte; se bea
acest preparat cu un sfert de ora inainte de masa. Cataplasma: 2-3 linguri de pulbere
fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa calduta pentru a forma o
pasta ce va fi aplicata extern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un tifon curat,
cataplasma fiind mentinuta astfel timp cel putin 2-3 ore.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Nu exista.

Folosit de peste 2000 de ani n tratarea bolilor ficatului i ale vezicii

biliare, armurariul ne demonstreaz zi de zi c este un remediu cu adevrat miraculos.
Antitoxic de excepie, armurariul ajut organismul s reziste pn i celor mai puternice
otrvuri, de la ciupercile toxice pn la gaze industriale sau metale grele.
mpiedic acumularea toxinelor n ficat
Numeroase studii arat c flavonoidele din compoziia seminelor de armurariu mresc
capacitatea ficatului de a se apra de infecii, favoriznd regenerarea celulelor hepatice.
Persoanelor cu astfel de maladii li se recomand infuzie combinat, un litru i jumtate pe zi,
timp de trei sptmni. Dup o pauz de dou sptmni, se administreaz armurariu sub
form de pulbere, o linguri de 4 ori pe zi. n caz de icter sau insuficien hepatic se
consum jumtate de litru de infuzie combinat de armurariu, n cure de dou sptmni, cu o
sptmn pauz. Excelent stimulent al activitii ficatului, contribuind la regenerarea sa,
armurariul poate fi un remediu i n ciroza hepatic. n acest caz se recomand o linguri ras
de patru ori pe zi, n cure de 21 de zile, cu dou sptmni de pauz. Cu un puternic efect de
stimulare a produciei de bil, armurariul este indicat i n tratamentul diskineziei biliare i a
litiazei biliare. Se face un amestec, n proporii egale, de tinctur de armurariu i tinctur de
anghinare, iar din aceast combinaie se consum o linguri de patru ori pe zi, nainte de
mesele principale. Tratamentul se recomand i n cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.
Neutralizeaz aciunea substanelor toxice

n cazul otrvirii cu ciuperci, se administreaz n cantitate mare

(minim un litru pe zi) timp de 10 zile, infuzie combinat de armurariu. Preparatul are rolul de
a neutraliza direct aciunea substanelor toxice, susinnd activitatea hepatic. n cazul
intoxicaiei cu metale grele sau medicamente care atac n mod direct ficatul, se administreaz
timp de o sptmn un litru i jumtate de infuzie combinat de armurariu pe zi. Acelai
tratament este foarte bun i pentru protejarea sistemului nervos. mpotriva alcoolismului, se
fac cure de trei sptmni, cu dou sptmni de pauz, cu infuzie combinat de armurariu, un
litru pe zi.
Adjuvant n cancerul de piele
Persoanele care sufer de cancer de piele pot folosi cataplasme cu pulbere, aplicate direct pe
zona bolnav. Seminele de armurariu au o aciune benefic asupra cancerului de prostat i
hepatic, datorit silimarinei coninute. Specialitii recomand n acest caz administrarea de
patru ori pe zi a unei lingurie de pulbere de semine, n cure de 15 zile, cu 10 zile de pauz.
Potrivit studiilor, armurariul are efect benefic i n tratarea altor forme de cancer, ca cel
pulmonar, cancerul la sn, cancerul ovarian i cancerul la intestinul gros. Pentru a preveni
boala canceroas, este indicat s se consume 4 lingurie de tinctur pe zi, timp de trei
sptmni, la fiecare schimbare de anotimp. De asemenea, aceast plant miraculoas are
rolul de a activa sistemul imunitar, rentinerind organismul. Un alt rol deosebit al armurariului
este acela de a combate efectele adverse ale chimioterapiei, mpiedicnd apariia altor
simptome. Se recomand consumul unui litru de infuzie combinat de armurariu, zilnic, timp
de 20 de zile. Nu n ultimul rnd, armurariul ajut n tratarea psoriazisului. Se aplic o dat pe
zi o cataplasm cu pulbere de semine de armurariu pe locurile afectate, iar intern se consum
pentru dezintoxicare, 4 lingurie de tinctur pe zi.
Cum obinem pulberea, tinctura, infuzia combinat i cataplasma
Pulberea de armurariu se obine prin mcinarea cu rnia de cafea, apoi se cerne prin sit.

Pulberea se pstreaz la rece, ntr-un

borcan nchis ermetic, dar nu mai
mult de 4-5 zile. Cnd este folosit, pulberea de armurariu se ine sub limb timp de 10
minute, apoi se nghite cu ap. n ceea ce privete modul de preparare al tincturii, acesta este
urmtorul: 20 de linguri de pulbere de semine de armurariu se pun ntr-un borcan care se
acoper cu alcool de 50 de grade, amestecnd continuu. Se nchide borcanul ermetic i se las
la macerat dou sptmni, apoi se strecoar. Preparatul obinut se pune n sticlue mici, de
asemenea nchise la culoare. Se pot pstra pn la doi ani. Se administreaz de regul o

linguri, de 4 ori pe zi. Modul de preparare al infuziei combinate este urmtorul: dou
lingurie de pulbere de semine de armurariu se las la nmuiat ntr-o jumtate de can de ap
de seara pn dimineaa, apoi se filtreaz. Preparatul obinut se las deoparte, iar pulberea
rmas se oprete cu o jumtate de can de ap fierbinte, timp de 20 de minute, apoi se
rcete. n final, cele dou extracte se combin. Pentru realizarea cataplasmei avem nevoie de
2-3 linguri de pulbere mcinat fin care se amestec cu ap cldu, formndu-se o past ce se
va aplica pe locurile bolnave. Cataplasma se ine minim 2-3 ore, deasupra acesteia folosinduse un tifon.
Precauii la tratament
Dei tratamentul cu armurariu nu are efecte secundare, acesta va fi folosit cu precauie de
persoanele care sufer de hipertensiune arterial i de femeile nsrcinate.

ARMURARIUL, UN REMEDIU MIRACULOS IN BOLILE DE FICAT

Armurariul (Silybum marianum) planta tepoasa originara din regiunea Mediteranei, are
frunze de un verde stralucitor impodobite cu vinisoare de un alb laptos, de aproximativ un
metru inaltime, flori rosiatice, care fac la maturitate seminte cu gust amarui. Semintele
armurariului ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului. In
Germania, unde au fost efectuate cele mai multe studii asupra efectelor armurariului, medicii
il utilizeaza in mod curent pentru a trata afectiunile cronice ale ficatului si cirozele. Alte studii
facute in Statele Unite, Italia si Austria au aratat ca armurariul este in prezent unul dintre cele
mai puternice remedii naturale contra afectiunilor hepatice. Aceste studii si experiente (peste
200) demonstreaza in mod clar ca planta contribuie la prevenirea si vindecarea multor
afectiuni ale ficatului si anume: steatoza hepatica, hepatite acute si cronice, leziuni hepatice
datorate expunerii la substante toxice si medicamentoase, ciroze avansate, la care medicina
conventionala este adeseori neputincioasa, cancere de ficat etc.

Semintele de armurariu contin silimarina formata din

flavonoide, silibina, silidianina, silicristina, betaina hcl, aminoacizi, glicina, cisteina, leucina,
tiramina, acid glutamic, lipide, cu proprietati eupeptice, tonic amare, hepatoprotectoare si
actiune de impiedicare a distrugerii si de reconstructie a celulei hepatice.

In caz de intoxicatie cu substante otravitoare semintele de armurariu dau rezultate

miraculoase. Astfel intr-un studiu experimental cercetatorii au administrat un produs toxic la
sobolani. Dupa 130 de zile toti sobolanii au decedat. In a doua faza a experimentului, pe langa
otrava, cercetatorii au administrat si armurariu animalelor experimentale. Drept rezultat 70 %
din sobolani au supravietuit! Studiul pe oameni intoxicati cu ciuperci otravitoare a fost
spectaculos. Nivelul mortalitatii, care varia normal intre 30-40 %, s-a redus la 0!
In cazul cancerelor de ficat un studiu german din anul 1999 a demonstrat ca silibina,
principalul agent activ al silimarinei, stimuleaza cresterea celulelor sanatoase ale ficatului,
inhiband-o pe cea a celulelor maligne. In plus silibina mareste nivelul de glutation din ficat,
care confera protectie suplimentara impotriva cancerului, deoarece un nivel ridicat de
glutation produce modificari favorabile in aparatul imunitar. Ficatul este deci in mai mare
masura capabil sa lupte impotriva cancerului si infectiilor virale.
In cazul leziunilor datorate alcoolului armurariul permite refacerea celulelor deteriorate de
abuzul de alcool si restaureaza capacitatea lor metabolica. Cercetarile au demonstrat ca
silibina reduce daunele provocate ficatului de alcool si previne dezvoltarea fibrozei, ajutand
celulelor hepatice sa functioneze corect.

In caz de hepatite cronice de origine virala armurariul

inverseaza procesul degenerativ si mai mult poate dezradacina hepatitele cronice. Intr-un alt
studiu german, dupa administrarea a 420 mg de armurariu doza zilnica, in 9 luni de zile
analizele si biopsiile bolnavilor au demonstrat ca leziunile hepatice se resorbisera.
In final armurariul protejeaza ficatul de actiunea distructiva a unor toxine puternice si a
alcoolului. Creste fenomenele de regenerare a tesutului hepatic, fiind un puternic antioxidant.
Scade nivelele crescute peste normal ale colesterolului sanguin. Scade rezistenta la insulina a
celulelor pancreatice, la pacienii cu diabet zaharat tip 2. Inhiba cresterea celulelor tumorale la
nivelul cervixului si prostatei. Reduce efectele secundare negative ale chimioterapiei, fiind
folosit ca si puternic detoxifiant. Stimuleaza regenerarea ficatului in caz de hepatita virala A,
B ,C si D, hepatita toxica ori ciroza hepatica, si a dovedit efecte de inhibare a replicarii
virusilor hepatici. Se folososte ca adjuvant si in caz de dischinezie biliara, migrene, urticarie,
psoriazis ori cancer de piele.
Intern se foloseste la: hepatita, insuficienta hepatica, litiaz biliara, diskinezie biliara, util in
terapia cirozei hepatice si a infectiilor cronice ale ficatului, lipsa poftei de mancare, dereglari
ponderale, digestie dificila, adjuvant in cazurile de intoxicatii cu ciuperci (datorita alfaamanitinei si faloidinei) adjuvant in intoxicatii cu diverse substante (plumb, etanol,
tetraclorura de carbon, medicamente ce afecteaz functionarea ficatului), afectiuni ale splinei,

in tratamentul cancerului (pentru diminuarea efectelor secundare asociate chimioterapiei)

adjuvant in cazurile de cancer (studiile de laborator au aratat o eficienta maxima in stoparea
proliferarii celulelor canceroase hepatice, ale prostatei, colonului, pulmonare, ale pielii, contra
cancerului de san si a celui ovarian) prin efectul specific, constipatie, hipertensiune arteriala,
hemoroizi, varice, adjuvant in alcoolism etc.
Extern se foloseste la: combaterea oboselii coardelor vocale, reumatism, degeraturi, alergii,
angina pectorala, psoriazis (se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de
armurariu, pe locurile afectate).