Rasboiulneatarnarii

ITANTARILE
REGELUI
CAROL I
EDITIE INGRIJITA De
- 'CONSTANTIN C. GIURESCU
1887-1914
FUNDATIA. PENTRU '1.,TERATU.Rdi

Sl'ART
..REGELE ?CAROL II"
www.dacoromanica.ro
CUVANTARILE REGELUI CAROL I
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE,

PE HARTIE VIDALON, CINCIZECI
DE EXEMPLARE NEPTJSE IN COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 50
www.dacoromanica.ro
CUVANTRILE
REGELUI CAROL I
1866 -1914
H
1887-1914
EDITIE INGRIJITA DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
BUCURE5TI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA ,,REGELE CAROL H"
39, Bulevardul Lallear Catargi, 39
1939
www.dacoromanica.ro
Inalt Ordin de zi aim armati.

1/13 Ianuarie 1887.
M. S. Regele ureaza, cu prilejul Anului Nou, ani multi si fericiti ostasilor
care f Ara sovaire merg pe aceeasi cale a devotamentului catre tara i Tron.
Ostafi,
Fiecare an ce trece imi dovedqte c4, prin disciplina 0 virtuOle

voastre militare, sunte0 vrednici de dragostea trii 0 a Mea.
cu prilejul acestui an nou,
Cu adnc bucurie dar vd art,
-c at sunt de fericit vzndu-V c p5.00 cu nestrmutare pe aceea0
cale a devotamentului 0 a datoriei; Caci numai din aceste
ostaul alcatuete totdeauna un puternic scut patriei 9i
Tronului.
subof4eri i solda/i, doresc cu toat caldura sufletului

Meu ca inimile voastre s fie la nlimea iubirii ce Iara i Regele
vostru are pentru voi.
VA urez dar ani
f ericiTi!
Dat in Bucureti, la 1 Ianuarie 1887.
CAROL.
(M. 0., 1887, nr. 218, p. 4879).
Flispuns la felicitrile inaltelor autoritti.

1113 Ianuarie 1887.
Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentele Mitropolitului Primat unde primeste felicitani urari din partea clerului prin Primat,
.din partea guvernului si a poporului roman prin Min. de Externe, din partea
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
Senatului i Camerii prin N. Bibescu i I. Campineanu qi din partea Curtii de

Casatie prin C. Scbina. M. S. Regele, raspunzand tuturorp spune ca fericirea
dinastiei este nedespartita de a Romaniei. La Inceput de an se exprima dorinte
aceste dorinte ale Sale sunt s fie lnconjurati cu dragoste i credinta de poporul roman, care fiind unit si statornic poate Invinge once greutati.
CAlduroasele urri, ce Ne aduceIi la reinnoirea anului, au un

mare preI pentru Noi, fiindcA fericirea Noastr este nedespllit
de fericirea Romniei. La Inceputul anului se pot exprima numai
dorinIe i speranIe ; totui privesc viitorul cu incredere i sunt
convins ea, prin unire i statornicie, vom invinge numeroasele
greutTi ce le intalnim neincetat pe calea noastr.
DorinIa ce avem pentru anul acesta este, ca s fim inconjuraIi
de aceea9i dragoste i credinp, ce iubitul Nostru popor Ne-a artat
pan& acuma, i speranta Noastr, ca anul s' fie nanos in lucrri
folositoare i roditoare pentru Iar.
RugAnd pe A-Tot-Puternicul s ocroteasc de-a-pururea scumpa
noastr Romnie, v urez din tot sufletul ani

(M. O., 1887, nr. 219, p. 4904).
3.
Mesaj la pleearea in stritinitate.

6/18
18 Martie 1887.
M. S. Regele plecand pentru ctva timp In strainatate, la o serie de dispozitiuni ca privire la administratia publica gi lucrarile Corpurilor Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
D omnilor D eput4i,
Plecnd pentru un scurt timp in strainatate,

Prin decretul Meu din 6 Martie sub nr. 753,
Am luat urmtoarele dispozi-puni:
In timpul absenIei Mele din Iar, toate lucrrile administraOunii
publice care cer intrirea Regal vor fi supuse aprobrfi Consiliului
de Miniqtri de ctre fiecare Ministru in parte 0 li se va da curs

sub rezerva sanclionrii Mele ulterioare. Numirile i destituirile de
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1887
CUITANTARI
funqionari publici, cari se vor face in abseirla Mea de Consiliul

Min4trilor, vor fi Cu titlu provizoriu Ora la intoarcerea Mea in
Iar.
Dac6 in acest interval de timp inaintarea lucrrilor parlamentare
va cere ca un proiect de lege s. se treac5. dela unul din Corpurile
Legiuitoare la celalt, Mesajul va fi contrasemnat de Pre9edinte1e

Consiliului de Mini9tri i Ministrul respectiv i se va semna de Mine
la intoarcere.
Eu fac cunoscut d-voastre despre aceasta.
Dat in Bucurelli, la 6 Martie 1887.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, I. C. Brtitianu.

(M. O., 1887, nr. 270, p. 7025).
4.
Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare,

2/14 14 Aprilie 1887.
M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare c au dat concurs guvernului votnd codul comercial, legea comunal i conventiunile comerciale cu
Rusia, Anglia si Germania, care asigur schimburile comerciale.
Domnitor Senatori,i
Ajuni la termenul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, constat cu o

vie mulIumire c lucearile d-voastre au dat o nou dovad despre
progresul lini9tit, dar continuu, ce Statul romn desvqe9te in
legislaIiunea sa interioar.
Pe lfing6 2 alte legi importante,
votat mai ales Codul comercial 9i legea comunal, a cror reformA era de mult i adnc
De mare insemn'atate pentru interesele materiale ale Irii a fost
votarea convenIiunilor comerciale cu Rusia, cu Anglia 9i. cu Germania. Aceste acte interna-Pnale ne-au asigurat In parte relaIiunile
Mesajul adresat Adunrii Deputatilor difer numai prin adugarea, la
locul indicat, a cuvintelor:
2
bugetul Statului
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
noastre comerciale si intrese speranIa, c vom izbuti a le aeza

cu celelalte State pe baze folositoare prosperit-pi IrH.
V. mulIumesc, domnilor Senatori, c fr a v deprta un singur moment de atitudinea demn i. prudent observat de Guvernul
Meu In tot timpul de cnd dureaza criza din Peninsula Balcanick

ai acordat creditele necesare pentru a desvolta i Intri puterea
noastr armat. Psind inainte cu deciziune pe calea ce ne-arn,

tras, contribuind cu sinceritate la meniinerea pcii, prestigiul
Romniei s'a ridicat si ea este astzi incunjurat de increderea
de respectul tuturor.
Domnilor Senatori,
V mulIumesc nc odat pentru timpul ce ai sacrificat intedat

Guvernului Meu In rezolvarea tutttror chestiunilor ce vi s'au prezentat. Doresc ca, reintorsi la caminele d-voastre, s v bucura0
Cu toiii de un an care s rasplteasc munca i ostenelele fieedruia.
Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisd.
reselor publice i. pentru patrioticul .1 luminatul concurs ce
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

Domenii, I. C. Brlitianu; Ministrul Cultelor
silal Instructiunii Publice, D. Sturdza ; Ministrul Justitiei, Eug. Statescu;
Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide; Ministrul Finantelor, C. Nacu;
Ministrul Lucrarilor Publico, R. Mihai ; Ministrul de Resbel, General A.
Agricultura', Industrie, Comer t
Angelescu.
(M. 0., 1887, nr. 3, p. 41-2).

5.
M. S. Regele etre Mitropolitul Primat.

8/20 Aprilie 1887.
Mitropolitul Primat felicita pe M. S. Regele, In numele clerului, la aniversarea nasterii Sale. Suveranul multumeste Primatului i clerului pentru
dragostea cu care Il fnconjura.
MulIumesc limit Prea Sfiniei Voastre din adncul inimii penadresat; ele frni sunt Cu att mai plcute
tru yule ufri ce
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1887
CUVANTARI
venind dela Capul bisericii noastre i. a intregului cler, care totdeauna Ne-au inconjurat cu dragostea sa.
(Regele Carol I, Cup. i Scris., III, p. 6).
6.
M. S. Regele citre Iegeni.
23 Apriliel5 Mai 1887.

Sfirrtirea bisericii Mitropoliei din Iaqi. Dupa sfnta Liturgbie, M. S. Regele
inconjurat de cler, de Minktri, de casa Sa civila i militar, Deputati

Senatori, generali, a ieqit din biseric i de pe treptele ei, in fata poporului caro
umplea curtea Mitropoliei, a salutat aceasta zi cand biserica parsita', fnceputa
de Veniarnin, a fost tarnosit Mitropolie.
Un semisecol biserica metropolitana a vechei Capitale a Moldovei a ramas o m'reaTa ruin, un corp fara suflet. Prasit
sguduita pana In temeliile sale, se inalIa deasupra Iaior aceasta
Insemnat cladire, avand u9ile sale inchise ; vantul i ploaia ptrundeau prin trapaturile ei 9.1 numai sunetul clopotelor dela bisericula
din fa-0, chemand la slujba dumnezeiasc, gsea in bolIile de9erte
ale acestor ziduri un rsunet mangaietor, ca oapte tainice, preve-
stind ca opera inceput a fericitului Intru pomenire Mitropolit

Veniamin nu va pieri.
Faptele bune sunt totdeauna raspltite i poporul roman nu
uita pe acei care au lucrat 9i. luptat pentru biseric 9.1 patrie.
Datorim acestui simIimant mrinimos, ca monumentele noastre
i istorice sunt treptat restabilite 9i ea, dup cincizeci

de ani de Ingaduire, rsare aci din ziduri surpate un sfant laca,
religioase
vrednic de vechiul Scaun arhiepiscopal al Moldovei 9.1 Sucevei.

Salut dar cu cea mai vie mulIumire aceast fericit zi, aceasta
frumoasa serbare 9i pe voi toIi care
alergat din toate unghiurile
farii spre a Imprtai bucuria Mea, fiindca o dorin adanc
a inimii Mele este astazi un fapt indeplinit. Mandru pot fi ca. sub
Domnia Mea s'a redeschis binecredincio9ilor aceasta Mitropolie,
Varnosit fiind tocmai in vremea cand strigarea de veselie Chri-
s tos a inviat rasun Inca In toat lumea cretina.

Adevarat a inviat 9i a intrat in casa Sa, ridicat. 9i rel.nfiinTat
In toat stralucirea In a doua a Mea Capital care a depus, pe altarul
patriei, ca darul cel mai scump, coroana lui stefan, spre a fi con-
www.dacoromanica.ro
10
REGELE CAROL I
topit Cu acea a lui Mihai, refurit in oIel pe cmpul de lupt,

intemeind si statornicind astfel pentru timpuri vesnice Unirea
aria, neatArnarea i Regatul Romniei.
Ca o comoar nepieritoare trebue sa pstrm aceste mari
dobAndite prin prudenV i jertfe ; prin vitejia armatei, fiinda ele
sunt reazimul nostru cel mai puternic in imprejurri grele, mosteni-
rea cea mai prelioas pentru generqiunile viitoare.

Cerul, tare a luat ubita noastrd Tar sub inaltul su scut, va
binecuvnta opera Noastr si va asculta rugile Noastre, pe care le
indreptrn neincetat, Regina si Eu, atre Atotputernicul pentru
fericirea dragului Nostru popor.
(M. 0., 1887, nr. 21, p. 413).
M. S. Regele dire delegatia de manifestanti.

10/22 Mai 1887.
O delegatie dintre manifestantii dela Palat se prezint Suveranului aducindu-I urri in numele Capita/ei. M. S. Regele, in nume/e Su si al Doarnnei,
multumeste pentru urri i promite Spirijinul Su pentru desvoltarea industriei
comertului Capitalei i Romniei.
Domnilor,
Regina si Eu v mulIumim din inirn pentru urrile sincere

ce Ne-qi adresat in numele Capitalei i in numele comercianOlor
industriasilor ei i v asigurgin c vom lucra neincetat pentru
desvoltarea comerIului si a industriei, precum si pentru indlIarea
scumpei Mele patrii Romnia. Trcliased Romania! Triiiase'd Capitala
(Vointa National, 1887, nr. 821, p. 2).
M. S. Regele dire Batalionul 3 de Vanitori.

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 18 87.
A zecea aniversare a lurii redutei dela Grivita. Dup SI. Liturghie s'a
f Acut un parastas pentru cei cazuti In acea zi i apoi un Tedeum, la m-rea
Sinaia, apoi toti participantii la serviciul religios, impreun cu MM. LL.
www.dacoromanica.ro
O CTOMVRIE 1887
CUVANTA.Rr
11
Regele si Regina si Principesa mam'. a Suveranului, au mers la cantonamentul Batalionului 3 de VAnfitori unde s'a servit dejunul.
Regele, elogiind faptele de arme de pe campillo Bulgariei ale armatei romne,
Inchina' in amintirea eroilor azuti i in sAnAtatea aprtorilor Rominiei.
Mndru poate fi un popor, o armat, care au impodobit istoria

lor prin fapte rzboinice ; ele sunt o dovadd de o trie, care impune
un indemn puternic de a pzi ce a fost catigat prin jertfe. Serbm
dar astzi cu vie recunotin0 a 10-a aniversare a izbAndei dela

acest vrednic botez de foc al otirii noastre, care a retaviat vechile virt0 militare ale Romnilor. Pentru voi, Vntorii,
ziva de 0 August trebue s fie deosebit de scump, fiindca prin
vitejia fraTilor voMi renumele vostru s'a intemeiat ; din s'angele
Cu care au udat intririle dela Plevna, neatrnarea Romniei a
rsrit! Armata, prin purtarea sa brbateasca, a implinit visul
multor genera-puni, a asigurat viitorul i a atras dragostea i increderea
Marea qi frumoasa poziTiune, pe care oteanul romn a dobAndit-o
pe cmpiile Bulgariei, are sfnta datorie de a o pstra neatinsa

de a fi de-a-pururea braul i scutul Patriei. Convins c otirea va
rmnea in toate imprejurrile fala 01E, ridic acest pahar in amintirea eroilor cziqi i in sntatea aprtorilor Romniei.
S triasc armata!
(M. 0., 1887, nr. 120, p. 2921),
9.
M. S. Regele efitre Corpul I de Armati.

Slatina, 3/15 Octornyrie 1887.
Dupii incetarea manevrelor, seara, M. S. Regele invitA la masa pe toti

comandantii unittitor care au /uat parte la manevre si inchin in snAtatea
Corpului I de ArmatA, fiind multumit de modal cum s'a prezentat.
Manevrele ne dau totdeauna prilejul, aa de dorit, de a Ne gsi

In mijlocul iubitei Noastre oqtiri.
Cu bucurie am constatat i as-tac:lata avntul puternic i desvoltarea mare, ce instrucIiunea noastra militar a luat.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
12
Mandru de aceste progrese i. mullumind de munca lor acelora

care au fost chemaIi a da instruc-Ounea trupelor i. a le conduce,
ridic acest pahar in sanatatea Corpului I de Armata, care 0-a
atras inalta Noastra mulIumire.
(M. 0., 1887, nr. 147, p. 3520).
10.
M. S. Regele eitre trupele in manevre la Foeqani.

Foclani, 8/20 OctomOrie 1887.
Au avut loe manevre si in jurul Focsanilor. Dup incetarea manevrelor,
seara, M. S. Regele a invitat la mas pe toll ofiterii superiori si comandantii de
corpuri, precum si pe atasatii militari. La sfArsitul mesei, Suveranul, amintind
progresul fcut de armata romn, care a primit si botezul de foc, salut

regimentele si batalioanele concentrate estimp la Focsani, incbinnd in onoarea
si sanatatea armatei Sale.
Sunt 18 ani tree4 de cand toate trupele permanente erau

asemenea intrunite langa Focpni, la tabra dela Furceni, unde
s'a pus temelia instruc-Liunilor noastre militare, incepand cu cele
dintai manevre pe o scara mai intins.
De atunci am strbtut o cale lunga i am ajuns la inal/imea
nenadajduita. 0tirea a luat o desvoltare insemnata, a primit botezul de foc, a devenit fala -prii, adevaratul scut al Patriei.
Salut dar cu vie mulTumire regimentele i batalioanele din toate
corpurile de armat ctneentrate la Focpni, care Ne-a primit cu

dragoste i cu bucurie, care este s devie un insemnat centru sta.pse acest fost scaun al Comisiei centrale care hotarise ta apa-
ratorii rrilor surori s fie strani imprejurul unui singur steag,

acest scump tricolor care a falfait ca un semn lucitor pe &Lupine
de lupta, ducandu-ne la biruinV.
Urand din toat mima ca apararea noastr s se intareasca din
an in an mai mult, ridic acest pahar in onorul i sntatea iubitei

Mele armate.
SA triasc armata!
(M. 0., 1887, nr. 152, p. 3627).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1887
13
CUV1NTXRI
11.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15127 Noemvrie 1887.
Mesajul priveqte In deosebi ceea ce s'a realizat: mentinerea bunelor
cu puterile vecine i cu celelalte state, tratatul de comert cu Imperiul Otoman,
regularea statornica a liniei de fruntarie spre Austro-Ungaria, intrirea armatei,
construiri de chi de comunicatie, plus de venituri la domeniile Statului, codul
de comert, Camerele de Comert, incurajarea industriei nationale, spitale rural ;
din cele ce au a se face se amintesc: inceperea lucrdrilor pentru construirea podului dela Cernavoda i a portului Constanta, modificarea legii instructiei
publice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
Deschid cu o vie mulIumire a patra sesiune a Corpurilor Legiuitoare, cea din urma a acestei insemnate legislaturi alese dupa modificarea legii electorale. Aceasta reforma a asigurat desvoltarea
regulata i lin4tit a Statului roman i in curand, &and /ara va
avea din nou
trimite reprezentanIii si, se va constata i mai
bine ea o reprezentare mai completa a tuturor intereselor i ocro-
tirea eficace a liberului exerci-pu al votului au 'Tiara garanIiile

constitulionale, au intarit stabilitatea i puterea Regatului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
cu toate Puterile au rmas neschimbate.

Politica prudent, urmarit neincetat de Guvernul Meu, a avut
rezultatele cele mai fericite i ne-a atras simpatiile tuturor. Cu
toate ingrijirile ce am resimIit din cauza imprejurarilor ivite de
mai mulIi ani langa hotarele noastre, Statul roman, ramanand in
gal% de once conflict, s'a intrit i mai mult prin increderea eatigat de pretutindeni.
Bunele noastre
privitoare la incheierea de tratate de comer au

continuat. Putem privi astazi cu o vie bucurie semnarea trataNegocierile
tului de comer l cu Imperiul Otoman, prin care s'au regulat in mod

satisfacator interesele noastre comerciale cu Turcia. Guvernul Mea
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
14
toate silinele pentru a ajunge a incheia asemenea tratate

i cu celelalte State;
In dorinIa noastra de a tral in raporturi de buna vecinatate

de amicie cu Statele care ne Inconjuara, Guvernul Meu a pus
toat staruinIa sa duca la bun sfr0t negocierile de mult incepute
cu Guvernul austro-ungar pentru regularea statornica a liniei de
fruntarie dintre amandoua -Wile. Am mulIumirea de a va anunIa
ea aceste negocien i s'au terminal i ea se va prezinta aprobarii d-voa-
stre convenIiunea care s'a incheiat in acest scop cu Imperiul vecin.

D omnilor Senatori,
D omnilor D eputqi,
Solicitudinea Mea i a 4rii pentru armata a desvoltat puternic
aceast instituTiune. Concentrrile din toamna aceasta M'au

credinTat ca sacrificiile, ce cu toii facem cu atata iubire pentru armata, i9i poart roadele lor. Mijloacele noastre de inarmare 0 de
intrire sporesc pe fiecare an i astfel armata va putea raspunde
din ce in ce mai mult ateptarilor legitime ale
Lucrarile publice au dat o mare desvoltare avu/iei nalionale.
acqti zece ani din urma, ,oselele noastre aproape s'au
treit. Legea drumurilor d mijloace indestulatoare pentru ale completa repede i in mod sistematic.
ReIeaua cailor ferate se intinde astzi pe o lungime regulat

exploatata de doua mii cinci sute kilometri. Lucrarile pregatitoare
pentru unja Dorohoi-Iai pe valea Jijiei, pentru liniile Vaslui-Iai
Craiova-Calafat sunt terminate ; iai tudiile celorlalte linii, ce
mai sunt cerute de interese locale, se urmeaza cu activitate.
In primvara anului viitor vor incepe lucrarile podului peste
Dunre dela Fete9ti la Cernavoda, precum i lucrrile portului
ConstanIa. Bazinele, cheiurile i magaziile de intrepozite din Braila
Galaii i lucrarile din portul Giurgiului sunt in curs de executare.
Ele se vor completa prin construirea magaziilor i Intrepozitelor
din Bucureti 0 din Iai. Astfel, comerIul va gasi peste tot locul
bate inlesnirile dorite.
Aceste mari lucran i de utilitate publica nu s'ar fi putut say:Argil
inteun timp atat de scurt, daca administrarea finanIelor noastre

nu ar fi fost contiincioas i prevazatoare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1887
cuvANTilr
15
Creditul de care se bucura astzi Statul roman 4i are temelia

In silinIele, ce ne-am dat cu tqii, de a cumpani cheltuelile treptat
Cu cre0erea veniturilor 0 de a intrebuinIa cea mai mare parte a
Imprumuturilor noastre in cheltueli folositoare i pr oductoare.
Anuit4ile Imprumuturilor se pltesc din veniturile bugetare ordinare i cu modul acesta s'a amortizat in douazeci i cinci de ani
un capital de dou sute treizeci i patru milioane lei.
Veniturile Statului din impozitele directe au sporit, cu toate
catimea darii ce are a plti contribuabilul a fost scazuta. Domeniile,
care inainte de zece ani produceau nurnai patrusprezece milioane
lei, astzi dan un venit de douzeci i dou milioane, cu toate ca
s'au vandut proprietti ale Statului pentru o valoare de douzeci
sapte milioane i c s'au dat insurleilor dou sute treizeci si
opt mii hectare. Imbunata-prile aduse in exploatarea pdurilor
vor spori Inca mai mult acest venit. Intrarea impozitelor se face cu
regularitate i inlesnire. Impozitele directe ating marginile hugetare, iar cele indirecte in mare parte le intrec. Echilibrul bugetar
al exerciOului inchis si al celui curent dovedesc buna stare a finanIelor noastre i vom pune cu toiii o deosebit ingrijire ca ea s se
menlin in viitor.
Legea actual a a instrucIiunii publice nu mai rspunde cu pro-
gresele rcute de nqiune intr'un ptrar de secol. Reforma ei a

devenit o trebuint urgent 0 nu M indoesc ca d-voastre
pune toate silinele ca ea sa corespund cerinIelor
La Jai un nou edificiu religios a deschis In cursul anului usile
sale credincio0lor. Blserica metropolitana se ridic acolo ca o dovad de neclintita credint a larii in religiunea strAmoseasc.
In ordinea judectoreasca, mulIumita staruinIei ce
depus,
aTi implinit mai multe lacune In legisla-punea noastr
Inze-
strat Iara cu un nou Cod de comerI, care rspunde .mai bine la

trebuiniele ei.
Ministrul Meu de JustiIie va prezenta in sesiunea aceasta proiec-
tul de lege pentru reforma judecatoreasca si nu Ma indoesc ca

Corpurilor Legiuitoare i vor da toat atenliunea, pentru ca sa
ajungem a asigura mai bine independema magistraturii.
Legea pentru incurajarea industriei nalionale a inceput a se
aplica 0, in urrna studillor fcute in aceast privire, mai multe
fabrici se vor infiinIa. Ele se vor mai nmuli, and se va institui
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
16
creditul industrial, care va depune la dispoziIiunea lor mijloacele

trebuincioase.
Camerele de Comer% s'au intocmit in toat ;ara dup noua lege
suntem in drept a Wepta dela funqionarea lor regulat i statornic o sporire insemnata a activit4ii noastre comerciale.
Legea vanzarii de proprietaIi ale Statului in locuri mici i mijlocii incepe a produce efecte salutarii i vanzarile se inmulIese
neincetat.
In curand, rscumpararea embaticurilor i a otaniIelor de pe
propriet4ile Statului va fi ispravita, regulandu-se definitiv o chestiune care a fost pana acum cauza multor greut4i.
Casa de Economie, menita a forma capitaluri mici, a inceput
produca rezultate mulpimitoare.
Buna stare a poporqiunii a atras totdeauna ingrijirea Mea.
Creditele agricole au luat o mare intindere i, cu toata greutatea
ce au intampinat la inceput, ele au adus servicii Insemnate agricultorilor mici, dandu-le inlesniri in timpuri grele.
Stalionarea prin toate judeIele a ambulargelor sanitare i spitalele rurale, care au inceput a funcliona regulat 0 care se vor
au fost primite de Iara ca masurile cele mai nemerite pentru a imbunataIi starea sanitar a poporqiunii rurale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi
Fiecare an adaug astfel neincetat parte k sa la consolidarea

Statului nostru, ridicat prin munca statornica' i neintrerupta a
intregului popor.
Dar aceste rezultate fericite nu s'au putut dobandi fara eoncursul luminat al Corpurilor Legiuitoare, care la timp i cu
lepciune au tiut s dea impulsiune unui mers regulat, unei desvoltari asigurate a Statului. Sunt asigurat c veli completa cu
aceea0 energie i cu acela0 patriotism opera d-voastre legislativa
ca vei ispravi misiunea d-voastre precum ai inceput-o, spre
binele i fericirea scumpei noastre
Dumnezeu s binecuvinteze lucrarile d-voastre.

Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC, 1887
17
CUVANTA.RI
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru ad-interim la Razboiu, I. C.

BrcItianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Minis trul
Justitiei, Eug. Stalescu ; Ministrul Afacerilor Strine, M. Pherechide ; Ministrul Lucrarilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finairtelor, C. Nacu ; Ministrul de Interne, R. Mihai ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului
Domeniilor, V. Gheorghian.
(M. 0., 1887, nr. 180, p. 4183-5).

1.2.
M. S. Regele la aniversarea cderii Plevnei.

28 Nov./10 Dec. 1887.
La a zecea aniversare a luarii Plevnei, eara, mas de gala la Palat, la care
au luat parte generalii aflati In Capital i ofiterii superiori, sefi de corpuri
si de servicii. In timpul mesei, M. S. Regele ridic un toast in onoarea armatei
c'reia se datoreste renumele

pe Coroana de otel Prin noi insine
la mrire.
prestigiul Romaniei. Deviza scris

s fie calauza noastr i ne va duce
Instit4unile noastre militare s'au ridicat la o inlIime de care

putem fi mndri ; din o straja pmnteascA armata a devenit o
putere noional, totdeauna gata de a apra mo0a stramoeasa.
Mare i frumoas este dar datoria noastr, mai mare Inca i
grea rspunderea care apas pe noi.
Prin izbndele dela GriviIa, Rahova, Plevna, Smardan, wirea
a dovedit c este vrednic de dragostea 9'1 ingrijirea cu care Tara
o imbr4ieaz.
Serbm dar totdeauna cu vie mulIumire aniversrile acestor
glorioase btlii, care au intemeiat renumea noastr, care au intdrit credinIa in noi inine. Da, numai in noi inine vom gsi puterea
noastr ; prin noi inine trebue s muncim, s luptm, s. biruim.
Falnica deviza, scris imprejurul Coroanei de oIel, o Prin noi inOne
s fie cluza noastrd ; ea ne va conduce la qnrire.
Cu aceast dorinI ridic, la a zecea aniversare a lurii Plevnei,

paharul Meu in onorul scumpei Mele armate, sigur fiind c ea va intruni toate nsuirile rzboinice i patriotice 9'1 va 9ti
atrage
recunotinIa Romniei !
Triasc armata!
(M. 0., 1887, nr. 192, p. 4442).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
18
Raspuns la adresa Senatului.

1/13 DecemPrie 1887.
Senatul exprima Suveranului omagiul sinrtimintelor de devotament ale trii
intregi, Dinastia fiind temelia Statului. M. S. Regele multumete pentru sentimentele exprimate si face apel la maturul corp pentru intelegere cu guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sinrtimintele ce exprimati astzi pentru Regina 0 pentru Mine

Cu atAta eldur5 sunt o nou dovad c poporul rornAn a rspuns
totdeauna la iubirea i la Increderea ce am avut Intr'nsul.
intelegerea statornic ce a existat intre Corpurile Legiuitoare
guvernul Meu sunt o dovad c tara simte c numai prin exercitiul panic al liberttilor constitutionale i prin respectul legilor
vom asigura desvoltarea i intrirea Statului romAn.
V multumim, Regina 0 Eu, de simtimintele de iubire 0 de

devotament ale Senatului i fiti totdeauna incredintati c toate
gandurile i cugetrile Noastre sunt necurmat devotate iubitei
Noastre Romnii.
(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4464).
Rispuns la adresa Adunrii Deputatilor.

1/13 Decemvrie 1887.
Adunarea Deputatilor exprim' Suveranului iubire i devotament in numele tarii. Dinastia e temelia tarii si Camera va da concurs guvernului pentru
ca prin unire, munc i struirrta s se poata intari edificiul Statului, sa se
poata pasi pe ca/ea desvoltarii i intaririi nationale. M. S. Regele, multumind
pentru iubirea i devotamentul exprimate, releva' intelepciunea i tactul
poporului roman care a dat fiint doriutelor dela 1857.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cuvintele d-voastre clduroase pentru Tron

M'au micat adnc.
www.dacoromanica.ro
pentru tar
IANTJARIE 1888
19
CUVANTARI
Reamintii memorabilele acte ale Adunrilor mume din 1857,

tare sunt temelia puternic pe care s'a ridicat edificiul Statului
romn.
In adevr, intelepciunea i tactul poporului au dat acelor dorinIe,
rostite cu atfita trie i convingere, o fiinta. Pastrnd neatins acest

depozit sacru, natiune,a a p'Ot inainte, desvoltnd 1iberti1e noastre constituVonale i intemeind pe dnsele Monarhia. Astfel Statul
rolan a putut realiza in scurt timp progrese insemnate i. insufla
tuturor incredere i. respect. Tot astfel pind inainte viitorul n.ostru
va fi asigurat.
VA mulIumesc de reinnoirea incredin-prii devotamentului ce aveti.
siguri ea la implinirea datoriei
pentru Regina i pentru Mine 9.1
voiu fi in capul tuturor.

(M. 0., 1887, nr. 193, p. 4465).
15.
Inalt Ordin de zi aire armar.

1/13 Ianuarie 1888.
M. S. Regele ureaza ostasilor ani mu1i i fericiti, cerndu-le s. aib5. Inrdcinate In suflet cinstea cAtre steag i devotamentul catre patrie.
Ostagi,
Este aproape un ptrar de veac de and M &ese in fruntea

voastr 9i cu cht anii au trecut, cu att disciplina -1 virtuiile voastre
militare v'au atras din ce in ce mai mult dragostea Vrii 9i. a Mea.
Daa fertfele fcute de Iar pentru intrirea oastei sunt mari,

voi, ostai, vei dovedi c d'Alisa va fi totdeauna pilda implinirii
datoriei.
fiind strans legat de

subofileri i solda/i, viitorul
viitorul oastei, cugetarea i mima Mea sunt indreptate cu statornicie c.tre voi .1 Regele vostru nu v cere alt decAt s avei inradacinate in suflet cinstea catre steag i devotamentul catre patrie,
att ct El are inradcinata in sufletul Su dragostea pentru voi.
VA urez ani mulIi. i. fericip!
CAROL.
(M. 0., 1888, nr. 217, p. 4975).
www.dacoromanica.ro
20
REGELE CAROL I
Rispuns la felicitrile inaltelor autorititi.

1/13 Ianuarie 1888.
Dup serviciul religios dela Mitropolie, Suveranul trece In apartamentul
Mitropolitului Primat unde primeste felicitri i urri din partea Primatului,
a Ministrului Afacerilor StrAine si a Prim-presedintelui Curtii de Casa-tie, C.
Schina. M. S. Regele multumeste In numele Sau si al Suveranei pentru felicitAri
si ureaz celor de fat i rii ani multi si fericiti, pace si prosperitate.
Rugile bisericii i urarile poporului Ne-au adus totdeauna fericirea i Ne-au sprijinit i intrit in toate imprejurarile.
Primim dar, Regina 0 Eu, cu o vie muliumire expresiunea

sentimentelor de dragoste 0 de credirt-0, ce Ne exprimaIi cu atata
caldur, i dorim, din toata mima ca anul nou s. fie manos in progrese i lucrari folositoare i plin de noroc pentru scumpa noastra
Romanie, pe care cerul s o ocroteasca 0 de astazi inainte !
VA urez ani muii i fericiIi, pace 0 prosperitate !
(M. 0., 1888, nr. 218, p. 5003).
7/19 Februarie 1888.

M. S. Rege/e aminteste nou'ai Camere oblige-Oa de a se ocupa de cercetarea
votarea bugetului i apoi tuturor le recomand unirea pentru intarirea noastr
interioar.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu un viu simIimant de mullumire Ma aflu astazi in mijlocul

ReprezentanIilor
Salutand de buna venire pe domnii DeputaTi ai nouai legislaturi,
sunt fericit s constat, ca 0 de astadata cetaIenii au dovedit, prin

lin4tea i ordinea menTinute pretutindeni In alegeri, ca ei 9tiu
prqui
garantate cu atata eficacitate de institu-Pnile
noastre constituTionale i ca ei sunt convin0 c, numai prin respectarea legilor de catre to%i, putem s desvoltam prosperitatea i
puterile noastre.
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1888
CUVANTAR1
21
Dizolvarea Camerei Deputgilor a intrerupt sesiunea ordinara

a Corpurilor Legiuitoare. Reluind astazi cursul normal al lucrarilor,
d-voastre aveIi a va ocupa de mai multe legi importante, care cer
o deosebiti luare aminte.
Cea dintAiu lucrare care se impune d-voastre, domnilor DeputaIi,
este bugetul. In anul acesta, el vi 8e prezinta pentru prima ()era

intrunind la un loc toate veniturile i toate cheltuelile Statului.
Aceasta ameliorare a devenit putincioasa in urma organizarii complete a administraVunii cailor ferate 0 a administraTiunii monopolului tutunului, care pfina acum i aveau bugetele lor speciale
inscriau in bugetul general al Statului numai veniturile lor netede.
Buna stare a finan/elor noastre asigureaza echilibrarea bugetului,
ceea ce a fost obiectul constant al preocupa'rii Guvernului Meu.
In adevar, incasrile exerciOului curent nu numai au raspuns
prevederilor, ci Inca le-au, intrecut.
Vom putea dar intampina toate trebuinIele Statului numai cu
veniturile existente.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Suntem indreptaliIi a crede ca silinIele ce se fac pentru menTinerea pacii vor izbuti i ca ea va fi asigurata spre binele i fericirea tuturor. Cu. toate aceste, MIA' a ne abate un singur moment
dela calea prudenta pe care am urmat-o dela inceput, suntem datori,
In momentele grele prin care trece Europa, sa ne gandim necontenit
la intarirea noastra interioara, spre a putea privi cu incredere in

viitor.
Paza lush' cea mai buna, siguranIa cea mai puternica a fiecarei
Iari este unirea cetaIenilor ei. Urez din toata iMma ca acest simIimant s va insufle pe to/i, pentru ca noua legislatura A. fie manoas
in roade i s corespunda legitimelor a9teptari ale Mele i ale prii.
Dumnezeu sa lumineze lucrrile d-voastre i sa proteaga scumpa
noastra Romanie.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Prerdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru de Resbel, I. C. Bratianu;

Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul de Justitie,
Eug. Stitescu ; Ministrul Afacerilor Straine, M. Pherechide ; Ministrul Lucra-
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
22
rilor Publice, P. S. Aurelian ; Ministrul Finantelor, C. Nacu ; Ministrul de

Interne, R. Mihaiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, V. Gheorghian,
(M. O., 1888, nr. 245, p. 5553-4).
M. S. Regele citre Academia Romani,

22 Martiel3 Aprilie 1888.
MM. LL. Regele si Regina merg la Academie pentru a asista la deschiderea
sesiunii anuale. M. Koglniceanu, presedinte, i D. Sturdza, secretar general,
intmpina pe Suverani. In sala de sedinte, lund loo inlotoliul presedintial,

M. S. Regele aduce salutul &Au membrilor Academiei si deschide sesiunea.
Cu prilejul ntiei intruniri a Academiei, in anul acesta, Regina

Eu venim cu bucurie In mijlocul d-voastre spre a v aduce in
persoana salutrile Noastre cele mai calduroase.
Neincetat urmrim lucrarile d-voastre i constatm cu vie pia.cere c, prin sarguinta i munca membri/or Academiei, tiinta
istoria noastr au fost inzestrate cu un material pre-Ps i insemnat.
Academia a deschis astfel un izvor bogat, care ne-a desvluit trecutul i care este menit a servi generatiunilor viitoare ca s aprecieze imprejurrile grele pe care tara
strbtut pentru a ajunge
la inltimea de astzi.
Urnd ca lucrrile d-voastre s fie roditoare .1 Academia s
devie adevratul focar al qtiintei, care trebue s inclzeasc
lumineze tot rsritul, declar sesiunea Academiei deschis.
(M. 0., 1888, nr. 283, p. 6527).
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/15 Aprilie 1888.

Expirnd sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele inchide
Parlamentul, ateagandu-i atentia asupra nevoii de a se face din non apel la

tank' din cauza schimbrii ministerului.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1888
23
CUVANTXRI
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare expira astazi.
Mu4umita patriotismului d-voastre, situaliunea financiara a

fost regulata la timp si serviciile publice vor putea continua mersul
lor normal.
In urrna demisionarii Cabinetului precedent, se impune noului
Ministeriu datoria constitulional de a face apel la Iara intr'un termen
cat se poate mai apropiat, pentru a se manifesta libera voinp a

alegatorilor.
Sunt iincredinIat ca, prin respectarea ordinei si prin moderaOune, lara va dovedi i da asta data deplina maturitate la care
este ajunsa i prepil ce-1 pune pe o dreapta Intrebuin-ore a libertaIilor publice.
In actuala situaliune interna, Guvernul va lua Pal% intarziere

Cu toata energia masurile reclamate de imprejurari. Intru aceasta
sunt In drept a conta pe sprijinul tuturor oamenilor de bine si Eu
apelez la spiritul de concordie si de prudent, pe care Romania, in
momentele importante, 1-a aratat totdeauna Cu cea mai mare
putere.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
inainte de a ne despaqi, sa ne gasim Inca data
In
dorinia cea mai scump ce o avem cu

Sa traiasca i sa prospere Romania!
Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, Teodor Rosetti ;

Ministrul Afacerilor Strine, P. P. Carp; Ministrul Cultelor si al Instructiunii
Publice si ad-interim la Agriculturk Industrie, Comert i Domenii, T. Maiorescu ; Ministrul LucrArilor Publice, A. B. $tirbei ; Ministrul de Resbel, General
C. Barozzi ; Ministrul de Finante, Menelas Germani ; Ministru de Justitie,
Al. Marghiloman.
(M. 0., 1888, nr. 4, p. 73).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
24
20.
Toastul M. S. Regelui pentru sfetnicii

10/22 Mai 1888.
La aniversarea zilei de Zece Mai, seara, se dii o mesa la Palat la care iau
parte cei doi Mitropoliti, Presedintele Consiliului de 1V1inistri, Prim-presedintele dela Casa:tie i cel dela Curten de Conturi, toti fostii ministri dela 1866
incoace, generalii comandanti din Bucuresti i Primarul Capitalei. Pe la sfArsitul mesei M. S. Regele a ridicat un toast In sAnAtatea si in amintirea sfetnicilor
care au lucrat la propsirea poporului roman.

Statul roman s'a desvoltat intrit cu jertfe i lupte, adesea violente,
care au putut lsa discordie. SA' uite to-ti acest trecut, sA priveascA numai ina-
inte cu un singur ideal: paza vetrii stramosesti de toate primejdiile, In unire,

cAci unirea este tAria.
Sunt 22 de ani de cAnd am fericirea de a fi in fruntea

vremea aceasta este o clip In viaIa unui popor, un drum indelungat insa de strbtut pentru un om asupra cruia apasa netncetat o mare rspundere 0 multe griji.
Cu toate ca Mi-am tras dela inceput calea cea dreapt, adeseori
M'a9 fi rtcit, fr buna povaTuire a frunta0lor ;Aril, care M'au
sprijinit cu credinIA i dragoste in acest 9ir de ani ai Domniei Mele.
VAd dar astAzi imprejurul Meu cu un simIimAnt de vie recunogtiinp pe to0 ace0i hArbaii patrioV, care au adus cAte o piatrA la
clAdirea ridicata printr'o muncA statornic ca adApost al neamului
romAnesc.
Din nefericire, lipsesc mul/i din vrednicii Mei consilieri, trecuO.

In o viaI mai bun'.
Dea Dumnezeu ca temeliile aces tei cldiri s fie a9a de pulernice, ca nicio sguduire, nicio furtun ni. le poat sfrAma.
Statul romAn s'a desvoltat i intArit cu jertfe insemnate, cu
lupte adesea amare 0 violente, cari au putut semAna discordia.

SA uitAm trecutul In partea sa aspr. RomAnul ins are inim
caldA, un sentiment ce-L imprtpsc deplin cu dAnsul.
SA uit'Am dar 0 s'A privim numai inainte, avAnd un singur gAnd,
o singurA %int, sfAnta datorie de a pazi vatra strmoeasca de

toate primejdiile care o inconjua. Iat idealul nostru, pentru care
trebue s trim, s muncim i s luptm tosi impreun. Aci nu
pot fi deosebiri de veden. Noi toi suntem s1ujba0. credincio0 ai
patriei, gata a inchina puterea noastr pentru dAnsa.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1888
CUVANTART
25
O lun., in care to-ti fifi si sunt uniti, nu piere; nu poate fi dar

vrajm9ie, un euvnt care nu trebue s gaseasen loe in ;storia
noastrn.
Unirea este t'Aria ; cu aceastn frumoas devizn, vota infrange
toate greutlile, ne vom asigura un viitor linitit i fericit.

Urnd din tot sufletul ca dorinIa Mea exprimat in faIa d-voastre
s se implineasen, ridic acest pahar in snntatea i In amintirea

acelora care au lucrat impreunn cu Mine In cursul acestor 22 de ani
la desvoltarea 9.1 prop0rea poporului romn, sigur fiind en M'A ve0
inconjura cu aceea9i dragoste, cu aceeai rvn i In timpul Dom..nirii pe care Cerul Mi-o va drui inca.
S'A tediasen scumpa noastr. Romnie!
(M. 0., 1888, nr. 32, p. 731-2).
21.
M. S. Regele cifre Batalionul 2 de Vinito&

Sinaia, 30 Aug./11 Sept. 1888.
Aniversarea lurii Griviei. Dup serviciul religios, s'a servit masa oferit5
Batalionului de catre Suveran. Iau parte ofiterii cu doamnele i corpul diplomatic.
Catre sffirsitut. ospatului, M. S. Regele aminteste vitejia va.natorilor la 1877 si
inchin pentru Batalionul 2 de Vanatori i pentru toata armata romana'.
Cu vie mullumire serbm aniversarea dela GriviIa iari in mijlocul Batalionului 2 de Vngtori, al erui nume este a9a de strns
legat cu aceastd stedlucith izbndn.
Astzi sunt 11 ani de cand vitejia Vnntorilor a sfrmat rezistenIa inverunatn a vrjmaplui, invingnd toate piedicele sub
o ploaie de gloanIe, care asvrleau moartea In rndurile navnlitorilor. Neuitat trebue s rnmn dar in mintea i mima voastra
acest fapt mre, eruia datoraIi. strnlucirea Stelei Romniei
de pe steagul vostru, ca semn statornic al voiniciei fraOlor voori.
Ziva de 30 August va fi ve9nie o dan scumpn pentru
care, primind botezul de foc in o lupt aa de grea i sngeroasn,
vi-a dobAndit un loe vrednic printre toate armatele. Datoria noastrn
silina noasted, este ca s'A pastrnm ce am cA9tigat cu multe jertfe
pe cmpul de onoare i ca sn muncim neincetat, spre a rnmnea
la inl-limea renumelui nostru i a edspunde la increderea ce -laxa
www.dacoromanica.ro
26
RE GELE CAROL I
pune in puterea sa militara. Sigur fiind ca armata va fi de-a-pururea fala Romaniei, ridic acest pahar in onoarea batalionului 2
de Vanatori 9.1 In amintirea eroilor czui, strigand din tot sufletul:
S'a traiasca scumpa Mea armata!
(m. 0., 1888, nr. 420, p. 2914).
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

8/20 SeptemPrie 1888.
M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoare
pentru a le dizolva.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
V'am convocat in sesiune extraordinara pentru a va incunotinIa

ca, precum am- anunIat In Mesajul Meu dela 3 Aprilie trecut, un
nou apel la Iara devenind necesar, Corpurile Legiuitoare urmeaza
a fi dizolvate.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;
Afacerilor Straine si ad-interim la Agricultura', Industrie, Comert

Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majorescu ; Ministrul Lucrrilor Publice, Al. B. qtirbei ; Ministrul de Resbel, General C. Barozzi; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,
Al, Marghiloman.
(M. 0., 1888, nr. 126, p. 304).

1/13 Noemvrie 1888.
M. S. Regele trece in revista' proiectele ce vor veni in desbaterea Corpurilor Le-
giuitoare privind instrainarea unor pArti din bunurile Statului, modificarea

tocmelilor agricole, bugetul, transformarea da'rii pentru cile de comunica-tie
inteun impozit proportional pe categorii, schimbarea modului de percepere
a unor taxe asupra spirtoaselor, retragerea biletelor ipotecare dela Banca Na-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1888
CUVANTARi
27.
tionall i desriintarea agiului, inamovibilitatea judecatorilor dela Curtile de

Apel, a preedintilor de Tribunale i a judecatorilor de instructiune, intinderea invatAnntintului rural i imbunatatirea pozitiunii clerului de mir i crede
in concursul /urninat al aleqilor
Domnilor Senatori,
Domnilor D eputati,
Sunt fericit de ate ori M. aflu in mijlocul ale0lor naIiunii

cu o vie multumire deschid aceast. prim sesiune a noui legislaturi.
Concursul d-voastre, totdeauna bine venit, este astzi cu atat

mai prelios, cu ct sunteli mai de curnd ei/i din alegerile generale
prin urmare In cunotinIa adevratelor trebuinIe ale Vrii.
Proiectele de legi, ce guvernul Meu le crede menite a raspunde
acelor trebuinIe In ordinea economic, judiciar i administrativ
0 care vor fi supuse deliberrilor d-voastre in decursul acestei legislaturi, au fost publicate la timp, pentru ca to-0
poat forma
convingerea asupra lor, dup.& o matur chibzuin-p.
Domnilor Senatori,
Domnilor D eputa;i,
Constat cu fericire ca relqiunile noastre cu Puterile strine

sunt din cele mai imbucurtoare.
Politica prudent, ce un patriotism luminat a insuflat tuturor
partidelor, dovedete c Regatul Romniei este un element puternic de linite i de siguran-p. In aceast atitudine corect. st
pentru noi garan0a, c ne vom bucura ca pan acuma de increderea Puterilor celor mari 0 de amiciIia sincer a vecinilor noOri
din Peninsula Balcanic i astfel nu vom compromite intru nimio
sfor-Vrile acelora, care cautd a deslega chestiunile pendinte fdr
sguduiri violente 0 a ne asigura pacea de care avem trebuinp
pentru desvoltarea iubitei noastre
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Cele mai importante 0 mai urgente obiecte ale desbaterilor

d-voastre In sesiunea prezent sunt: legea pentru instrinarea unor
prIi din bunurile Statului in folosul I.ranilor i legea modificatoare pentru tocmelile de lucrri agricole. Aceste legi vor contribui
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
28
In m'asura' larga la imbunataTirea soartei satenilor, vor liniti in

acelai timp unele spirite ratacite i vor introduce o mai mare echitate in raporturile dintre proprietari i steni, spre binele i al
unora i al altora.
Sunt incredinlat ca, pentru aceasta lucrare de cea mai mare
insemnatate, guvernul Meu va gasi in d-voastre sprijinul experienTei i al unei inIelepte
In ceea ce privete finanIele, preocuparea de capetenie a guvernului ca i a d-voastre este de a asigura echilibrul bugetului
inteun mod real .1 temeinic.
Cheltuelile publice cu greu s'ar putea reduce, tara a impiedeca
desvoltarea normal a diferitelor servicii ale Statului, pe de alt

parte trebuesc acoperite golurile ce s'a dovedit c lasa unele evaluari exagerate. Cu toate acestea, guvernul crede ca va putea indeplini toate cererile naomentului prin remaniarea In condiftuni
mai echitabile i totdeodat mai producatoare a unora din impozitele existente, rara a sdruncina echilibrul bugetar.
Meniinnd astfel sarcinile public pe cat a fost cu putinV in
limitele actuale, guvernul a cautat sa intemeieze aceasta situaIiune pe o baza solida i, pentru viitor, sa pazeasca ordinea cea
mai riguroasa in opera-liunile tezaurului .1 s vegheze ca toate
instituTiunile noastre de credit sa funelioneze in marginile 9.1 in
scopul ce le sunt destinate prin legile
lor.
Spre aceasta, pe Muga alte msuri de mai mic& importan-Va,
guvernul va va supune proiectele de legi pentru transformarea
darii cailor de comunicaTie inteun impozit proporlional pe categorii, ceea ce va permite a se desfiinya taxa de 5% asupra funclionarilor, pentru schimbarea modului de percepere a taxei asu.pra
rachiurilor din fructe, prelevndu-se aceasta pe hectar, i pentru
reducerea, in compensaIiune, a taxei asupra spirturilor din cereale,
pentru stingerea deficitului Casei pensiunilor, i in fine, proiectul
pentru retragerea biletelor ipotecare dela Banca NaVonala, ca o
prima masura In scopul de a consolida valoarea monedei fiduciare
i de a face s'a dispara agiul asupra aurului.
Ministrul JustiVei va va prezinta mult ateptata lege pentru
organizarea judecatoreasca, prin care se intinde deocamdata inamovibilitatea la Curple de apel, la PreedinTii de tribunale i la
judecatorii de instruciiune. Raraftne ca mai tfirzin sa se aplice
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1888
CUVANTA.RI
29
ace1a0 principiu de lege la, toate organele justiVei i totdeodata
s se sporeasc retribOunea magistraOlor.

In administra-punea judeleana i comunal, experienTa a dovedit ca legile actuale nu dau un control Indestultor asupra Intrebuin-Vrii resurselor disponibile. Ran cand nouile legi, ce sunt
In studiu, vor putea s fie prezentate, veTi avea a va ocupa de

situaliunea financial% a unora din acele corpuri administrative,
care din cauza legislaiunii actuale au vazut scazand resursele lor
In mod sin4itor, sau care prin gestiunea lor din trecut, s'au impovarat peste masura POI% ca rezultatele obTinute s corespund
sacrificiilor facute.
Lucrrile publice in curs de executare au urmat mersul lor regulat i sperm c in anul viitor Galaii0 Braila vor avea instalari
la tal-Opea porturilor celor mai bine organizate.

Guvernul, land in maim sa exploatarea liniei ferate 4caniRoman-Botoani-Ia0, va putea realiza, prin o administrare mai
eftin, o economie destul de considerabil in comparare cu trecutul.
Romania, pang astazi, a consacrat resurse insemnate la construirea de drumuri de fier; aceasta opera trebue conclusa mai departe, dar totdeodat cere imperios s fie completat printr'o impreunare de 9osele, care, lipindu-se de drumurile de fier, sa mearg
In toate direcOunile, sa stranga i sa transporte produsele pamantului.
Rezultatul dorit ins, de a avea o relea Intreaga de cai ferate

0 de osele tinzand ctre unul i acela0 scop, reclama un plan bine
studiat i cu rigoare executat.
Mai multe proiecte de legi vi se vor prezenta pentru acest sfar9it,
prevazand i mijloacele de plata, care Lr a impovara tezaurul,

sa-i permit& a realiza aceast opera importanta din toate punctele
de vedere.
De Departamentul Cultelor i InstrucOunii Publice se vor supune desbaterilor d-voastre legile pentru Intinderea Inva-pmantului
rural 0. pentru numirea membrilor Corpului didactic /a coalele

primare. Sfantul Sinod, precum 0 o comisie special, se ocupa a
propune msurile necesare pentru imbuntlirea pozi-Ounii derului de miri indata ce aceste lucrari vor fi terminate, se vor prezenta Corpurilor Legiuitoare.
Nu putem cleat a ne felicita cu tc4ii de progresele 0. de desvoltarea constanta a armatei,
deosebitei solicitudini a
www.dacoromanica.ro
20
REGELE CAROL I
.care nu a cruIat niciun sacrificiu cnd a fost vorba de inarmarea

intrirea ei.
de astdat /ara va dovedi c tie s ingrijeasca de soarta
oteanului rom&n, de a crui abnegqiune i devotament fr margine a fost pururea incredinIat, incuviinOnd mijloacele spre a imbunt4ii pe de o parte, instrucIiunea i echipamentul armatei,
spre a pune, pe de alta, prin o nou lege a pensiunilor militare,
rasplat mai in raport cu jertfele ce ostaii sunt chemaTi a aduce
In lunga lor carierd.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Precum vede/i, trebuinIele

cer dela d-voastre cea mai
incordat activitate.
Nu M indoiesc c veti pune toate struinIele pentru a rspunde
la legitima ateptare a na-Viunii care v'a ales i pentru a duce mai
departe opera de progres inceput de generwliunile trecute. Organizarea temeinica a -Vdrii inauntru i ocrotirea ei de once pericole
este cugetarea comun in care s'au intalnit .1 se vor
fiii prea iubitei noastre
Dumnezeu s'A binecuvinteze lucfrile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, T. Rosetti ;

Ministrul Afacerilor Straine g't ad-interim la Agricultura, Industrie, Comert
Domenii, P. P. Carp ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, T. Majorespit; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. B. qtirbei; Ministrul de Res bel, General C. Barozzi ; Ministrul de Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie,
A. Marghiloman.
(m. a, 1888, nr. 169, p. 3945-7).

24.
M. S. Regele pentru armata romana.

28 Nov./10 Dec. 1888.
Aniversarea luarii Plevnei s'a serbat la Scoala Militara de ofiteri: slujba,
Seara, s'a dat masa de gala la Palat, la care au luat parte ofiterii generan gi atagatii militari ai Rusiei, Germaniei i Austro-Ungariei. Catre sfargitul
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1888
31
CUVANTARI
mesei, M. S. Regele releva ea luarea Plevnei a Insemnat consacrarea neatarnarii

Romaniei i renasterea vremurilor glorioase. Ureaza fericire i propasire armatei
romane.
in fiecare an ne amintim cu vie recuno9tinI de aniversarul

luarii Plevnei, ca o data scumpa 9i de indoit preT pentru noi; ea
semneaz pentru laxa' consacrarea neatarnrii sale, pentru o9tire o
biruinT stflucit, pentru amndou4 rena9terea vremurilor glorioase,
rede9teptarea virtuVlor razboinice. Prin luptele sangeroase din Bulgaria, Romnia a c5.9tigat simIimntul triei sale i s'a ridicat la o
poziIiune a9a de insemnat, c putem fi mndri de aceasta. insd9i
responsabilitatea noastr s'a mrit, a9tepthrile i cerinIele au cre-
scut; deci armata are sfnta datorie de a rsplati prin o munch

neobosit 9.1 statornic toate jertfele pe care Ora a fcut i va face
Inc pentru desvoltarea i Intarirea sa militar. Sigur fiind ca patria
va gsi in fiecare osta9 romn un aprtor indrdsne/ 9i devotat,

urez din tot sufletul scumpei Mele armate fericire 9.1 prop9ire.
S triascd armata!
(M. 0., 1888, nr. 192, p. 4445).
25.
Rispuns la adresa Senatului.

4116 Decemprie 1888.
M. S. Regele multumeste Senatului, In numele Susi al Suveranei, pentru
sentimentele de iubire ce Le exprima i Espera sa se Intlnease cu maturul corp
in devotamentul catre patrie spre a svarsi opera de consolidare a tarii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc Cu cea mai vie plcere Adresa Senatului i sunt foarte

simIitor la asigurrile de dragoste i credinV ce d-voastre
exprimaIi in termini a9a de clduro9i in numele acestui Inalt corp.
Cu o adevrat satisfacIiune constat c guvernul Meu se poate
rezema pe sprijinul luminat al Senatului, care promite a se ocupa
cu cea mai mare bgare de seam de proiectele de legi menite a
imbunataIi diferitele ramuri ale administraIiunii Statului 9i a deslega chestiunile a Vtor Tezolvare Iara o alteapta cu neradare. Sper
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
82
c d-voastre veti gasi in aceasta frumoas activitate pentru binele

obstese un teren comun de inIeIegere i vevi contribui astf el la
la/irea spiritului de concordie, atat de dorit pentru o lucrare roditoare.
Sunt incredinIat ca ne vom intalni totdeauna in acelasi simIimant de devotament &We patrie, spre a savarsi inapreuna opera de
consolidare si de intrire la care suntem chemaIi cu tqii a conlucra.
VA mulIumesc Inca data, atat in numele Meu cat 0 in numele
Reginei, de simOmintele de iubire ce Ne exprimaIi i ne unim Cu
d-voastre in toate urarile pentru fericirea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1888, nr. 197, p. 4554).
26.
Rispuns la Adresa Adunrii Deputatilor.

11123 Decemyrie 1888.
M. S. Regele primeste Cu recunosting sentimentele de devotament i urrile
ce-I fac Deputalii. Face apel la o strnsa InIelegere Intre Camera' guvern,
pentru a rezolva greuttile ce impiedica propAsirea politicE i economicti a TArii.
Domnule Preedinte,
Domnilor Deputa#,
Am ascultat Cu o deosebit mulIumire Adresa Adunrii legiuitoare i primesc cu recunostinra expresiunea sentimentelor de devotament, precum i bunele urari ce-Mi aduceii cu acest prilej.
Spiritul in;elept si patriotic, de care reprezentqiunea nalionala
se arat insufleIita, este pentru Mine o dovad c guvernul Meu
va gsi in d-voastre un sprijin puternic i luminat pentru a asigura acel mers bine cumpanit al trebilor publice, pe care-I cere
neaprat propsirea politica i economic a %aril.
Mai ales asezarea pe o temelie solida a mijloacelor Statului,
ce se va datori inIeleptei d-voastre chibzuinIe, ne va conduce cu
mai mare siguran0 la acel el dorit de toIi.
Numai prin o strans InIelegere intre Camere i Guvern se vor
putea inltura greutaIi i rezolvi diferitele chestiuni, a cror regulare va fi primit cu o adevarata satisfaqiune de ctre /ara. Astfel,
www.dacoromanica.ro
IANIJARTE 1889
33
CuvANTA.RI
Romnia, unit i linitit in luntru,i0 va pstra renumele dobandit In afar.

Multuraindu-v inch' odat 0 In numele Reginei pentru sim-timintele de dragoste ce-Mi exprimati, urez din tot sufletul ca lucrrile d-voastre s aduc roadele cele mai bogate pentru viitorul
fericirea scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1888, nr, 202, p. 4658),
InaIt Ordin de zi efitre armat.

1/13 lanuarie 1889.
M. S. Regele weaz5 ostailor ani multi vi fericiti, cad vi-au indeplinit
datoriile c5tre patrie i Tron.
Ostafi,
V'ati atras incredereatrii 0 a Mea prin disciplina datoriei &are

patrie j Tron.
Urmati fr ovire pe aceast cale, artnd astfel ca sunteti
demni de recunwinta trii i c jertfele ce s'au fcut pentru armat
nu sunt zadarnice.
Eu, din parte-Mi, v pstrez neschimbata Mea dragoste i ingrijirea cea mai vie ce pururea am pentru scumpa Mea armata.
Ofiteri, subofiteri i soldati, v urez ani multi 0 fericiti I
Dat in Bucureti, la 1. Ianuarie 1889.
CAROL.
(M. 0., 1889, nr. 267, p. 4961).
M. S. Regele &Aire inaltele autorititi.
1/13 lanuarie 1889.

Duph slujba dela Mitropolie, M. S. Regele trece In apartamentele Primatului
primevte felicitri vi urbri din partea Mitropolitului Primat, In numele clerului,
din partea Prevedintelui Consiliului, n nurnele guvernului vi al tdrii vi din

partea Primprevedintilor dela Curtea de Casatie vi dela Curtea de Conturi,
Ja care Suveranul multumevte vi face la rindu-I urri pentru popor i ar.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
34
La inceputul anului, Intiul Meu gnd se indrepteaz. spre scum-
pul Meu popor, a crui fericire este In fruntea tuturor dorintelor

si silintelor Mele. Rog pe Dumnezeu ca s pazeasc tara noastr.
in anul acesta de toate necazurile
druiasc o desvoltare
linistit, impacnd diferitele aspir4uni. S dea Cerul ca sperantele
Mele si clduroasele urri ce le fac pentru d-voastre si pentru toti
Romnii fr deosebire s fie implinite. MuItumindu-va din tot
sufletul de bunele felicitri si de dovezile de dragoste ce Ne aduReginei i Mie, la reInnoirea anului, vi salut dup obiceiul
strmosilor, zicndu-va: La multi ani i cu Dumnezeu inainte!
(M. 0., 1889, ni'. 218, p. 4991-2).
29.
M. S. Regele &Aire Reg. 3 de Infanterie.
26 Aprilie/ 8 Mai 1889.

M. S. Regele impreun cu Principele Ferdinand merg la Reg. 3 Infanterie
pentru a-1 trece in revist. Generalul Cernat, comandantul Corp. II armat,
Barozzi, seful Casei militare a Suveranului si generalul Dona inampin. pe Augustii Oaspeti, iar colonelul Paladi d raportul. M. S. Regele primeste defilarea,
Principele Ferdinand defilnd In capul companiei a 2-a. Dup.& defilare, M. S.
Regele Instiinteaz Regimentul, ase7at In ordine de coloan, c fratele Su,
Principele Leopold, este cornandant onorific al acestui Regiment si a Inscris pe
fiul Su, Principele Ferdinand, znostenitor al Tronului Romniei, in acest
corp, unde are s fie initiat In cunoasterea regulamentelor i vietii militare.
Sunt aproape trei ani de cnd regimentul al 3-lea de linie a avut

onoarea s primeasca drept Cap al su pe iubitul Meu Frate, Principele de Hohenzollern, si s inscrie pe fiul su, iubitul Meu nepot,
In randurile sale.
Astzi, multumirea Mea se uneste cu bucuria voastr, fiindcA
Mostenitorul Coroanei intr In chip efectiv In cadrele acestui regiment, unde are s fie initiat la cunostir4a reglementelor si a vietii
militare.
Sper si sunt convins c regimentul, artndu-se vrednic de

distinctiunea ce i se face, se va sili a merita dragostea Mea, s't c
mai tttrziu va rmnea pentru dnsul ca o frumoas amintire, ca
acela, care va fi chemat intr'o zi s urmeze opera Mea, a inceput
In Romania serviciul su militar In acest regiment.
(M. 0., 1889, nr. 20, p. 482).
www.dacoromanica.ro
MAI 1889
CUVANTAMI
9121 Mai 1889.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinafa pentru a
se ocupa de buget si de unele proiecte financiare.
Domnilor Deputa;i,
Domnilor Senatori,
V'am convocat In sesiune extraordinark spre a se supune deliberarilor d-voastre diferite proiecte de legi, mai ales bugetul
proiectele financiare.
InsemnAtatea i urgei4a proiectelor pe care aveIi a le desbate
M'au %cut a va cere concursul Intr'un timp, In care ocupaIiunile

agricole v reclam4 pe cei mai mulIi dintre d-voastre i sunt convins c veIi aduce acest sacrificiu pentru binele
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Bucurwi, 9 Mai 1889.

CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministril/ de F1'azboiu, G. Manu ; Ministrul
Afacerilor Strine si ad-interim la Lucrarile Publice, Al. Lahovari ; Ministrul
Justitiei, N. I. Ghera,si ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, C. Boerescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.
Pclucescu.
(M. O., 1889, nr. 30, p. 753).
M. S. Regele inchinfi pentru Romania.
10/22 Mai 1889.

Serviciul religios, defilarea scoalelor i armatei. Seara masa de gala la Palat,
la care sunt invitati Mitropolitii, presedintii i vice-presedintii Corpurilor Le-,
giuitoare, Presedintele Consiliului de Ministri, ministril, Primpresedintii
Presedintii dela Curtea de Casatie, Curtea de Conturi i Curtea de Apel din
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
36
Bucure9ti, ataatii militari ai Angliei, Italiei, Frantei, generalii din Bucuretiti

etc. Catre sfAr9itul mesei M. S. Regele ridica un toast, vorbete de intarirea
Dinastiei i Inchina. pentru fericirea i propairea Romaniei.
Fiecare an salut cu vie mulIumire aniversarul de 10 Mai, ca o

data scumpa inimii Mele. Sunt astazi 23 de ani ca poporul roman
M'a primit cu bucurie i incredere, sigur fiind ca, prin stabilirea
monarhiei ereditare, Romania va fi pazit de sguduiri violente
viitorul su asigurat. Sprijinit de barbaIii cei mai distinsi, am avut
fericirea de a conduce tara pe calea progresului, astfel ca putem
privi pe un trecut bogat in fapte Insemnate, care vor Impodobi
istoria noastra. GeneraVunea prezenta are acum datoria de a pastra
si a intari ce a fost castigat cu multe trude, cu jertfe mari, si a se
gandi si la viitor, fiinde oamenii tree, patria si instituliunile sale
Irma' trebue s ram'aie neatinse.
Cu o adevArat bucurie sufleteasca M'am incredintat, in ziva
sosirii iubitului Meu nepot, cat poporul este ptruns de aceasta
trebuinO, prin primirea calduroasa facuta Mosenitorului presumptiv
al Coroanei.
Tara a dovedit ea este strans legata cu Dinastia sa, liber aleasa

de &Lisa.
Aceste semne de dragoste sunt pentru Mine un indemn puternic
de a lucra neincetat la desvoltarea i Intarirea Romaniei i a pre-
gati pe Nepotul Meu, .spre a putea urma intr'o zi opera inceputa

de Mine, avAnd ca int numai interesele nationale. Rugand pe
Dumnezeu ca sa ocroteasca Iara noastra In toate imprejurrile,
inchin acest pahar pentru fericirea i propsirea iubitei noastre
Romanii.
(M. 0., 1889, nr. 31, p. 795-6).
32.
Cuvintare la punerea temeliei
coalei de Comer.
21 Mai12 Junio 1889.
Dupa slujba dela Mitropolie, Suveranul cu Principele Ferdinand merg la

punerea pietrii fundamentale a *coalei de Cornell. Se face servicial religios
apoi Licherdopol, directoral qcoalei, lauda cele ce s'au facut In domnia M. S.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1889
CUVANTARI
$7
Regelui Carol. Vorbete Primarul Capitalei gi M. S. Regele, care, multumind

mai intAiu pentru cuvintele magulitoare ce I s'au adresat, spmie cft instructiunea i credinta sunt sprijinele statornice ale societtii i pentru ele Statul trebue
s facA sacrificii.
Primiti calduroasele Mele multumiri pentru cuvintele ap de

bine simIite 0 magulitoare, ce Mi le adresati. Sunt mandru 0 fericit de tot ce s'a facut pana acum sub Domnirea Mea pentru biserica
0 coala 0 sper ca vom putea face Inca mai mult.
Credinta 0 instructiunea fiind temeinicii sprijinitori cei mai
statornici ai societaiii, Statul are datoria de a se Ingriji nelncetat
de dansele ; fara religiune nu pot fi simtiminte inalte, f ara instrucIiune nu se pot InIelege aspiraIiuni nalionale.
Am venit dar cu mare placere in mijlocul d-voastre spre a asista
la aceasta frumoasa serbare inchinata instructiunii comerciale, a
card desvoltare este via Mea dorinra, fiindca se deschide astfel
tinerimii un Insemnat camp de activitate, dandu-i o directie folositoare. Urez din tot sufletul ca Scoala comerciala, care se va ridica
pe aceste temelii, sa fie nu numai o podoaba pentru Capitala, ci
mai ales un nou Indemn spre Invalamantul practic, 0 ca jertfele
pe care Iara le face In toate ramurile instructiunii publice sa fie
rasplatite prin o bung 0 solida educaTiune a generaIiilor viitoare,
carora va reveni inteo zi armuirea treburilor Statului.
(M. 0., 1889, nr. 39, p. 966).
33.
8/20 lunie 1889.

Corpurile Legiuitoare convocate in sesiune extraordinar pentru votarea
bugetului Fi a unor legi financiare 0-au terminat lucrArile 0 sesiunea e inchisa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat al

anului, pe and munca campului cherna pe cei mai multi dintre
,d-voastre, au terminat lucrarile pentru cari au fost convocate.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
38
Sacrificnd binelui public interesele d-voastre, ai izbutit dup

lungi 9.1 corwiincioase desbateri a vota bugetele i legile financiare,
fr a mai ingreuna sarcinele trii. Astf el,

intemeiat o stare
financiar regulat, aezat pe economie i pe o scrupuloas cercetare a resurselor publice.
M simt dar fericit a v exprima mulIumirile Mele.
Domnilor Senatori,
D omnilor Deputati,
In virtutea art. 95 din ConstituOune,
Eu declar sesiunea extraordinar
a Corpurilor Legiuitoare
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, L. Catargiu;

Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul de ResbeI, General G. Manu;
Ministrul Afacerilor Straine si ad-interim la Lucrrile Publice, Al. Lahovari;
Ministrul Justitiei, N. L. Gherasi ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. Boerescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G.
Paucescu.
(M. 0., 1889, nr. 54, p. 1297).

34.
M. S. Regele fnchia, pentru armati.

Sinaia, 30 Aug./ 11 Sept. 1889.
Aniversarea lurii Griviei. Slujba religioas la m-rea Sinaia, apoi MM. LI,.
Regele si Regina si Principele Ferdinand si invitatii asist la masa ostasilor.
Colonelul Paladi ridica un pahar in sAnAtatea Dinastiei, iar M. S. Regele in
sntatea Regimentului 3 de &lie. La orele 1 Suveranul intruneste la masa pe
generalul Manu, Ministrul de Rzboiu i ofiterii afltori la Sinaia i tcrti ofiterii
Batalionului. Ctre sfrsitul mesei, M. S. Regele inchin in sntatea armatei.
30 August, lupia sngeroas dela Grivi-p, a stabilit renumele

nostru militar. Serb'm dar In fiecare an cu mndrie aceast data
insemnat pentru armata i ne amintim cu recunotin0 de acei care,
prin vitejia i sngele lor, au intemeiat neatarnarea Romniei.
www.dacoromanica.ro
Pl. I.
=
11
e--.9
11.1,
"NV
Jo1.-
NE"
31 S. Regele Carol I i Prineipele Ferdinand la sfintirea Bisericii Donineti

din Amiga, pe ziva de 8/20 Septemirie 1889.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1889
CUVANTXRI
39
Sigur fiind c armata va implini In viitor ca 9i in trecut sfnta

sa datorie, inchin acest pahar In sntatea sa.
S traiascA jubila noastr armat!
(M. 0., 1889, nr. 121, p. 2907).
35.
M. S. Regele face uriri pentru Dobrogea i Constanta.

Constanyt, 11/23 Septemvrie 1889.
M. S. Regele cu Principele Ferdinand merg la Constanta i viziteazii toate
instituliile publica i culturale. Seara s'a dat o mas de gal la care au lost invitati
sefii autorittilor, reprezentantii cultelor si notabilii. Catre sfarsitul mesei
presedintele Consiliului judetean, Al. Belcic i Holban, primarul Constantei,
au prezentat felicifari Suveranului, care ureazg ca Dobrogea sA prospere in liniste
si pace si Constanta In curand s se ridice la un renume european.
Un tiny indelungat a trecut de &And n'am venit In Dobrogea.

Cu atat mai mare este dar bucuria Mea de a MA gsi astzi, impreun.
cu Mo9tenitorul presumptiv al Coroanei, In mijlocul d-voastre i a
constata marele progres ce ConstanIa a fdcut In cursul de 10 ani.

tn vremuri deprtate, vechiul Tomi abia era cunoscut i, numai
prin exilul lui Ovidiu, a crui statue impodobe9te astzi ora9u1,
acest loc a pstrat un nume in istorie. Sunt insa convins c. noua
Constan0 va ca9tiga, Intr'un viitor apropiat, un renume european
ca, prin construirea podului peste Dunre i lrgirea portului,
lucr'ri care vor fi in curnd incepute, schela sa va deveni una dintre
cele mai insemnate ale Orientului 9i." un izvor de bogaIie pentru
Iara intreagd.
Salut astzi cu vie mulIumire 9.1 tnra noastr marin.
reprezentata aci In port prin Elisabeta vasul vostru ce! mai
fiindc numai prin Dobrogea, cu Ormurile sale intinse
pe Mare, flotila noastra a putut lua acest avnt fericit, astfel
drapelul romn este acum cunoscut 9i respectat In Trile cele mai
deprtate.
Ridic dar acest pabar In onorul Dobrogei, urnd ca aceast

frumoas provincie, In care sentimentul romnesc s'a inrdcinat
Inteun timp a9a de scurt, s prospere 9i s se desvolte In lini9te 9i
www.dacoromanica.ro
40
REGELE CAROL I
pace; In sntatea ordenilor din Constarro, care, fcndu-ne

o prirnire tot aa de stralucit ct .1 clduroas, Ne-au aftat dragostea .1 devotamentul
sufletul.
lor, pentru care v mul/umesc din tot
S triasc Dobrogea i portul su Constanta!

(M. 0., 1889, nr. 131, p. 3137).
M. S. Regele citre Glteni.

Gala#, 13/25 Septemyrie 1889.
M. S. Regele si Principele Ferdinand in vizita la Galati. Dupa ce inspecteaza
toate instituliile publice se da o cina de gala la care, pe rang& primul ministru,
iau parte si autoritatile locale. In timpul mesei primarul Ressu ridic un toast
pentru conservarea pretioaselor zile ale Majestatii Sale si intarirea intr'o glorioasa
domnie. M. S. Regele multumeste pentru urarile ce I se aduc si ridica paharul
pentru portul Galati si in sanatatea Galatenilor.
Cu o adevrat mulIumire am venit impreun cu Motenitorul

Coroanei la Gala-ti, In acest port insemnat al ;Aril. Sunt viu mi9cat
de primirea clduroas i strlucit care GlIenii Ne-au fcut,
M'am Incredirrtat din nou de simIimintele de dragoste 9.1 de cre-
dinl, care GlIenii Mi-au aratat In toate imprejurarile. Ridic

acest pahar In onorul portului Galai, urnd ca lucrrile Insemnate
Incepute aici s dea o nou viaI comerIului i s redeOepte astfel
aceast piat renurnit, care are atata legAtura cu Occidentul.
MulIumesc Inca data pentru urrile ce face-ti pentru Noi i beau
In sntatea
(M. 0., 1889, nr. 13fk, p. 3215).
M. S. Regele eitre armati.

Bacclu, 6/18 Octomvne 1889.
M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand a mers la manevrele dela Bacau.
Dupa ce s'a primit defilarea trupelor si s'a facut critica manevrelor, s'a dat
seara o masa la care au fost invitati ofiterii si mai multe personalitati. Pe la
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1889
CUVANTXRI
41
sfarqitul mesei M. S. Regele fnchina' pentru Corpurile III i IV de armatA ce au
luat parte la manevre i apoi pentru orasul i judetul Bacu unde ostaii
s'au bueurat de o buna ospitalitate.
De 23 ani am fericirea a M gsi Cu ocaziunea manevrelor in

mijlocul scumpei mele armate, privind de aproape progresele din
fiecare an. Pe o scara mica i Cu puIine trupe am inceput aplicarea
regulamentelor tactice pe teren si am reusit a lace din ostasul nostru un aparator ager, care prin vitejia sa a biruit pe campiile din
Bulgaria.
De atunci puterea noastra militara a luat o desvoltare atat de

Insemnat, ca trebue sa muncim neincetat spre a ramanea la InalIimea cerinIelor de astzi, care inapun capeteniilor a conduce tete
mari si a le mica repede.
.A.m sin-4ft dar o vie satisfaqiune de a sta fard. la manevre exe-
cutate cu doua corpuri de armat, care a fost o adevarata scoala

de razboiu si o deprindere folositoare pentru acei care sunt chemaIi
a comanda trupe.
Fericit a putea muiumi fiecaruia pentru toate silinele lor desfasurate In timpul concentrrilor i manevrelor i sigur fiind ca
oastea va implini in toate inprejurrile malta i sfanta sa misiune,
inchin acest pahar In onorul Corpurilor III i IV.
Sa traiasca armata!
Generalul Manu, Ministrul de RAzboiu, arata ea' datoria armatei e sli
intreasa instruetia si disciplina i armata e fericit and poate multumi pe
Suveran.
Ridic inc un toast In onorul Bacului, exprimand via Mea

mulIumire tuturor care in timpul sederii Noastre aci Ne-au dat
dovezi de iubirea i de devotamentul lor. MulIumesc asemenea
orasului i judqului, cetIenilor i proprietarilor pentru ospitalitatea i ingrijirea data armatei, aratand astfel dragoste i lucredere pentru apratorii
Convins ca Bacaul va pastra, pentru aceste frumoase zile, care
le-am petrecut impreuna, o amintire tot asa de plcut. ca Mine
urand prosperitate i desvoltare orasului i judqubli, ridic acest
pahar in onorul Bacu1ii, care Ne-a fcut o primire asa de calcalduroas.
(M. 0., 1889, nr. 451, p. 3602).
www.dacoromanica.ro
42
REGELE CAROL I
38.
M. S. Regele atre Ieeni.

Icui, 7/19 Octomyrie 1889.
M. S. Regele impreun cu Principele Ferdinand face o vizit la Iasi. Seara se
da o masa cu participanti din malta societate. Catre sfarsitul mesei, M. S. Regele
riclia un toast gi ureaza Ieqenilor snatate, iar leaganului unirii prosperare.
De mult am avut via dorinIa a reveni la Ia9i 9i a 9edea cateva

zile in mijlocul d-voastre, spre a va cerceta toate nevoile. Sunt
fericit ca astazi, dupa manevrele dela Bacau, unde am putut mulIumi pe vrednicii fii ai Moldovei cu a9a brbateasca infa1i9are,
c astazi, zic, Ma gasesc impreuna cu Mo9tenitorul presumtiv al
Coroanei in a doua Capitala a Romniei, care Ne-a primit cu bratele deschise.
Adnc mi9cat de aceasta noua dovada de dragoste qi de credinIa,
urez din tot sufletul ca Iaqul, acest leagan al Unirii, sa prospere 9i
sa se desvolte, 9.1 inohin acest pahar In sanatatea cetaIenilor, mul-
Iumindu-le clduros pentru stralucita primire ce Ne-au facut.

(M. 0., 1889, nr. 152, p. 3627).
39.
M. S. Regele cfitre Barrideni.

Beirlad, 11123 Octomyrie 1889.
M. S. Regele insotit de Principele Ferdinand viziteaza .13arladul. S'a dat o
cina. Catre sfarsitul mesei senatorul Iamandi spune ea Barladul e mandru

de vizita Suveranului i in deosebi c e insotit si de Principele mostenitor.
M. S. Regele releva stralucita primire ce Li s'a Mont i inchin pentru prospe-
ritatea Barladului si a judetului Tutova.
Totdeauna Barladul Mi-a dat dovezi temeinice de iubire 9i devotament. Stralucita primire ce Mi-a facut astazi Mie i Mo9tenitorului presumtiv al Coroanei, e o noua cheza9ie a simIimintelor sale
catre Tron i Dinastie.
inchin dar acest pahar In santatea cetaIenilor 9.1 pentru pros-
peritatea oraplui Barlad 9i a judqului Tutova.

(M. 0., 1889, nr. 153, p. 3695).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1889
CUVANTARI
43
40.
Cuvntare la aniversarea a 25 ani ai Universititii.

22 Oct./3 Nov. 1889.
Se serbeaza 25 de ani dela intemeierea Universittii din Bucuregti, in sala
Senatului. Vorbesc: Al. Orescu, Rector, facand un istoric al invatamantului
superior 0 aratand impulsul ce a dobndit Universitatea prin luminata protectiune a Majesfatii Sale 0 C. Boerescu, ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, care aminteTte cuvintele Suveranului de acum 20 de ani, la compIetarea
Universittii, cuvinte care s'au implinit Se ocupa' apoi de greutatile intampinate de primii apostoli ai neamului: Lazar i Eliade Radulescu. M. S. Regole
relev rolul important al Universitatii in formarea slujitorilor tarii, i promite
un sprijin statornic.
Am ascultat cu un viu interes discursurile d-voastre i sunt Cu

deosebire Inagua de cuvintele ce le spunen. Va mul/umesc asemenea clduros pentru sirrinmintele ce Ne artan in nume/e corpului profesoral, care sunt sigur va lua totdeauna ca nnt
creterea tinerelor generanuni in respectul legilor i institununilor
ce Iara in deplina sa libertate i le-a dat. Una din aceste institununi este 0 Universitatea, care Implinete astazi 25 de ani de viat.
traiul ei n'a fost sterp: &Lisa a pregatit, impreuna cu Sora sa
dela Ia0, o generanune de brban, ce slujesc Statul Cu pricepere,
iar Tronul cu credinf 0 pe care in desele Mele calatorii Ii intalnesc
prin toate unghiurile
Sunt dar fericit a prezida aceasta impunatoare sarbatoare qcolastica i mandru ca in timpul Domniei Mele Universitatea a crescut 0 s'a mrit Cu doua Facultan, cea de Medicina 0 de Teologie,
una pentru alinarea suferintelor trupului, cealalta pentru inaltarea sufletului

DorinIa de a invaTa s'a intiparit aa de adnc in mintea poporului, incat toate coalele ce s'au infiinIat nu ajung BA potoleasca
setea de a invla carte ceea ce dovedeqte avntul puternic pe
care Tara Romaneasca l-a luat in acest din urma 8fett de seco!. Prin
urmare, chemarea profesorilor este tot a9a de frumoasa ca 0 de folositoare, caci dnsii sunt menin a sadi simnminte curate 0 patriotice in inima tinerimii, pregtind-o astfel ca din sanul ei sa nasc
noi propovaduitori ai invaIamantului.
www.dacoromanica.ro
44
REGELE CAROL I
Universit4ile noastre nu sunt numai ale Romanilor ; ele pot

deveni, prin renumele lor, un focar de lumina al unei pni a Rsritului, aruncnd raze binefacAtoare departe peste hotare i atr-
gnd astf el un numr lnsemnat de tineri din alte iri, care vor
singi trebuin0 a se instrui.
Cat pentru Mine, voiu fi purure sprijinitorul cel mai statornic
al UniversitaIii, .1 am nesdruncinata IncredinIare ca nepotul Meu,
Inclzit de cele mai arzatoare simIiminte patriotice, cand va prezida sarbtoarea pentru implinirea a 50 de ani de viaI ai acestui
Insemnat a9ezamant adic srbatoarea nunIii de aur, fcut
Intre luminile revrsate de Universitate i sufletul tinerimii
atunci acest Inalt leagan de cultur' are s fie tot aa de sus pus c'at
viitorul scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1889, nr. 162, p. 3834-5).
41.

15/27 NoemPrie 1889.
Descbizandu-se sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare se releva situatia
excedentara a bugetului Statului i apoi se tree in revista proiectele unele
amintite i anul precedent ce au a se discuta in parlament, proiecte ce privesc reorganizarea creditelor agricole, a ad-tiei domeniilor Statului din Dobrogea, a exploatarii padurilor Statului, a camerelor i burselor de comert,
a invatamantului profesional, a adliei jude-tene i comunale, cat i infiintarea
de intrepozite in oraele principale i a jandarmeriei. M. S. Regele recomanda
aleqilor naIiunii o muncd spornic.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Deschizand a doua sesiune a acestei legislaturi, salut cu mima

plina de bucurie pe ReprezentanIii naOunii i le urez ca sa continue
s completeze opera de progres Inceputa In anul trecut.
Tara, ostenit de fram'antri, cere trimiilor si o munca spor-
nica', o acpune luminat pentru intrirea situqiunii financiare,

astzi prosper, i votarea unei serii de msuri mente a pune dif eritele servicii publice In stare de a Indeplini In Statul rom An misiunea lor binefacatoare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVAIE 1889
CLIVANTARI
45
Aceste sinniminte am avut fericirea BA le constat In cltoria

ce am fcut In diferite pili ale %aril, vizitand mai cu seam jude.
lele de peste Milcov Bi Romania trans-dundrean-.
Primirea plin de chldurA gi de iubire, ce Ni s'a fcut pretutindeni Mie i principelui MoBtenitor, a miBcat adanc mima Mea.
Astfel s'au strans cu o putere nou legturile vechi dintre Dinastia Mea Bi aceastA Iar.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Precedentul Minister prezentandu-Mi demisiunea, am

actualului Cabinet sarcina Guvernului.
lucredinat
Ministerul actual are incredere in patriotismul i inIelepciunea
Corpurilor Legiuitoare Bi speed ca va gsi in d-voastre un sprijin
puternic, pentru a duce la un bun sfaqit toate irnbunat4iri1e pe
care na-punea le aBteapt cu nerbdare.
Ne putem felicita de bunele relatiuni ce avem cu toate Puterile.
InIelepciunea noastra este cea mai sigurA baza a Increderii ce
ne arat guvernele.
Anul acesta ne este dat s constatm cu mul;umire succesul
unanime ale Puterilor mari pentru a conserva pacea.
SituaIiunea noastra financiar este satisfctoare. Ultimul exerciIiu 1888-89 se soldeaz, nu numai fAr deficit, dar inc printr'un
excedent.
Daca unele prevederi n'au dat rezultatul aBteptat, echilibrul

s'a stabilit prin prisosul &bandit din alte ramuri de venit Bi prin
economiile realizate in cheltueli.
FaIA cu incasrile efectuate In primul semestru, avem cuvinte
de a crede ca exerciiiul curent se va incheia in condiIiuni tot atat

de favorabile i astfel vom fi in poziiiune de a v Bupune pentru
anul viitor 1890-9i un buget bine intemeiat.

Aceste rezultate au fost dobandite fr infiinVri de noi impozite B*1 Inca cu scderea unora din drile existente-.
Msurile luate In scopul de a consolida valuta Bi de a face &A

disparA agiul, pe lang uBurarea ce au adus pieTei noastre, au contribuit in mare parte a crea aceast situqiune folositoare tezaurului.
Guvernul va urmri cu struinVA indeplinirea operei incepute.
Creditul nostru inluntru i in afarA este bine aezat.
www.dacoromanica.ro
46
REGELE CAROL I
Guvernul va mai aduce In deliberarea d-voastre legue menite

a completa si continua reforma inceput In sistemul nostru de
impozite, -tinand seamA in aceastA privinta de ideile ce s'au produs
atat In sanul Corpurilor Legiuitoare cat si In public. TotodatA

va pregAti si. v va prezenta proiectele care ating mai de aproape
interesele economice ale Orii, intre care va figura in primul rand
reorganizarea Creditelor agricole, pentru a Inltura neajunsurile
sistemului lor actual si a satisface ceriatelor legii votate In sesiunea
din urmA pentru vanzarea bunurilor Statului In loturi.
AceastA lege atat de importantA, dup indeplinirea totdeauna
anevoioas a formalitlilor pregAtitoare, se execut cu activitate.
Administratiunea Dobrogei a desteptat deosebita ingrijire a
guvernului Meu ; el a luat multe mAsuri usurAtoare i asteapt rezultatul unei anchete pentru a schimba actualul mod de administra-tiune a proprietAtilor Statului,
Exploatarea pAdurilor Statului i in general regimul nostru
silvic fac progrese simtite ; ele all totusi nevoie de imbunAtliri,
care sunt obiectul preocuprilor strruitoare ale Guvernului.
Institu-tiunile atat de folositoare ale Camerelor 9-; Burselor de
Comer -t intampinA In mersul lor piedici, care nu pot fi ridicate
cleat prin interven-tiunea d-voastre.
Legea care ordonA crearea de intrepozite in orasele principale
nu s'a putut aplica, din cauzA c au lipsit resursele prevazute Intr'insa. Ve-ti gsi cu cale, nu MA indoesc, sA acordati alte mijloace
pentru inteineiarea acestor institutii care vor fi parghii puternice
pentru ridicarea comertului.
InvtAmantul profesional a atras cea mai serioasA luare aminte
a guvernului Meu. Ve-ti avea s_hotri-ti, clack dup incercari izolate,
nu este timpul sA stabilim un sistem complet, care sa rspandeasca

In popora-tiunea intreag cunostintele necesare fiecArei profesiuni.
Chiar in primele zile ale sesiunii acesteia ve-ti putea s v ocupati
de legea tocnaelilor agricole, destinat a intari bunele raporturi ce,
sunt fericit a constata, s'au restabilit pe deplin intre factorii

noastre agricole.
Guvernul Meu, prin studiile sale proprii, -tinand i seam de
pArerile exprimate de autoritAtile constituite, de personalitati
politice si de pres, s'a convins cA administra-tiunea jude-teara
comunal lasA mult de dorit.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1889
CIJVANTAMI
Opera de indreptare trebue sa imbralipze reorganizarea

nistraiunii centrale, judeIene i eomunale, admisibilitatea in funciiunile administrative, poliIia urbana i cea rural.; (Musa va cere
neaprat mai mult decat o singura sesiune pentru a fi sava.r0t.

Trebuind prin urmare a incepe cu imbunataIirile cele mai urgent reelamate, guvernul, in sesiunea actuala, va strui asupra
proiectului de lege care se ocupa de organizarea asministraOunii
judeIelor prin subimparIiri de circumseripOuni teritoriale, care
sa permit' desparIirea atribupunilor de un interes general de cele
cu un caraeter local.
Asemenea va prezinta proieete de legi pentru reforma dispoziiunilor
ale legii tide-One i comunale, pentru constituirea reprezentaIiunii lor, pentru infiin/area jandarmeriei
pentru serviciul de pompieri.
Dorind o mai bung intrebuinore a resurselor de care Iara dispune pentru caile ei de comunicqiune, Ministrul Luerarilor Publice v va supune o lege modificatoare a legii drumurilor 0 o lege
de organizare a Corpului de ingineri ai Statului.
Cu o vie plaeere pot anurga Parlamentului ca luerarile podului
de peste Dunare vor incepe in primavara viitoare i c astfel exportul nostru catre Mare va avea continuitatea ce-i lipswe pentru
inflorirea sa deplina.
Ministrul JustiOei va va Infli9a legea pentra organizarea judecatoreasea, prin care se intinde deoeamdata inamovibilitatea la
funqiunile judecatoreti cele mai insemnate, rmnnd ca mai

trziu acela0 prineipiu sa se aplice treptat la toate organele justitiei, sporindu-se totdeodata retribuOunea magistraOlor.
In privinIa Cultelor, d-voastre ve-i avea a va ocupa mai intaiu
de legea pentru regularea parohiilor 0 a personalului serviciului
bisericesc, preluerata dupa raportul Sfntului Sinod. Aceasta lege,
punand bazele unei reforme in privinia starii clerului de mir, va da
acestuia in Stat poziIiunea i prestigiul de care are nevoie pentru
implinirea inaltei sale misiuni.
Chestiunea invVmantului primar urban 0 rural face obiectul
unor studii amanunIite, pe baza carora vi se va prezinta mai

urm un proiect de reorganizare. Asemenea studii pregatitoare,
destul de inaintate, se fac in aeest moment pentru invaImntul
real 0 pentru coalele normale.
www.dacoromanica.ro
RECELE CAROL I
48
fiecare an, domnilor Senatori i domnilor Depute4i, Corpu-
rile Legiuitoare au dat aprobarea lor la linbunataIiri propuse de

Guvern pentru marirea i consolidarea, forlei noastre arniate.
In anul acesta guvernul v va aduce diferite proiecte pentru campletarea organizarii 0tirii, peniru desvoltarea instrucOunii sale
pentru continuarea Intaririlor incepute.
Sunt IncredinIat ca wirea, pentru care d-voastre nu ai cruIat
niciun sacrificiu, va 9ti s dovedeasca ca onoarea i siguranIa
nu pot fi platite vreodat prea scuxnp.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Cmpul lucrrilor d-voastre este intins i frumos. Sunt sigur

ca va ye-0 pune la lucru fra preget i fax-A intrziere i a., lasAnd
la o parte once consideraVuni secundare, spiritul d-voastre se va

ridica la ina4imea nevoilor i aspiraIiunilor iubitei noastre
Astfel, Iara Intreaga va saluta eu bucurie rezultatele binefactoare ale unei activit4i inTelepte i roditoare i istoria va pstra
despre aceast legislatura o frumoasa i trainica amintire.
Dumnezeu s binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor 'Legiuitoare este deschisa.
Bucure0i, 15 Noemvrie 1889.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, General G. Manu ;

Ministrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosetli
Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul Lucrrilor Publice, Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pezucescu; Ministrul de 13 Azboiu, General M. VlcIdescu.
(M. 0., 1889, nr. 179, p. 4145-7).

42.
M. S. Regele la Adresa Sf. Shied.

20 Noemp./2 Dec. 1889.
Amandoi mitropolitii Impreunii cu membrii Sf. Sinod, prezint Suveranului
o adres de multumiri pentru solicitudinea fa t& de biserica i clerul %Aril cu prilejul InfiintArii FacultAtii de TeolOgie. M. S. Regele aratA rolul religiunii In vieata
unui popor i e fericit de Increderea i dragostea exprimate de Sf. Sinod.
www.dacoromanica.ro
NOEMVIIIE-DECEMVRIE 1889
49
CUVA.NTXRI
Sunt ca deosebire fericit c5. cuvintele Mele, rostite la serbarea

imiversitar In privinia Facult4ii de Teologie, ca i acele din Discursul Tronului, au gsit un rsunet in sftnul Sfntului Sinod.
Aceste cuvinte au venit din adncul inimii Mele, fiindc am
avut totdeauna convingerea ca religiunea este paza cea mai pu-
ternic a unui popor, mneierea cea mai dulce in imprejurrile

grele i dureroase ale
Asemenea sunt convins ea*, prin Facultatea de Teologie i prin

Imbunat4irea stdrii clerului mirean ce sper c se va traduce
In lege vom inzestra Iara cu
invlaIi buni, care vor
IntipAri in Mima poporului simIimntul religios, respectul cutre
bisericd i credinIa in poveIele sale.
Dragostea i increderea, pe care Sfntul Sinod Mi le arat6 i
astzi, venind In corpore, M mic cu deosebire i vor fi pentru
Mine un nou indemn spre a sprijini aceste Mahe simIiminte r5spndite prin propovaduitorii luminai ai bisericii.
(M. 0., 1889, nr. 185, p. 42761.
43.
Toastul M. S. Regelui pentru armati.

28 Noem9./10 Dec. 1889.
Aniversarea lurii Plevnei. La slujba religioasa de lnga cazarma Alexandria
iau parte M. S. Regele i Principele Ferdinand, care apoi primesc defilarea. Seara
masa de gala la care sunt invitati atagatii militari rus si austro-migar, Min.
de Razboiu, generalii si sefii de corpuri si de servicii din garnizoana. La slat.mesei, M. S. Regele arata insemnatatea cuceririi Plevnei pentru Romani
trichina pentru armata romana.
Luarea Plevnei este astzi un fapt istoric inscris intro acele

insemnate btlii, cari adeseori au schimbat o situaTiune intreag.
Pentru noi, Plevna insemneaza o intreit izband: invingerea vrjmaului, intemeierea renumelui nostru militar, neatArnarea RoSerbm dar In fiecare an cu mandrie ziva de 28 Noemvrie, dat
scump inimilor noastre, a crei amintire trebue 86 o pstrm
pentru generatiile viitoare, ca o dovad netgaduit c, numai
www.dacoromanica.ro
50
REGELE CAROL I
prin o munch' statornica 9i. Cu jertfe insemnate, se potimplini fapte
mari. Astzi ca totdeauna ridic acest pahar cu un sinati.mant de

vie recunwin0 In onorul armatei, fala rii .1 scutul patriei.
S triasca scumpa Mea armat!
(M. 0., 1889, nr. 191, p. 4411).
44.
Rispuns la adresa Senatului.

Suveranul mulIumeste Senatului pentru urarile patriotice ce-I face si pentru chipul clduros in care a primit In sAnul su pe Mostenitorul Tronului.
In desvoltarea unui Stat ImburCtatiri se car neintrerupt i neIntrerupta trebue
sa fie si munca fiecAruia pentru a ajunge la acest scop. Spera c Senatul va
da spirijinul su luminat guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnitor Senatori,
Glasul Senatului 11 ascult totdeauna cu deosebit luare aminte,

caci el este Insuflat de experienp 9i. patriotism; dovad este rspunsul ce-1 facqi astzi la Discursul Tronului, rspuns pe care-I
primesc cu o adevrat satisfactiune, multumindu-v domnilor
Senatori, din suflet, pentru urgrile ce le aduce0 Reginei i Mie.
Cu vie bucurie Mi-aduc aminte de chipul cdlduros cum Senatul
a primit pe Mooenitorul presumtiv al Coroanei, &And a venit Intia oar. In mijlocul d-voastre. Bucuria Mea este cu atat mai intenaeiat, cu cAt tiu c, odat6 cu sosirea scumpului Meu nepot
Litre noi, dnsul s'a fAcut prta al lucfrilor acestui matur
corp, unde va inv4a cum se alcAtuesc legile izvorite din adevratele
trebuinIe ob9te9ti.
CAnd M'am suit pe Tron, viaTa Mea am Inchinat-o intereselor
patriei, pentru a cAreia Intrire i al areia viitor Principele Motenitor este o garanIie. NeIntrerupt este 9iru1 imbunt4irii i. al
progresului care se cere In desvoltarea unui Stat; neIntrerupt
trebue s fie 9i. munca fiecruia spre a ajunge la acest scop. Nu M
Indoesc dar c5. Senatul va da i In aceast sesiune sprijinul cel mai
www.dacoromanica.ro
DEC. 1889-1AN 1890
CTJVANLIRI
51
luminat guvernului, prin legi chibzuite 0 prin intelepte sfaturi,

spre a se duce la priinciosul capat opera inceputa pentru ridicarea
0 Inflorirea Romaniei.
(M. 0., 1889, nr. 204, p. 4713-4).
Rispuns la adresa Adunfirii Deputatilor.
22 Dec. 1889/3 Ian. 1890.

M. S. Regele multumegte Camerii pentru bunele urAri ce-I adreseaz6 i are
Incredere In spiritul inIelept 9i patriotic al reprezentatiunii nationale, care va
lucra In strans5 Intelegere cu guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deput4i,
Am ascultat cu deosebita multumire Adresa Camerei 0 sunt

viu micat de sinatimintele de dragoste 0 de devotament ce d-voastre
inli reinnoiti 0 asta data In numele Reprezentatiunii nationale. In

adevr, legaturile Intre tar 0 Dinastia Mea s'au strans Inca' mai
mult, asigurandu-se 0 viitorul, prin a9ezarea Mo9tenitoru1ui presumptiv al Coroanei Intre noi. Sunt fericit a constata ca Adunarea
este patrunsa de dorinta de a se pune la lucru, 0 spiritul intelept 0
patriotic, de care d-voastre sunteti Insufletiti, imi este o sigura
dovada ea guvernul 1VIeu va gasi In d-voastre acel sprijin de care
are neaparata trebuint, spre a Implini Inalta sa chemare. Numai
prin o str'nsa intelegere intre Corpurile Legiuitoare 0 Puterea
executiva, vom Invinge toate greutatile 0 vom intri viitorul
scumpei noastre Romanii.
Plin de aceasta incredere, va multumesc Inca odata pentru

bunele urari ce d-voastre Ni le r9stiti pentru Regina 0 pentru Mine.
(M. 0., 1889, nr. 210, p. 4845).
Inalt Ordin de zi eitre armati.

31 Dec. 1889/12 Ian. 1890.
Ostaii sunt scutul patriei 0 devotamentul lor a fost fala In trecut vi va
fi mndrie In viitor; Suveranul le ureaza un an nou fericit.
www.dacoromanica.ro
52
REGELE CAROL I
De cAnd M5 aflu in fruntea voastr, ai dovedit c sunteli ptrun9i
de datorii/e voastre.
Sunte0 scutul patriei i dragostea Mea se indrepteaz pururea

catre voi, sigur c. veii fi totdeauna vrednici de jertfele ce Tara
face pentru voi i de increderea ce nestramutat o pun pe devotamentul vostru ; el a fost fala voastra in trecut, el va fi mndria
voastr in viitor.
subofiIeri i soldati, cu sufletul plin de aceste
v urez un an nou i fericit !
Dat in Bucureti, la 31 Decemvrie 1889.
CAROL.
(M. O., 1889, nr. 214, p. 4953).
47.
Rispuns la feliciarile de Anul nou.

1/13 lanuarie 1890.
Dui:4 slujba dela Mitropolie, Suveranul i autoritatile tree in apartamentul
Primatului unde Mitropolitul Primat, in numele clerului; General Manu, Preedintele Consiliului; N. Kretzulescu, Presedintele Senatului; G. Gr. Cantacuzino, Presedintele Camerii; Primpresedintii Curtilor de Casatie si de Conturi
Primarul Capitalei, Em. Protopopescu-Pache, prezinfa' felicitari M. S.
Regelui, care face de asemenea urari pentru Romania.
Rugciunile bisericii i clduroasele urri, ce Ne exprimaIi la

reinnoirea anului, gsesc un rsunet puternic in inimile Noastre
Bunt pentru Noi un nou indemn in implinirea datoriei Noastre.
Din adncul sufletului Meu doresc ca 1890 s fie un an de linite
-i de pace, bogat in fapte folositoare i roditor pentru cmpiile
noastre, ca desbinrile s fie indulcite .1 luptele potolite, fiinda
noi to0 avem numai un singur gnd, psim ctre un singur

fericirea i viitorul scumpei noastre Romnii, pentru a crei intrire
trebue sa lucrm teli Impreura.

Iltrunsi de aceste
patriotice, toli isi pot intinde o mn
frlease i privi anul care se deschide cu noui ndjduiri, cu veselie i incredere.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1890
CUVANTARI
53
Astzi, ca totdeauna, rog Cerul s ocroteasc rara noastr de

toate sguduirile 9.1 s ne pzeasc de toate necazurile.
Mu1rumindu-v5. inc6 data pentru cuvintele d-voastre ap de
adnc simrite, v urez din partea Reginei i a nepotului Meu, cu
mima cald, ani mulri
(M. 0., 1890, nr. 215, p. 4979).
48.
M. S. Regelei aire Academia Romini.

16/28 Martie 1890.
M. Kogalniceanu, Preedintele Academiei Romana, intampina pe Suveran,
amintindu-I cA naserea, intemeierea i creterea Academiei Romane se datoresc Majestatii Sale, care e protectorul qtiintelor i artelor impreuna cu M. S.
Regina. Motenitorul Tronuluif care vine in sanul Academiei va ramane credincios
datinelor familiei i caii deschise, ocrotind cultura national. De aceea Academia aclama pe Principele Moqtenitor drept coleg i colaborator in intinsul
dofneniu al tiintei. M. S. Regele multume0e pentru cuvintele pline de simtire ce
I s'au adresat ; crede ca Principele Moqtenitor se va incalzi necontenit de iubirea
de patrie i de simtul datoriei catre tara pentru ca atunci cand va ocupa inaltul
loc ce-I revine s'a fie un aparator convins al institutiunilor t'Ara 1i un sprijinitor
plin de ravii aI limbii f*1 literatura romana.
Mulrumim din tot sufletul pentru cuvintele pline de simrire,

ce d-voastre Ne adresari in numele Academiei.
In fiecare an, Regina i Eu, venim cu o reinnoit i vie mulrumire in mijlocul d-voastre, unde aflm totdeauna o primire aa de
clduroas. De ast dat, mulrumirea Mea e cu att mai mare,

c introduc in sfinul Academiei pe iubitul Meu nepot, pe Motenitorul Tronului.
inv'rand de timpuriu frumoasa limb romneasa i preruind
de pe acum istoria narional, atat de bogat in evenimente mari
glorioase, el tie prerui desvoltarea i prop4irea Statului romnesc, faptele insenmate ale trecutului, renaterea poporuluf nostru.
Avnd acum pe Mooenitorul Meu lang Mine, voiu dqtepta i voiu
Inclzi necontenit in mima sa simrimntul datoriei atre rar i al
iubirii de patrie, pentruca la timpul su s poat opupa cu vrednicie locul inalt, de unde e chemat s'A fie un aprtor convins al
www.dacoromanica.ro
54
REGELE CAROL I
instituTiunilor rii, un sprijinitor plin de rvn
i infocat al limbii
al literaturii romane9ti, pe care am imbrtiat-o Cu atata statornicie i dragoste din ziva cand numele Meu a fost inscris in fruntea
Academiei.
Aceasta onoare o pot rsplati numai prin o voin0 hotrita de a

impodobind istoria
face ce este in puterea Mea, ocrotind
nalionala prin fapte vrednice ale neamului romanesc.
Totdeauna Imi amintesc cuvintele lui Propertius, amicul lui

Ovidiu: <( In magnis et voluisse sat est *.
(M. 0., 1890, nr. 276, p. 6396).
M. S. Regele citre Academia Romani,

25 Martie/6 Aprilie 1890.
edinta solemn6 a Academiei Romne, cand M. S. Regina Elisabeta citeste
cfiteva cuvinte foarte frumoase asupra rostului femeei si apoi o bucata literata
originaa. M. S. Regele, deschizand sedinta, remarca acest caz unic &And o
Regina vorbeste inaintea unui corp stiintific.
Academia are astzi o edinta, care va ramanea memorabila

In analele sale: Regina va lua cuvantul.
Nu s'a intamplat niciodata ca o Regina sa vorbeasca inaintea
unui corp tiinific. Sunt mandru ca tocmai Academia Romana
poate Inscrie in curriculum vitae suae Inca in ajunul nunIii sale
de argint, acest fapt unic, pe care-1 salutam noi toi cu vie mulmire.
SedinIa este deschisa.

(M. 0., 1890, nr. 283, p. 6547).
28 Marte/9 Aprilie 1890.

Apropiindu-se sarbatorile Pastelor, se Inchide sesiunea ordinara prelungit
a Corpurilor Legiuitoare. Suveranul arata ca s'au votat unele din proiectele
anunIate, dar nu toate i multumeste Senatoiilor i Deputatilor.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1890
55
CUVANTARI
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Corpurile Legiuitoare au ajuns astzi la termenul sesiunii ordinare prelungite.

Sosirea sfintelor sarbtori ne obliga a suspenda opera legislativa
atat de importanta pe care aTi inceput-o.
Dei in aceast sesiune nu a/i putut termina votarea numeroaselor proiecte de legi, pe care Guvernul Meu vi le-a infki9at, totui
insemnat parte din ele au fost primite de Senat 0 nu a9teapta

deck sancpunea Adunarii DeputaPlor.
Adunarea din parte-i a votat bugetele, diferite credite destinate
a regula contabilitatea Statului, legile financiare necesare echilibrului Inigetar, precum 0 cele menite a fixa sistemul monetar.
Aceste bngete au fost de asta data votate la timp 0 astfel anul
financiar incepe in mod normal. Avem dar dreptul s speram ea
rezultatul lor va fi lucru imbucura.tor atat pentru regularitatea

finanIelor, cat 0 pentru prosperitatea Iarii.
Echilibrul financiar a fost dobandit fail a se spori sarcinele
publice 0 toate servicfile, rnai cu seama ale cailor de comunicaliune,
ale instrucIiunii publice 0 ale armatei, au fost mai larg dotate deck
oricand, aa ca s poat rspunde ateptarilor 0 trebuinIelor naliunii.,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Md simI fericit a vd arta via Mea satisfacIiune pentru devota-
rnentul domniilor-voastre care binele public 0 pentru staruinIa

ce aIi pus in a duce lucrkile d-voastre la un bun sfar0t.
Din tot sufletul, va urez ca, intor0 la casele d-voastre, sa petrece-p cu fericire sfintele srbatori.
In virtutea art. 95 din ConstituVune,

Eu declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Miniqtri 0 Ministru de Interne, General G.

Manu; Ministrul Justitiei 0 ad-interim al Cultelor 0 Instructiunii Publice,
T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
56
M. Germani ; Ministrul LucrArilor Publico, Al Marghiloman ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, Gr, G. Pclacescu ; Ministrul de
Resbel, General M. Vllidescu.
(M. 0., 1890, nr, 286, p. 6617).
5L
Mesai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
16/28 Aprilie 1890.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinark pentru a
vota proiectele de legi rmase votate numai de unul din corpuri si o serie de
credite pentru apArarea tArii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat In sesiunea extraordinar pentru a supune delibefrilor d-voastre mai multe proiecte de legi l'Amase nevotate din
sesiunea trecutA. ImportanTa i urgen%a Jor n'au permis Guvernului Meu s astepte sesiunea ordinar dela toamna. Creditele necesare pentru a asigura ap`rarea %rii, legea pentru organizarea magi-
straturii, legile pentru pensiunile civile si militare, legile votate

de Senatintre care legea cumulului e una din cele mai importanteiat atatea obiecte pe care, filtre altele, guvernul Meu le recomand
cu deosebire studiului i votului Corpurilor Legiuitoare.
Dei timpul inaintat i inceputul muncii cmpului au silit pe

guvernul meu a mrgini Inteun termen scurt durata acestei sesiuni,
sunt IncredinTat InsA, domnilor Senatori i domnilot Deputati,
activitatea d-voastre patriotic4 i luminat va rdspunde dreptelor
asteptAri ale Vrii.
Dumnezeu s binecuvinteze lucrrile d-voastre.

Sesiunea extraordinard este deschis
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, General G. Mana;

klinistrul Justitiei si ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosett ;
Ministrul Afacerilor StrAine si ad-interim al Lucrarilor Publica, Al. Lahovari ;
Ministrul Finantelor, M. Germani ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pilucescu ; Ministrul de RAzboiu, General M. Vleiclescu.
(M. 0., 1890, nr. 12, p. 249).
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1890
57
CUVINTARI
52.
Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
Sinaia, 9/21 lunie 1890.

M. S. Regele reamintelte pe scurt opera legislativA a Corpurilor Legiuitoare
tare constA In votarea de credite pentru fortificatiuni i armatA, stabilirea sistemului monetar monometalist, plata prin anticipatie a obligatiunilor 6% pentru
unificarea datoriei publice gi uqurarea sarcinelor bugetare, votarea de credite
pentru cai ferate 0 drumuri, legea de organizare a magistraturii, legea cumulului, legea pensiunilor yi inchide sesihnea exprimAnd multumiri $enatorilor
gi Deputatilor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Astazi se incheie o lunga 9.1 roditoare sesiune. In numele Meu

9i in numele Irii, va mul/umesc de munca neobosita ce ayi pus
pentru a imbunata/i numeroasele institu/iuni ale Statului, a indeplini dorin/ele 9.1 a justifica speran/ele prii.
Opera care, a/i svar9it-o rspunde rvnei pentru progres, ce
insufle/ete Adun'rile actuale, pe care spiritul lor in/elept a tiut
sa o men/ina in margini legitime.
Parasind interesele care va reclama in acest timp al anului,

nu a/i voit a va despr/i pana ce n'a/i inzestrat /ara cu un numr
de importante reforme.
A./i votat creditele cerute de Guvern pentru fortifica/iuni 9i.
pentru arman. Aceste grele, dar neapkate sacrificii, vor intari
for/ele noastre de aparare. lubirea noastra de pace, care ne-a meritat increderea Europei, nu 'asa nicio indoiala ea aceste masuri
n'au alt scop.
Prin legea asupra Bncii, a:/i completat opera din sesiunile
trecute, stabilind un sistem monetar la adpostul varia/iunilor,
conform datelor tiinlei 9i intereselor comer/ului.
Prin legea pentru plata prin anticipa/iune a obligqiunilor 6%,
a/i pus pe guvern in m'asura de a face un pas spre unificarea datoriei
publice, uurand astfel sarcinele bugetare.
Primind creditele cerute pentru 9osele 9.1 pentru noui linfi de
drum de fier, a:/i sporit in mod sim/itor marea relea a cailor noa-
stre de comunicqiune, pregatind pe Romania a sus/inea lupta

economica care se incinge In toata Europa.
www.dacoromanica.ro
58
REGELE CAROL I
Prin votul levii asupra organizaTiunii magistraturii,

asigurat
magistratului neatrnarea i. justiiabiiului increderea in dreapta
aplicare a legilor.
Legea cumuhilui pune capt unui abuz de mult denunIat opiniunii publice i deschide tinerimii muncitoare i studioase un nou
amp de activitate.
In fine, legea pensiunilor asigura vechilor servitori ai Statului
o rsplat potrivit pentru serviciile lor, o batrneIe la adapostul
lipsei, i mngaierea de a ti c, in caz de moarte timpurie, vduvele i copiii lor nu vor fi prdsiIi de Stat, cruia danii au consacrat
munca vieii lor intregi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu toate bicrarile insemnate care s'au svr9it, totul nu este

implinit. Tara mai are nevoi, legislaIia mai are lipsuri, diferitele
clase sociale mai au cerinIe ; dar un inceput a9a de frumos justific
cele mai marl.' i mai temeinice speranIe. intorcndu-v in mijlocul
concetalenilor d-voastre, vei avea mulIumirea sufleteascA de a

9ti c aTi justificat increderea lor i ai meritat recuno9tinIa
In virtutea art. 95 din ConstituVune,
Eu declar inchis' sesiunea extraordinard a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Preedintele Consiliului de Minitri si Ministru de Interne, General G. Manu ;
Ministrul de JustiVe 0 ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice, T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Strine, 41. Lahovarl ; Mipistrul de Final*, M.
-Germani ; Ministrul Lucrrilor Publice, A. Marghilonian.; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Pliucescu ; Ministrul de Resbel, General M. Vlildescu.
(M. O., 1890, nr. 55, p. 1337).,,
53.
Toast in sinfitatea Armatei i a Pitetenilor.

Pitefti, 30 Sept.111 Oct. 1890.
Dup terminarea manevrelor, M. S. Regele primete defilarea trupelor i apoi
Intfunete la mas pe Preedintele Consiliului, pe Ministrul dt5 Rzboiu, ataatii militari, ofiterii si notabilii ,locali. Ctre s1r0tul mesei, M. S. Regele arat
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1890
CUTANTARI
-59
importanta manevrelor din acest an cand unittile tactice au fost constituite eu

efective de rzboiu i multumeste tuturor pentru progTesele eonstatate. Multumegte asemenea locuitorilor din Pitegti gi din jud. Argeg pentru concursul
dat armatei. Inchin In sAndtatea armatei gi a Corpurilor I gi II ce au luat parte
la manevre i apoi pentru prosperitatea judetului Arge i in sanatatea oragenilor.
Manevrele din anul acesta au o deosebit insemntate pentru

armat, prin constituirea i conducerea unit-plor tactice cu efeetive de rzboiu.
Aceste concentrri au dovedit a este de neaprat trebuinfd,
ca ele s fie fkcute Inca adeseaori i c trebue s ne folosim de timpul de pace spre a fi pregtiIi and datoria ne va cherna pe cmpul
de lupt.
Mare este increderea, ce lara o are in ostaii si; cu atat, mai
mult ns cre9te rdspunderea noastr.
Trebue s muncim neincetat, s oe1im toate forIele noastre,
fiinda numai astfel vom fi in stare de a implini falnica noastr

misiune.
Ci adevrat bucurie am constatat .1 in anul acesta progresele

dobAndite i toate silin4ile ce fiecare pune, spre a Tspunde a9teptrifor rii
ale Mele.
.1
V mulIumesc, i Cu mima cald ridic acest pahar in onorul

iubitei Mele armate i in santatea Corpurilor I i II, reprezentate
In aceste manevre prin dou diviziuni mobilizate.
Traiasc armata!
Generalul Vldeseu, Ministrul de Rzboiu, releva preocuparea ae apetenie
a Suveranului de a creia o armat puternica gi capabila. Armata recunosatoare
Ii dedia. Intregul sau devotament i fntreaga sa iubire. Ridica paharul pentru
Acel ce a fcut o pozitie onorabild i respectata Romniei. M. S. Regele incbinA
pentru jud. Arge i Pitegti.
Privesc ca o datorie plcut ca, dup ce am but in onorul

armatei, s inchin un pahar pentru judeIul Arge i orapil Piteti,
care 1\16-au primit cu bratele deschise.
Pitetenii s'au distins totdeauna prin sinnOmintele lor patriotice
i Mima lor a btut pentru mrirea Romniei.
Sunt dar fericit c, cu ocaziunea manevrelor, ei au vzut arrnata
s'au putut convinge c jertfele ce Iara face pentru aprarea sa
nu sunt zadarnice. Mu4umind ora9ului i judqului pentru tot con-
www.dacoromanica.ro
60
REGELE CAROL I
cursul ce au dat armatei i pentru dovezile de dragoste ce Ne-au

artat In timpul ederii Noastre aci, ridic acest pahar pentru prosperitatea judqului i in sntatea or4enilor,
(M. O., 1890, nr. 148, p. 3475-6).
M. S. Regele citre Craioveni.

Craiova, 1/13 Oct. 1890.
Dela Pitesti, Suveranul cu Principele Ferdinand merg la Craiova. Seara s'a
dat o masa de gala la d-na Glogoveanu, nade loctiitorul de primar Boldescu
exprima iubire, recunostinIa i desavarsitul devotament al locuitorilor Craiovei. M. S. Regele multumeste pentru simtimintele exprimatd, lauda frumoasa
Infalisare i vitejia ostasilor olteni si inching pentru prosperitatea jud. Dolj
si In sanatatea Craiovenilor.
Primirea strlucit i urrile atat de bine simfite, cu care ne

salutaIi in numele orpnilor, imi dau o nou dovada de dragostea
devotamentul, ce Craiova
artat in toate imprejurrile.
MulIumindu-v' de aceste simIiminte scumpe inimii Mele, sunt
fericit ca am putut veril, impreun cu nepotul Meu, in mijlocul
d-voastre, dup manevrele in care am constatat cu vie mulIumire
frumoasa inf4iare a ostaOlor olteni.
Vitejia lor o cunosc ined din biruinIa dela Rahova.
Convins c. Oltenii vor pstra i tu viitor aceste insuiri rzboinice .1 c M4 voiu putea rezema totdeauna pe tredinIa lor, inchin
acest pahar pentru prosperitatea judqului Dolj i In Antatea

Craiovenilor, care Ne-au primit cu atta dragoste .1 cldurg.
S traiasca Craiova!
(m. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).
M. S. Regele citre un tiran oltean.

Craiova, 1/13 Octomvrie 1890.
Dup mesa, o manifestatie de trani olteni vine acolo nade era Suveranul
cu Principele Ferdinand. Un tran oltean, la aparitia M. S. Regelui, adreseaz
cuvinte de devotanaent i roultumiti pentru tot ce a racut pentru trani; apoi,
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1890
CUVANTKRI
61
adresAndu-se cgtre Principe, Ii ureazA s triasa si s nu uite niciodata faptele stralucite ale Unchiului Sau. M. S. Regele, multumit de simtimintele de
credint ale taranilor, spune c le-a pur tat totdeauna dragoste, recunoscand in trnime speranta i viitorul trii.
Am ascultat cu o vie mulIumire cuvintele pline de inim, prin

care Mi-ai artat, In numele Iranilor, simiminte1e lor de credin0
pentru Mine.
Am avut totdeauna cea mai mare dragoste 0 am purtat cel mai
viu interes breslei voastre, cci am recunoscut In ea speranIa
viitorul 01.1
mulIumesc i dorese ca voi, ce sunteIi aci, s artaIi la toii
ai votri dragostea i credinIa Mea Intein0i.
(M. 0., 1890, nr. 149, p. 3499).
56.
M. S. Regale citre Craioveni.

Craiova, 2/14 Octonwrie 1890.
M. S. Regele cu Principele Ferdinand viziteazI scolile secundare, podul in con_
structie Jitianu i alte institutii publice i revin la prAnz la d-na Glogoveanu,

unde au mai fost invitate diferite notabilitti. n timpul mesei, M. S. Regele mul-
tumeste Inca odat Craiovenilor pentru toate dovezile de dragoste si ureaza

orasului prosperitate, ir ofgsenilor snAtate.
implinesc o dorinI a inimii Mele de a mul/umi Ina data

de toate dovezile de dragoste -0 de simpatie clduroas., care am
gsit in tot timpul qederii Mele In capitala Olteniei; frumoasele zile
In care am stat In Craiova, 0 care au trecut prea repede, vor rmAnea o dulce amintire i, plecAnd astazi, cu gndurile Mele voiu
rmnea In mijlocul vostru.
MulTurnind la toIi care Mi-au artat dragostea lor, urez oraqului
prosperitate i desvoltare i orpnilor sndtate.
S triasc Craiova!
(M. 0., 1890, nr. 150, p. 3516).
www.dacoromanica.ro
62
REGELE CAROL I
57.
Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie.

7/19 Octomvrie 1890.
Punerea pietrei funadmentale a Palatului de Justitie din Bucuresti. Dup
serviciul religios vorbeste Ministrul de Justitie, Th. Rosetti i apoi Primul
Presedinte al Inaltei Curti de Casa tic, C. Schina. M. S. Regele naultumeste mai
Intaiu pentru bunele cuvinte ce I-au adresat vorbitorii i apoi face legatur futre
legea inamovibilitii magistratilor i punerea pietrei fundamentale a Palatului
de Justitie, eare se ridic pe vechiul loe al divanului. Aceast cldire s fe

si o podoab a Capitalei, dar mai ales un adpost sigur al uneia din puterile
Statului.
Domnilor,
Am ascultat cu deosebit placere cuvntarile d-voastre i va

mulIumesc pentru calduroasele simIiminte ce-Mi exprimaIi in
numele magistraturii, care, intemeiat pe lege .1 contiinIa sa, are
o misiune aa de inalta, lusa foarte greu de implinit.
Privesc o intamplare fericita ca, tocmai dup ce corpul judec-,..
toresc a fost apzat pe o temelie mai tare, prin largirea inamovipot pune piatra fundamentara a noului Palat al Justi%iei
pe vechiul loc al Divanului.
Multe amintiri are locul acesta in analele judiciare: in vremurile trecute, fruntaii Vrii Iineau aci cumpana dreptaIii; mai tarziu,
lataia Curte apelativa a avut scaunul s.0 mult timp tot aci; 9i
acum, pe locul pd care o jumatate de veac s'a imparIit dreptatea
In numele legii 9i. al Domnului, se va ridica Palatul de JustiIie al
Regatului.
In aceasta desvoltare, prin care ramura judecatoreasca a trecut,
se oglindesc progresul i avantul puternic al Romaniei.
Doresc ca aceasta marea-Va cladire s fie in curand ispravita
in condiOunile cele mai bune 9i s devie, nu numai o falnica
podoaba a Capitalei, ci mai ales un adapost sigur al unei puteri
aa de insemnate a Statului, care putere este paza neclintita

a legilor.
(M. O., 1890, nr. 153, p. 3571).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1890
63
CUVANTXRI
58.
1VI. S. Regele la ineeperea luerrilor podului Carol I.

9121 Octomprie 1890.
La masa, dupA punerea pietrei fundamentale a podului Carol I, AI. Marghilomatt, Ministrul LucrArilor Publice, aminteste c reluam o traditie cu Inlindena acestui pod. Pe podul lui Traian dela Severin a. trecut lumina dincoace
de DunAre, pe podul Carol I se va implanta cultura si Infrtirea dincolo de
Dunre SA' fim man dri ca aceastA lucrare, cea mai mare de acest fe! din Europa, e conceputd i executat de Romani, pe cand cu 30 de ani in urmA strainii
fAceau toate lucrrile de fier, cat de neinsemnate. M. S. Regele arat satisfactia
Sa pentru, lucrarea inceputh', face o serie de prevederi in legatur cu importanta economica a acestui pod si inchinA pentru poporul roman pare n'a crutat
sacrificiile spre a asigura viitorul s'au.
Sunt foarte miscat de cuvintele a-sa de aclanc sinnOte, ce-Mi

exprimqi cu atata caldur i va mulIumesc din suflet.
Serbarea da astzi este o adevrata satisfaqiune pentru Mine,
caci este tocmai un an de cnd, cu ocaziunea calatoriei Mele in
Dobrogea, am fagacluit i apoi am struit ca podul peste Dunare
sa fie inceput. Astazi fag.'duiala Mea este un fapt implinit i sunt
fericit ca am putut incununa mntiul stalp al podului, in faIa unei
intruniri asa de impunatoare si a populaIiunii din Dobrogea, care
a alergat din toate prile spre a fi martora la aceast opera, care
va lega de-a-pururea aceste dou Ormuri ale Dunrii, infraIinad
interesele si cimentand unirea intre aceste doua trunchiuri ale Statului roman in chip trainic i nepreitor.
Mareqh este lucrarea conceputa s't conclusa de inginerii nostri
mandri suntem de o intreprindere asa de insemnat, care va fi
izvor de bogaIie pentru Iar si care va gasi un Asunet puternic

In toata Europa.
Trebue s punem acum toate
spre a isprvi cat mai
curand podul pe Borcea si pe Dunarea mare si portul dela ConstanIa
flindca atunci calea cea mai sour% intre Marea de Nord si Marea
Neagr va fi deschisa si Romania va stapani o mare parte a comerIului din Orient.
Convins ea aceste prevederi se vor realiza, inchin acest pahar
iubitului Meu popor, care n'a cruIat niciun sacrificiu spre a intri
mosia sa strmoseasca si a asigura viitorul su.
Sa triasca Romania!
(M. 0., 1890, nr.. 156, p. 3638).
www.dacoromanica.ro
64
REGELE CAROL I
M. S. Regele la Cilfirai.
Cedrafi, 9/21 Octomvrie 1890.
Dela Fetesti, M. S. Regele impreuna cu Principele Ferdinand viziteaza Calarasii. Seara se da o mesa i primarul, in numele orasenilor, multumeste Suveranului pentru onoarea ce li se face si pentru linia ferata cu care a fost legat
orasul. M. S. Regele afirma' ca n'a vizitat orasul de 24 de ani si acum vine cu
Mostenitorul Tronului spre a se convinge de desvoltarea orasului; Inchina

pentru judeTul Ialomita si in sanatatea locuitorilor din Calarasi.
Adevarat, 24 ani au trecut de cand n'am fost In Ca1ara0; i cu

atat mai mare este bucuria Mea, cu cat am putut veni impreuna
Cu Mo9tenitoru1 Tronului, dupa serbarea pe Dunare, in mijlocul
d-voastre spre a Ma convinge de desvoltarea progresul oraplui,
care va lua un nou avant prin lucrarile dela Borcea, care sper ea
In curand vor fi ispravite.
Multumindu-v de simtimintele ce Ne exprimati 0 de calduroasa primire care Ne-ati fcut, inchin acest pahar pentru prosperitatea frumosului i bogatului judet Ialomita 0 in sanatateaoraenilor, care Ne-au dat dovezi netagaduite de dragoste 0 de
credinIa.
(m. 0., 1890, nr. 157, p. 3685).

15127 Noemyrie 1890.
La deschiderea sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezinta
situatia Varii din punct de vedere extern i intern. Intern sunt privite finantele, armata, caile de comunicatie, tariful vernal s. a., aratandu-se starea actual i reformele ce se propun, care vor faze obiectul lucrarilor Parlamentului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschizarid astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, Ma simt

ci deosebire bucuros de a Ma afla In mijlocul d-voastre.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1890
CUVANTRI
65
Insemnatele legi, cu care ari inzestrat rara, au primit in intervalul sesiunii executarea lor, astfel c ne putem ferici Cu torii de
roadele binefctoare ce dansele au inceput a da.
Ceeace ai svArit 0115. asazi este un cuvnt mai Inuit pentru
a completa opera binefctoare a carei temelie ai aezat-o.
Succesul inreleptelor reforme pe care le-ari votat, este tot-
deodat rsplata struinrelor trecute 0 o puternica imboldire

pentru noui siliare in vederea progresului narional.
Pacea, de care se bucur. Europa i pe care avem dreptul s o
credem temeinick permite activitlii d-voastre s se devoteze au
totul imbuntririlor interioare.
Raporturile noastre cu toate puterile fiind din cele mai amicale,
nimic dar nu poate turbura lini0ea do care avem nevoie pentru

aceasta.
Baza oricarei organizri sntoase a unui Stet au fost pururea

finaarele sale.
In ceeace privwe situariunea lor, constat cu mutrumire ca este
bun.
Fondurile noastre de Stat, precum i titlurile instituriunilor de

credit, sunt de o potriv cautate in /al% ca i in stainAtate
cursurile ridicate la care se menrin dovedesc c creditul rrii este
aezat pe baze statornice.
Aceasta a permis guvernului a efectua In condiriuni avantajoase i cu un deplin succes conversiunea obligariunilor 6% ale
cilor ferate in titluri de rent amortizabila 4%.
Transformarea unei prri din moneta noastr de argint de a

lei in monet de aur, s'a facut de asemenea in condiriuni favorabile
0 a pus guvernul n msurd de a .putea aplica noua lege monetar.

Astf el, avantaj ele sistemului etalonului unic de aur, pe care U.
urmresc astzi i alte State mai mari, sunt de pe acum asigurate
Bomniei.
Veniturile Statului se incaseaza fr greutri; rmjirele sunt

netnsemnate 0 ele se implinesc, la rndul lor, dup inchiderea
exerciriului, aproape In totalitate. Ultimul exerciriu bugetar, ca
cele precedente, a lsat un excedent, Insa cu mult mai important ;
lar exerciriul curent, judecAnd dup incasrile primului semestru,
va da rezultate tot at't de satisfatoare.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
66
Bugetul anului viitor 1891 92, pe care guvernul Il va supune

cercetdrii d-voastre chiar dela inceputul sesiunii, se prezint Cu
desvr9ire echilibrat, nu numai fr a se impune noui sarcini
contribuabililor, dar inc reducAndu-se la junatate taxa de 5%
asupra retribupunilor funcTionarilor. Cu toate acestea s'a putut
face faI sporurilor de cheltueli reclamate de unele din serviciile
publice. Putem s ne felicitm c un asemenea rezultat este dobandit
numai prin economia realizath de conversiunea obligqiunilor cilor
ferate i prin cre9terea normala a veniturilor publice.
Casa pensiunilor, in urma msurilor luate in anul trecut, a putut
s achite cu cea mai mare exactitate toate drepturile constatate

i ultimul su buget soldndu-se cu un excedent, va permite guvernului s pun in aplicare la 1 Aprilie viitor noua lege far alte sacrificii pentru tezaur.
Recensmntul fAcut in anul curgtor pentru periodul 1891-96
a dovedit desvoltarea considerabil ce ja neincetat avuia public.
Veniturile monopolurilor Statului urmeaz +i ele cre9terea lor
normal ; iar pe de alta parte, economiile obOnute in administra-liunea
exploatarea lor vor permite a menlinea cheltuelile aproape in

aceleaqi cifre ca in anii trecuIi. Invoiala incheiat de Regia noastr
cu cea sArb5 a dat o nou impulsiune exportului srii i transporturile pe ap, organizate cu aceast ocaziune, pot fi considerate ca
inceptul unui serviciu de navigqiune comercial. romn.
Reforma in deobte ceruta, a unora din impozitele noastre

directe, va reveni in studiul d-voastre i Ministrul de Finanie v
va prezenta proiectele cuvenite.
Legea contabilitVi generale a Statului i legea organizrii
Inaltei Curli de Conturi, cuprinzAnd ina multe lacune i parli
inaplicabile, revizuirea lor a devenit necesar, spre a asigurA
control mai eficace i rnai lesnicios asupra cheltuelilor Statului ;
proiectele de lege respective sunt deja in preparaIiune i se vor
supune deliberarilor d-voastre.
Administrarliunea interioar reclama iard0 luminata d-voastre
aten p.une.
Inc din sesiunea anului trecut se afl in desbaterea d-voastre

mai multe proiecte de legi pentru a fixa nouile circumscripOuni adral-
nistrative i pentru a organiza autoritlile respective ale Statului,

judeielor i comunelor.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1890
CUVANTARI
67
In sesiunea aceasta, guvernul va prezenta i alte proiecte pentru

desOvar9irea acestei organizri.
Comunele au fost chemate prin alegeri generale sO reinnoiasca

reprezentaIiunea lor ; Cu ocaziunea acestor alegeri, avem satisfaciiunea de a constata C marea majoritate a voturilor a fost intrunit
de acei care eau pus pe terenul intereselor locale 0 al unei bune

gospoddrii comunale. Totusi, am putut constata c legea electoral&
comunalO are trebuinf de Imbuntliri, asupra carora atrag atenIiunea Corpurilor Legiuitoare.
Mijloacele acordate de catre d-voastre au pus pe guvern In

mAsur s realizeze doua bienfaceri simIitoare, mai cu seama pentru
poporgiunea dela sate- inmulIirea spitalelor rurale i infiirgarea

pntei rurale. ease spitale noi construite de Stat 0 mai multe
alte construite de judge i comune s'au deschis In anul acesta.
Pota rural fungioneaz In acele judge care au putut veni In
ajutorul Statului.
Bugetul ce guvernul v va prezenta est-timp prevede organizarea
acestui serviciu peste toatO intinderea
Guvernul a gasit la Consiliile judetene aceea0 bunOvoint pentru
a contribui ca s. organizeze In anul viitor o jandarmerie, chemata
a veghia la merginerea ordinii si la executarea legilor. Un proiect
de lege in aceast: privin0 va fi adus In desbaterea Corpuri/or

Legiuitoare.
Experierqa a dovedit c legea sanitara prezint lacune i neajunsuri; modificarea ei este indicat din mai multe puncte de vedere.
Resursele ordinare i extraordinare, pe care Corpurile Legiuitoare le-au acordat cu mult libertate, au permis guvernului Meu
sA dea lucrrilor publice o desvoltare exceplional. Astfel, inde-
pendent de unja DobrinaHui, inauguratO anul acesta, se vor

pune In circulaiune, in anul 1891, 85 kilometri noi de cale ferat,
urmndu-se in acelasi timp cu activitate deavar0rea altor 254

kilometri, ce sunt deja in curs de execuOune.
Completarea ailor na-ponale s'a urmat cu ardoare i In momentul de faf, sunt scoase In licitgiune i sunt angajate lucrOri
pentru o valoare de 16.000.000.
AspiraVunile economice ale frii 0-au gasit in fine consacraPurkea
lor In inceperea podului peste Dunre 0 in punerea foarte apropiata in exploataTiune a docurilor 0 a bazinelor dela Gala-0,
www.dacoromanica.ro
68
REGELE CAROL I
Braila
i Giurgiu. Lucrrile portului ConstanIa, intrate 0 ele in
cale de execuliune, vor completa sistemul general menit a asigura.

rii noastre traficul comercial al Europei centrale.
In partea organica, Ministerul Meu va va supune neintarziat
un proiect de lege destinat a organiza serviciul tehnic din toata

tara 0 a coordona mai bine mijloacele, ce pot sa aib Statul i judetele pentru desvoltarea cilor de comunicqiune.
Graie acestor ajutoare, sunt fericit a constata ca munca naIionala urmeaza a progresa cu pasul repede ce a hiat de aproape un
cuart de secol.
Nu numai agricultura produce pe fiecare an mai mult 0 mai

bine, dar o mulIime de stabilimente industriale se creiaza i comer/u1
Varii se desvolt in aceea0 masura. Aceasta m4care se va accelera
prin crearea de intrepozite i magazii generale in oraple principale,
lucrare care trebue grabit.

coalele noastre profesionale sunt frecuentate de un numar
tot mai mare de tineri, ceeace face sa se sima trebuinTa unei organizari complete a invaIbmantului profesional.
O ramura important d, avuTie, creterea vitelor, cheama mai cu
scarab.' ingrijirea legitima' a administraiiunii. Nu Ma indoesc ca veti stu-
dia cu ravn masurile, ce guvernul Meu are inteMiune a v' propune.

Legea vanzrii bunurilor Statului se execut cu energie ; aproape
I/2 din numarul total al proprieta-plor Statului au fos date spre

parcelare 0, din acestea, 3/z sunt parcelate i scoase in vanzare.
Un proiect de lege, care se afla in discu-punea d-voastre, este menit
a ridica piedieele ce se mai opun la aplicarea repede i strict a legii.
Masurile destinate a imbunataIi administraliunea Dobrogei, au
dat roadele ateptate. Plangerile ce se ridicau din acea parte a

Iarii au incetat 0. In acela0 timp veniturile domeniale, nu numai
nu s'au raicorat, dar au crescut. Serviciul silvic este pe cale de a
primi ImbunatTirile cerute de brbaIii competen0 consulta0 in
aceast privinta i rmne numai s v pronunTaTi d-voastre asupra
acelor imbunatiiri, ce nu pot fi introduse decat prin legi.
Ingrijirea de aproape a domeniilor Statului a desvolatt izvoare
de venituri cu totul nebagate in seama pana acum. Totu, ca sa
poata diferitele servicii menite de a ingriji de averea Statului
a ajuta activitatea nalionala, sa raspunda pe deplin la chemarea
lor, ele au nevoie a primi desvoltri 0 a fi inzestrate ou mijloace,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIB 1890-
CIIYANTARI
69
care fac obiectul a mai multor legi, din care unele sunt inaintate
In desbaterea d-voastre.
In anul viitor vor lua sfrvit mai toate tratatele de comeq

Incheiate Cu diferite State, Oat% de unul singur, care nu este insolit
cu un tarif conven/ional. Tara reeapatnd dar intreaga sa libertate
de aciiune,
avea a Ira ocupa mai intiu Cu intocmirea unui
tarif vamal general, care sa satisfac pe cAt va putea toate nevoile
noastre economice.
Daca viitorul ne va dovedi utilitatea unor noui tratate, ele vor
trebui sa in seam, att de industria noastr naseand, at 9i

de expansiunea exportaIiunii noastre agricole acest vechiu 9
insemnat isvor de inavuiire pentru tara.
Nevoile materiale, cari ne ocup cu drept cuvnt, nu trebue sa
ne impinga s parasim in al doika plan propvirea morala i intelectual a poporului nostru.
InstrucOunea public, pentru care Iara a avut totdeauna soli-
citudine deosebit, a fcut in anul acesta progrese simIitoare.

Constatam cu mulIumire desvoltarea ce au luat cldirile vcolare,
astf el ca in curnd mai toate gimnaziile i liceele vol. fi instalate
In localuri proprii, rspunzand cerinIelor sanitare vi didactice.
In Capital construcTiunea institutelor vtiinIifice se urmrevte, vi
la Iavi se vor aveza in primvara temeliile Universitalii.
Putem asemenea constata o sporire simIitoare a numrului
vcoalelor rurale i urbane vi o frecuentare din ce in ce mai numeroasa
a 9coa1elor in genere.
TendinIa poporqiunii noastre, de a se bucura tot mai mult

de binefacerile instruciunii, ne impune datoria a da chestiunilor
de organizqiune a invlmntului o deosebit atenIiune vi legea
instruqiunii va trebui revzuth, pentru a fi pus in acord cu desvoltarea culturii la noi.
Un proiect special de lege vi se va prezenta pentru organizarea
unui serviciu de instruqiune vi de control regulat.
Asigurarea soartei clerului mirean formeaz una din preocupaIiunile guvernului Meu. Sper ca proiectul depus inea din 1888
pentru regularea parohiilor nu va rmnea nevotat in sesiunea
prezent ; in vederea acestui proiect, guvernul Meu v va propune
vi o reducere a numrului seminariilor, corespunztoare
parohiilor.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
70
Legea asupra organizatiunii ma gistraturii, votata in sesiunea

extraordinara trecut, a fost aplicata cu ocaziunea noului an judecatoresc. Stabilitatea dat prin aceast lege magistraturii va mari,
nu Ma indoesc, prin siguranta mai mare ce o da justiOabililor, spiritul de dreptate .1 respectul legilor.
tntarirea fortei noastre armate, aa de strans legata cu onoarea

sigurai4a Orii, a fost o necurman preocupare a guvernului
a reprezentatiunii nalionale.
MulIumita creditelor ce eau acordat, instrucIiunea trupelor in
acest an a luat un insemnat avant. Manevrele, executate sub ochii
Mei, cu adevrate efective de razboiu, au fost folositoare, avand
fiecare comandant ocaziunea sa conduca mase mari pe terenuri
variate.
Ministrul de Rzboiu v va supune imbunataTirile reclamate

de legea organizrii puterii armate, pentru ca aceasn lege sa fie
In raport cu cerinIele tactice i. cu interesele militare ale
Modificarea legilor asupra poziiunii ofiIerilor, a legii de inaintare, a legii de recrutare i a legii asupra serviciului sanitar In armata,
e reclamat de trebuinTele de astzi; Ii ye-0 acorda dar tot interesul
ce ea comporn pentru: binele i progresul forIei noastre militare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Numarul i importanIa lucrrilor, pe care sunteti chemati a le

savari, cer din partea d-Voastre o munca patriotica i neobosita.
Nu Ma indoiesc c veIi da guvernului Meu un puternic "i luminat
concurs.
Faptele implinite aunt o singura chezaie pentru ceeace rmane

inca de %cut. Staruind in calea apucata, completnd organizarea
serviciurilor publice, indeplinind lipsurile i. indreptand neajunsurile legislqiunii actuale, -yeti merita recunotinla patriei i yeti
sinati mulIumirea sufleteasca a acelor ce 0-au implinit pana In
capt datoria catre Tara lor.
Dumnezeu sa binecuvnteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Consiliului de Minigtri gi Ministru de Interne, General. G.

Manu; Ministrul de Justitie Eji ad-interim al Cultelor i Instructiunii Publice,
Pregedintele
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1890
71
CUVANTARI
T. Rosetti ; Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor,

M. Germani ; Ministrul Lucrrilor Pu.blice, A. Marghiloman; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Gr. G. Piluceseu; Ministrul de
Razboiu, General M. VlcIdescu.
(M. 0., 1890, nr. 183, p. 4249-52).
Toast in onoarea armatei.

28 Nos,./10 Dec. 1890.
La aniversarea luarii Plevnei se da o masa, seara, la Palat. M. S. Regele spune
ca se face aceasta aniversare in semn de recunostinf pentru acei care prin

sngele si vitejia lor au intemeiat neatrnarea Romaniei i pentru a arata generatiei tinere ea numai prin munc, staruinp i jertfe se pot obtine rezultate
mari.
Numele de Plevna este inscris de 13 ani in istoria 5rii i adnc
intip4rit in inimile noastre ; n'avem dar trebuin%. a aminti acest

fapt insemnat. Serb6m ins4 in fiecare an aniversArile izbandelor
din Bulgaria, ca un senm de recuno9tin0 pentru acei care, prin
sAngele i vitejia lor, au intemeiat neatarnarea Romniei i renumele
nostru militar 0 spre a arata generaIiei tinere c, numai prin munch',
struin0 i jertfe, se pot dobAndi rezultate mari. Sigur fiind cA

armata, luand ca pild frumosul sau trecut, va 0i sa implineasc
0 in viitor falnica sa misiune, ridic acest pahar in onoarea armatei.
S taiase scumpa Mea arinata
(M. 0., 1890, nr. 195, p. 45.1).
Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

16/28 Decemyrie 1890.
M. S. Regele lauda activitatea legislativa a Camerii din sesiunea precedenta i indeamna la /ucru cu ravna i energie pentru a corespunde asteptari/dr
www.dacoromanica.ro
72
REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Sunt totdeauna fericit cAnd Adunarea Deputa/ilor Ne arat

simIimintele sale de iubire si de credint, pe care le primesc i astAzi
Cu cea mai vie mulIumire
Camera poate privi cu adevrat satisfacIie legile importante

votate in sesiunea trecut care insemneazd un adevArat progres
si au dat o nouA tArie instituTiunilor noastre. Nu Mn indoesc ea si
astdat d-voastre
desfAsura toatA activitatea spre a svArsi
lucrAri folositoare
nevoi i trebuinIe.
roditoare pentru Iar, care are Inca multe
Cu cAt un Stat inainteaz pe calea prop.Asirii cu atAt cerinTele

sale se immulIesc. SA ne punem dar cu toIi la lucru cu rAvn
energie, fiindcA numai astfel putem corespunde la asteptrile naliunii.
Inca ()data mulIumesc in numele Meu, al Reginei si al Mosteni-
torului Tronului, de bunele voastre urri si de simIimintele cAlduroase ce d-voastre Ne aducql din partea Adunrii DeputaIilor.
(M. 0., 1890, nr. 209, p. 4946).
63.
Rispuns la Adresa Senatului.

Multumind pentru sentimentele de dragoste i devotament exprimate de
Senat, M.S. Regele nu se indoieste de lumina si simtul patriotic pe care acest
corp le aduce in a/catuirea legilor pentru desvoltarea natiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului si sunt cu deosebire simIitor la asigurrile de iubire i de devotament ce d-voastre
Ne dai cu acest prilej.

Sunt totdeauna fericit &And M gsesc inconjurat de membrii
acestei Inalte AdunAri, care, prin sfatul i experierqa lor, aduc
lumina 0 sing patriotic in alatuirea legilor. Nu MA indoesc dar
c
i sesiunea de fa VA va asigura un adevArat progres la desvoltarea
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1891
noastra treptat
73
CUVINTARI
i statornick spre a intri astfel insemnata i fru-
moasa misiune ce Romnia este chemata a o implini la gurile Dunrii.
Artndu-va din nou mulIumirile cele mai talduroase, pentru simIimintele de dragoste i devotament, att Eu, Regina et i Moteni-
torul Tronului, v urm ca lucrarea d-voastre sa fie la inlTimea

increderii ce -ara are In Reprezenta%iunea sa
(M. 0., 1890, nr. 211, p. 5002).
Inalt Ordin de zi aire armati.

1/13 Ianuarie 1891.
M. S. Regele cunoaste pe ostasi din fapte, li priveste cu incredere i iubire
si le ureazA ani multi i fericiti.
Ostafi,
De un ptrar de veac sunt cdpetenia voastra. Din fapte am 1nvaTat a va cunoate i. sunt sigur c. Imprejurrile nu v pot cere
ce sunte0 vrednici s facqi pentru a dovedi cAt sunt de adnc

sapate n inima voastr simimntuI datoriei i respectul disciplinii.
Tara i Eu suntem mndri de voi i va privim cu incredere

i cu iubire.
subofiteri, caporali i soldaIi, va urez ani
9i. fericii!
Dat In Bucureti, la 1. Ianuarie 1891.
CAROL.
(M. 0., 1891, nr. 218, p. 5201).
Elispuns la felicitfirile inaltelor autoritti.
1/13 Ianuarie 1891.

Dup serviciul religios, M. S. Regele trece in apartamentul Mitropolitului Primat i acesta, Alex. Lahovari, in numele guvernului,J. Em. Florescu, Presedintele
Senatului ; G. Gr. Cantacuzino, Presedintele Camerei ; C. Schina i Em. Gatdisteanu, primpresedinti la Casa-Ve i Curtea de Conturi si Em. Protopopescu-
www.dacoromanica.ro
74
REGELE CAROL I
Pache, primarul Capitalei, Ii prezint5 urari. M. S. Regele, amintind ca este al

25-lea an al domniei, face urairi de belpg, linite gi pace pentru tar& i multi gi
fericiti ani -pentru cei de fata.
La inceputul anului, lntiu1 Meu gnd se indrepteaz. ctre

scumpa noastr Tara, rugnd pe Dumnezeu s. o ocroteasc de
toate necazurile i s binecuvinteze pe toVi aceia care, in cursul
unui sfert de secol, M'au inconjurat cu dragoste i credinti. Doresc
din tot sufletul ca, in anul acesta, care este asa de insemnat in viea-Va
Mea, s fe liniste, pace i concordie, i s. putem serba intre noi,
ca o mare familie unit, al 25-lea an al Domniei Mele, Ins. MI%
daruri i cheltueli mari ; cAci pentru Mine, darul cel mai previos
este iubirea poporului, iar rsplata Mea cea mai frumoas va fi

ca to-vi st fie convinsi ca am fcut i voiu face pentru intrirea
fericirea Romniei tot ce este In puterea Mea. Mulvumindu-v
duros de bunele voastre felicitri i de cuvintele asa de bine simvite
ce gases un puternic rsunet in,. inimile Noastre, V urez din parte-Ne ani mulvi i fericiVi!
(M. O., 1891, nr. 219, p. 5236).
66.
Cuvantare la Academia Romani.

1/13 Aprilie 2891.
Se serbeaza 25 de ani de existenta ai Academiei Romane, prin Q sedin ta
solemna In sala Senatului, la Universitate. Iau parte MM. LL. Regele si Regina
Principele Motenitor, Ministrul Instructiunii gi al Cultelor, G, Dem. Teodorescu, si membrii institutiei. La sosirea familiei Regale se canta imnul gintei
latine j apoi M.S. Regele tine o cuvantare In care se ocupa de rostul Academiei
Romane In desvoltarea limbii j literaturii romane.
Privesc ca o coincidenV fericit, c tocmai in anul suirii Mele

pe Tronul Romniei s'a pus temelia Academiei noastre, care serbeaz astfel al 25-lea an al. constituirii sale impreun cu acela al
Domniei Mele. Cu vie mulIumire Mi-aduc aminte de ziva and am
venit pentru Intaia dat in mijlocul Societlii Literare, cunoscnd
Inca puVin limba romn, i cnd btrnul Heliade, salutndu-Md
cu urri clduroase, exprim ndejdea c M voiu Ingriji de hrana
sufleteasc a Romnilor. Tot in acelasi an, la solemnitatea inauguprezidat de d-1 stefan Golescu, Ministrul isi sfrsea cuvntarea sa, asigurnd c n.a-Viunea intreag si Eu in deosebi vom urmri
Cu inima i cu mintea lucarile domniilor-voastre. Aproape un
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1891
cuvArrrIau
75
patrar de secol a trecut de atunci, 9i In acest lung 9ir de ani am

avut nelneetat cel mai viu interes pentru tanara Societate Academica, care sub ochii no9tri a creseut, s'a desvoltat 9i a ajuns a fi
o insemnata institu/iune de cultura, avand inrauririle cele mai bineMedicare asupra limbii 9i literaturii noastre. Fericita era cugetarea
d-lui N. Kretzulescu 9.1 hataritrea raposatului C. A. Rosetti, care
ceruse, sunt tocmai 25 ani, convocarea grabnica a unei societali

literare, avand mai intaiu de toate scopul de a se ocupa de limba
9i literatura ei. Cu drept cuvant, zicea acest mare patriot, fiind
ministru al Instrue/iunii publice, in referatul eau, ca prin schimbarea literelor vechi fara pregatire destula 9i prin transformarea
repede a sistemului nostru politic s'a adus In limba romana o mare
perturba/iune, care, neputandu-se pune carat la timp, ar putea
chiar s'a aibrIele influeno asupra Insu9i spiritului na/ional. Din
norocire, aceasta teama a putut fi inlaturata prin silin/ele Societa/ii
Literare, cu toate ca la inceput piedicele erau mari 9i luptele destul
de arzatoare, mai ales din cauza nein/elegerii ivite asupra stabilirii
ortografiei, neimelegere provocata prin diferitele veden i intre aus/inatorii etimologismului 9i aceia ai fonetismului. Lupta aceasta,
ale carei faze ar trebui descrise de o pana ea aceea a Pre9edintelui
actual al Academiei, d-1 Ion Ghica, a raspandit lima lumina 9i, in
sfar9it, s'a stabilit o invoiala care a dat roade bune; dovada vdita
sunt publicapile Academiei dela 1881 pana astazi. Rezultatele
dobandite in un patrar de veac pot dar fi privite cu vie mul/umire.
Frumoasa limba romana, in al carui geniu M'am silit a patrunde
9i pe care am Imbra/i9at-o cu a-C.4-W caldura 9.1 dragoste, s'a intarit
pe temelie trainica 9.1 a reinviat in vechea sa stralucire; lima, cu

toate perturbqiunile, (lama n'ar fi putut niciodata sa fie primejdui-Ca, avand radacini prea adanei 9i. un reazem prea puternic 'in carTile biserice9ti, in cronice 9.1 in poezia populara.
Literatura bisericeasca, cu toate Inrauririle slavone 9i grece9ti,

este un izvor bogat al limbii vechi, pastrand unitatea in scriere 9i
vorbire 9i a fost astfel adevarata legatura intre to/i Romanii din
diferitele Vri.
Citirea acestor car/i vechi, care inal/a sufletul 9i care aunt o

rnangaiere in ceasul de suferin/a, deschide scriitorilor no9tri un
camp intins 9i arata ea limba stramo9easca este limba noastra
clasica, avand pentru popor un sunet a9a de atragator. Cronicarii
www.dacoromanica.ro
76
REGELE CAROL I
no9tri ne graiesc in aceasta frumoas limba trecutul 9.1 zugravesc

inteun mod vumpatat, insa in culoare a9a de vie, furtunile i luptele
crancene infruntate de Romani, luck fiecare t rebue sa fie cuprins
de mirare cum neamul romanesc a putut sa biruiasca atatea greutali 9i sa stpaneasca atatea primejdii, care II aduceau adesea la
marginea prapastiei, Para a fi fost inghilit de valurile ingrozitoare
ale vremurilor turburate 9i intunecoase de pe atunci.
D-1 M. Kogalniceanu, in patriotica sa cuvantare a Letopisqelor,
scrisa cu maestrie, zice cu drept cuvant:
ProvidenIa ha de
mana pe naliunea noastra, ca pe o fiic iubita intre fiicele cele mai
iubite, o scoase din toate pericolele 9.1 o realIa mai tanara 9i mai
sdravana deck fusese inaintea orei peirii
Poezia poporala resfrange inteun chip minunat aceste vremu.ri
grele ale unui trecut plin de nesiguranp 9i de durere. Pe cand munca
intelectuala, dorinIa i trebuinIa de a invaIa i de a-9i aminti s'au
de9teptat 9i au luat o desvoltare insemnata cu viea%a politica, poezia era de veacuri adanc sdita in mima Romanului 9.1 once popor
s'ar putea fali cu cugetarile

atragatoare
unele mreIe, altele dragalap 9i
adunate in aceasta comoara bogata a limbii noastre.

inalte, spiritul razboinic, durerea i nadejdea, tan-
guirea 9i mangaierea, care rasufla in acest frunzi9 poetic, sunt
tocmai oglinda unui trecut plin de barbblie, de incercare i de necazuri, un invaIamant puternic pentru generaIiunile prezente i vii-
toare. Mandru poate fi dar poporul roman de geniul saiu poetic

pe aripele caruia s'a ridicat la o inlIime care l-a ferit de inrauriri
straine
nepriincioase, ocrotind chiar credinIa 9i naTionalitatea sa.
Poezia a devenit astfel cea dintain ternelie a limbii, un adevarat

tezaur al istoriei, un izvor nesecat al literaturii romane.
Pove9tile 9i legendele, cantecele i doinele, ramase de veacuri
ascunse in vane salbatice ale Carpa-Por, sau ratacind prin &Lupine
roditoare ale Dunarii, trebue s'a rasune adeseori in Academie, spre
a insufleIi lucrarile sale ; ele trebue sa stfaluceasca de-a-pururea
ca o podoaba a neamului romanesc qi ne vor aminti 9i de iubitul
nostru Vasile Alecsandri, care, trecand inteo vied-0 mai fericita,
a lasat un gol a9a de simIitor In mijlocul nostru, al carui nume insa
va famanea ne9ters in inimile tuturor.
Nu se poate dar tagadui ca literarura bisericeasca, cronicarii 9i
poezia poporala cuprind un material pr elks 9i ca au avut o influen/a
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1891
77
CUVANTARI
din cele naai fericite asupra limbii romane, de care cunoscutul geograf Hoffmann zice, in opera sa dela 1840, ea este atat de bogata,
incat daca s'ar cultiva, ar merita sa fie limba a tot genului uman
Academia, primind la intemeierea sa, ca un sfant depazit, paza,
ingrijirea i desvoltarea limbii, trebue s fie mandra de aceast
insrcinare, care este 0 vrednica de o aa inalta adunare literara.

Etymologicum Magnum Romaniae , ce am propus, malt
9eapte ani, sa fie alcatuit 0 a carui incheiere sper Inca a o vedea,
va arata lumii invtate ce comoare insemnate de cuvinte felurite
0 de cugetari inalte i frumoase sunt ascunse in limba 0 literatura
noastra. Aceasta opera, ()data sfar9ita, va ramanea un monument
nepieritor.
Urez din tot sufletul ca Academia sa straluceasca totdeauna

prin lucrarile sale, sa incalzeasc toate inimile romanWi i ca u01e
sale sa fie deschise pentru lntlniri papice i lupte 9tiirgifice, un
teren pe care toti Romanii sa poata intinde o man fraleasca.
Renumele Academiei noastre, Inca tan-era, de0 serbeeza nu.nta sa
de argint, trebue sa aiba un rasunet departe peste hotarele

spre a atrage in Capitala Romaniei barbaIii insemnaIi, care sa se
incredinteze ca vechile Principate Dunarene s'au transformat in un.
centru de civilizatiune 0 de prop4ire 0 au devenit, prin vitejia
armatei, ce a uimit lumea prin avantul sau i -aria sa un Stat
puternic i nee-Carnet, stabilit pe temelii aa de tari, trick nicio
sguduire nu-1 mai poate sdruncina.
Sunt adanc convins c iubitul Meu Nepot, Motenitorul Coroanei, care face deja parte din Academie ca membru anorar, va 9ti,
In ziva cand va fi chemat de Pronie a implini malta sa misiune,

sa mentina traditiunile noastre i s dea tot sprijinul su pentru
prosperarea acestui insemnat aezamant de cultur al patriei noastre.
(34. 0., 1891, nr. 2, p. 37-9).
67.
Toast in sinitatea membrilor Academiei Romine.

1/13 Aprilie 1891.
Seara s'a dat o mash de gala la Palat membrilor Academiei Romane activi,
onorari i corespondenTi. In timpul mesei, M. S. Regele vorbeste de contributia
acestei institutiuni la renasterea Romfiniei i InchinA tn sAndtatea membrilor ei.
www.dacoromanica.ro
78
REGELE CAROL I
Sunt tocmai 25 de ani de cand Academia s'a ridicat ca prevestitoare a Domniei Mele, care a avut fericirea de a Intemeia Regatul Roman.
Dela inceput s'a dat tinerei noastre societaIi a Academiei o deo-
brbaIi de Stat
sebit importanO, chemand ca membri pe
care au lucrat i luptat pentru unirea Principatelor Romane 0 care
au fost sfetnicii Mei credinciosi In timpul renasterii Romaniei. Ei
au scris dar prin fapte istoria noastr moderna', ei au %cut prin
cercetrile lor istorice lumina asupra unui trecut Intunecos si au
deteptat simIimantul naPonal care ne-a dus la izbanda i ne-a dat
neatarnarea.
Academia are astfel o frumoasa parte la desvoltarea i intarirea
Dorind ca i in viitor lucrrile domniilor-voastre s. Incalzeasca inimile tinerimii i sa inflacreze in ei iubirea de patrie,
ridic acest pahar In onoarea Academiei pe care o salutam astazi
cu vie mulIumire In Casa Noastra. in sanatatea Membrilor Aca(M. 0., 1891, nr. 2, p. 40).
68.
29 Apriliel 11 Mai 1891.

In timpul sesiunii ordinare a fost disolvat Adunarea Deputatilor. S'au
fcut noui alegeri i au fost convocate Corpurile Legiuitoare In sesiunea extraordinard pentru votarea bugetului gi a unor proiecte de legi urgente.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ma simt totdeauna fericit cand Ma aflu in mijlocul reprezentargilor naliunii i sunt IncredinIat ea corpul electoral, relnnoind
una din cele dou'a Adunri ale Parlamentului nostru, a asigurat o
majoritate care va pune guvernul in poziiiune de a conduce cu
autoritate i falos interesele Statului.
Lucrarile Incepute de trecuta legislatura au fost curmate prin
convocarea colegiilor electorale pentru Camera, astfel ea cele mai
importante din trebuinIele Statului au famas in suferin-0..
www.dacoromanica.ro
MAI 1891
79
CUVANTA.RI
Aceast sesiune extraordinara este chemata a da o grabnica

satisfaqiune acestor trebuinIe.
Este de dorit ca bugetul Statului s se voteze cat mai nelntarziat, pentru ca
domniilor-voastre sa fie Cu deosebire aplicute studierii .1 votarii tarifului vamal, care va regula rela-Viunile
noastre comerciale internaPonale i pe care Iara II a9teapta cu o

legitima nerbdare.
Luciarile de apArare ale Varii sunt incredin-vate, ca totdeauna,
patriotismului domniilor-voastre, pentru ca executarea lor sa urmeze
far Intrerupere.
Guvernul Meu v va mai prezinta Inca in aceasta sesiune

ateva proiecte de legi strans legate cu bugetul Statului.
Aceasta sesiune va fi astfel rodnica pentru Iara i domniilevoastre, conducand la bun sfArqit lucrarile ce .cra sunt supuse, ve-vi
proba ca sunte-vi animaIi de un spirit inIelept i patriotic, pentru
care naIiunea va va fi recunoscatoare.

Dumnezeu s binecuvinteze lucrarile domniilor-voastre.
Sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri, General I. Em. Florescu ; Ministrul de
Interne, Lase& Catargiu; Ministrul de Finante gl ad-interim la Justitie, G.

Vernescu; Ministrul Afacerilor StrAine, C. Esarcu ; Ministrul de Resbel, General I. Lahovary ; Ministrul Lucrgrilor Publice, C. Oleinescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu; Ministrul Cultelor gi Instructiunii Publice, G. D. Teodorescu.
(M. 0., 1891, nr. 23, p. 497).

69.
M. S. Regele dire delegatia funeionarilor C.F.R.
9/21 Mai 1891.

O de/egatie de functionari ai C.F.R. in frunte cu Al. Stirbei, Pregedintele
Consiliului de ad-tie gi G. Duca, directorul general, prezint Suveranului, la jubi-
leul de 25 de ani de domnie, un album care reprezinta caile de comunicatie in

RomAnia in 1866 gi in 1891. M. S. Regele multumegte pentru acest dar care
amintegte trecutul prezentul crtilor de comunicatie care aunt un puternic
mijloc pentru desvoltarea bog4ii/or
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
80
V mulTumesc pentru cuvintele ce-Mi rostiIi i primesc Cu vie

satisfacOune acest frumos dar, ca un semn de iubire 0 de devota-
ment din partea domniilor-voastre. El imi va aminti trecutul

prezentul i Insemnatele lucrri de drum de fier, pentru care am
lucrat i luptat cu mult energie dela Inceputul Domniei Mele,
vaznd In cile de comunicaOune un mijloc puternic pentru prop0rea i desvoltarea bog4iilor %rii. Sunt fericit de rezultatele
dobandite i roAndru de a saluta In d-voastre un corp de ingineri
distin0, care s'a format in acest ptrar de veac 0 care astzi poate
conduce lucrrile cele mai insemnate 0 cele mai grele. Privesc dar
viitorul cu incredere. Darul d-voastre M mi9c6 cu att mai mult,
Cu cfit, dela cel mai mare pn' la ceI mai mic din administraIiunea
drumului de fier,
contribuit spre a-Mi face aceast bucurie.
V mulIumesc din tot sufletul.
(M. 0., 1891, nr. 31, p. 699).
70.
M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.
10/22 Mai 1891.

La felicitrile exprimate de Hoorickx, decanul Corpului Diplomatic, cu
prilejul aniversrii a 25 de ani de domnie, M. S. Regele multumeste, considernd
aceste felicitri ca marturii de simpatie i interes ce Iarile poart Romaniei

Suveranului ei.
VA mul/umesc din toatd mima pentru felicitrile i bunele

ur.ri ce ai avut amabilitatea a-Mi aduce In numele reprezentanIilor Puterilor acreditaIi pe lng Mine. Graba cu care Corpul
diplomatic se asociaz la serbarea aniversrii a 25-a a Domniei
Mele este adnc simIit de Mine; ea este pentru Mine o nou mrturie a amiciIiei, a simpatiei 0 a viului interes ce Europa 9i chiar
Irile de peste Ocean poart Romniei i Persoanei Mele. V rog
s fiIi pe lng Suveranii i Capii de Stat, ce reprezentaii, interpretul simIimintelor Mele de recunwin0 0 a fierbinOlor ufri ce
fac pentru fericirea lor 0 a Irilor lor.
(M. 0., 1891, nr. 32, p. 719).
www.dacoromanica.ro
MAI 1891
CUVINTAIII
81
71.
M. 8, Regele &Aire Mitropolitul Prima.
10/22 Mai 1891.

Mitropolitul Primat tmpreun cu membrii Sf. Sinod prezint felicitilri M. S.
Regelui, care, multumind, reliefeaz rostul religiei in conservarea natiei romne.
Calduroasele urari ce Inalt Prea Sfintia Voastra Mi-aduceti. In

numel Sfntului Sinod 0 al Inaltului Cler, ca rugile binecu-
vntate ce nelncetat InaItati pentru Noi, sunt scumpe inimii

Noastre.
Religia, care este sorgintea tuturor virtutilor, este toto data

temelia cea mai statornica a viitorului unei natiuni. Ea a fost paza
nationalitatii noastre, pentruc clerul, In timpii de amara Incercare,
a tiut, prin Invatmintele sale mantuitoare i prin frumoasele
pilde de pietate 0 de iubire de tara, a fi demn de malta misiune la
care este chemat.
Istoria noastr national nu va uita niciodata numele acestor
vrednici pastori, ale cror urme glorioase le gasim la fiecare pas,
0 care au insuflat turmelor lor iubirea de Dumnezeu data cu devotamentul ctre patrie.
In aceti 25 de ani ai Domniei Mele s'a Implinit via dorinta ce
aveam de a vedea Biserica Romna restabilit pe bazele ei canonice, consfintirea neatrnrii sale, alegerea mnallilor demnitari ai
si de catre Sfntul Sinod i reprezentatiunea nationala 0 In sfr0t
recunoaterea i binecuvntarea autocefaliei Bisericii noastre de
catre InaIt Prea Sfntul Patriarh Ecumenic, pstrand cea mai
strans legatura dogmatica cu celelalte biserici ortodoxe autocefale.
Neatrnarea Bisericii noastre ne impune Indatoriri mari, Intre
care cea dintaiu, este Inltarea strii intelectuale i materiale a cle-
rului. NeIncetat silintele Mele vor tinde catre acest sfr0t 0 nu

M Indoesc c Facultatea de Teologie ne va da preati Invatati
cuvio0 care, prin luminele lor, vor Intari iubitul Nostru popor in
moravuri bune i In credinta stramoeasca.
Nadajduesc asemenea ca fericitele masuri luate pentru retiprirea crtilor bisericeti cu toat Ingrijirea i cu litere latine,
www.dacoromanica.ro
82
REGELE CAROL I
vor contribui puternic, prin rispandirea lor, a hrni simIimntul

religios in inima acelor a cror mntuire V este incredintat.
Rog Pronia Cereasc s reverse binefacerile Sale asupra poporului romn i asupra pstorilor Bisericii noastre naponale.
(M. O., 1891, nr. 32, p. 720).
72.
Rfispuns la felicitrile Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1891.

Preqedintele Senatului, C. Boerescu, i Preedintele Camerii, Col. Rosnovanu, prezint urari Suveranului la jubileul de 25 de ani de domnie. M. S. Regele
spune ca aniversarea a 25 de ani de domnie este un eveniment istoric 1i politic gi
se srbatoresc nu numai 25 de ani de domnie, dar i intocmirea unei tari unite

ti de sine stttoare Intioun trainic Regat. Armata i calea ferata au alctuit
statornica temelie a desvoltarii noastre politice gi economice fi sprijinul barbaiIor Insemnati unit Cu tncrederea natiunii explica succesul rezultatelor.
Nunta de argint este o serbare de familie, salutat de rude 0

prieteni cu dragoste i bueurie: aniversarea unei Domnii de 25 de
ami, ins, este un eveniment istoric 0 politic privit in toate Statele
ca un simtimnt de multumire, mai ales &And s'au stabilit strAnse
legturi intre Domn i iubitul Su popor.
Vad dar astzi cu o vie multumire impre,jurul Meu pe membrii
Corpurilor Legiuitoare, reprezentaqi ai marii familii romne,

cu o deosebit plcere primesc clduroasele lor urri.
Neprquit este pentru mine ca Cerul Mi-a druit fericirea

tria de a conduce un parar de seco], fr sguduire, prin vremuri
incredintate Mie prin
adese ori furtunoase, destinatele
libera sa voint.
In traiul omenesc, acest ir de ani, plin de lupte, griji i grele
incercai, este indelungat ; in istorie, Irish' el se infaieaza ca o
Din acest scurt timp, totu0, doresc ca un rsunet s strbat

viitorul i s inclzeasca inimile urma0lor noWi, pomenind cum
eram in trecut i cat drum 0 ate jertfe s'au fcut ca s ajungem
acolo unde ne gsim astzi.
www.dacoromanica.ro
MAI 1891
CIIVANTA.RI
83
Prin alegerea Mea, Romnia a consfinIit una din dorinIele ei

rostite in epoca redeteptgrii sale nationale, punnd astfel cheia
boltei unei opere urmAtith cu neadormire i sprijinit pe o adncg
convingere, care singur poate s duc la izbnd.
Era, dar, o &Ann' datorie pentru Mine de a rgspunde la chemarea unui popor, care 10 dovedise destoinicia in invingerea greutgWor 0 in infruntarea tuturor primejdiilor pentru pstrarea mo0ei
strmomti i redobndirea neatrnrii sale. Glasul vitezei Natiuni Romne a rgsunat in sufletul Meu; indemnat de virtutile
sale bgrbg.te0i, Mi-am pgrsit familia, am %sat leggturile MeIe
din trecut 9i am alergat in mij/ocul acestei familii marl., care M'a
primit cu braple deschise, ca o chezA0e a viitorului sgu.
In indeplinirea sarcinii ce am luat, am adus o inimg cald
voinf hotrit de a-Mi inchina toate puterile fericirii Romniei,
avAnd o singurg ambiliune, aceea ca numele Meu sg fie inscris
alAturea cu acele ale ffilor prea iubii ai patriei. Tnr i f'./.6 experientg, M'am pus la lucru, am imbrtilat cu ardoare aspirqiunile
%Aril; In desele mele cAlgtorii prin toate judetele am studiat traiuL
obicelurile pop6ruluin-am cercetat nevoile i dorinIele, spre a
Dutea, astfel, implini Cu con9tiinp. datoria Mea &are el. Doug

lucruri dela inceputul Domniei Me/e, am urmrit mai cu seamg
cu neintrerupt struinp, simtind cg ele vor fi cele mai puternice
prghii ale desvoltgrii noastre sociale. Aceste doug lucruri sunt:
armata i drumul de fier; cea dintAiu ca o adevrafg. 9coal nalionalg i ca mijlocul cel mai sigur pentru intemeierea tArii. ca Stat
de sine stttor; cealaltg ca o uneltg dintre cele mai bune spre a
deschide izvoarele bogglfilor noastre.
Cu o adncg satisfactie poi; constata, astzi, c aceste dou

puternice elemente de trie au alcAtuit statornica temelie a desvo/tArii noastre politice 0 economice.
CAnd privim trecutul de acurn 25 ani, ne putem fgli de pro-
gresele 0 de avntul nea0eptat al tuturor ramurilor

publice, avant care, astzi, nu mai poate fi oprit. Dar nimic n'a0
fi putut face fr increderea NaPunii i frg sprijinul insemnaVlor bgrbap, care M'au inconjurat cu credinf 0 au lucrat fgrg
preget la ridicarea acestei opere maree, care a dat generaliunii
de fatii o patrie liber, iar generqiunilor viitoare o zestre bogatg
ce, sunt sigur, cg vor 0i a o pstra 0 a o mgri.
www.dacoromanica.ro
84
REGELE CAROL L
Romania moderna este facuta de Romani. Este o fericire 0 o

mandrie pentru Mine, ca M'am aflat in fruntea ei tocmai in ceasul
reinvierii Sale, and ideile sadite de cei batrani cu atata ravna

patriotica au dat roadele lor.
Serbam, dar, astazi, nu numai o Domnie de 25 de ani, ci mai
mult, intocmirea unei Iari unite, de sine stattoare, intr'un trainic
Regat.
Va mulIumesc pentru simpmintele ce-Mi arataIi; ele incalzesc mima Mea 0 vor fi pentru Mine un nou indemn spre a
drepta cugetrile Mele care binele patriei, a M. rezema, ca 0 pana
acum, pe ReprezentaTiunea naiionala 0 respectul legilor 0 a Ma
sprijini pe obtescul interes 0 ajutorul lui Dumnezeu.
(M. G., 1891, m.. 32, p. 721-2).
73.
M. S. Rep& &dire malta Curie de Casatie.

10/22 Mai 1891.
Primpregedintele Inaltei Curti ae Casa-tie, C. Schina, prezinta felicitari
Suveranului, care releva ea magistratura independenta gi nepartinitoare e o
garantie a liberttii.
Una din cele mai puternice garanIii ale libertaIii este o magistratura independenta 0 o justiIie nepartinitoare.
In decursul acestor 25 ani ai Domniei Mele, organizarea judectoreasca a fcut progrese inseranate i s'a stabilit pe o temelie
statornic-t juriul a intrat in moravurile noastre, integritatea magistraturii a devenit o preiioasa garanTie; iar literatura juridica
roman s'a inzestrat cu publicaliuni vrednice de lauda, pe care
le-am primit, totdeauna cu vie satisfaqiune.
Asigurarea unei desavar9ite independenIe a magistraturii era
una din doriniele Iarii. Patruns de aceast trebuinO, am cautat
a o inconjura cu garanIii.
Un mare pas s'a facut deja pentru realizarea acestui principiu
0 am toat speranIa c5, intr'un timp nu prea departat, se va implini pentru toata magistratura.
Multe imbunatatiri s'au adus asemenea legilor civile 0 criminale,
imbunataIiri cerute de desvoltarea noastr sociala 0 noua noastr
www.dacoromanica.ro
85
cuvANTAnt
MAI 1891
legislqiune comerciar poate fi privit ca una din cele mai bune.

Aceste progrese Ins nu trebue s. ne ascund lipsele ce se mai simt
si malta Curte de CasaIie, care este menit a asigura unitatea jurisprudenTei, Isi va da, de sigur, toate si1inele apre a le semnala.
Mare si inalt este ohemarea magistraturii: dovezile ce le-a dat
pn astzi, de demnitate, neprtinire i lumin, ne indreptlesc
a astepta, pentru viitor, mult dela dnsa.
V multumesc, d-le Prim-presedinte, pentru sentimentele ce le
exprima-O. In numele intregei magistraturi a Irii; %hita Mea va fi
pururea de a-i nla prestigiul, inlesnindu-i astfel marea si binefiictoarea sa misiune In Statul Romn,
(M. 0., 1891, nr. 32, p. 723).
74.
M. S. Regele &are malta Curte de Conturi,

10122 Mai 1891.
Em. Gradiqteanu, Prita-pregedintele Curta de Conturi, felicitA pe M.S. Regele,
care multumete pentru felicitari i e convins c aceasta institutie va apara

interesele ce-i sunt Incredintate.
malta Curte de Conturi are o misiune insemnath In Stat, prin

controlul constiincios al administraIiunii sale financiare, cci, o
bun administra-liune nu poate fi Intemeiat decAt pe o IntrebuinIare dreapt i legal a banilor publici.
Din aceast veghiare neadormit a d-voastre, atrn, dar,
buna gestiune a Intregii averi publici i buna regula In finanIele
noastre.
Cnd n aceste momente de reculegere ne aducem aminte de

situalia de acum 25 ani, putem fi mndri de starea infloritoare a
finanlelor noastre si de InAlIarea creditului Statului care, astzi,
este asezat pe o temelie larga si sntoas..
Sunt convins c vei ti, totdeauna, a apra marile interese
ce v sunt IncredinTate i v mulIumesc, d-le presedinte, de felicitrile ce Mi le aduce-li, urand un mers fericit Inaltei voastre
institu/iuni.
(m. 0., 1891, nr. 32, p. 723).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
86
75.
M. S. Regele catre Corpul Didactic.
10/22 Mai 1891.

Al. Or6scu, Rectorul Universitii, Herescu, in numele qcoalelor secundare,
Siintescu, in ntunele scoalelor primare i doi delegati ai studentilor, prezinteurdri
Suveranului cu prilejul serbrii a 25 de ani de domnie. M. S. Regele, multumit,
strue asupra importantului rol ceI-1 are corpul didactic de a pregAti generatiile
viitoare. Prin sinnimantul religios .1 instructiune prop6sirea unui popor e asi-
gurat, dar invAtmntul practie trebue s6 primeze.
UrArile aduse Mie din partea aezAmintelor de cultur, le primesc, totdeauna, cu deosebit mulIumire 0 mai cu searn astzi,
Cu prilejul aniversrii Domniei Mele de 25 de ani, bucuria Mi-este
0 mai deplink cnd vd imprejurul Meu Corpul profesoral, pe reprezentanIii invImntului public 0 pe tinerimea universitar.
Un loe ales am pstrat in amintirea i mima Mea tuturor acelora care sunt chemaIi a rspandi lumina 0 au falnica menire de
a pregti generaIiile viitoare.
Necontenit crezuta-am c numai prin simIimntul religios
printeo instruc-Pune bine inIeleas propd0rea unui popor este
asiguratfi.
Scoala trebue s fie temelia Statului; condus de aceast convingere am infiinIat, in primal an al Domniei Mele, Scoala Normal
din Bucureti spre a forma .chiar din Vrani, invltorii satelor,

deschizand, astfel celor silitori, calea larg spre a ie0 din intunericul
ne9tiinIei 0 a putea ajunge, prin srguinI i studiu, la treptele

cele mai inalte ale societaIii.
NeWeptat este sborul pe care invlmntul 1-a luat la noi in
aceti 25 ani i mndru sunt de roadele sale. Astzi in oraele cele
mai mici, mulIumit drnicii Irii, se gsesc nu numai coli primare, dar chiar gimnazii, unde tinerimea gsete isvoare nesecate
de instrucIiune.
Marea 0 frumoasa sarcina a Corpului profesoral nu intampin
multe anevoinIe, caci cartea e draga Romnului i minunat e

de9tepaciunea sa, dup cum insu-Mi, cu bucurie, am putut-o constata in toate coalele din -WA.
www.dacoromanica.ro
MAI 1891
87
CLTVANTXMI
Ins tiina teoretia singur nu este un reazem indestultor.
Trebue s indreptm generaIiile viitoare 0 pe o cale practicA, mai

ales in urma desvoltrii luate de activitatea noastr nalional.
toate direqiile. Din fericire, intocmirea de felurite coli practice,
rspunzand la acest scop, ne vor da treptat un personal capabil

de a conduce Cu dibcie deosebitele ramuri ale serviciurilor publice.
Universitlile sunt cu drept cuvnt, fruntaele aezmintelor

noastre de cultur ; ele au dat o generaIie care a rspAndit lumina
chiar peste hotare i sper c dnsele vor deveni focare i mai vii
care au s atrag tinerimea, fr s fie nevoie ca s se deprteze

isprvi studiile, cci tocmai In anii de studiu se
de ;ail spre
Inrdcineaza mai adnc i mai statornic simIimntul patriotismului.
In aceast arzatoare a Mea dorinf de a vedea Corpul profesoral ridicandu-se la mniimea unde vitejia i inTelepciunea au pus
Romnia, st i dovada increderii Mele c. el va lucra, fr preget,
spre a se face vrednic de apostolatul su. Din sentimentele ce ve0 sdi
in inima tinerimii, prin creterea ce-i veli da, atarn t'xia moral
a gener4ilor viitoare. ViaIa d-voastre urmeaz, deci, s fie o pikl
neintrerupt.; lute asemenea propovduire M
gsi, totdeauna
alturi cu d-voastre, aci, care indeIetnicire mai fidel poate fi

decat aceea de a face din copilul de ast'zi, larbatul care mne va
fi chemat s slujeasc i s mnaie patria?
(M. O., 1891, nr. 32, p. 724-5).
76.
M. S. Regele &Aire Ministrul armatei.
11123 Mai 1891.

Corpul ofiteresc cu drapele i Ministrul de Rtzboiu, Iacob Lahovari, vin la
Palat i intr In sala de ceremonii. Lahovari inmneaza M. S. Regelui un album
cu fotografille tuturor generalilor isefilor de corpuri urmate de semnAturile lor
si ale ofiterilor din corpuri. Cdpitanui Botez, invalid din rAzboiul independentii,
aminteste vitejia Suveranului pe cmpiile Bulgariei. M. S. Regele Carol I e man-
dru cA se AA in mijlocul armatei pe care a ridicat-o la nivelul unei armate

moderne, cu sacrificiile natiunii si prin care a pecetluit independenta Romaniei. Straus uniti BA arate a pot da mai mult cleat le cere tara.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
88
Cu mandrie M vad astazi inconjurat de iubita Mea armatd.

Din momentul cand am pus piciorul pe pamantul romanesc, o
lungd cale de muncd neobosit am strabdtut impreun,
prin
acelasi end, intriTi prin aceeasi credinVa: marirea i iubirea patriei,
Ales ca Damn al rii, dela inceput am intampinat mari greuti chiar primejdii.
Atunci, pentru intaia ()ark ostirea a fost chemat s apere ce

era intemeiat pe wit-4a na-Ponala; daca la numr n'a fost mare,
sufletul ski Irish' era cuprins de un mandru avant, care M'a indemnat a depune o stdruinp de toate zilele, spre a putea ridica
puterea noastra militara la inal-pmea armatelor moderne.
Tara intreaga a contribuit la intrirea armatei i ochiul Meu
a fost totdeauna indreptat cu dragoste spre dansa, urmarind pas
Cu pas mersul au In toate transformrile si desvoltarile prin care
a trecut in acest sfert de veac.
Am Vazut crescand intreaga genera-pune, pe care am gasit-o
inch' in coala militar si pe care Cu bucurie astazi o vad in fruntea
unitAilor tactice. Cu drept cuvant pot zice c acesti ofileri sunt
copiii Mei.
Munca Mea si silinele voastre au fost rdspltite cu prisos mai

curand decat ne puteam astepta: neatarnarea Romaniei, proclamat de %ark a fast intemeiatd de ostire i botezata cu sangele sau.
BiruinIele dobandite de voi strlucesc astazi nu numai in istoria
nationala, ci sunt inscrise in analele militare ale lumii, spre fala
neamului romanesc.
Vitejia voastrd din -trecut mi da o deplin incredere in voi

pentru viitor.
Darul ce-Mi aduce0 astzi, in amintirea unui traiu de un ptrar
de veac petrecut impreuna, il primesc ca un semn de iubire si de
credintd si-1 privesc ca o marturie ca armata recunoaste sentimentele fierbinV, de care sunt insuflePt pentru tosi acei care poarta
spada spre apararea patriei. Acest dar mi este cu atat mai scump,
cu cat, odatd cu semndturile puse pe aceast carte, mi

sufletele voastre.
La dragoste prin dragaste rspund i cand datoria ne va chema,
totdeauna, strans unii, s'a artin %arid ca niciodata nu va putea

s ne ceard atat cat Doi vom fi in stare sd facem pentru dansa.
(M. O., 1891, nr. 33, p. 754).
www.dacoromanica.ro
MAI 1891
89
CUVANTARI
77.
Cuvntare aim Primarii din taxi.

11/23 Mai 1891.
Primarul Capitalei, in numele tuturor primarilor din comunele urbane gi
rurale, aduce omagii de respect gi devotament Suveranului care a consolidat
unirea, a Meld neatarnarea gi Regatul gi-I ureaza ani multi Impreun5. cu M. S.
Regina gi Principele Ferdinand, pentru bunul trai al poporului gi prosperarea
patriei. M. S. Regele mulIumegte tuturor pentru omagii g'i face uriiri pentru
viitorul Rominiei.
Din varful Carpa-tilor, de pe Varmurile Dunrii i Mrii Negre,

din plaiuri bogate i esuri roditoare, a-ti alergat spre a v strange
imprejurul Scaunului Regesc. Cu iubita Mea Capital in frunte, imi
aduceIi urri clduroase din partea oraelor i satelor, M asigura-ti
de credin-ta orenilor i -tranilor .1 saluta-ti cu bucurie a 25-a ani-
versare a Domniei Mele, care a adus Romniei o desvoltare

temeinic i. panic.
Pentru bunele voastre urri, vg. mul-tumesc.

Am fcut tot ce a fost in puterea Mea lientru scumpa, noastra
lark peste care Dumnezeu a revrsat cu drnicie binecuvantarea

Sa, druind un pamant mnos acestui voinic popor Cu mima calda.
Muncitori harnici In timp de pace, Cu plugul vostru imbogli-ti
tara; in vremuri de primej die cand am pus spada in mainile voastre,
ele n'au tremurat. Nu voiu uita niciodat c voi, cei dela sate,
stropiti -tarinele Cu o spornica sudoare i c din piepturile voastre
am fcut scutul puternic al mantuirii .1 al neatarnrii noastre.
Duce-ti acum la casele voastre mul-tumirea Mea pentru trecut i
bunele Mele urri pentru viitor, spunqi mamelor sd ' adeasdrirr

mima copiilor lor iubirea de -tar i hrnicia la munc4 i aduce-ti-v
aminte ca pe plug i palo se reazema o mare parte a vie-tii noastre
na-tionale.
M simt aa de strans legat de scumpa Mea -tara, incat am incredin-tarea cii avem un singur gaud i un singur suflet.
S traiasca Romania! Doresc s o vd atat de mare i de fericit, cat imi este de mare dragostea pentru poporul Meu!
(M. O., 1893, nr. 33, p. 755).
www.dacoromanica.ro
9a
REGELE CAROL I
Toast pentru Primari.
11/23 Mai 1891.

La masa data primarilor in Cismigiu, M. S. Regele inchina un pahar in sanatatea Ior vi-i indeamna A' spunk intorcandu-se acask ca. Regele iubegte Taranimea, care e temelia Statului.
Am dorit a veni Inca data in mijlocul vostru, spre a trichina

un pahar in santatea voastra. Vol.* care all alergat din bate unghiurile nii pentru a fi martori la a 25-a aniversare a Domniei
Mele, cu dragoste va multumesc. Intorcandu-va la caminele voastre, spune-ti tuturor c Regele vostru iubeste taranimea, care este
temelia Statului, ca plugar i ca aparator al patriei.
(M. 0., 1891, nr. 33, p. 755).
Toastul M. S. Regelui la cina dela Palat.
4/23 Mai 1891.

S'a dat o cina de gala la Palat, la care au fost invitati Primatul, fogtii Consilieri ai Tronului, Pregedintii dela Curtea de Casatie i Curtea de Conturi,
generali, Primarul Capitalei gi ai oragelor: Iagi, Botogani, Focsani, Galati,
Ploegti, Craiova. Catre sfargitul mesei M. S. Regele ridica un toast in onoarea
sfetnicilor sai gi in amintirea celor care au trecut inteo vieat mai fericia.
O Domnie ferita i neturburata de 25 ani stabileste legturi asa

de stranse, c sguduirile trebue s fie prea puternice ca s poata
&drama ce a fost intemeiat inteun patrar de veac printr'o munca
statornica si o incredere reciproca.
Tocmai in aceste zile de sarbatoare, na/iunea intreaga ne-a dovedit ca este patrunsa de aceste siontiminte i ca viitorul Romaniei
este aezat pe o temelie nesdruncinata.
Cerul a binecuvantat Domnia Mea; Ins, fra sppijinul luminat
0 patriotic al frunta0lor Iarii, ea n'ar fi fost asa de roditoare.
Implinesc dar o datorie sfnta inimii Mele, inchinnd acest
pahar in onorul barbatilor de Stat care au fost in acest sfert de veac
www.dacoromanica.ro
MAI-IITNIE 1891
CUVANTA.RI
91
sfetnicii Mei credincio0, amintindu-Mi totdeodat cu dragoste

recunotinVa de aceia dintre ei care au trecut lute viaI mai
fericit.
Sa traiasca Romania
(M. 0., 1891, nr. 33, p. 756).
Rispuns la Adresa Aduniirii Deputapor.

24 Mai/5 lunie 1891.
Presedintele Adunarii, colonel Rosnovanu, citeste adresa de raspuns la mesaj,
iar M. S. Regele multumeste pentru-urlri i Indeamn Ed Se urmeze opera Inceputi
cu inIelepciune s't dor de tara pentru a asigura un viitor trainic i fericit Romniei.
Domnule Prefedinte,
Dontnilor Deputati,
Primes cu o deosebit bucurie Adresa Camerei prin care reinnoete simIimintele sale de dragoste i recunwinra catre Mine.
Daca putem privi cu vie mulIumire acest patrar de secol de

munca, de progres 0 de insemnatate rezultate dobandite, tocmai
aceasta trebue s fie un nou Indemn pentru noi toIi de a urma
opera inceputa 0 a desvolta towt energa i silineIe noastre spre
a asigura Ronnaniei un viitor fericit, caci ceeace se zidete Cu InIelepciune i cu dor de ;ara, trainic ramne.
Nu Ma indoesc, domnilor deputaIi, c d-voastre veIi da guver-
nului Men tot sprijinul ca lucrarile Adunrii din aceasta sesiune

sa fie roditoare.
Inca data va mulIumesc din tot sufletul pentru urarile ce-Mi
aduceIi Mie, Reginei i Principelui Mo9tenitor.
(M. 0., 1891, nr. 41, p. 953).
Rilsyans la Adresa Senatului,

30 Mail11 Iunie 1891.
Presedintele Senatului, C. Boerescu, citeste adresa de raspuns la mesaj.
M. S. Regele, multumind pentru sentimentele de dragoste si credint, face apel la
Intelegere Intre puterile Statului pentru conducerea mai departe a activittii

nationale renAseute.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
92
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit cnd primesc din partea Senatului expresiunea sim-Pmintelor sale de dragoste .1 de credint.
Putem fi mandri de progresele insemnate ce lara a fcut in cutsul
acestui ptrar de secol al Domniei Mele, ins, spre a urma far

intrerupere opera inceput, trebue s fie o deplin inIelegere intre
toate puterile Statului, fiindea numai astfel vom pstra Romniei
malta 0 frumoasa pozipune dobandit prin o p aja statornic.
i in-leleapta.
Este, dar, o sfant datorie, pentru noi top, de a munci cu toat
rvna i a ne gandi neincetat la activitatea naponal care s'a

deteptat in toate ramurile i a inceput a lua un sbor a9a de mare.
Sigur fiind c guvernul Meu va gsi in Senat un sprijin luminat,
v mulpimesc clduros de cuvintele mgulitoare ce-Mi exprimap
in adresa d-voastre ca 0 de bunele urari ce aduce-P Mie, Reginei
i Principelui Motenitor.
(m. 0., 1891, nr. 46, p. 1105),.
82.
M. S. Regele cifre Primarul Capitalei.

6/18
18 Junio 1891.
MM. LL. Regele gi Regina, insotiIi de Principele Ferdinand, merg in TArgul
Mogilor spre a-I inaugura gi a. rsplti pe cei care se deosebesc in lucrarea

micilor industrii naTionale. Vorbegte Primarul gi apoi M. S. Regele apune cii la
acest tfirg se poate constata desvoltarea meseriilor noastre gi a industriei casnice, care trebuesc ocrotite gi indemnate prin toate mijloacele. Imparte premii.
Cuvntarea ce Ne adresaP gsete un viu fsunet in inimile

Noastre, fiindca vorbiP de munca naPonal.
Venim totdeauna cu mare prcere la targul Moilor, unde putem
constata desvoltarea meseriilor noastre O a industriei casnice, la

care Pnem aa de mult, ca la un izvor de traiu pentru popora-Punea
steasa in tirapul iernei.
Astzi industria na-Ponala a inceput s se intind pe o scar
mare i' a luat un avnt insemnat, ce trebue s fie ocrotit i indemnat prin toate mijloacele, fiindca numai astfel vom ajunge a asigura
www.dacoromanica.ro
IULIE 1891
cuvANTAnz
93
In mod statornic Intreprinderile industriale, spre folosul propasirii

Romaniei.
Cu vie mul/umire vom impiri premiile atelor care le-au

astigat prin munc i prin struinp.
(M. O., 1891, nr. 52, p. 1259).
83.
Mesa la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
Sinaia, 1/13 Iulie 1891.

M. S. Regele, InchizAnd sesiunea extraordinara, arnintegte opera legislativA
faptuit: votarea bugetului pe baze normale, a tarifului general al vrailor pentru
protectia industriei nationale, a creditelor pentru armat gi pentru jonctiuni

de cgi ferate i material rulant.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Impreun cu /ara intreag recunosc sacrificfile ce a/i facut,

lucrnd cu atfita struin/a In aceasta sesiune extraordinara, inteun
timp In care a trebuit s nesocoti/i propriile d-voastre interese.

Dar este mare cj satisfaqiunea ce d` constiin/a datoriel implinite
catre /ara.
Votarea bugetului, pe baze normale, asigura mersul regulat
al serviciilor publice i Intemeiaza si mai mult creditul Statului.
Taxiful general al vamilor, acordand industriei noastre nscande
proteqiunea cuvenita, e de natura a Intari i relapunile noastre

-comerciale cu pie/ele strine.
Armata ci apa'rarea rrii au primit o nou si insemnata tarie

prin creditele ce a/i votat si prin legue menite a asigura, pe o temelie
statornic, organiza/ia lor.
D-voastre ali apreciat marea importan/A a cailor ferate si a/i

votat mai multe jonc/iuni, precum i creditele necesare la InmulIirea materialu/ui rniscator a crui lips era viu
www.dacoromanica.ro
'94
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt convins c asemenea lucrri v vor atrage recunostinta

Din parte-Mi MA simt fericit a v aduce multumirile Mele.
In virtutea art. 95 din Constitutiune,
Eu declar inchis sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Qonsiliului de Ministri, General I. Em. Florescu ; Ministrul de

Interne, Lascdr Catargi ; Ministrul de Final* si ad-interim la JustiIie, George
D. Vernescu ; Ministrul Afacerilor Straine, C. Esarcu; Ministrul de Rzboiu,
General Iacob Lahovari ; Ministrul Lucrrilor Publice, C. Oldnescu ; Ministrul
Agriculturii, ComerTului i Domeniilor, Ilariu Isvoranu ; Ministrul Cultelor si
Instructiunii Publice, G. Dem. Teodorescu.
(M. 0., 1891, nr. 71, p. 1793).
84.
M. S. Regele dire Impiratul Germaniei.

Potsdam, 15127 Octomprie 1891.
Impratul Germaniei Inchinase in sangtatea M. S. Regelui, aratndu-I
prin cuvinte oglduroase bucuria ce-I face aceasta
; ca. M. S. primeste
pe Rege ca pe o rudg scurapg, cg multe amintiri cuprind pentru Suveranul
nostru aceste locuri uncle
petrecut o parte din tineretea Sa, ca mulli din
acei ce L-au iubit nu mai sunt astgzi, dar GA Inapgratul e incredinTat cg amintirea lor a rgmas scumpa inimii Regelui, si-L asigurg cg aceeasi iubire i acelasi
viu interes ce a gsit in trecut 11 gases-Le in prezent
va afla i in viitor.
Impgratul face urgri calduroase pentru Romania, inltata i condua de Rege
.cu atata inIelepciune, dragoste i pricepere i sfarseste Inchinand pentru sangtatea Regelui si a Reginei, iar M. S. Regele Carol I, mulIumind, inching pentru
familia Imperiala.
Rog pe Majestatea Voastr s-Mi dea voie a aspunde indat

Ta cuvintele asa de mgulitoare, artndu-I clduroasa Mea recunostint pentru simtimintele ce hrneste fat cu Mine. Aceste
,cuvinte, ca i primirea plin de dragoste fcut Mie, vor gsi un
rsunet adnc si puternic n tara Mea, care pune cel mai mare pret
pe raporturile de prietenie cu Imperiul German, condus de Majestatea Voastr cu o nin energia pe calea pacii, catre o desvoltare
roditoare i ctre un viitor trainic.
www.dacoromanica.ro
NOEUVRIE 1891
CUVANTARI
95
F4c4nd urrile cele mai fierbinP pentru fericirea MajestPi

Voastre i a Casei Sale Regale, de care sunt legat prin strnse legaturi de rudenie 9i prin numeroase .1 scumpe amintiri, ridic acest
pahar in snatatea MajestPi Voastre, rugAnd Cerul a Le lua sub
binecuvntata sa ocrotire.
,(M. O. 1891, nr. 160, p. 4228).
Toast pentru Impratul Germaniei.

Berlin, 16128 Oetomvrie 1891.
M. S. Regele e condus de Imparat gi de Imparateasa la cazarma Regimentului 1 de artilerie, unde se afla i Regimentul 2 de dragoni din garda, corpuri
In care Majestatea Sa Regele Carol slujise in timpul cat a fost in armata prusiana. Aci se da un banchet, la care, dupa ce Imparatul bea in sanatatea Majeata:pi Sale, Majestatea Sa ridic un toast din partea Sa gi a armatei romano
pentru Imparat, capul suprem al armatei germane.
Sunt adnc mi9cat de grapoasa aten-Pune a Majestlii Voastre,

care a intrunit aci ceste dou regimente unde am inceput cariera
Mea militar., dndu-Mi astfel plcutul prilej ca, dup 25 ani, s
M' aflu din nou in mijlocul unui cerc de vechi camarazi.
Cu deosebire M
mulIumit de a purta uniforma acestui
regiment, In care am intrat ca tn4r ofier. Neuitat va rmnea
acel frumos timp i cu recunwinfd il privesc, fiinda el formeaz
temelia cunwinIelor Mele militare, pe care le-am putut pune cu
folos in serviciul tinerei Mele armate. Armata Mea tie aceasta
se mndrete; deaceea dar ea imp4rte9te din toata mima simPrnintele Mele calduroase pentru Majestatea Voastra i pentru viteaza
Sa wire i bucuros se uneqte cu Mine in strigAtul: S4 triasc4

Majestatea Sa Impkratul, Capul suprem al armatei germane
(M. O., 1891, nr. 161, p. 4251).
Bucurefti, 15/27 Nov. 1891.

Suveranul prezinta situatia favorabila a finafftelor Statului gi amintegte
o serie Intreaga de proiecte de reorganizare privind impozitele asuRra liceo-
www.dacoromanica.ro
96
REGELE CAROL I
Ielor i patentelor, Casele de credit agricol, malta Curte de Conturi, Muntele
de Pietate, ImbunatAtirea situaici clerului nairean, jandarmeria rural, serviciul pogtal rural, spitalele rurale g. a.
Domnilor Senaton,
Domnilor Deputati,
Simt o vie, o deosebita mul/umire, ori de cteori M'a gasesc,

ca astzi, inconjurat de reprezentanlii
eaci aceasta
totdeauna plcuta ocaziune de a constata prin Mine insumi
cat de adanci si de intime, cat de stranse, au devenit legaturile

dintre Tar i Dinastie. Am avut anul acesta fericirea s srbtorim
impreuna cu iubire jubileul a unui patrar de secol de domnie, in
mijlocul unei prosperit4i morale si materiale netgaduite 0 care,
spre a urma de a se afirma, nu cere deck patrioticul d-voastre
concurs.
Rela-punile noastre cu toate Puterile strine sunt din cele mai

satisfacatoare i amicale si acest rezultat este in mare parte datorit
inIelepciunii i prudenIei noastre.
Constatam cu fericire linistea actual avem cu atat mai mult
cuvnt s ne felicitam de aceasta, ca, (lac& pacea este o binefacere
pentru once naOune, fie ea mare, fie ea mica, acea pace este o
necesitate i mai imperioas pentru un Stat care, ca al nostru, se
gaseste in munca de transformare si desvoltare.
Primirea cordial i mreaT ce Ni s'a fcut in Italia si Germania,
Cu ocaziunea ultimei Noastre calatorii, este o nou dovad cat de
mult Statul roman s'a ridicat i poziOunea sa s'a intrit in fala

Europei.
FinanIele Statului se menIin in con4unile cele mai satisfc'toare.
Echilibrarea bugetelor a avut drept rezultat un excedent statornic in acesti din urm trei ani i incasarile efectuate in primul
semestru al anului curent ne indreptaIesc a prevedea un rezultat
si mai favorabil pentru exerciVul lucrto. r.
Bugetul anului viitor, care se va supune cercetrii d-voastre,

desi marginit in resursele normale ale impozitelor existente si cu
toate ca s'a suprimat taxa de 5% asupra salariilor funclionarilor
asupra pensiunilor, ne va permite s dispunem oarecare adause
spre indestularea nouilor nevoi ale serviciilor publice.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1891
CUVANTIRI
97
Aplicarea noului tarif vamal a produs deja o cre0ere.in veniturile

anului curent de peste 4 milioane lei.
Taxele asupra spirtoaselor au produs'de asemenea peste 1.000.000
lei mai mult In primele ease luni ale anului curent asupra prevederilor bugetului; taxele de timbru 0 inregistrare sunt 0 ele in cre9tere
Cu mai mult de 600.000 lei.
Veniturile monopolului Statului, care au ajuns in anii treculi

s ating. evaluarile bugetare, le-au dep4it in cursul exerciOului
inchis 0 desvoltarea ce s'a dat exploatarii lor va face ca ele sa le
Intreaca 9i in anul curent. Deja in primele ease luni s'a constatat
, un spor asupra prevederilor Inigetare de un milion 0 jumatate.
Chiar Oland seama de faptul ca lunile de iarna sunt mai pulin producatoare, totu0 se poate spera ca va ramnea dobandit tezaurului cel pulin un prisos de un milion.
Ministrul de finanIe va va supune proiectele de legi ce s'au
elaborat pentru revizuirea impozitelor actuale asupra licenIelor
0 asupra patentelor in vederea unei mai drepte repartiOuni.
Ca legi organice, se vor supune d-voastre proiectele ce s'au
alatuit pentru organizarea Caselor de credit agricol, a Inaltei
Curii de Conturi 0 a creaVunii unui Munte de pietate.
Creditul Statului nostru este statornic intemeiat. El inspira
cea mai mare Incredere 0 daca in ultimele luni s'a produs o scadere
In cursul rentelor noastre, cauzele nu trebuesc cutate in situaTiunea
noastr financiara.
fn ceea ce prive0e cultele 0 instrucpunea publica, guvernul

Meu va cuta, Iinand seama de ini%iativa luata de ambele Corpuri
Legiuitoare, a face cat mai curand din imbuntlirea clerului

mirean un fapt indeplinit.
Intre reformele care se impun, reforma instrucIiunii publice
era acea care grabea mai mult.
Vi se vor prezenta deocamdata urmatoarele proiecte:
Legea asupra organizarii administraiiunii centrale 0 a controlului instrucIiunii ;
Legea asupra organizarii inva/amantului primar 0 a 9coa1elor
normale destinate de a forma invlatorii primari ;
Legea destinata a asigura construcIiunea localurilor de coale
primare.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
98
Cnd bazele invarmntului vor fi astfel aezate, vom proceda
apoi la reforma, tot a9a de necesara, a invIamntului secundar

superior, precum i a celui privat.
Necesitatea introducerii unor reforme in administra-liune a
atras de mult atemiunea tuturor. Guvernul Meu va aduce, inca
dela inceputul sesiunii, proiectele de legi menite a imbunataIi
administrasiunea centrar cat i pe cea exterioara, punandu-le la
nivelul trebuimelor simOte.
Astfel, vi se vor infaIia proiectele de legi de revizuire a legilor
judeIene i. comunale, a reorganizrii poliIiilor urbane, a corpurilor
de sergemi, a infiin-prii unui corp special de jandarmerie rurala,

pentru a asig-ura un serviciu administrativ mai regulat.
Guvernul Meu va cauta sa stabileasca definitiv i printr'o lege
un serviciu de polla rurala. El va va prezenta asemenea mai multe
modificari la legea sanitara existenta.
Se vor prevedea credite necesare pentru crearea altor spitale
rurale i a doua ospicii centrale.
Guvernul Meu va ingriji ca legea Vanzrii bunurilor Statului s'a se
aplice in cel mai scurt timp posibil. Totui constatm ca, din moiile
Statului, s'au vandut deja in loturi 183, la 19.713 cumparatori.

Pe de alta parte s'a ridicat planul a altor 188 moii care vor fi
vandute chiar in cursul iernei acesteia, astfel, incat
23.341 de
locuitori vor deveni in curnd proprietari.
coalele noastre de agricultura, de meteugari de comerI,
frecuentate de gn numar meren cresca.nd de elevi, au ajuns a fi

neindestulat oare.
intinderea, compietarea i Irabunat4irea invMamantului profesional este prin urmare viu simit i guvernul Meu va va prezenta
proiecte de legi in acest sens.
imbunat4irea .i. desvoltarea creterii vitelor vor face obiectul
unei legi speciale, pe care guvernul Meu se va grabi a v5o supune.
Necesitatea de a garanta la ;ara o huna justiIie a p-reocupat

preocupa cu drept cuvnt toate spiritele. In acest ordin de idei,
doua nevoi se faceau mai sim-lite: acea de a apropia ct mai mult
pe magistrat de justi-liabil i. acea de a ridica ct mai sus nivelul
personalului justiIiei de pace. Proiectul, c Ministrul Meu de JustiIie va va prezenta inca dela inceputul acestei sesiuni, are de scop
de a raspunde la aceasta indoita nevoie.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1891
CUVANTA.RI
99
Mai multe alte reforme se impun in aceast ramur 0 mai in

special revizuirea a unei prti a Codurilor noastre, spre a pune capt,
intre altele, unor controverse nesfAr9ite, care fac adesea ap de Indoioas soarta unui proces.
Lucrrile publice au -primit o desvoltare insemnat, in urma
creditelor ce d-voastre ati votat guvernului Meu cu o patriotic
drnicie. Seasezeci i cinci kilometri de drum de fier din nou construit se vor pune in exploatare chiar In anul acesta i alte trei
sute sunt In constructiune.
S'au fcut asemenea mari imbunttiri pe liniile deja existente,
inzestrandu-le cu materialul m4cator necesar 0 a crui lips era
atat de viu sim/it In trecut.

Tntre lucrrile insemnate ce mai rnifin de realizat, voiu mentiona desvoltarea Ora de Bucure9ti, infiintarea atelierelor in gara
executarea liniilor de jonctiune cu Imperiul Austro-Ungar,
pe care Adunrile le-au votat In sesiunea extraordinar. din anul
acesta, precum i linia CraiovaBucureti prin Caracal, menit
a scurta drumul intre diferitele centruri ale Europei 0 Orient
attea lucrari care vor contribui mult la imbunat/irea retelelor
noastre de drum de fier, aceast puternic unelt a desvoltrii

noastre economice.
Legi menite a regula regimul apelor 0 a permite desvAr0rea

intr'un timp. smut a oselelor judetene i comunale vi se vor infti9a
tot in sesiunea aceasta.

Punerea In exploatare a intrepozitelor i dockurilor din Galati
Brila, care s'a fcut chiar in luna aceasta, va da un avnt
mai mare transactiunilor noastre comerciale 0 face din construepunea repede a oselelor o necesitate i mai imperioas.
Desvoltarea, ce luerrile publice au luat In timpii din urm,
cere o nou organizare a Ministerului Lucrrilor Publice 0 a Corpului
tehnic pe baze mai largi. Toate aceste reforme fac obiectul unor
legi speciale, intre care una va fi exclusiv consacran modificrii
legii actuale de exploatare a drumurilor de fier, care vi se vor supune
peste pupil.
Studiile pentru portul Constanta se urnneaa Cu activitate
speram c Inc In primvar se vor putea incepe lucrrile.
Legile militare de mare Insemntate, ce ati votat in sesiunea
de primavara, au fost aplicate i reformele ce au introdus In orga-
www.dacoromanica.ro
100
REGELE CAROL I
nizatia armatei se pot considera ca realizate ; am putut chiar in

anul acesta, execute concentrarile de toamna cu regimentele cele
noi 0 apelul rezervelor s'a facut cu inlesnirea prevazuta.
Insemnata chestiune a alegerii armei cu repetiIiune 0 de calibru
ink este rezolvata. Vom putea dar acum intrebuinIa creditul votat
de Corpurile Legiuitoare .1 sunt incredinIat ca in avantul d-voastre
patriotic nu veIi refuza tot ce va fi necesar, spre a inzestra intreaga
noastr armata cu aceast arm perfecIionata.
Guvernul va prezenta d-voastre mai multe legi militare pentru
imbunatlirea cadrului nostru de subofiIeri, pentru a intri institOunea ofiTerilor de rezerv 9i. a asigura armatei un bun corp de
Stat-major.
Armata romana a gasit totdeauna inaintea reprezentqiunii
na%ionale dragostea i sprijinul de care are nevoie spre a propai
i. sunt singur ea acest sprijin nu-i va lipsi nici acum.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
Dup cum vedeIi, un mare camp de activitate se deschide

Inaintea d-voastre i o mulIime de reforme nu aqteapta, spre a trece
in domeniul faptelor, cleat luminatul d-voastre concurs.

Cand atatea reforme bat la ua, cand asigurarea eta-tor interese
vitale pentru Tar solicita toat atenTiunea reprezentamilor na/iunii,
este, cred, locul mai mult cleat totdeauna la unirea stransa a tuturor
intr'un singur end- imbunataIirea prezentului i. pregtirea unui
viitor, care sa raspunda la aspiraIiunile legitime ale s cumpei noastre
patrii.
Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, General I. Em. Florescu ; Ministrul de

Interne, Lasciir Catargiu; Ministrul Finantelor, G. Vernescu; Ministrul Afacerilor StrAine, C. Esarcu; Ministrul de RAzb oiu, General I. Lahopari ; Ministrul LucrArilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor sr. Instructiunii Publice, P. Poni ; Ministrul Justitiei, Nicolae Blaremberg; Ministrul Agricultura,
Industriei, Comertului si Domeniilor, Al, Vericeanu.
(NI. O., 1891, nr. 180, p. 4745-7).
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1892
CuvANTXRI
101
limit Ordin de zi citre armati.

23 DecemPrie 1891/3 Ianuarie 1892.
Suveranul face urari armatei pentru sfintele sArbatori 0 Anul Nou.
Ofiferi, subofiteri qi soldati,
In anul care se sfrpste, eat 0 in cei trecuti, ati dat totdeauna

dovezi de un nestrmutat devotament 0 supunere catre -tarli i
Tron. Aceleasi sentimente sunt sigur c ve-ti pstra i in viitor.
Disciplina este temelia armatei, iar mrirea si inltarea patriei
armata o chezasueqte.
Am fost totdeauna mndru de aceast falnica menire a oastei,
de aceea -a111 ingrijit-o si am iubit-o din adncul sufletului Meu.
Ofiteri, subofiteri 0 soldati, v urez s petreceti sfintele srbtori
0 anul nou cu bine 0 cu fericire!

Dat in Bucure0i, la 22 Decemvrie 1891.
CAROL.
(M. 0., 1891, nr. 212, p. 5681).
24 Februarie/8 Martie 1892.

Sunt convocate Corpurile Legiuitoare nou alese 0 programul de activitate
privete acelea0 proiecte anuntate in rnesajul din 15 Noemvrie 1891.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
Este totdeauna pentru Mine ,o imprejurare fericit a M gsi

In mijlocul reprezentatiunii nationale.
Astzi se implineste mai bine de un ptrar de secol de cnd,

chemat prin decretele Providentei 0 prin vointa poporului romn,
M aflu in capul, acestei -tri, careia i-am consacrat toate cugetrile
0 toate actele vie-tii Mele.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
in acest,lung 9ir de ani, organele constitu/ionale ale na/i.unii

Mi-au dat concursul lor pre-pos, pentru a lucra cu Mine la 1315.1/arca
prop0rea necurmata a iubitei noastre Romnii.

1(e0/i din noui alegeri gen.erale sunteft mai cu deosebire In msur, domnilor Senatori i domnilor Deputa/i, a cunoa9te nevoile
eele mai recente ale rrii care v'a ales.
Corpul electoral, prin alegerea d-voastre, a manifestat in modul
cel rnai neindoios ideile care 11 conduc. Tara cere inainfe de toate
ordine i stabilita te.
Guverhul Meu, putandu-se rezema pe o majoritate insemnat
donstantrt, va fi imbrbtat a desvAr0 0 a Imbunt/i opera
legislativ, ale -crei temelii s'au pus in aceqti patru ani de zile
creia /ara ii d astzi incuviin/area sa.
Este dar de sperat c guvernul se va bucura de aci inainte de
cea stabilitatg i lini9te politic, Para' de care reformele nu se pot
studia pu maturitate, nici aplica cu folos.
Pomnilor Senatoril
Domnilor Depumi,
Numeroase, 0 importante legiuiri alteapt solu/iunea lor dela

in-/elepciunea d-voastre patriotica 0 dela o munc luniinat
neobosit.
Programul, pe care- guvernul Meu l-a aternut in apelul su

ctre /ara', nu poate fi decat opera unei intregi legislaturi.
In pesiunea actuara ins, cu tot timpul inaintat, trebue cel
pu/in Inceput aceast lucrare binefaatoare.
Inainte de toate este de neaprat trebuinr a infra de indata
In practica consfituVonal pentru gestiunea finan/elor publice.
Bugetul general al Statului pentru anul financiar 1892L4893
este pregtif 0 se va supune imediat cercetrii i aprobarii d-voastre.
El se afl echilibrai 0 este de dorit s fie votat la tinap i s se punh
in luc3are dela 1 Aprilie, spre a se inltura aplicarea a dou bugete
deosebite In acela0 exerciOu.
Votarea legilor financiare va fi, sper, cea mai de cApetenie grij.
a domniilor-voastre.
De asemenea se vor aduce pe rnd in desbaterile d-voastre proiecte
pentru reforma In deolnte xeclamat a unora din impozitele in fiinr
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1892
CUVANTARI
103
proiectul pentru modifichile de introdus in actuala lege a Curlii

de Conturii Mai ales legea pentru organizarea creditelor agricole,
Inaintat Adunrii DeputaIilor inc din sesiunea anului 1889

1890, reclam deosebita d-voastre atenOune. Prin votarea ei, se va
putea aduce la indeplinire una din dispoziOunile esenTiale ale legii
pentru vnzarea bunurilor Si atului la cultivatorii Vrani.
Tot in acest scop veii avea a v ocupa In urm de tablourile

de prevuri pentru vnzarea domeniilor Statului. Modificarea legii
docurilor, a cror administrarliune trebue organiza-a pe baze mai
potrivite decht acele prevzute la Infiimarea lor, v va fi de asemenea supus de ctre Ministrul Domeniilor.
Ministrul Lucrrilor Publice v va cere credite necesare pentru
Gara centrar. Imensa desvoltare ce a luat circulqiunea pe calle
noastre ferate, deschiderea atator linii noui, fac neaprat ridicarea
unei gri In propoqiuni mai incptoare deck le are gara actuar.,
care nu mai corespunde nici necesit-Por comerlului, nici chiar
siguranIei cltorilor.
Necesitatea unor reforme in administra-liune a desteptat ingrijirea tuturor guvernelor i mai multe proiecte de lege au fost studiate i supuse Corpurilor Legiuitoare de Ministerele precedente.
Guvernul Meu, folosindu-se de aceste studii i supnindu-le la o
nou cercetare, se crede In masura de a v prezinta In aceast chestiune
o legisla-pune definitiv, care va satisface n4te trebuinIe sinrlite

'de %ara intreag i a cror indeplinire este de mult asteptat.
Proiecte pentru reorganizarea Ministerului de Interne, pentru

revizuirea legilor judeIene i comunale, pentru infiinlarea unui corp
de jandarmerie rural, pentru posta rurar, pentru modificarea legii
sanitare, pentru infiinIarea de noi spitale rumie, compun acest

plan de reforme, din care numai o parte va putea sa fie supus in
sesiunea actuar.
Armata, pentru care na-liunea s'a artat totdeauna darnick

multurnit ultimelor credite acordate de Corpurile Legiuitoare
legilor noui de organizare, este din ce in ce mai In stare de a ludeplini misiunea sa i a rspunde increderii ce na-liunea are in vitejia
ostasilor In buna direc-liune a comandamentului superior. Totusi
se mai simte treb uin de a arma infanteria cu pusca cea mai nou
cea mai perfecTionat, de a reorganiza cavaleria si de a da trupelo un cazarmament sal:tatos .1
www.dacoromanica.ro
104
REGELE CAROL I
Tara mi se va da indrt Inaintea acestor noi sacrificii, pentru

a desavari organizarea forIelor sale de aparare.
Ministrul Justirliei va supune deliberarilor domniilor-voastre
reforma judecatoriilor de ocoale ; aceasta lege va completa reformele introduse In administra-viunea justiiei prin legea asupra
organizarii judecatoreti, ale carei efecte bineracatoare sunt simIite din zi in zi mai mult.
Din seria proiectelor de legi destinate a savari reforma invaIamntului, ata de mult cerut de Iara, guvernul Meu va atrage
aten-liunea domniilor-voastre mai cu seam asupra legii. Invjmntului primar, legii asupra organizrii interioare a Ministerului,
legii asupra completrii i Imbundt4irii Facult-Vii de Drept din
Bucure9ti.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaii,
Suntem In drept de a spera c imprejurarile din afara nu vor

turbura opera la care sunte-ti chemaIi. Constatan' cu fericire ea toate
Puterile Europei au proclamat voina lor de a menTine pacea,

de care lumea se bucura in acest moment.
Politica Romaniei fiind asemenea o politica de pace i de ordine,
noastre cu celelalte Iri sunt- din cele
mai amicale.
ne putem fali ca
In fata dar a acestui camp de activitate binefctoare, care se

deschide batriotismului domniilor-voastre, nu Ma indoeso ca.
rspunde la increderea na-punii i ve-0 indeplini dreptele ateptari
ale /arii pe care o reprezentaIi.
Dumnezeu s binecuvinteze lucrrile domniilor-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comegului i Domeniilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor StrAine, Al. Lahoyari ; Ministrul de Finai4e, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Blzboiu, General I. La-
hoyari ; Ministrul Lucarilor Publico, C. Oliinescu ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Tache Ionescu.
(M. O., 1892, nr. 260, p. 6961-2).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1892
105
CIJVANTIRI
Cuvantare la Academia Romani.

6/18 Martie 1892.
M. S. Regele vi Principele Ferdinand iau parte la inaugurarea nou/ui local al
Academiei Romane. Suveranul, inainte de a ocupa fotoliul prevedintial, saluta
pe membrii Academiei In noul local vi dorevte ca aceasta institutie de cultura
sa fie eea dintaiu din acest Rasarit.
Salnt cu vie Placere pentru Intaia oara in noul su loca, Academia Romna, a carei desvoltare este aa de strans legat cu Domnia
mea. In acest din urma an, Academia a fost dureros incercata prin
pierderea unora din rnembrii sal cei rnai insemnati de care Iara
era mandra. Fapteie lor apanin astazi istoriei.naionale, numele lor
sunt intiparite in inimile noastre; munca i energia lor insa vor

rmanea ca o pilda frumoasa i un indemn puternic pentru Academie, care trebue s ja acum un sbor Inca mai mare, spre a putea
deveni, in al doilea patrar de seco al intemeierii sale, cel dintaiu
institut de cultura al Rasritului.
A.ceasta este tlorinIa Mea cea mai arzatoare, pe care sunt sigur
65. Academia o va implini prin sarguinIa sa, putandu-se rezema
totdeauna pe sprijinul Meu cel mai statornic.
(M. 0., 1892, nr. 272, p. 7290-91).

8120 Martie 1892.
Primind Adresa Adunarii Deputatilor, aceasta este pentru Suveran o Imbarbatare pentru avezarea Statu/ui roman pe temelii nepieritoare. Cere Intelegere lntre Camera vi guvern.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Primesc cu o adevrata .bucurie Adresa Adunarii DeputeTilor.

Asigurrile d iubire 9i de devotament ce-Mi aducqi astazi
sunt pentru Mine un nou sprijin i o imbarbatare de -a 0'0 inainte
1 Ion Bratianu i MihaiI Koglniceanu.
www.dacoromanica.ro
106
REGELE CAROL I
In opera ce am intreprins: aezarea Statului roman pe temelii nepieritoare.
Ca reprezentanti ai
indeplini adevrata d-voastre
menire, consacrandu-va toata munca inaltelor interese ce va sunt
incredintate. Aducand guvernului Meu un concurs puternic, ve-ti
mergine intre cele doa. ramuri ale puterii publice acea ir4elegere
binefactoare, care singura da rezultate rodnice.
Va multumesc inca data pentru sentimentele leale i credincioase ce-Mi arataIi atat Mie cat i Reginei. Daca sanatatea Reginei nu-I permite Inca de a fi in mijlocul nostru, Ins spiritul i mima
Sa neincetat sunt unite cu ale Mele instr'o singur cugetare 0 o singura
fericirea i mrirea iubitei noastre Patrii.
(M. 0., 1892, nr. 273, p. 7313).
91.

13/25 Marde 1892.
La primirea adresei de raspuns la mesaj Senatului, M. S. Regale multumete
pentru sentimentele exprimate i conteaza ca in spiritul intelept i cumpnit
al maturului corp guvernul va gsi un sprijin puternic i luminat.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu o vie multumire Adresa Senatului. Expresiunea

singimintelor de dragoste 0 de credinVa, ce-Mi aduceIi cu aceasta
ocazie, o primesc cu recunotinIa. Spiritul inIelept i curnpanit
de care acest inalt Corp este pururea nsufleit, constitue pentru

Mine o prepas chezdie, c guvernul va gsi in d-voastre un sprijin luminat i puternic, atat de trebuincios pentru a asigura mersul
regulat al afacerilor publice. Numai printr'o deplin inIelegere intre
puterile Statului se pot indeplini aceste insemnate reforme, aceste
numeroase imbunat4Iiri pe care Tara este in drept s le atepte

dela munca i srguina tuturor. Astfel se va intri din ce in ce
mai mult Romania, ale carei progrese in toate ramurile
publice ne dau propseritatea inauntru i ne atrag in afar increderea generat. Convins ca patriotismul reprezentatiunii naTionale
www.dacoromanica.ro
MAI-ITJNIE 1892
107
CUVANDIRI
va fi la inlIimea frumoaselor destinuri ale Patriei, mulIumesc

Inca ()data Senatului, in numele Reginei,. i
Meurpentru-urarile
sale clduroase.
(M. 0., 1892, nr. 277, p. 7417-8).
M. S, Regele &Aire Consiliul de Ministri.

Consiliul de Miniqtri prezint felicitri M. S. Regelui pentrtr logodna Principelui Ferdinand cu Principesa Maria de Marea Britanie i Irlanda 1 Dikees
de Saxonia. M. S. Regele multumete pentru
M. S. Regele, rspunznd,
Consiliului de Minitri
pentru bunele urari ce-I aducea cu aceast ocazie, zicnd totodat
ca e incredinIat e bucuria Sa este imprt4it de -Ora intreag.
Numeroasela telegram& de felicitare ce a primit din toate unghiurile orii Ii sunt o noua dovad. de marea parte ce 1\ialiunea ja la
acest evenirnent fericit i cu ct iubire inconjur Tronul.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).
M. S. Regele atre Adunarea Deputatilor.
23 Mai/4 Iunie 1892.

Preedintele Camerei, general G. Manu, la vestea fogodnei Principelui Ferdinarkd cu Principesa Maria de Britania, exprim urari de fericire i vieat lung&
i vede in acest eveniment mna tutelar a Suveranului cara tine In strns

legatur destinele Dinastiei cu prosperitatea Romniei. M. S. Regele multurnete
pentru felicitri i Impreun ,cu tara vede In acest eveniment o garantie

puternic pentru viitorul Romniei.
Cu mare plcere primesc felicitrile ce-Mi aduceti in numele

i mulIumesc din tot sufletul pentru sentimentele
Camerei
duroase ce-Mi exprimaTi pentru Familia Mea.

Am fost convins c logodna iubitului Meu Nepot cu Principesa
Maria de Marea-Britanie 0 Irlanda va fi salutat cu o adevrat

bucurie de Tara intreag, care vede in acest eveniment fericit o
www.dacoromanica.ro
REG-ELE CAROL I
108
noua i puternic garanIie pentru viitorul su. Rog pe Dumnezeu
s binecuvinteze aceast& unire care, sper, va Impuni toate sperantele i dorinIele noastre.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1241).
M. S. Regele ctre Senat.
23 Mai14 Iunie 1892.

Presedintele G. Gr. Cantacuzino Impreuna cu biroul aduc urArile cele mai
calduroase pentru logodna Principelui Ferdinand cu Principesa Maria de Brisa se
tania. Aceasta unire sa fie din cele mai fericite j fericirea viitorilor
reverse i asupra patriei romane. M.S. Regele multumeste pentru felicitari i vede
in aceasta unire continuarea operei Incepute cu generatia actuala In Romania
Sunt foarte simIitor pentru alduroasele felicitri pe care Mi-le

aducqi, In numele Senatului, cu ocazia logodnei iubitului Meu
Nepot.
MulIurnesc din tot sufletul pentru aceast. nou dovad de dragoste i credinp... Aceast fericit unire, pe care Iara intreaga o
salut cu cea mai vie bucurie, este pentru Mine o mare fericire
0 o adevdrat mangaiere fiindQ vd astfel opera Mea, care am
inceput-o cu generaIia actual, asigurat si pot privi acum Cu toat
increderea tn viitorul scumpei noastre Romnii.
(M. 0., 1892, nr. 41, p. 1242).
M. S. Regele citre Corpul Diplomatic.

Decanul Corpului Diplomatic, de Coutouly, se asociaza la manifestatiunile
de bucnrie i Incredere In viitor, care au salutat logodna Principelui Ferdinand cu Principesa Maria de Britania i prezinta felicitari si urari pentru tineri,
cat si urari pentru curanda insanatosire a M, S. Reginei Elisabeta. M. S. Begele
e recunoscator pentru toate urarile ce I se fac.
Graba cu care membrii Corpului Diplomatic au salutat logodna

Nepotului Meu si dorinIa pe care
exprimat-o de a-Mi prezenta
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1892
109
CUVANTA.RI
amabilele d-voastre felicitri M'au miscat adanc. Prin acest

demers spontaneu dovediIi cat de mult luai parte la bucuria unanim a Idrii Mele.
sunt pentru aceasta foarte recunosator.
Acest eveniment fericit, care de asemenea este primit in Europa
cu o vie simpatie, va contribui puternic la consolitarea Statului
Romn si va asigura viitorul su, ceea ce raspunde la un. interes
In deobste recunoscut.
Mul;umindu-v din toat iMma In numele Reginei si al Mea
de bunele d-voastre urri, d_oresc ca fiecare dintre d-voastre s.
poata indeplini inca' nuii ani misiunea sa pe lng6 Mine.
Cu
(M. 0., 1892, ni'. 42, p. 1273).

96.
M. S. Regele &Aire Primarul Capitalei.

Primarul Capitalei, Orbescu, impreuna ca Consiliul comunal, felicita pe
Suveran pentru logodna Principelui Mostenitor cu Principesa Maria de Britania,
eveniment care da siguranta ca opera inceputa de gloriosul Rege va fi continuat In mod stralucit prin Nepot. M. S. Regele e satisfficut de felicitarile
Capital ei.
Primesc Cu o adevrat satisfaqiune felicitrile ce-Mi aduceIi

in numele iubitei Mele Capitale i V mulIumesc pentru elduroasele
sentimente ce-Mi exprima-p.
Am fost sigur ea* Bucurestii, ca i Iara intreag, va saluta cu cea
mai vie bucurie acest fericit eveniment care asigur viitorul scumpei
noastre Romanii.
(M. 0., 1892, nr. 42, p. 1273-4).
97.
Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.

Se inchide sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare i M. S._Regele
multumeste Adunarilor pentru votarea legii de organizare a 1Vlinisterului de Interne si a serviciilor exterioare, a legii creditului agricol gi a tabelelor de preturi pentru mogiile ce se vnd In loturi la tArani, a creditelor pentru armament
gi a legii de organizare a Ministerului Instructiunii Publice.
www.dacoromanica.ro
110
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
ChemaIi mai ales pentru a face posibila aplicarea din vreme

a noilor bugete, domniile-voastre, doritori de a realiza acele reforme
care au constituit programul guvernului Meu, nu ai voit sa va

des/3644i fr de a incepe cel pulin marea opera careia
devotat.
Astf el, votand legea organizarii Ministeriului de Interne 0 acea
a serviciilor administrative exterioare, ai indrumat reforma admi-
nistrativa catre am bun. 0 repede sfar0t.

Prin legile Creditului agricol, a tabelelor de preVri pentru mo0i1e
ce se vand in loturi mici 0 a spitalelor rurale, ai Iinut sa artaIi

cat de vie este ingrijirea domniilor-voastre pentru patura cea mai
numeroas. a Statului roman.
Cazarmele, puca cu repetiIie, pentru care domniile-voastre
votat mijloacele necesare, vor completa intarirea armatei, scutul
vieii noastre de Stat independent.
Votand legea organizarii Ministeriului InstrucOunii publice,
pus temelia, pe care, cu patrioticul i luminatul domniilor-voastre
concurs, guvernul Meu va putea da Iarii reforma inva-pmantului,
pe care de atata vreme ea o a9tepta.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Opera de reforme, necesara organismului nostru de Stat nu se

poate cuprinde in cadrul unei sesiuni. Munca neobosita i hotarirea
statornica, pe care o intrerupe numai inchiderea acestei, scurte,

dar rodnice sesiuni, este o garanIie puternica ea acea opera o veli
savali-o. In numele Meu 0 al Orii, v aduc viile Mele mulIumiri.
Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Preedintele Consiliului Mini0ri1or i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul de Finante, M. Gerrnani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman ; Ministrul de Razboiu, General J. La-
hoyari ; Ministrul Lucrrilor Publico, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor 0 Instructiunii Publice, Tache Ion,escu.
(M. 0., 1892, nr. 43, p. 1305).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1892
111
CUVINTA.RI
M. S. Ragele efitre Sf. Sinod.
29 Mai/10 Iunie 1892.

Mitropolitul Primat impreun u membrii Sf. Sinod, prezintA felicitAri
clduroase urAri de fericire la logodna Principelui Mostenitor cu Principesa
Maria de Britania. M .S. Regole primeste cu deosebitA plAcere urArile Sinodutui.
Urrile Sntului Sinod imi sunt totdeauna loarte scumpe,

rnai ales as-02i le primesc cu o deosebit plcere, fiinda constat
cu bucurie, c inaltul Cler se une0e cu Tara Intreag spre a saluta
logodna iubitului Meu Nepot. V mulvainesc din tot sufletul pentru
sentimentele ce-Mi exprima-p. Sunt sigur c biserica romn. va
Impreun cu Mine rugi
ctre Atotputernicul ca s
binecuvinteze aceast fericit unire care va asigura viitorul scumpei
noastre Romnii.
(M. O., 1892, in% 45, p. 1369).
Toastul M. S. Regelui pentru Corpul III de Armatsa.

Foayani, 29 Sept./11 Octomvrie 1892.
M. S. Regele si Principele Ferdinand merg la Focsani s asiste la tragerile de
rzboiu ale arti/eriei de asediu. Ofiterii garnizoauei oler, In Clubul Militar, o
mas Augustilor oaspeti. Generalul Barozzi, in mirage Corpului III de Armat,
exprim M. S. supunere, iubire si urAri de ani multi pentru fericirea trii
gloria armatei, apoi ridicA toast pentru Rege, Regina, Principele Mostenitor
PrincipesA, logodnica Sa. M. S. Regele e bucuros Ca se all in mijlocul ofi-
terilor care au datoria s pregAtease armata pentru timpuri de primej die,

inchinA pentru Corpul III de Armat si ofiterii lui.
Este totdeauna o mare bucurie pentru Mine and MA gsesc

In mijlocul offterilor Mei, care au falnica datorie de a pregati armata
pentru timpurile de primejdie. Mare 0 frumoas este dar misiunea
ior; mai Inare Ina este rspunderea, carQ poate fi uurat numai
prin o munch' statornia, o silirrp neintrecut i ptrun0 fiind de
datoriei. Nu vor fi fortificaTiunile dela Bucure0i
intririle dela GalaIiFocani, care fa c onorul armelor noastre
www.dacoromanica.ro
112
USGELE CAROL I
speciale, singurul scut. Adevrata aparare a Irii este avntui

vitejia ostasului, cu ofi/erii in frunte. Convins c conductorii
armatei vor fi intotdeauna la irilIimea chemarii lor, ridie acest
pahar In onorul Corpului III si al ofi%erilor lui, mulIumindu-le pentru
singimintele exprimate prin comandantul lor.

(M. 0., 1892, nr. 145, p. 4316).
100.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,

15/27 Noemprie 1892.
M. S. Regele, deschizAnd sesiunea ordinar a Corpurilor Legiuitoare, prezint
programul de lucru al acestora pentru reorganizarea
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschizand astazi a doua sesiune ordinar a reprezentaIiunii

nalionale, in niste imprejurAri atat de imbucuratoare pentru naOunea romana i Dinastia Mea, simt o placere deosebita, de a Ma
Vedea inconjurat de alesii
asatoria apropiat a iubitului Meu ,Nepot, Mostenitorul Tronului, care se va sarbtori chiar in cursul anului acestuia, este un
eveniment fericit, dela 'care Iara asteapt asigurama viitorului su.
Legturile, ce aceasta cununie formeaz intre Casa Mea si Casa
ilustra a Marei-Britanii i Irlandei, vor intri i desvolta re14uni1e
amicale, folositoare pentru toIi, ce din vechime se afl intocmite
intre arnandoua popoarele, englez i roman, si pe care niciun conflict
de interese nu le-a turburat vreodata. Tan'ra Principes, care peste
curnd va sosi in mijlocul nostru, simte pentru noua sa patrie

iubirea i devotamentul nedespriite de frumoasa misiune care o
asteapt pe pmntul Romniei.
Relaiunile noastre cu Puterile strine sunt din cele mai amicale.
Romnia, prin corectitudinea sa in raporturile internationale, prin
moderafiunea sa, prin dorin-ta nestrrnutat de a pstra Europei,
In marginile puterilor sale, nepre-tuitele binefaceri ale pcii, a devenit
un factor stimat in concertul european.

Primirea strlucit i cordial, ce Mi s'a facut anul acesta in
cltoria Mea la Curtile din Londra i din Viena, este o dovad vie
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1892
CTIVANTARI
113
de pretil' ce se pune pe amicitia noastra i de buna situatiune a

Statului roznan.
Conflictul, ce Regele Greciei a crezut ca trebue s-1 ridice lateo
afacere relativa la n4te interese prvate, de competenIa instan-telor
judecatoreti, nu e de natura a atinge aceasta situatiune. in aceast
thestiune, Romnia n'a rcut decat s'a mentirla drepturile sale

de Stat suveran, pe care este hotrita a le apara In contra oricui,
tara provocare, dar fara slabiciune.
Nimic dar nu va impiedeca reprezentatiunea nationala de a

urma i de aci inainte in deplin linite, f ara ovaire, opera insemnata a reorganizarii serviciilor publice.
Bugetul Statului pe exercitiul viitor se all. pregatit 9i va fi

imediat supus deliberrii d-voastre, pe deplin echilibrat in strictele
limite ale mijloacelor sale normale, Para a fi nevoie de a mai recurge
la resurse extraordinare sau la noi impozite dei a trebuit s'a se
prevada insemnate sporuri de cheltueli la diferitele depart amente.
Creterea continua a veniturilor Statului, datorita desvoltarii

firelti a avutiei rii, precum i unei regulate i scrupuloase gestiuni
a finantelor publice, ne-a dat i pentru ultimul exercirtiu inchis
un excedent de aproape 12 milioane care, impreun cu excedentele
anilor trecuti, las 1. dispozi-tiunea tezaurului, pe ziva de 30 Septemvrie trecut, o suma de peste 22 milioane lei.
Judecand dup aceste rezultate i dup incasrile efectuate
In primele ease luni ale anului curent, este probabil ca i exerci-tiul
1892-1893 se va incheia in condi-tiuni destul de favorabile spre
putea acopen i sarcinile cu propriile sale venituri, aa incat resursa
extraordinar de 3.887.000 lei, ce a-ti acordat in anul trecut din exce-
dent, sil rrnna neIntrehuinIata.

Importana ins, ce au- dobandit diversele servicil financiare
din faptul chiar al desvoltarii vtniturilor fiscului, reclama* imperios
reorganizarea lor pe o scar mai larga i in acest scop guvernul
a pregatit proiectul necesar care se va supune d-voastre, impreun
-en proiectele asupra contabilitatii publiee i asupra modificrilor
de adus in organizarea naltel Curti de Conturi.
Pe lnga aceste legi, care sunt menite a a9eza pe baze mai

rationale intregul nostru sistem financiar, se vor mai aduce in deliberarea d-voastre i unele din proiectele care fac parte din lucrarea
www.dacoromanica.ro
114
REGELE CAROL I
intreprins pentru reformarea impozitelor existente 0 a mijloacelor

de constatarea i perceperea lor ; acestea sunt deocamdata modificarea legii de constatare 0 percepere i revizuirea legii patentelor.
De asemenea se afl pregtit i proiectul pentru crearea unei Banci
agricole, destinat a aduce proprietarilor mari acelea0 inlesniri

care au fost asigurate micilor agricultori prin infiintarea Creditelor
agricole.
Pentru a putea duce la un bun 0 repede sfArit reforma admi-nistrativa Inceputa In sesiunea trecut, guvernul Meu va prezenta
de indata proiectele de lege relative la revizuirea legilor sanitar,
comunal, urban, rural i judeteana, a legii pentru reorganizarea
infiintarea jandarmeriei rurale.
Pe lne reformele administrative, se simte trebuinta unel

imbunatatiri a legii judecatoriilor de ocoale, care va pune aceasta
institutiune i ca funcionare i ca competinta, mai la Indemana
poporatiunii rurale. Terminnd cu aceasta lege, reorganizarea magistraturii, va fi timpul sa supunem la un nou studiu prtile dovedite
defectuoase din Cbdicele neastre-vivile i criminale.
In Ministerul de Domenii, reforma Scoalelor profesionale se
impune ca o conditiune a progresului pe calea economica i Ministerul
Meu la acest departament va supune d-voastre un proiect, in care

se face o parte egala cerintelor teoriei 0 ale practicii. Tot ca conditiune
de progres se prezinta reforma tocmelilor agricole. Fara a vatama

libertatea absolut' a Invoelilor, ea va contribui a face mai intime
raporturile de munca dintre marea 0 mica proprietate, pe care este
bazata in bun parte averea i puterea Statului. De un interes mai
mic, de0 fecund In invataminte, este statistica, careia i se va da,
prin o organizare completa, posibilitatea de a pune In evidenta
avntul economic ce a luat tara, aratndu-ne totdeodata i prtile
acele ale activittii nationale care au nevoie de o energica imboldire.
De0 s'a fcut mult, ramne Inca' mult de fcut
i faptele trecutului trebue sa fie un indemn pentru toti de a spori activitatea prezentului.
Inmultirea cilor noastre ferate a dat un avnt puternic agriculturii i industriei
i sacrificiile ce Tara a Meat pentru infiintarea
lor sunt justificate prm prosperitatea i inflorirea localitatilor ce

d'ansele strabat, Nu M indoesc ea d-voastre yeti acorda guvernului
Meu toate mijloacele, de care se simte Inc nevoie pentru comple-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1892
CINANTARI
115
tarea re-Olei de drum de fier. Pentru ea toli eontribuabilii ins s

poat profita din fiinIa cilor ferate, aceast lucrare trebue completan' prin erearea unei reele intinse i bine chibzuite de o,
sele.
Lipsa acestora se resimte de Tara Intreaga. Experierna fcut

inteun ptrar de secol ne-a dovedit c mijloacele create de actuala
lege a drumurilor sunt neindesturtoare pentru construcOunea lor
intr4un timp scurt .1 in mod trainic i metodic. in acest scop Ministrul Meu de Lucrri Publice va prezenta d-voastre in aceast
sesiune legea drumurilor, Va aduce asemenea in desbaterea d-voastre
legea Corpului tehnic i a organizrii Ministerului de Lucrri Publice,
ambele menite a asigura buna .1 repedea aplicaTiune a legii drumurilor i a statornici bazele diferitelor serviciuri dependente de acest
departament.
Ministrul Cultelor i InstrucIiunii Publice va supune desbaterilor
d-voastre fegile relative la invlmntul primar, secundar i superior.
Legea clerului mirean i a seminariilor va rspunde unei cereri
aa de des exprimate i va asigura bisericii romne

necesare pentru implinirea .1 de aci inainte a inaltei i sfintei sale
misiuni.
Asemenea Ministrul Afacerilor Strine v va prezenta o lege

de reorganizare a serviciilor sale.
Printre proiectele de legi ce v va prezenta Ministrul Meu de
Rzboiu, cele mai de cpetenie sunt acele destinate a asigura mijloacele necesare spre a reorganiza sistemul reangajArilor gradelor
inferioare, in scop de a forma un cadru tare de suboffteri.
Odat cu reorganizarea Cavaleriei, care se va efectua dup

aprobarea bugetului anului viitor, putem. zice ea' toate elernentele
armatei noastre au primit o forma ce va rnnnea mult timp statornic., ramannd numai a le intri progresiv in fiecare an, potrivit
cu mijloacele de care vom dispune.
InstrucOunea armatei este pe o cale de prop49ire sigur; concentrrile anuale se fac cu multa ordine i regularitate i modul
cum contingentele de rezerv i. oamenii concedia-li rspund la chemrile ce li se fac, dovedete c sentimentul datoriei catre Iar este
adnc spat in inimile ostaOlor.
Tara se poate rezema cu incredere pe vitejia lor,
www.dacoromanica.ro
116
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Dornnilor Deputati,
Campul unei munci roditoare este astazi deschis inaintea

d-voastre. Toate ramurile activit4ii nalionale reclama de rault
imbunatliri menite a da un avnt i rnai puternic prosperitaIii
publice, de care Cu drept cuvnt avem a ne ferici cu to%ii. Adunarile
actuale vor continua, sunt sigur, in actuala sesiune, mreata lucrare
inceputa de dnsele i impins asa de departe mulIumita patriotismului lor i ravnei neobosite ce au aratat pentru binele si marirea
scumpei noastre tri.
Dumnezeu s binecuvnteze lucrrile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerwlui i DomeMilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Strine, Al. Lahoyari; Ministrul de Final*, M. Germani;

Ministrul de Justitiet Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General J. Lahobari ; Ministrul Lucrrilor Publice, C. lanes= ; Ministrul Culteior sl
structiunii Publice, Tache lonescu.
(M. 0., 1892, nr. 181, p. 5345-7).
101.

29 NoemPrie/ 11 DeeemPrie 1892.
Presedintele Camerii, Generalul Manu, citeste adresa de rspuns la mesaj
M. S. Regele multumeste pentru felicitrile i urrile exprimate, pentru dotatia
noug Perechi princiare si face apq /a concursu/ Camerii pentru reforrnele i

imbunat4irile cerute de desvoltarea rii In toate ramurile de activitate.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Am primit totdeauna cu adnc mulIumire asigurarea

mintelor de dragoste si de credinIa pe care Mi le-a aratat Camera
DeputaIilar. Astzi Ina sunt cu deosebire miscat de modul calduros
prin care Adunarea tmi reinnoieste expresiunea lor, precum si a

viei bucurii ce o simte Tara, impreun cu Regina si cu Mine, de apro-
piata asatorie a scumpului Meu Nepot.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1892
cuvANTARI
117
Unanimitatea cu care naIiunea a salutat vestea bun a logodnei

Mqtenitorului Coroanei este nu numai manifestarea une mulIumiri
fire9ti, ci 0 a unui sentiment de conservare nalional, adnc sapat in
mima tuturor. To0 Romnii au priceput ca ceeace a fost dolandit
de o generaIie intreag4 prin lupte 0 trude grele, dte astzi cu deed-.
vr0re intrit 0 pus la adApostul oriarei neprevzute imprejuari.
Camera, prin votarea unei dotaIii tinerei Perechi, dotaIie care
le va Inlesni a ajuta pe cei nenorociIi, a vrut a dea o nou dovada
de devotamentul sail atre Dinastia ronan, a arei soart este nedesprIit de soarta naliunii. VA mulIumesc din inim pentru aceasta.,
Toate gAndurile Mele, munca 0 sarguirro Mea, au fost 0 vor fi
indreptate spre a c4tiga Romniei un prezent linitit 0 un viitor

asigurat. Rog, dar, pe Dumnezeu ca s-Mi druiasa Ina mulIi
ani puterea 0 sntatea, aqa de trebuincioase pentru avarlirea
acestei misiuni, pe care am Imbriiat-o cu atAta aldua.
0 lungd Domnie, binecuvntat. de Ce r i sprijinit pe increderea
0 iubirea poporului, stabilete legturi stanse care sunt o puternia chez4ie pentru once Stat, dar mai ales pentru Statul ronan;
a arui fiirrp a fost de attea ori primejduit prin schimhri 9i
sguduiri aduse de evenimentele politice.
Sunt convins d-lor Deputa-P, a intemeindu-v pe tot ce am

catigat in trecut prin prudeno 0 sforprile noastre, va veli pune
cu ravna 0 hotrIre la lucru 0 veli da guvernlui Meu tot concursul
vostru pentru reformele 0 imbunt4irile cerute de desvoltarea

Vrii in toate ramurile activitlii publice.
Plin de incredere in patriotismul reprezentaIiunii nalionale, v
mulIumesc ine clan, In numele Reginei, al Meu, al Motenitorului
Coroanei 0 al Logodnicei Sale, pentru bunele d-voastre urari.
Dovezile clduroase de iubire ce Mi-aIi artat gsesc In inima
Mea un adnc rsunet.
(M. 0., 1892, nr. 193, p. 5642).
102.
Flispuns la Adresa Senatului.

Gr. G. Cantacuzino, pregedintele Senatului, citegte adresa de raspuns la
mesaj, iar M. S. Regele multumegte pentru urri gi pentru dotatiunea Mogtenitorului Coroanei.
www.dacoromanica.ro
118
REGELE CAROL I
Dornnule Preyedinte,
Domnilor Sen,atori,
IncredinIrile sentimentelor de dragoste 9.1 de devotament, pe

care Senatul Mi le aduce in fiecare an, Imi sunt scumpe i de
mare preI. Cu o deosebit recuno9tinI, ins, primesc astzi
duroasele sale urri pentru apropiata cstorie a iubitului Meu

Nepot.
Constat cu o vie mulIumire ca Corpurile Legiuitoare au simIit

9i au invederat naiunii insemntatea acestui eveniment. PrintrInsul
se aduce o piatr mai mult la opera pentru care btrnii no9tri

au lucrat cu a-LA-La struinI i brbtie, i se incunun dorin/ele
unei intregi generaIiuni.
Intrind temeliile Dinastiei, liber aleas de poporul roman,

nu indeplinesc deal o sfnt datorie ctre lark care nu a cruIat
nicio jertf pentru asigurarea viitorului ei.
Sunt convins ca am atins acest scop printr'o alian0 care va

revrsa o nou splendoare asupra Coroanei Romniei 9i va fi un
reazem mai mult prin legaturile de inrudire ce stabi1e9te cu Casele
Domnitoare cele mai puternice ale Europei.
Acest rezultat, de care sunt mndru, ne arat calea lunga ce
am strbtut inteun timp aqa de scurt i ce avnt mret a luat
Romnia. i de astzi Inainte voiu lucra necurmat la prop5.9irea
Irii i voiu veghia cu gelozie ca &Lisa s pstreze aceast situaIiune
inalt, dobandit prin vrednicie i InIelepciune.
Senatul, votnd cu aproape unanimitate dota-Ounea Mo9tenitorului Coroanei
astfel de a r'spandi binefaceri cu
o mn darnia a vrut s' dovedeasc c. mn faIa Tronului
Romnii sunt unii. Va mulIumesc din toat Mima pentru acest

semn de dragoste.
Nu M indoesc ca Senatul va da guvernului Meu tot sprijinu/ su pentru legile insemnate supuse deliber'rilor sale. Astfel
d-voastre veTi lucra la desvoltarea 9.1 inflorirea scumpei noastre
Patrii.
Inca odat v mulIumesc, d-lor Senatori, pentru bunele urari

ce aduceli Reginei i Mie, precum i tinerei Perechi care, cu veselie
nerabdare, a9teapt ziva ciind va fi in mijlocul nostru.

(M. 0., 1892, nr. 197, p. 5754).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1892
CUVANDIRI
119
103.
Cuvintarea la investitura Episcopului de Roman.

Noul Episcop, primind cfirja episcopalk spune cA a vazut Implinindu-se
una &Ate una aspiratiunile Neamului: Dinastie, Suveran intelept si bun, gata
oricAnd pentru binele patriei si al bisericii i promite ca va urma demnilor predecesori dup dorinta M. S. si conform asteptrilor patriei i bisericii. M. S.
Regele, amintind figuri ilustre de prelati ai Romanului, le d exempla noului
ales, urandu-i vieat lunga In acest Scaun.
Prea Sfinte Parint,

Ales Episcop al Romanului de catre membrii Sfntului Sinod
reprezentargii naiunii, si-am incredirgat carja episcopala dup
vechile datine ale prii.
In acest moment solemn amintesc Prea SfinIiei Tale marea

chemare ce, de astzi inainte, te asteapt in acest scaun episcopal
al vechei Capitale a Moldovei-de-Jos, care are pagini asa de frumoase
In istoria bisericii i a
Dela acele timpuri departate, cand Roman-Voda funda Mitropolia din Roman, pana in zilele noastre, vei ntlni aci urme neintrerupte i neuitate de pilde mari, care au revrsat o adevrata stralucire
asupra bisericii autocefale romane.
Ierarhi ca Leon, Ionichie, Veniamin si mai presus de to-0, InvaIatul Dositeu, acest pastor cucernic i bland ca un miel cum
spune cronicarul Neculce vor rmanea de-a-pururea In amintirea
po porului roman.
Mandru trebue sa ffi, Prea Shute, de a te sui pe acest scaun

ilustrat de prelaii asa de vrednici, care, in sfanta lor via0, au lucrat
Cu atata ravna la inalIarea bisericii i cu atata voinicie la apararea
drepturilor
Cu dragoste i ingaduinIa pastoreste, dar, turma c'e este IncredinIata Prea SfinIiei tale ; fii pentru &Lisa o pilda vie de credinIa
si de fapte bune ; strange-o in jurul tau spre a o indulci cu hrana
sufletului si a o mangaia in vremuri grele.
Astfel, Prea
ta vei fi un adevarat parinte al drept-credinciosilor i vei atrage asuprali binecuvantarile Cerului.
www.dacoromanica.ro
120
REGELE CAROL
pentru bunele felicitri i asigurarile de credinVa

i fericita
ce-Mi aduci, i urez, Prea Sfinte Parinte, viaTa lunga

pe scaunul episcopal al Romanului.
(M. 0., 1892, nr. 205, P. 5963).
Urarea M. S. Regelui la cununia Principelui Ferdinand.

Sigmaringen, 29 Decemvrie 1892110 Ianuarie 1893.
Serbarea cAsatoriei Principelui Ferdinand cu Principesa Maria. Seara mash'
la Sigmaringen, Principele de Hohenzollern ridica un toast pentru Impratul
Germaniei, Regina Angliei, i pentru prinii Principesei. M. S. Regele Carol
I Inchin'd lu sanAtatea tinerei perechi.
Cu mima plina de veselie salut unirea ce s'a savar0t 0 s'a sfinTit,

ea o asigurare pentru viitorul Romaniei. Tara Mea priveoe cu man-
drie aceast stransa legatura a tinerei sale Dinastii cu puteruice

Case domnitoare i cu mari Imperil.. Urarea Mea: 4 SA traiasca
tinerii casatoriti nu rsuna numai viu i placut in acest Castel,
leagnul familiei Mele; urarea Mea este purtata de talazurile Dunrii pan in Mare, departe, unde e auzita de un popor care crqte
0 se desvolt 0 care, la randul eau, ridica strigari de vie veselie
0 de sincera recuno0inIa pentru Augu0ii Sefi ai amanduror familiilor i pentru prea iubiii Prini ai tinerei Perechi.
Sa ridicam dar paharele noastre i ed bem in sanatatea scumpilor
Mei Nepot i Nepoat.
Binecuvntarile Cerului
conduca pe calea cea noua a
Sa traiasca tanara Pereche

(M. 0., 1893, nr. 223, p. 6429).
Inalt Ordin de zi atre Armat.

Sigmaringen, 31 Decemvrie 1892112 Ianuarie 1893.
M. S. Regele ureazA ostalilor multi 0 fericiti ani.
Ostafi,
Constat cu o adanca mulIumire cd sacrificiile facute de Iara

pentru armata dau in fiecare an roadele lor.
Sentimentul de datorie 0. de onoare, ce necontenit insuflqete
viaia voastra, este o vie dovada de spiritul vostru de disciplina,
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1893
121
CUVANTARI
spirit ce doresc s4-1 pstraIi i de aci inainte neatins, intocmai

ca o sfnt motenire.
Tara se reazem pe brb./ia fiilor sdi ; de aceea dnsa, impreua
Cu Mine, v privim Cu mndrie i. incredere.
Departe de ;ark totui cugetarea i inima Mea sunt indreptate
cu statornicie atre scumpa Mea oaste i din aceste locuri, care

M'au vzut nscnd, v urez vou, in mijlocul cArora triesc de 27
ani, muii fericii ani!
Dat in Sigmaringen, la 31 Decemvrie 1892.
.1
CAROL.
(M. 0., 1893, nr. 219, p. 6305).

106.
M. S. Regele aire Batalionul 1 de Vansitori.

Batalionul 1 de Vanatori vine in curtea Palatului. Comandantul Corpului
II de Armata prezinta pe A. S. Regala Principele Ferdinand Batalionului
sfarsqte:
traiasca noul nostru comandant )), M. S. Regele incredinteaza
Batalionului pe Mqtenitorul Coroanei
cere s fie in fruntea tuturor trupelor prin activitate 0. sarguinta.
Am hotarit ca Batalionul 1 de Vntori, de astzi inainte, s

fie comandat de Mwenitorul Coroanei. Aceasta este o deosebit
cinste pentru voi, de care nu M indoesc c v veii arata vrednici.
Trebue ea s desfquraIi acum o mare activitate i sarguin-p, spre
a v atrage multumirea Mea, fiindc sunt in drept a cere dela Batalionul 1 de Vntori sd fie in fruntea tuturor trupelor. In aceast
ateptare, incredinIez batalionul Motenitorului Coroanei.
M. O., 1893, nr. 243, p. 6979).
107.
M. S. Regele dire Academia Romin.

5/17 Martie 1893.
M. S.Regele i Principele Ferdinand merg la Academia Romna. D. A. Sturdza
'intampina pe Augutii membri aratand ca venirea MM. LL. in sanul Academiei e indoit de pretioas, in urma pierderii atator membri de valoare. Institutia, geloas de aprobarea Augustului ei protector, va continua
face datoria conitienta de misiunea sa. M. S. Regele amintete casatoria Moltenitorului
Tronului care asigura viitorul Romaniei i ureaza ca sesiunea de estimp sa fie
spornica.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
122
Totdeauna viu cu deosebita plcere in sanuf Academiei, mai ales
astazi and o raza mandra lumineaza viitorul Romaniei, pe care

il putem privi cu lini9te, asigurat fiind prin castoria Mo0enitorului
Coroanei. Academia, impreuha Cu Iara intreaga, a salutat cu vie
mulIumire acest eveniment, ca o puternica cheza0e a instituOunilor
noastre. Neincetat gandesc la intarirea lor 9i la progresele Academie1.
De caIiva ani, dansa a fost dureros incercata prin pierderea unor

merabri insemnaIi, care au lucrat cu mima i mintea la rena0erea
Statului roman i cu drept cuvant d-1 Secretar general al Academiei
a putut aminti ca lipsa lor este o grea lovitura, simIita de noi
Multe scaune sunt vacante ; nu trebue s intarziem dar a le incredinIa
la brbaIi destoinici a ne aduce noui lumini 0 un nou avant lucrrilor
noastre. Cu aceasta dorinr viu in mijlocul d-voastre, urand ca

sesiunea din anul acesta sa fie spornica.
(M. 0., 1893, nr. 269, p. 7772).
108.
M. S. Regele cfitre noile Regimente care primesc steaguri.

10/22 Mai 1893.
La 9 Mai se savarseste In sala de Ceremonii a Palatului si In prezenta Suveranului a Principelui Mostenitor si a Principesei Maria, solemnitatea tintuirii a 5
steaguri noi ce aveau s se incredinteze a doua zi Regimentelor 9-12 de Artilerie si 4 de Rosiori. A doua zi compania de onoare ridicA steagurile dela Palat si
le duce la Mitropolie. Dup Tedeum M. S. Regele Incredinteaza steagurile fiecrui
comandant de corp respectiv i fiecare steag Inconjurat de garda de onoare e
asezat in curtea Mitropoliei, unde Suveranul intr'o scurta alocutiune motiveaza

pentru ce a ales aceast zi ca s inmneze noile steaguri i rostul ion In timp
de pace si de rzboiu.
Increditgez noilor regimente aceste steaguri, ca cel mai inalt

simbol ostapsc ; in timp de pace, el trebue s v aminteasca juramantul i datoria voastra ea..tre tara ; iar in timp de razboiu, sa straluceasc ca un semn falnic, imprejurul &Arnie osta0i se strang, ndajduind ca Cu Vulturul roman este 0 isbanda.
Am ales ziva de 10 Mai spre a va inmana steagurile voastre caci
sarbatorim astazi a 16-a aniversare a neatarnarii Romaniei, care a
fost trainic intemeiata pe campiile din Bulgaria.
Nu Ma indoiesc ea vei inconjura steagul vos tru cu dragoste
credinfa.
(M. 0., 1893, nr. 32, P. 854).
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1893
CUvA.NTA.Ri
123
109.

Suveranul amintete legue votate de Corpuri/e Legiuitoare: legea clerului
mirean, a invaTmantului primar i profesional, legea sanitara, tocmelile agricole, jandarmeria rurala, modificarea constatara i perceperii contributiilor
directe, modificaren legii contabilittii publica i de organizare a Ministerului
de Finante, conventiuni comerciale cu diferite state, taxele comunale, legea
recrutaiii i reorganizarea Cavaleriei, staruind asupra importantei lor pentru
progresul Statului Romn. Multumeqte reprezentantilor natiunii.
Inchiznd a doua sesiune a acestei legislaturi, dupA o plin

rodnicA activitate, MA' simt fericit de a vA exprima via Mea malTumire pentru modul cu care ai rspuns programului de reforme
ce vi s'a infAIisat de guvernul Meu.
In aceast sesiune, proiectele de legi anunIate de guvernul Meu
au fost supuse deliberrilor d-voastre, Indrumndu-se astfel din

ce in ce mai mult viaIa noastrA parlamentar eare deprinderea
sAnatoas de a Indeplini in cursul sesiunii programul de lucru pentru
care a fost deschisA.

Din aceste proiecte, unele au devenit deja legi organice ; altele
ca legea comunal., legea judqean. i. legea organizdrii Ministerului
dp Externe, au fost votate de unul din Corpurile Legiuitoare 9.1

cercetate de celalt ; iar altele, ca legea CurIii de Conturi, legea
BAncii agricole, legea serviciului tehnic, legea drumurilor, legea
judecatoriiIor de ocoaIe, prin faptul ca au fost aprobate de seqiunile unuia din Corpurile Legiuitoare, Ne dau increderea A vor fi
desAvArOte In sesiunea viitoare.
LAsand ins'A la o parte ImbunAtaIirile swindeplinite Inca, totui
lucrarea d-voastre merit s'A vA atrag )'ndelunga recunotinVA a
Prin legea clerului mirean, ai completat opera legiuitorului

dela 1872 .1 dand bisericii mijloacele de care avea nevoie ca s-i
rezolvit una din cheIndeplineascA malta i sfnta ei misiune,
stiunile cele mai insemnate ale organismului nostru social, una din
chestiunile pe care de mai multa vreme interesele permanente ale
religiei i ale tArii cereau s o vadA hotArItA.
www.dacoromanica.ro
124
REGELE CAROL I
Prin legile inva-prnantului primar i 2nv4amantului profesional,
ai Tealizat in parte reforma inva0mantului nostru, Caci ai asigurat si raspandirea culturii in straturile cele mai adanci ale Varii
indrumarea nouilor genera-puni catre acele ocupaIiuni cari contribuesc mai mult la cresterea i Imboglirea
Prin votarea legii sanitare si a legii relativ la tocmelile agricole,
ai continuat opera de reforme destinate a imbunatali soarta poporqiunii noastre rurale, opera pe care cu atata ravna
inceput-o
In sesiunile trecute; iar prin legea jandarmeriei rurale, a/i dat

acelei poporqiuni sigurama asa de trebuitoare pasnicei ei desvoltari.
Modificand legea de constatare i percepere a contribuiiunilor
directe, menita a aduce o mai mare dreptate In asezarea impozitelor,
legea contabilitii i legea organizarii Ministerului de Finane, qi
dovedit Inca odat nestramutata d-voastre hotarire de a face ca

finanIele %aril s rama'na totdeauna In buna randuiala. Cea mai
netagaduit dovada a bunei lor stari actuale este, desigur, votarea
la timp a unui buget, in care cheltuelile Statului au sporit cu mal
inult de 5%, fara ca echilibrul bugetar A* fie sdruncinat, far a
cere rii noi shcrificii.
In dorinIa d-voastre de a asigura interesele economice ale
garantand atat exportul cat i industria noastr nascanda,
inaugurat opera incheierii unor convenpuni comerciale, care ne
dan stabilitatea relaVunilor noastre economice stabilite, faia de
care nici comegul nici industria nu pot prop9i.
Interesele comunelor noastre n'au fost uitate. Pentru a le da
putinI de a-9i creia noui resurse 9i a aduce ordinea 9i metoda lute()
materie in care lipseau, aI votat legea maximului taxelor comunale
Cu acea botrire care este datoria, cinstea i cuvntul de a fi al

regimului parlamentar.
Reformnd legea recrutrii, reorganizand Cavaleria i asigurnd
forrxrarea cadrelor de subofiIeri, aii indeplinit unele din lipsele de
cpetenie ale armatei 9.1 ai continuat astfel acel 9ir de imbuntIiri menite a o face sa raspunda cat mai mult la asteptarile noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Bucuria adanca i generala cu care Iara intreaga a primit pe

scumpa mea nepoat, dovada netitgaduit a credinIii 9i devota-
www.dacoromanica.ro
MA1-IUNIE 1893
125
CUVANTARI
mentului iubitului Meii popor pentru Mine 0 Dinastie, ale arei

destine sunt aqa de strns i pentru vepicie legate de destinele
natiunii romne, a inclzit mima Mea 0 M'a fcut s vsad inc
odat c tara 9tie sa pretuiasca munca fr de preget, pe care de
27 ani am adus-o prinos pe altarul ei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In viata unei tri care merge inainte, opera de reforme nu este

niciodat isprvit ; munca d-voastre de azi are nevoie de munca
d-voastre de mne.
In numele Meu i al rrii, v multumesc.
Eu declar Inchis sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, L. Catargiu;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Rzboiu, General I. Lahoyari ; Ministrul Lucrrilor Publice, C. Oleinescu; Ministrul Cultelor gi Instructiunii Publice, Tache Ionescu.
(M. 0., 1893, nr. 39, p. 1073-4).

110.
M. S. Regele eitre Mitropolitul Primat Ghenadie.

Investitura Mitropolitului Primat Ghenadie. La Palat e introdus noul ales
precedat de 2 protoierei ai Capitalei i urmat de 2 arhidiaconi ai Mitropoliei.
Miaistrul Cultelor, Itind crja din mana unuia din arhidiaconi, o remite Suveranului i citegte diploma prin care Ghenadie a fost ales Primat. M. S. Regele
luAnd carja se adreseaza Mitropolitului.
Incredintez Inalt Prea Sfintiei Tale toiagul arhipstoresc spre

a Te investi Mitropolit al Ungro-Vlahiei qi Primat al Romniel.
Mitropolitul primat Ghenadie, multumind pentru misiunea ce i s'a Incredintat asigurA pe Suveran ca va pstori cum cer interesele bisericii gi ale Statalui Romn. M. S. Regele spune noului ales s fie mAgulit el a fost desemnat
sA oarmuiasca eparhia aceasta i s. prezideze Sinodul. Vine dela Argeg unde
a, pstorit 18 ani gi urmeaz atkor mitropoliti cu renume.
Inalt Prea Sfin'tia Ta fiind ridicat la cea mai inalt treapt a

Sfintei Biserici a.utocefale romne, cu vie multumire
www.dacoromanica.ro
Inm-
126
REGELE CAROL X
nat, tocmai in ziva SfinOlor Impra1i Constantin si Elena, cand

Mitropolia prsnueste hramul su, toiagul arhiepiscopal ca s
obraduesti cu dragoste i ingaduinI turma celi este incredinTa esti al 3-lea Mitropolit al Ungro-Vlahiei
malt Prea
Primat al Romniei, ales de marile Adunan i dupa legea organica,
prin care s'a restabilit Biserica pe temeliile canonice, pstrnd

vechile datine ale
Sunt mandru ea sub Domnia Mea s'a asezat statornic Episcopatul si s'a imbuntlit, in sfrsit, starea clerului mirean, asigurndu-se totdeodata i viitorul s.u.
Mgulit poIi. fi Inalt Prea Sfinpa Ta ca glasul poporului i increderea fraIiIor Ti in Christos te-au desemnat a ocarmui ca presedinte al Sinodului, trebile bisericesti. Aceasta mare si vrednica
sarcin va mang'aia pe Inalt Prea Sfinia Ta ca prsesti acum frumoasa Episcopie de Arges, pe care ai pastorit-o 18 ani cu blandee
cuminIenie i unde ai avut fericirea a tarnosi cel mai falnic monument religios, reinviat din cemrse in toat stralucirea sa.
Te mai poli mndri, Inalt Prea Sfinte Printe, de a fi urmasul
atator Mitropolii mrinimosi care au ridicat Scaunul arhiepiscopal al Ungro-Vlahiei prin evlavie i erudiIiune, dandu-i un renume care a strabtut peste hotareleIarii. Neuitat a ramas numele
lui Antim care, in fericitele vremuri ale lui Constantin Basarab, a
fost plin de grije pentru Sfanta Biseria si care a inclzit pe fiii si
sufletesti cu cuvantare miscatoare
i cu invaIatur evangheliceasca,
rdspandite de el insusi, in mai multe limbi, in tot rsaritul. Didahile sale sunt inca astzi pilde frumoase de cugetri adnci i sfaturi duhovnicesti pentru ierarhi i slujbasi ai bisericii. Pastram
si o amintire recunosatoare Mitropolitului Grigorie al II-lea. TMmacirea sub Vladicia sa a celor 12 minee, care se retiparesc astazi,
au deschis drept-credinciosilor un isvor bogat de mangaere i de
inlIare de suflet. Episcopul Kesarie dela Ramnic zice de acest
vrednic arhiepiscop in precuvantarea sa a mineelor: pastorul Ungrosocoteste si e de cinste i patria
Vlahiei, pe care veacul de acum
sa se fleste cu el ca o podoaba.
Nu M indoiesc ca vei pasi, Inalt Prea Sfinte Printe, pe urmele
acestor insemnaIi. MitropoliIi, care au desfsurat atata ravna
osardie spre a intri credinIa in inima poporului.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1893
CIJVANTARI
127
Suindu-Te acum pe scaunul metropolitan al Ungro-Vlahiei,

Inalt Prea Sfinia Ta poIi fi sigur de tot sprijinul Meu; din adncul
ani de stpnire i ca Dumnezeu s. Te
sufletului
doresc
conduc si s. Te lumineze in sfnta Ta chemare.
(M. 0., 1893, nr. 40, p. 1107).
111.
Toast pentru oragul Tecuci.

Tecuci, 27 Sept./9 Oct. 1893,
Manevre de cadre la Tecuci. Asista M.S. Regele si Principele Mostenitor. Seara
la masa ce s'a dat, Cuza, Primarul orasului, a inchinat in sanatatea MM. LL.,
iar M. S. Regele, multumind pentru priwirea ce I-au facut cetatenii, trichina
pentru viitorul orasului i in sanatatea locuitorilor lui.
Tecuciul are de mult stranse legturi cu armata. Este aproape
un sfert de veac, and orasul era un centru militar prin tabAra

dela Furceni.
Astzi, sunt tocmai 11 ani de cnd am petrecut cteva zile, cu
ocaziunea marilor manevre, in mijlocul d-voastre, primit atunci,
ca i acuma, cu cea mai mare cldur...
In curnd o garnizoan. Insemnata de cavalerie va aduce aci

o nou
Astfel orasul vostru a crescut i se desvolt impreun cu armata.
Sunt fericit cA, sub Domnia Mea, Tecuciul s'a ridicat s't a prosperat i c cetIenii imi arat recunostinIa lor, intampinndu-M
totdeauna cu dragoste i bucurie.
MulIumindu-v pentru bunele urAri ce-Mi exprimaIi, Inchin
acest pahar pentru viitorul orasului i In sntatea locuitorilur lui!
(M. 0., 1893, nr. 146, p. 3989).
112.
Toastul Regelui in onoarea ofiterilor.

Tecuci, 28 Sept.I10 Oct. 1893.
Dupa incetarea manevrelor de cadre, Ministrul de Razboiu da' un banchet
In hala Infanteriei. la parte si M. S. Regele, care, la sfarsitul banchetului,

ridica un toast in onoarea armatei i in deosebi in santatea ofiterilor Corpurilor II i III de Armata.
www.dacoromanica.ro
128
REGELE CAROL I
Sunt totdeauna fericit cnd pot fi impreun cu armata pe

cmpul de manevre, Iocul cel mai priincios spre a judeca dac
osta9u1 este pregtit pentru mndra sa chemare.
Din nenorocire, imprejurdri neprevzute au impiedecat cu c4iva
ani marile concentr.ri de toamn, aa de necesare pentru desvoltarea noastr militara i care trebue s fie privite de corpul ofiteresc
ca rsplata muncii sale in cursul anului.
Salut'm dar cu vie multtimire coala practic, ce am fcut In
zilele acestea cu cadrele trupelor.
Aceasth intrunire militara a fost o mica despdgubire pentru
suspendarea manevrelor i totodat o mare placere, fiindca M pot
gsi azi In mijlocul d-voastre.
Urfind ca s ne intAlnim knul viitor impreun cu trupa pe campul
de manevre, ridic acest pahar In onorul armatei i in deosebi in

sntatea ofiterilor Corpurilor II 0 III de armat.
(M. 0., 1893, nr. 147, p. 4018-9).
113.
Toast in sinatatea Glfitenilor.

Galctli, 30 Sept./12 Oct. 1893.
Se ivise holera la Galati si din aceast cauza comequl stagnase. M. S. Regele,
dela mauevrele dela Tecuci, vine in vizita la Galati pentru a imprima un nou
impuls comertului. La dejunul care I se d'a, Primarul Galatilor Inchina In sanatatea M. S. urandu-I multi ani. M. S. Regele..inchina in snatatea oralenilor,
dorindu-le toate fericirile.
Viu totdeanna Cu o mare bucurie In mijlocul d-voastre.
Ast. data 'ilia am avut o deosebit dorin0 a vizita

aflnd ca, prin ivirea holetei, oraul a trecut prin timpuri grele
c comertul su a fost jignit.
Sunt adnc micat c, cu toate aceste, GlIenii Mi-au fcut
o primire atAt de strlucit i de clduroas, pe care Mi-o voiu
aminti-o totdeauna cu o adevrat plcere.
Am mult speranp c venirea Mea prin marile noastre porturi
va contribui, ca increderea s renasc i ca afacerile s'a reja un non
avnt.
Asigurndu-v c voiu pstra 0 In viitor cel mai viu interes
pentru desvoltarea i prop0rea Galatilor, care Mi-au dat atAtea
dovezi de dragoste 0 de devotament, va multumesc din suflet de
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1893
CUITANTARI
129
bundle voastre urari i de frumoasa intmpinare ce
fcut,
i. inchin acest pahar in sntatea ordsenilor, dorindu-le toate fericirile.
(m. 0., 1893, nr. 149, p. 4096).
M. S. Regele inchin pentru prosperitatea Brilei.

Braila, 30 Sept./12 Oct. 1893.
M. S. Regele in vizit la Braila. Seara I se da o mesa i Primarul Economu
exprima' recunostinp, devotament i supunere a /ocuitorilor din Braila, urand
multi ani Suveranului. M. S. Regele, multumind pentru urari, inchina pentru
prosperitatea Brilei i sanatatea locuitorilor ei.
Am luat cea mai vie parte la toate grijile, prin care Br6.11a
a trecut in timpul holerei, care a lovit in comerIul
Atunci, desi departe de lark cugetrile Mele erau In mijlocul
d-voastre, urmrind de aproape greutlile ce orasul a strbAtut.
Astzi, sunt fericit c am putut reveni la Brkla, care Mi-a dat
de attea ori dovezi de dragoste i de devotament si care M'a primit
Cu a-0U entuziasm.
Doresc din suflet ca vizita Mea s aduc o indreptare In comer, fiind sigur ca el va lua o desvoltare neasteptat., prin Imbuntatirile fcute In amkadou porturile si mai ales prin instalarea
,dockurilor i intrepozitelor, ce vor inlesni i grabi toate transacOunile.
MulTumindu-v de clduroasele voastre urri, ridic paharul

Mea pentru prosperitatea Brklei si In sntatea orsenilor.
(M. 0., 1893, nr. 149, p. 4097).
M. S. Regele ofitre Romani.

Castelul Pelef, 3/15 Octomvrie 1893.
'La nasterea Principelui Carol, M. S. Regele da o proclamatie catre tara
aducand la cunostinta acest fericit eveniment.
CAROL I,
Prin graia lui Dumnezeu i voina naiional, Rege al Romaniei,
La toti de fald f i viitori, sanatate:
Astzi, prin binecuvntarea inaltei Providen/e, Principesa Mostenitoare, iubita Mea Nepoat, a dat nastere unui fiu care a primit
numele de Carol.
www.dacoromanica.ro
130
REGELE CAROL I
Prin acest fericit eveniment, Dinastia Mea capt. o nou. intrire i. Iara Incoronarea unei dorirrie de attea ori rostit. In timp
de o jumtate de secol.
Un Print nscut pe pmntul Romniei, crescut in mijlocul

naVunii, peste care intr'o zi este chemat s'A domneasc, va fi legatura cea mai puternia intre Dinastia Mea i. aceast. scump ;ara,
creia de douzeci i apte de ani i-am consacrat
i. cugetrile Mele.
Nu M Indoiesc c bucuria Familiei Mele va fi srbtoarea in-
tregii NaTiuni. Pe prinlul nou nscut il incredir4ez cu mndrie

dragostei .1 devotamentului poporului Meu iubit.
Dat In Castelul Pele, In ziva de 3 Octomvrie anul 1893.
CAROL.
(M. 0., 1893, nr. 150, p. 4145).

11q.

15/27 Noemvrie 1893.
Prin mesajul de deschidere al Corpurilor Legiuitoare se enumr proiectele
de legi rAmase nevotate din anul precedent si proiectele noi privind organizarea comunei, a poliVilor, a invOmntului secundar si superior, a regimului
apelor, a Ministerului de Justitie, modificarea codului de comen, exproprierea
pentru cauza de utilitate publica', legea silvic i a minelor, modificarea partiara' a tarifului vamal, reforma codului penal militar si legea de organizara
a Statului Major pentru completarea organizarii
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Astzi, mai mult decAt oricnd, 114 simt fericit de a M gsi

In mijlocul reprezentaTiunii naTionale.
Cstoria iubitului Meu Nepot a fost binecuvntat de Providenfd. Naterea pe pmntul Rornniei a tnrului Principe Carol
a strns i mai mult puternicele legturi, care unesc Dinastia Mea
cu soarta acestei Tri i asigiir pentru vecie viitorul ei.
Cu acest prilej am avut mul/umirea s constat ine odat cat
de adnc infipte In inimile napunii sunt dragostea i credinIa catre
Tron.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1893
CIJVA.NTA.RI
131
Domnilor Senatori,
,Domnilor Deputqi,
**/ anul acesta putem constata Clk O vie mul-tumire c4 toate Pu-
terile proclama, in once imprejurare, voinIa lor nestrmutat de

a Ostra lumii neprquitele binefaceri ale pcii.
Tara noastr trebue s se fericeasch de aceste solemne declaracare, asigurnd linitea Europei, ne permit s lucrm la desvoltarea noastr pe toate calle progresului.
Politica Romniei fiind i dnsa cluzit de aceea9i dorinf,
raporturile noastre cu toate Puterile sunt amicale i pe deplin
s atisfcto ar e.
Pute-vi dar, ara alta preocupare, urmri i desavAri opera de

reforme, cu care v'a insrcinat acum doi ani increderea
pe care cu atata rvn i Cu att succes ai realizat-o in parte
In sesiunile precedente.
Pe lang proiectele de legi prezintate deja d-voastre de catre

guvernul Meu i care, din lips de vreme, au fost amnate pentru
noastre de Stat cer
est-timp, nevoile mereu crescnde ale
dela luminatul d-voastre patriotism s4 cerceta-li i nouile msuri,
menite a desvari lucrarea Intreprins4 de d-voastre.
Pentru a completa reforma administrativa, guvernul Meu va
supune deliberrilor d-voastre legea electoral comunal i legile
asupra organizrii comunei rurale i asupra poliVilor; iar pentru a
intregi reforma 9coalei a9a de bine inceput, legea asupra inv4V4mntului secundar i superior.
Mai multe legi privitoare la lucrrile noastre publice se afl in
deliberarea d-voastre, din sesiunea trecut. Guvernul Meu va
sfari aceast lucrare, depunnd un proiect de lege asupra regimului
apelor i un altu/ asupra rAspunderii intreprinztorilor in caz de
accidente.
Ministerul
v va prezinta legea modifiatoare a car/ii
a treia din Codul de comert legea de organizare a Ministerului

legea de expropriaIiune pentru cauz de utilitate publica.
Desvoltarea produc-liunii actuale a Orii i deschiderea de noi
izvoare de avnlie a fost constanta preocupare a guvernului Meu.
In scopul acesta, Ministerul de Domenfi v va cere modificarea
legii silvice i va indeplini prescrimiunea Constituiiunii care pune
www.dacoromanica.ro
132
REGELE CAROL I
cu drept cuvnt legea minelor intre legue obligatorii. Si una i alta

din aceste dou legi vor cAuta s impace interesele generale cu cel
mai scrupulos respect al drepturilor private.
SituaIiunea favorabil, la care au ajuns finai4ele Statului in

anii din orm, se menOne tot att de satisfcAtoare.
ExerciIiul trecut 1892-1893 s'a soldat cu un excedent de peste
trei milioane, fr s fi fost nevoie de a se atinge resursa extraordinar de 3.887.000 lei din excedent, prevazut in bugetul respectiv
si Ministrul Meu la departamentul FinanIelor va va supune cuve-
nitele propuneri pentru intrebuinIarea sumelor de eare dispune

astzi tezaurul public din excedentele succesive ale exerciIiilor
inchise.
Incasrile primelor ease luni ale anului bugetar curgtor au

intrecut i est-timp evatuaIiunile corespunztoare si este dar probabil c i acest exerciIiu se va incheia in aceleasi bune condiOuni.
Aceste rezultate permit ca bugetul pe 1894-1895, care este

deja pregatit s se prezinte echilibrat numai cu mijloace normale,
fr adaus de impozite sau mijloace extraordinare, cu toate c am
avut a face faI trebuinTelor ce izvorsc din punerea in aplicare
a reformelor deja votate de Corpurile Legiuitoare in diversele ramuri ale administrqiunii publice.
Mullumit reformei sistemului nostru monetar si a consolidrii
valutei, sAvArsite cu succes la momentul oportun, Iara noastr
s'a gsit la adapost de perturba-punile ce a provocat in alte Vri
criza argintului.
Creditul Statului romn este bine intemeiat i fluctuaOunile
neinsemnate ce, s'au ivit in urn& in cursul efectelor noastre, ii au
sorgintea In cauze cu totul strine de situoiunea noastr financiar.
Proiectele relative la modificarea legii licenIelor si la revizuirea
legii patentelor sunt gata a se supune d-voastre, spre a fi luate in
deliberare impreun cu proiectele rmase nevotate din sesiunea
precedent completnd astf el succesiv opera intreprins pentru reformarea sistemului i organiz'rii noastre financiare.
ExperienIa fcut cu noul tarif vamal i trebuina de a asigura
produselor noastre agricole pieIele cele mai mari de consumaIiune
ale Europei ne impun o modificare pailial a acestui tarif, modifi-
care ins& care nu va atinge intru nimic protecIiunea industriei

naVonale.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1893
133
CUVANTARI
Studiind conventiunea Incheiata de guvernul Meu cu Imperiul German i. pare va fi supusa deliberarilor d-voastre, v veIi
convinge e am isbutit sa lrgim debueurile producTiunii noastre
agricole, fr a tirbi eatu0 de pu-0.n proteqiunea pe care tariful
autonom o aeorda industriei noastre.
Armata este pe aceiai cale de prop4ire ca i in anii din urma.
Tara se poate cu incredere rezema pe dansa. Un simIimant de prudenla ne-a %cut In anul acesta sa suprimm concentrarile O manevrele de toamna, aa de neeesare instruqiunii ei; experienIa a
dovedit insa In destul ca, pe viitor in aeelai imprejurari, nu va mai
fi nevoe a face un asemenea sacrificiu.
Reforma Codului penal militar i a legii de organizare a Sta-
tului-Major general vor fi supuse in sesiunea actuala studiului

d-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Tara ateapta dela d-voastre desavarirea inIeleptelor reforme,
crora le-ati inchinat deja neobosita d-voastre muna.. Luerand

astfel, ve-li fi i in sesiunea actuar la aceia9i inallime i nu M.
indoese ca opera legislativa a acestei Adunan i va ~anea una
din cele mai insemnate ale vielii noastre parlamentare i. va constitu o pagina memorabila in analele Romaniei.
Dumnezeu s'A binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministril Agriculturii, Industriei, Comertului g'i Domeniilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Lahopari ; Ministrul de Finante, M. Germani ;
Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul de Resbel, General .I. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Oldnescu; Ministrul Cultelor g'i Instructiunii Publica, Tache Ionescu.
(M. 0., 1893, nr. 184, p. 5145-6).
117.

3115 Deeenwrie 1893.
Pregedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, prezinta adresa de raspuns la
mesajul Tronului gi M. S. Regele multumegte pentru iubirea cu care aceasta
institutie fnconjura Familia Regala Cu prileju/ nagterii Principelui Carol.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
134
Domnule Pregedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit end primesc din partea Senatului expresiunea sentimentelor sale de dragoste i de credinTa. Astzi,
mai mult decat oricand, mima Mea este plin de bucurie vaznd
iubirea cu care reprezentanVi. naiunii inconjura Familia Mea, care,
prin noul vlstar sadit pe acest pmnt, Si-a intrit i. mai puternic
legaturile Sale cu scumpa noastr Romanie. Daca acest fericit

eveniment se poate privi de generaTia actuar ca o rasplat a lungilor sale staruinte intru conservarea operei na-tionale, el se prezinta
pentru generaOile viitoare ca o cheza9i.e plina de speranIe.
Legile insemnate, ce se vor supune desbaterilor Senatului, deschid i in sesiunea aceasta un cmp intins activit4ii d-voastre.
Sunt convins, ea InsufleIiIi de dorinIa binelui ob9tesc, veIi da guver-
nului Meu un sprijin inIelept pentru a duce mai departe opera

inceput, adic. imbunataIirea legislaiunii i desvoltarea forIelor
productive ale Ora
Plin de incredere in patriotismul incercat al Senatului, nu Ma
indoiesc ca el va lucra cu r'avn i. barba-pe la iraplinirea acestei
imite misiuni. Ct pentru Mine, condus fiind numai de simIimntul
datoriei, singura Mea Iinta, ca i singura Mea dorinf, este de a
aeza Statul l'ornan pe temelii neclintite, care sa asigure viitorul su.
Va mul/umesc, d-lor Senatori, din tot sufletul, in numele Reginei
al Meu, precum i in numele Principelui Motenitor i al Principesei Maria, pentru calduroasele urri ce Ni le aduce0 ; ele Ne sunt
scumpe
i gasesc in inimile noastre un adne rasunet de recu-
no9tin-V.
(M. 0., 1893, nr. 201, p. 5642).

1.1s.
Rispuns la Adresa Admira Deputatilor.

16128 Deeemvrie 1893.
La prezentarea Adresei Adun"rii Deputatilor, M. S. Regele multumegte pentru
urrile reprezentantilor natiunii expriroand dorinta ca sesiunea ce se deschide

si. asigure un adevrat progres
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1894
CIJVANTXRI
i 33
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cu vie raulIumire am ascultat Adresa Camerei DeputaTilor

primesc cu deosebit. recunotinra asigurrile sale de dragoste .1 de
credinI4, care imi sunt foarte prelioase.

Sentimentele de bucurie ce Corpurile Legiuitoare Ne-au aratat
eu atka aldur., cu prilejul naterii Principelui Carol, Ne sunt o
nou4 .1 scump4 mkturie despre bucuria rii ntregi. Aceast4 manifestaIie unanim4 M4' va Indemna .1 mai mult de a Implini datoriile
inaltei Mele chemki; ea este totdeodat. i o frumoas4 rkplatire

a muncii nepregetate ce am Inchinat fericirii i mririi scumpei
noastre patrii.
Dorino, de care sunte0 InsufleIiIi, de a indrepta toata activitatea d-voastre spre contiincioasa indeplinire a Insemnatei sareini
ce v4 este incredinIat, nu poate da deck roade folositoare pentru
prop4irea rii i. intkirea bunei sale st.ri economice, ch. ci numai
acele State p4esc Inainte pe calea desvoltrii care sunt carmuite

cu prevedere i hotkire. Nu M4 indoiesc, dar, e i sesiunea aceasta
va asigura un adevkat progres .1 va rkpunde astfel ateptrilor

Urarea d-voastre de a M5 vedea Inch' mulV ani conducnd desti-
natele Romniei, Inconjurat de inerederea naiunii Intregi, M'a

micat adne .1 .v mulIumese din suflet pentru toate dovezile de
dragoste ce artati Reginei, Principelui Motenitor i Principesei
Maria, care de-a-pururea sunt patruni de simIimintele cele mai

calde pentru Iara noastr..
(M. 0., 1893, nr. 211, P. 5977-8).
119.
InaIt Ordin de zi eitre armati.

Bucurefti, 1/13 lanuarie 1894.
M. S. Regele ureaz armatei, cu prilejul Anului Nou, ani multi i
Ostafi,
Anul cel nou sosind, pe voi va gse9te tot credincio9i aprkori

ai trii i ai Tronului, iar pe Mine mndru c. sunt Capetenia voastr.
www.dacoromanica.ro
136
REGELE CAROL I
insufleIiIi de sfnta-va datorie i Eu sigur fiind ca in once

imprejurare veii rspunde la 'Malta voastra chamare,
totdeauna pe ingrijirea i dragostea Mea.
Ofi/eri, subofileri i soldarp, v urez ani mulli i fericiIi!
CAROL.
(M. O., 1894, nr. 222, p. 6417).
M. S. Regele citre inaliele

1/13 lanuarie 1894.
Dupa slujba dela Mitropolie, trednd in apartamentul Mitropolitului, se
exprima urari Suveranului in numele tnaltului cler, a Consiliului Minivtrilor
gi a Inaltei Curti de Casatie i Justitie. M. S. Regeie, adanc miqcat de bunele
urari i cuvintele pline de dragoste, dorete celor prezenti ani multi vi fericiti.
Am inceput anul nou prin a indrepta intaiul nostru gand catre

Dumnezeu, rugandu-L s binecuvinteze i sa ocroteasca scumpa
noastr Iara.
Patruns de o vie recuno0ini pentru toate harurile pe care Cerul
le-a raspandit asupra noastra, sunt adanc m4cat de cuvintele pline
de dragoste 0 de bunele urri ce-Mi adresa0. Le primes mai cu
seam pentru fericirea Romaniei, tare este nedespagita de fericirea
Mea.
Doresc din fundul injijj, ca anul nou s fie tot ap de spornic

ca cel ce s'a incheiat 0 care ne-a adus realizarea speranIelor noastre
celor mai scumpe.
Mullumindu-va 0 in numele Reginei 0 al Familiei Mele de c'l-
duroasele d-voastre felicitari pe care le iau ca o bunk' prevestire

pentru noi to%i, va urez ani mul/i i fericiIi!
(M., 0., 1894, nr. 223, p. 6442).
M. S. Regele dare Academia Romani.

18/30 Martie 1894.
M. S. Regels, la Academia Romana, amintete premiul infiintat cu zece ani in
urna pentru Magnum Etymologicum Romaniae, exprimanduli nadejdea ca

va vedea acest monument nepieritor infaptuit de catre aceasta institutie.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1894
CUVANTARI
137
Simt totdeauna o vie mulIumire, and pot arta Academiei

marele interes ce am pentru activitatea sa ; viu dar ast'zi cu deosebit plcere in mijlocul d-voastre, spre a v aduce urrile Mele
de bun' venire 9i a lua parte la lucrarile d-voastre.
Sunt tocmai zece ani de and am intemeiat un premiu anual

pentru o carte cuprinztoare a tuturor cuvintelor limbii romne,
a9a de bogat in felurite expresiuni. Un inceput de o erudiOune
vrednica de admiraIiune s'a fcut. Toi dorim sa ne bucurdm inteun
timp nu prea deOrtat de aceast lucrare insemnat i mai ales

Noi, care am trecut pragul unei jumtii de secol din vieala noastr.
Prin Magnum Etymologicum Romaniae, distinsul sail autor, ca_ i
Academia, Lii vor ridica un monument neperitor ; lar Eu pururea
voi fi m'andru c5 am indemnat la o munca, ce va deveni un izvor
nesleit pentru limba noastr i filologie.
MulIumindu-v pentru simIimintele de dragoste i credinI, ce
Academia 1mi mrturisete in toate imprejurrile i mai cu seam
in fericitele evenimente ce privesc Familia Mea, declar edirqa

deschis.
(Acad. Rom., Desbaterile, s. II, t. XVI, 1893-1894, p. 194).
122.
Cuvintare la investitura Episcopilor Buziului i Argeplui.

Investitura arhiereilor Dionisie Climescu Craioveanu i Gherasim Timus
Pitesteanu, alesi episcopi ai eparhiilor Buzului si Argesului. Dup Incredintarea c.'rjei la fiecare In parte, Episcopul Buzului primeste cu respect si supunere acest toiag pastorese si se va sili s urmeze si s Indeplineasa cu sfintenie,
ravra ci cldur pretioasele pilde ale Suveranului; iar Episcopul Argesului
primind ca'rja, simbolul puterii c sprijinul M. S., va duce, devotat Tronului,
la bun sMrsit apostotia ce i s'a Incredintat. M. S. Regele, adresAndu-se ambilor
episcopi, le prezinta figuri de prelati vestiti care au pstorit acele eparhii
nadAjdueste ca nu vor fi mai prejos In misiunea ce li, se Incredinteazfi.
incredinOnd Prea Sfiniilor Voastre aria episcopal ca semn

al puterii duhovniceti, cu incredere va vd pornind in eparhiile
voastre spre a indeplini malta voastra chemare. Nu M indoiesc
c' de-a-pururea veIi fi ptruni de sfnta voastra datorie i ca ve-i
desfura toath sarguinIa spre a v' atrage binecuvfintarea Cerului
dragostea turmei voastre sufletwi.
www.dacoromanica.ro
138
REGELE CAROL I
Prea
Episcop al Buzaului,
Eqti chemat a carmui o eparhie unde vei gsi urme adanci de

evlavie a strbunilor notri; in creerii
ca 0 in fundul.
vailor, ei au ridicat sfinte locauri spre a putea tri retra0 de viaIa
sgomotoasa a lumii, inchinndu-se numai la Atotputernicul. Multe
biserici imprTtiate in locuri sirlguratice, sunt Inca astazi dovezi
netagaduite a credinIei din vremurile de aspre griji and Iara era
prada navalirilor i turburarilor razboinice. Prea
Ta ai, in
acela0 timp, ca sgi slujeasca drept pild, pe Episcopii Chesarie
Dionisie, care prin nemarginita lor harnicie i ravna au ridicat
eparhia Buzului, unde au lasat amintiri nwerse. Nu M indoiesc
ca Prea Sfinia Ta vei pa0 pe urmele acestor doi pastori vrednici 9i
propovaduind iubirea de patrie 0 de lege.
Prea Sfintite Episcop al Argefului,

Mandru po-i fi ca te sui pe scaunul acestei eparhii cu un trecut
istoric aa de insemnat. De trei veacuri i jumatate se inaka, pe
fruinosul mal aI Argeului, falnica biseric a lui Neagoe-Voievod,
privit, pe acea vreme, de tot Rasritul ca o adevarata minune.
Multe vijelii, foc i cutremur trecura, in cursul anilor peste acest
gal:a loca ce ajunsese aproape de pieire. insa, in zilele de redeteptare a simIimantului naional, &and Romania se ridica ca Stat de
sine statator, biserica episcopala de Arge, se recldi i astazi
ea stralucete, in vechea sa splendoare, ca o marturie trainica a
credinVi poporului din trecut 0 a puterii sale de via in prezent.
Doi episcopi au carmuit sub Domnia Mea aceasta frumoasa

eparhie i amandoi, prin ravna i dragostea lor pentra biserica i
-Ora, s'au suit la treapta de MitropoliIi ai Regatului, inaWand prin
aceasta, Inca 0 mai mult, scaunul episcopal al Argeplui
Prea Sfintig, Parinfi,
DuceIi-va acum in eparhiile voastre spre munci cu osardie
statornicie la cinstirea bisericii i la binele norodului; va urez sa
culegqi cu imhelugare roadele bunat4ilor ce veli semana impreuru-va.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1894
139
CTJVANTA.RI
Multumindu-va pentru simtimintele ce ne aratati prin clduroasele voastre cuvinte, va dorim Prea sfintiilor Voastre ani multi
9.1 fericiti pe scaunele voastre episcopale.
(M. a, 1894, nr. 286, p. 8598-9).
123.

M. S. Regele, inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, releva' opera legislativa' Thiaptuit., opera care privegte tratatele de cornert cu Germania, Austro-Un-
gana gi Belgia, organizarea Ministerului de Externe gi a Corpului tehnic pe

lana' toate celelalte proiecte amintite prin mesajul de deschidere.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
inchizand astazi a treia sesiune a acestei legislaturi, va multumese de activitatea rodnica ce ati depus, spre a conduce cu un pas
mai departe opera legislativa ce v'a supus guvernul Meu pentru
imbunt4irea diferitelor ramure -ale adrninistratiunii publice.
Votand, Cu o luna inainte de aplicarea lui, un buget echilibrat numai cu mijloace normale, fara adaus de impozite sau resurse extraordinare, ati desavarit programul indreptarii finantelor
noastre, urnaat cu intelepciune i. staruinta de ease ani i necurmat.
Aceasta politica a primit incurajarea .1 rasplata ei prin consta-
tarea, la huele exercitiului 1892-4893, a unui excedent de 24

milioane, fapt unic in analele noastre financiare. Intrebuintarea
acestui excedent s'a facut .astfel, incat pe de o parte ne-a scutit
de a mari datoria publica cu 11.000.000 aproape, iar pe de alta
parte a facut s dispara' o ultima anomalie din bugetele noastre.
Legea pentru o Banca Agricola este destinat a ajuta clasa
atat de insemnata a proprietarilor i. arendaOlor, carora le va pune
la indeman un credit mai ieftin, ceea ce le este atat de necesar,

in vederea mai cu seama a crizei de preturi de care sufere productiunea agricola in lumea intreaga.
Tot pentru a ajuta 5i. a sprijini agricultura noastra, acest principal izvor al avutiei nationale, ati votat tratatele de comer/ cu
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
140
Germania, cu Austro-Ungaria, cu Belgia, adica cu cele trei Vri

care, dupa Englitera, in primul rang in comerpil nostru exterior.
Prin aceste tratate, ne-am asigurat pe acele targuri egalitatea de
taxe vamale pentru toate produsele noastre; prin acel cu Germania
mai cu seama, am dobandit chiar fixitatea i consolidarea lor pe
un timp indelungat. In schimbul unui asemenea beneficiu, n'am
sacrificat nimio din taxele tarifului nostru destinate a Incuraja i a
apara industria noastra nascnda.
Din proiectele ramase nesvarsite din sesiunea trecuta, d-voastre,
prin votarea legilor judeIene i comunale, a-P completat opera

reformei administrative; prin votarea legii judecatoriilor de ocoale,
ai desavarsit asemenea reforma noastra judecatoreasca, inceputa
in sesiunile trecute prin importantele legi care au organizat magistratura dela CurP i Tribunale i au introdus principiul inamovi-
bilitaPi. In sesiunea actuala v'ap ocupat de acea treapta judecatoreasca care, cercetand afacerile mai mici, totusi are pentru inajoritatea popora-Punii noastre o importan0 de capetenie, prin numeroasele interese ce le reguleaza.
Legea organizarii MinisteruluLde Externe,Jegea prin care se
reformeaza Corpul tehnic de langa Ministerul Lucrrilor Publice,
mai multe legi ale Ministerului Domeniilor, vor aduce asemenea
sim-Pte imbunatapri in trei ramuri insemnate ale administraPunii
Prin creditele ce le-aP acordat, pe langa cele atat de importante
votate din sesiunile trecute, pentru continuarea reelei noastre de
chi ferate, pentru restaurarea sau ridicarea din nou a monumentelor
noastre bisericesti si a institutelor de cultura, aP de-4 un nou avant
acestui curent de civiliza-Pune pe toate caile, In care Romania a
intrat de un sfert de secol incoace si pe care merge cu pasi asa de
repezi si siguri, neat si-a atras stima i increderea tuturor naPunilor Europei.
Armata noastr, pentru care s'a facut atat in sesiunile trecute,
n'a famas uitata nici mn sesiunea actuar.
Legea pentru sporul de lefi al capitanilor i maiorilor raspunde
dorin-Pi tuturor de a imbunata-P soarta unor ofieri demni de soli-
citudinea rii. DorinIa aceasta legitima trebue Ina* marginit

prin grija de a nu aduce o sdruncinare in echilibrarea bugetelor
noastre.
www.dacoromanica.ro
?JAI 1894
CUITANTARI
141
Reforma Codului de justiIie militar riispunde mai bine modificrilor din urm. introduse In organizarea armatei noastre. Prin
indeplinirea ins a catorva lipse, s'au luat msuri pentru a se intri
disciplina, acea virtute care este cea dintiu a unui otean i fr
de care celelalte, in loo de a fi o forp, devin o slbiciune i o primejdie naponal.
Operei legislative fecunde a acestor trei sesiuni trebue s-i

urmeze acum opera, tot att, dac nu qi mai important, a aplicgrii in fapt a acestor legi. Trebue ca unele din ele mai Cu seam
s intre Cu incetul In moravurile poporaViunii noastre, care va
prqui mai tarziu InIelepciunea i foloasele lor.
Pentru aceasta, Guvernul timte necesitatea unei activitli struitoare 9i neimpiedicat de altfel de ocupaIiuni.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Lucrarea d-voastre din sesiunea actuar, far a fi inca complet, este insemnat 0 binefctoare. Pute-li dar s va intoarce0
in cminurile d-voastre cu contiinIa c v'a-li implinit cu prisos
datoria 0 c., mulIumit muncii d-vosstre, -Ora noastra iubit
a facut inc4 un pas pe calea fr hotar a progresulai.
In numele Meu si al irii, v mulIumesc.
Eu declar inchis sesiunea actuara a Corpurilor Legiuitoare,
Bucureti, 24 Martie 1894.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

RAzboiu, I. Catargiu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul de
Finante, M. Germani ; Ministrul de Justitie, Al. Marghiloman; Ministrul LucrArilor Publice, C. Olitnescu ; Ministrul Cultelor si. Instructiunii Publice, Tache
Ionescu.
(M. 0., 1894, nr. 289, P. 8713-4).

124.
M. S. Regele cifre C.E.D.

Salina, 5/17 Mal 1894.
M. S. Regele ja parte la inaugurarea marii tAieri a canalului Sulina. Azarian
Effendi, Presedintele Comisiunii Europene a DunArii, oferA Suveranului o cupA
de argint care reprezintA pe bAtrAnul Danubiu, iar pe picior sApate armele si
www.dacoromanica.ro
142
REGELE CAROL I
monogramul Regelui i spune ca C. E. D. e fericita a inaugura aceasta lucrare
sub auspiciile M. S. si totodata exprima recunostinta si urri pentru sprijinul

si ocrotirea C. E. D. din partea M. S. si a guvernului roman. M. S. Regele multumeste pentru urari i resimte o mare bucurie pentruinaugurarea mariilucrari
In bratul Sulinei. Felicita pe ingineri pentru reusita operei.
Adnc atins de amabilele d-voastre cuvinte, v mulIumesc de

bunele urri ce-Mi exprimaIi in numele Comisiunii Europene.
inc dela intaia Mea vizit la gurile Dunrii, sunt acum 27
de ani, am urmarit cu cea mai vie atenOune lucrrile Cornisiunii
M'am bucurat de fiecare progres ce s'a fcut.
Astzi resimt o adevratd `mulIumire inaugurAnd marea taletur in bralul Sulinei, care este o nou i important inlesnire adus
navigaiunii Dundrii-de-jos.
Felicit pe inginerii Comisiunii pentru concemiunea i reuita

unei opere a-at de insemnate i ridic aceast minunat cup, pe
care voiu conserva-o ca o prelioas amintire a acestei zile interesante, urAnd Comisiunii 9.1 de aci inainte succese tot att de strlucite in indeplinirea marei i frumoasei sarcini pe care Europa
i-a incredinIat-o.
(M. 0., 1894, nr. 30, p. 1035-6).
125.
Toast in sinitatea Suveranilor i efilor de state

reprezentati In C.E.D.
5/17 Mai 1894.

Dupa inaugurarea taierii canalului, s'a dat o mask seara, la Sulina. Azarian
Effendi, in numele C. E. D., rosteste cuvinte de recunostinta Suveranului pentru
interesul ce poarta lucrarilor lor, face un istoric al acestora, incepand dela 1861
si ridica un toast in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei si a Familiei

Regale. M. S. Regele multurneste C. E. D., in numele Romaniei, pentru
lucrarile ce executa, binefacatoare pentru comequl Romaniei i inchina. in
sanatatea Suveranilor si a sefilor de Stat ai marilor puteri.
Frumoasa srbtoare, ce Comisiunea European a binevoit a-Mi

oferi, va rmnea totdeauna spat in amintirea Mea. Ii mulIumesc
cd toat sinceritatea ca i pentru amabilele atergiuni ce Mi-a artat.
Am asistat Cu o vie plcere la inaugurarea marei tieturi in

bralul Sulinei i pun mare pre% pe eminentele servicii, ce Comi-
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1894
CUVINTAIII
143
siunea a adus prin lucrrile sale comenului i navigqiunii Dunriide-jos.
Romania mai cu seama va trage cel mai mare profit din aceste
lucrari, fiind asigurat debueul bogliilor sale agricole.
Sunt dar interpretul fidel al sentimentelor Trii Mele, mulTumind Comisiunii Europene de activitatea binefacatoare, ce ea desvolt de aproape 30 ani, i inchinand in sanatatea Suveranilor
efilor de Stat reprezentaIi in acest moment, nu numai prin Corpul
Diplomatic acreditat pe langa Mine 0 membrii Comisiunii, dar

Inca prin stalionarele i vapoarele de razboiu, a caror prezenp.
dau acestei sarbatori o stralucire cu totul particulara.
Salut cu simpatie 0 respect steagurile care falfae astzi la gurile
Dunrii, ale acestui maiestos fluviu de care sunt legate amintirile
tinereIii Mele 0 ale soartei
Mele, iar ale crui izvoare uda
leagnul Familiei Mele.
sntatea Suyeranilor 0 a efilor de Stat ai marilor Puteri!
(M. O., 1894, nr. 30, p. 1037).
126.
Toast in onoarea Corpurilor III i IV de Armati.

Vaslui, 28 Sept./10 Oct. 1894.
M. S. Regele ja parte la manevrele ce s'au destsurat la Vaslui, executate de
Corpurile III i IV de Armata i o divizie de Cavaterie independent. Dupg

ineetarea manevrelor s'a facut revista gi defilarea trupelor, apoi critica manevrelor. Seara Suveranul a of erit un banchet la Palatul administrativ, la care
au /uat parte ofiterii superiori, oaspetii strgini g. a. La sfailitul mesei M. S.
Regele salut, in aceste locuri istorice, armata i inchin in onoarea corpurilor
care au luat parte la manevre i In onoarea judetului si oraului VasIui.
Cu un simprnant de mandrie am steal:la-tut, in aceste zile de

manevr, vechile campuri de lupt pe care marele Domn al Mol-
dovei a ca0igat cea mai stralucita isband, care a hotarit de

viitorul rii i a avut chiar inraurire asupra evenimentelor din
Europa. Numele lui tefan-Voda i vitejia osta0lor sai gasea atunci
un puternic rasunet in toat lumea crwineasca i faptele sale

razboinice au amas pururea ca vrednica pilda pentru neamul
romanesc. Ele au implantat inteinsul virtu-Pie militare 0, dtip
www.dacoromanica.ro
144
REGELE CAROL I
400 ani, urma0i vitejilor din trecut au dobandit prin sangele lor
narirea 0 neatarnarea Romaniei. Salut dar cu deosebit bucurie,
In aceste locuri istorice, o mare parte a armatei Mele, sigur fiind
ca ea totdeauna va fi patrunsa de malta sa datorie. Ridic paharul
Meu In onoarea Corpurilor III 0 IV, care i-au atras In timpul
manevrelor via Mea mulwmire. Sper ca ve/i pstra de aceste zile pline
de invaIatura o amintire tot ap de adanca, precum este bucuria

ce o resimt de a MA gasi in mijlocul d-voastre.
Sa traiasca armata!
Aclamatii vii si calduroase salutit augusta cuvantare. Majestatea Sa trichina
apoi In onoarea si pentru prosperitatea judetului si orasului Vaslui.
Al doilea pahar 11 ridic In onoarea judewlui 0 oraplui Vasluiu,

care cu dragoste 0 bucurie M'au intampinat impreuna cu armata.
Mulwmindu-le de calduroasa primire, urez judewlui 0 oraplui

prosperitate i boga/ie, iar locuitorilor sanatate!
(M. 0., 1894, nr. 143, p. 4955).
127.
M. S. Regele la punerea pietrei fundamentale a Palatului Pinto'or.

20 Oct. 11 NoemPrie 1894.
Se pune piatra fundamentala a Palatului Postelor si Telegrafelor din Bucuresti. Dupa serviciul divin, D. Cesianu, directorul general al Postelor, dupa
ce face un scurt istoric al Postelor In Romania, multumeste Suveranului pentruca
a luat parte la aceasta solemnitate si arat ca planurile si executia lor sunt

facute numai de Romani. Ofera Majestatii Sale un album continand harta
telegrafelor si postelor pe judete. M. S. Regele releva avantul puternic al Roma-
niei In toate ramurile publice si pune temelia Palatului.
Ridicarea acestui mare/ palat pentru PW5. 0 Telegraf dovede9te din nou cat de puternic este avantul, care Romania a luat
In toate ramurile publice. Sunt abia 30 de ani ca PWa internaVonala, care este un drept exclusiv al Statului, era Inca In manile
Puterilor vecine 0 organizarea acestui insemnat serviciu incredin/at
unei misiuni straine.
Astzi, Po9ta 0 Telegraful, conduse prin noi in0ne, au dovedit
o administrw/iune de frunte 0 au putut lua parte cu vrednicie la
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1894
145
C1JVANTA.RI
toate congresele internalionale, care au regulat inteun mod minunat

cu lumea intreag.
Pun dar, cu vie mu4umire, temelia acestui palat, dorind ca

clnsul s fie in curnd isprvit, spre a asigura unei administra-puni,
care a luat o desvoltare aqa de znare, i.n adrzpost demn de impor-
tanIa sa.
(M. 0., 1894, nr. 160, p. 5510).
M. S. Regele aim Primarul Capitalei.

2/14 Noenwrie 1894.
In ajunul serbarii nuntii de argint a MM. LL. Regelui si Reginei Romaniei,
Primarul i Consiliul comunal prezinta MM. LL. doua vase cu flori artistic
lucrate. Primarul spune ca aceasta data aniversara este pentru Romani sitnbolul unirii binecuvantate a rii cu dinastia sa In decurs de 25 de ani, cei
mai fericiti i cei mai gloriosi ai Romaniei. Prezinta felicitari i devotament
in numele locuitorilor Capitalei. M. S. Regele spune ca locuitorii Capitalei au
fost totdeauna In fruntea manifestarilor patriotice i roaga Consiliul comunal
sa comunice locuitorilor iubirea pe care le-o pastreaza Suveranii.
Suntem foari e micaP de a vedea at de vie este partea ce iubita

Noastr Capital ne arat la serbarea NunIei de argint i primim cu
mare mulIumire urrile ce Consiliu/ comunal Ne aduce ca acest
Frumosul dar ce Ne
Ne va aminti aceasth neuitat zi,
precum i simpatiile ce a deteptat in inimile tuturor.
In bate imprejurrile vieii Noastre, Capitala a fost in fruntea
manifestrilor patriotice 0 a imp'rt4it Cu Noi grijile i bucuriile,
dndu-Ne dragostea. i credinIa sa ; astfel s'a stabilit intre Noi
dnsa legturi a-at de stranse inct nimic nu le mai poate desface.
V rog s imprt0-0 aceste sentimeni e iubitei Noastre Capitale,
careia iubirea Noastr este pentru totdeauna asigurat.

(M. 0., 1894, nr. 174, p. 5892).
M. S. Regele nitre Consiliul de Miniltri.

3115 NoemPrie 1894.
Lascar Catargiu, presedintele Consiliului de Ministri, felicita Familia Regal
pentru nunta de argint, In numele natiunii, care ca credinta i inima voioasa

se bucura de bucuria Suveranului ei, a carui domnie /nsemneaza Invierea unei
www.dacoromanica.ro
146
REGELE CAROL I
natiuni 0 Intemeierea nnei dinastii. M. S. Regele primeste cu bucurie sentimentele-
s'i urarile exprimate si roaga pe Dumnezeu s-I pastreze toate puterile spree le trichina inea' multi ani scumpei noastre patrii.
Primim cu deosebita bucurie rostirea sentimentelor de credinI_

0 de dragoste ce face0, precum 0 calduroasele urari ce Ne aduce-0
Cu o atat de vie sim0re pentru ziva de astzi.

Partea insemnata ce Iara intreaga ja la aceast aniversare, pecare Noi to-0 am dorit sa o sarbatorim impreuna, dovedeoe cat de
adanci radacini a prins i'n inima Romanilor tanara lor Dinastie0. ce pre% au pentru dan0i cele intemeiate de mai bine de un sfert
de veac. Rugam pe Dumnezeu sa Ne pstreze toate puterile spre
a le inchina inca mul0 ani scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).
130.
M. S. Regele catre Inaltul Cler.

3/15 Noemyrie 1894.
Mitropolitul Primat si membrii 1naltului der vin si aduc Familiei Regale,
la nunta de argint, o medalie comemorativA insotit de cele mai vii urAri de
fericire s'i vieag lungk sanAtate si putere. M. S. Regele multumeste pentru
urari si roagi. Pronia s'd ocroteasca Biserica Ronakin5.
MulIumim din tot sufletul inalt Prea, Sfin0ei Voastre de calduroasele felicitari ce Ne aduce0 in numele inaltului cler, precum.
0 de frumoasa medalie pe care o vom pastra ca o amintire dulce
din partea clerului roman, pururea credincios Noua.
Am dorit sa incepem serbarea Nun%ii Noastre de argint prin
inchinaciuni catre Dumnezeu, intocmai ca acum 25 ani, cand am
indreptat primii No0ri pa0 catre Mitropolie, cu dor de a chema
asupra-Ne binecuvantarile Cerului.
Sprijinul 0 mangaierile Atotputernicului ne stint de nevoie in

toate imprejurarile vie-0i. Astzi, ca totdeauna, rugarn Pronia
Cereasca A ocroteasc Biserica Roman 0 *sa reverse asupra intregului popor toate clarurile sale.
(M. 0., 1894, nr., 172, p. 5840).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1894
147
CUVANTARI
131.
M. S. Regele airs Corpurile Legiuitoare.

3/15 Noemyrie 1894.
Presedintele Adunrii Deputatilor, general G. Manu
vicepresedintele
Senatului, Ianov, prezint5. Suveranilor felicitri i urAri cu prilejul nunt.ii de

argint. M. S. Regele pretueste urarile i felicitrile Corpurilor Legiuitoare si amin-
teste rudenia sufleteasa intre Suveran si reprezentaata national5, intarit

prin attea evenimente insemnate pentru mrirea i fericirea Romniei.
Urrile Corpurilor Legiuitoare au pururea mare preI pentru

Noi; astzi le primim cu deosebit bucurie i aclnca recunostinp,
simIim e lara Intreag. serbeaz cu Noi dimpreun. Nunta Noastr
de argint, indeplinindu-se astfel cea mai scump a Noastr dorinp.

de a Ne gsi In Rceast5. zi, In mijlocul marei Noastre familii
romne.
Leglturile ce Ne unesc cu Iara sunt asa de stranse, au fost

Intrite prin atfitea evenimente Insemnate, Inct s'a stabilit Intro
Noi o rudenie sufleteasa, asa ca. totdeauna ne intlnim intr'un
gnd i intr'o dorinp: mrirea i fericirea scumpei noastre patrii.
(M. O., 1894, nr. 172, 5840).
132..
M. S. Regele care malta Curte de Casatie.

3/15 NoemPrie 1894.
Primpresedintele Inaltei Curti de Justitie prezina felicitAri i ufari Suveranilor, la care M. S. Regele multumeste i ureaza rAspl5tiri tot mai mari
Implinirea Inaltei misiuni.
Astzi, ca in bate imprejurrile, malta Curte de Casa Ne-a

mrturisit sentimentele sale de dragoste si de credinr si din tot
sufletul. V. mu4umese pentru bunele urri ce Ne aduce cu prilejul
Nuriii Noastre de argint.
Urm'rim cu un interes neschimbat activitatea d-voastre, care
a ridicat cu mult prestigiul just4iei in Iar si vS. urez, la randul
Ale; rspltiri tot mai mari Intru indeplinirea inaltei d-voastre

misiuni.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5840).
www.dacoromanica.ro
148
REGELE CAROL I
M. S. Regele &Ake Academia Romn.

3/15 Noemyrie,1894.
D. A. Sturdza, secretar general al Academiei Romne, se unegte din inim
cu urrile ce tara intreaga face pentru indelunga i fericita domnie a MM. LL.
gi pentru infarirea dinastiei spre mirirea gi gloria RomAniei. M. S. Regele multumegte in numele Susi al M. S. Reginei pentru urrile Academiei, in frun.tea
areia vor fi totdeauna Cand va fi vorba de limba i literatura romiin.
Primim cu deosebita plcere uranio ce Academia Romana Ne

aduce de Nunta Noastra de argint.
Legaturile ce au urmat intre Noi i Academie sunt aa de vechi
stranse, 'hick nu Ne-am indoit de via parte ce aceasta instituIiune va lua, impreuna cu Iara intreag, la aniversarea de astazi.
'vom pastra neincetat, Regina 0 Eu, toata a Noastra simpatie i Ne vevi gasi de-a-pururea in fruntea voastra de cAte ori va
fi vorba de limba 0 de literatura romana, care ne-au devenit aa
de scumpe 0 care sunt expresiunea cea mai 'Malta a contiintei
romane.
(M. O., 1894, in. 172, p. 5841).
M. S. Regele afro Rectorul Universittii din Bucureti.

3/15 Noemyrie 1894.
Rectorul Universittii din Bucuregti, Titu Maiorescu, la nunta de argint
a Suveranilor, aduce respectuoasele sale feliciari gi cele mai credincioase urari.
M. S. Regele primegte cu multumire urarile exprimate in numele Universitatii
creia Ii va pastra cel mai viu interes.
Primim ou vie multumire calduroasele urari ce Ne aduce-0 in

numele UniversitaIii i prquim grabirea cu care luaIi parte la
serbarea Nun-Pi Noastre de argint.
Cu bucurie Ifni amintesc ca la intAia serbare universitara o
luna abia dupa casgtoria Noastra am venit, impreuna cu Regina,
In mijlocul Corpului profesoral, i ea, in cuvantarea Mea, V'am
aratat cat sunt de fericit de a avea lfinga Mine pe tnra Doamrai,
Sale romneti, tocmai in ziva deschiderii
la inceputul
www.dacoromanica.ro
NOEMTRIE 1894
CUVANT/tRI
149
inaugurrii templului tiinei, menit a lumina calea viitorului noui

Sale patrii.
De atunci Univ&sitatea a tiut s dobndeasc n Stat un loc
de onoare jinsemnate sunt serviciile ce le-a adus Naiunii Romne.
Ca i in trecut, vom pstra interesul cel mai viu inaltului inv.Imnt, care este hrana sufleteasc a poporului.
(m. O., 1894, nr. 172, p. 5841).
M. S. Regele aire Ministrul Armatei.

3/15 Noemprie 1894.
Ministrul de Rzboiu, in numele armatei tji al ofiterilor superimi 1i generali
de fata, prezint MM. LL. omagii de credint ale intregei armate i clduroase urari. M. S. Regele, la credinta. Armatei, rAspunde cu dragostea Sa gi
Ii multumeste de felicitrile cu prilejul nuntii de argint.
Urrile armatei Ne sunt totdeauna scumpe. La credinIa ce Ne

arat in toate imprejurrile rspundem prin dragostea Noastr.
De cnd am avut fericirea Eu de a o conduce la izbnd, iar Regina
de a dobndi, prin alinarea suferintelor, frumosul nume de Mama
rniIilor, s'a stabilit filtre Noi o indoit legtur, care Ne 1mq-te

pentru vecie.
Privim acum Cu o nemrginit incredere pe scumpa Noastr.
armar 9i ti multumim de felicitrile sale cu prilejul NunIii de argint.
(M. 0., 1894, nr. 172, p. 5841).

15127 Noenwrie 1894.
M. S. Regele, deschiznd sesiunea Corpurilor Legiuitoare, arainteljte de bunele
relatii ale RomAniei ca marile puteri, de atarea noastr financiar. /puna, cu

toat seceta de estimp, de moartea Tarului Rusiei i a Preedintelui Republicii
Franceze gi cere reprezentantei nationale s completeze opera d organizare
a trii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Sunt cu atta mai multumit de a saluta astfizi pe reprezentanIii

cu eat Mima Mea este inca cald de dovezile de iubire, pe
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
150
care natiunea Intreaga Mi le-a dat In anul acesta cu prilejul ferici-
telor intamplri petrecute In Casa Mea. Am putut, in mijlocul

Capitalei, care acum 25 ani primea cu atat avant sufletesc pe Val:Cara
Principes creia Ii fusese ursit s devin intaia Regina a Romniei,
s srbtorim impreuna un aniversar de ptrar de secol In mijlocul
unor semne de dragoste, care au izbucnit inteun chip atat de

unanim i atat de strlucit.
In aceast iubire a poporu/ui gsesc cea mai dulce rsp/at
pentru munca Mea de 28 ani i un sprijin puternic, ca s duc
de aci inainte greaua sarcin pe care am primit-o.
Tot In cursul acestui an, Iara Mi-a dovedit credinIa sa cu ocaziunea naterii Principesei Elisabeta, al doilea copil nscut pe
pmntul Romaniei din binecuvantata cstorie a scumpilor Mei
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Relaiunile noastre cu toate Puterile- sunt din cele mai amicale.
Politica demn i inteleapta a Romaniei este prquit de toate

guvernele 0 de toate Irile. Europa, care dorete mai presus de
toate menIinerea i intrirea stgrii de pace, nu poate simi cleat
stim i incredere pentru un popor panic, muncitor, care 0-a
respectat cu sfinIenie indatoririle sale internationale 0 care nu cere
dela
cleat acelai respect.
Doua din Marile Puteri cu care Iara noastr st in legturi

amicale au fost, in mai pu-Iin de un an crud incercate. Preedintele
Republicei Franceze a cazut jertfa datoriei i Imparatill Rusiei
a fost rpit, dup o domnie aa de scurt, dragostei marei, sale ImprIii. Aceste nenorociri nu ne-au putut lsa nesimitori, cu atat
mai mult cu cat Impratul Alexandru III a fost intotdeauna un

puternic i sincer sprijinitor al pacii Europei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Reformele svarite de d-voastre In aceast legislatura sunt

numeroase i Insemnate. Ele vor constitui, far& indoial, o pagin
frumoas in analele noastre parlamentare 0 v vor asigura recunotinIa Irii.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1894
CUVANTARI
151
Opera d-voastre nu este ins4 isprvit. Pentru a o desavgirsi,

gu.vernul Meu, pe lng proiectele ce au fost prezentate deliberrilor d-voastre si au rmas necercetate din lips de timp, va mai
propune luminatului d-voastre patriotism i alte m'suri) menite
s implineasa unele din lipsurile Iegislaiunii noastre.
Legea electoral comunal i legile asupra organizrii comunei
rurale i a poliIiiior vor completa Imbuntlirile administrative;
reforma mor prIi din Codicele de comeil si de instrucOune criminal:a* va continua marea opei de revizuire a Codicelor noastre;
iar legea invfm'antului secundar si superior va desvArsi greaua
si insemnata lucrare a reformei invlm'antului nostru.
Efectele crizei agricole, care de mai
ani bntue toate
si la noi. Din nefericire, o recolt
Vrile, in cele din urm s'au
slab a coincidat cm momentul cel mai acut al crizei pre-orilor.
Adnc convins de boglia mnc neistovit a pam'antului rom4-
nesc si de puterile de munc ale poporului nostru, astept cu incredere indreptarea unor greut4i, cari nu pot decAt s fie treatoare.
Desi agricultura va fmanea 'Inca malt timp baza economiei
noastre nOonale, trebue s deschidem noi si roditoare cmpuri

de activitate muncei poporqiunfi noastre. Legea silvic i legea
minelor, anunIate deja 'In sesiunea trecut, asteapt aprobarea
d-voastre ca s satisfac6 niste necesit4i ce se impun din ce in ce
mai mult.
In acelasi scop, guvernul Meu va supune deliberb'xilor d-voastre
legea pentru construirea i exploatarea cilor ferate prin iniPativ
privat si o lege pentru legarea marelui tArg dela Oborul Bucure-
stilor cu releaua cailor noastre ferate.

Cu toate dificult4ile ce au putut izvori din imprejurarile care
v sunt cunoscute, efectele crizei agricole, nu au dat loc pn acum
la Ingrijiri serioase pentru situaIiunea finamelor Statului.
Bugetul anului 1893-94 s'a incheiat la 30 Septemvrie trecut
Cu un excedent de peste douzeci milioane, iar bugetul In lucrare
sunt incredintat ea' se va putea solda fail deficit bugetar. Bugetul
viitor pentru 1895-96 se afl pregtit si se va supune d-voastre
echilibrat.
Noua organizare a puterii noastre arinate si o administraIiune

InTeleapta i harnica au dat rodul lar asteptat in manevrele din
est-timp, In care dou corpuri de armat, concentrate cu un efectiv
www.dacoromanica.ro
152
REGELE CAROL I
insemnat, au manevrat In condiOuni bune pe un teren greu i puIin
bogat in resurse. Astfel s'a dovedit c reformele realizate de guvernul Meu cu concursul d-voastre In organizarea armatei, constituesc un insemnat progres In mersul mereu inainte al desvoltrii
forIelor noastre militare.
Tara poate cu Incredere s se reazeme pe osta0i
In sesiunea actuala se va supune la studiul d-voastre legea de
Stat-Major, revizuirea par-Pal a legii de i'naintare pentru a se
Vine mai mult seam de vecbime 0 o lege pentru paza fruntariilor,
care, descrand armata de un serviciu mai mult administrativ,
va fi tot att spre folosul ei ct i spre folosul fiscului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
In sesiuni/e precedente, Iara a putut prqui inallimea de vederei
dragostea pentru binele ob0esc, care au insufleIit activitatea

reprezentantilor ei. UrmAnd tot astfel, ducnd pn la capkt o
opera inceput, Intr'un chip att de insemnat, legislatura actual,
va ramnea una din cele mai memorabile i d-voastre v
mndri c aii Tsat o urni trainic. n istoria
Dumnezeu s binecuvnteze lucrarile d-voastre.
putea
CAROL.
Pregedintele Consiliului Miniorilor i Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domniilor, P. P. Carp ; Mi-
nistrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;

Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Olcinescu ;
Ministrul Cultelor 1 Instructiunii Publice, Tache Ionescu ; Ministrul de Razboiu, General C. Poenaru.
(M. O., 1894, nr. 179, p. 6049-50).
1.37.
Illspuns la Adresa Adunrii Deputatilor.

11123 Deeemyrie 1894.
M. S. Regele, in numele Su i al Suveranei, multumegte Adunrii
Deputatilor pentru sentimentele exprimate in numele rii cu prilejul nuntii
de argint a Majesttilor Lor i crede c5 Adunarea va fi Insufletitii de acela0
dor pentru binele trii de care a dat dovezi p5n5. acum.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1894
153
CITVANTARI
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Regina qi Eu suntem adanc recunoscatori pentru sentimentele

ce Ne artati astazi in numele tarii, care cu prilejul nuntli Noastre
de argint Ne-a dat atatea scumpe dovezi de iubire i crediata.
Spiritul intelept .1 patriotic, care conduce lucrarile reprezenna-tionale, este pentru guvernul Meu un puternic sprijin
spre a aduce la bun sfarsit proiectele de legi ce vi s'au prezentat
i mai ales spre a upra efectele crizei agricole ce apas aa de greu
mai Cu seam'a asupra poporatiunii rura/e, vrednica de toata a Noastr. ingrijire.
Am convinegrea ca i. in aceasta sesiune Camera Deputa-tilor

despre care a dat pana
va fi insufle-tita de acela dor de binele
acum dovezi netagaduite i ca va tasa astfel in urma sa amintiri
neterse de o rodnica activitate.
Patruns de aceasta convingere, va multumesc inca' ()data calduros de bunele urari ce Ni le aduce-ti, in numele Adunarii Deputa-tilor, Nata i Familiei Noastre.
(M. 0., 1894, nr. 201, p. 6849-50).
1.38.

La urarile i sentimentele de credinta i de dragoste ale Senatului, M. S.
Regele, In numele Sau rfi al Suveranei, spne ea fericirea i mandria Majesttilor Lor o pun In fericirea i marirea Romaniei i dorete ca lucrarile Senatului s'A aduca roade bune pentru binele patriei.
Domnule Vice-Preedinte,
Domnilor Senatori,
Iubirea poporului este cea mai frumoasa podoaba .1 cea mai

statornica temelie a Tronului. Cu o adanca recunotinta primesc
dar sentimentele de credinta i. de dragoste ce le rosti-ti in numele
Senatului ca purtator al glasului
Cu drept cuvant pute-ti zice c mima Reginei i a Mea bat impreuna pentru binele scumpei noastre Romaniij caci fericirea
mandria Noastra o punem numai in fericirea i marirea ei.
www.dacoromanica.ro
154
REGELE CAROL
insemnatele lucrri ce ai savargit In anii din urm In patriotica d-voastre ingrijire pentru interesele rii, sunt o chez5.0e de
rvna ce ve-li pune, impreun cu guvernul Meu, intru intregirea
operei acestei rodnice legislaturi. DorinIa, mai ales, ce arta-vi de
a sus/ine si1inele plugarului /Timan In grelele Imprejurari de astzi
de a deschide cai noui de activitate la munca
dovecle0e
e sunte0 ptrunqi de aqteptrile Trii yi c neincetat cugetrile
d-voastre sunt indreptate spre propirea ei.
Muliumindu-v Inc odat, din tot sufletul, in numele Meu
al Familiei Mele, pentru dovezile scumpe de iubire ce Senatul Ne
d astzi ca intotdeauna, v urez, d-lor Senatori, ca lucrrile d-voastre s aduc roade bune pentru binele pairiei.
(M. 0., 1894, nr. 207, p. 7074).
139.
Inalt Ordin de zi aire armat.

1113 Ianuarie 1895.
M. S. Regele, multumind ostasilor pentru progresele realizate, le ureaea, ca
prilejul Anului Nou, multi si fericiti ani.
Ostafi,
Cu o adncd mulIumire am vAzut ca silinIele, ce efii votri

vi-au dat pentru voi, nu au ramas neroditoare; manevrele din anul
trecut sunt o vie dovad ca ai9tiut s v folosi.i de invaImintele
ce vi s'au dat.
Mndru ca scumpa Mea armat este vrednic de jertfele ce

Iara face pentru dnsa, Cu o adevrat bucurie v urez,
subofileri, caporali i soldai, ani muii i fericiIi
Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1895.

CAROL.
(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7361).

1.40.
Inalt Ordin de zi cifre Armati.

1/13 Ianuarie 1895.
Principele Mostenitor Ferdinand dupa un stagiu de trei ani in Batalionul
1 de VAntori a fost numit Cap al acestui Batalion.
Pentru a rasplti serviciile de peste trei ani, ce Alteo. Sa Regar Principele Ferdinand, Mo9tenitor al Coroanei Romniei, a
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1895
155
CuvANTA.Ri
fcut in batalionul I de Vntori, atat ca filer inferior, cat i ca

comandant, Noi Ii numim Cap al acestui batalion.
Batalionul va adresa inaltului say. Cap raport trimestrial de
situa-tiunea batalionului.

CAROL.
(Regele Carol 1, Cuv.
i Scris., III, p. 224-5).
M. S. Regele &dire autorittile superioare.

1113 lanuarie 1895.
Dup serviciul religios dela Mitropolie Suveranul i autoritatile superioare
tree In apartamentul Primatului, care Impreuna cu Pregedintele Consiliului
LaseAr Catargiu gi Primpregedintele Curtii de Casatie, C. Schina, prezinta
Majest4ii Sale felicitAn i urari. M. S. Regele, amintind ufarile ce tara intreagA I-a
facut cu prilejul nuntii de argint, promite cA va intrebuinta toat puterea sa

pentru Ingrijirea gi pastrarea nii i face urari pentru toti RomAnii.
Urrile ce-Mi sunt exprimate cu a-01a cldur la reinnoirea

anului, -au un deosebit pret pentru Noi, fiindca ele resfrng simti-
mintele de dragoste i de credint ce tara Ne-a dovedit in toate

imprejuarile 9.1 mai ales in anul care s'a inchis. Astfel am critigat
cea mai mare bogtie de care un Suveran poate dispune ; voiu
intrebuinta toat puterea mea spre a o ingriji, a o pstra ca un

sfant depozit i a o lsa motenire la urmaii Mei.
Gandurile Mele i munca Mea de-a-pururea sunt inchinate
scumpei noastre Romnii i neincetat rog pe Dumnezeu s o ocroteased si s fspandeasa asupra ei fericirea i prosperitateth
Multumindu-v din tot sufletul de clduroasele voastre
v urez 9i din partea Reginei, ani multi i fericiti i mai ales ca
anul acesta s fie binecuvntat i roditor pentru multumirea tuturor.
(M. 0., 1895, nr. 217, p. 7408).
M. S. Regele aim Ieronim Ploeqteanu, noul Episcop de Roman.

5117 Martie 1895.
Majestatea Sa Inmaneaza noului ales aria episcopala cu urmatoarele cuvinte:
Iti incredintez earja episcopal pentru a pstori turma Eparhiei Romanului.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
156
Episcopul, multumind Suveranului pentru Increderea ce i s'a acordat, exprima

nesfarqitul Eau devotament catre Tron si pe langa pilda inaintailor lu aceasta
misiune va avea totdeauna Inainte pilda vie a Majestatii Sale pentru natie.
M. S. Regele indeamn pe Episcop sa faca din biseric c eea ce a fost: Insufletita
de patriotism si -conservatoare a simtimantului national in vremuri tulburi.
Prea Sfintia Ta fiind ales de Sfantul Sinod 0 reprezentanIii

naIiunii Episcop al Eparhiei Romanului, li-am incredinIat carja
episcopala, semn al puterii duhovnicwi, spre a indeplini malta ta
chemare in acea eparhie, scaun al vechii episcopii a Moldovei-deJos, Intemeiata de Alexandru Voda-cel-Bun.
Zidurile slvite ale Bisericii episcopale din Roman vor aminti Prea
SfinIiei tale cuvio0a lui Petru Rare9, ctitorul ei, precum 0 frumoasele
pilde ale lui Dositeiu 0 Veniamin, care au lasat in aceasta eparhie urme
neterse de blandee 0 evlavie. Nu Ma indoesc ea vei desfa9ura toat
sarguinia spre a p0 pe urmele acestor vrednici predecesori.

Poporul roman are o nemarginita incredere in biserita sa, fiinda
clerul a fost de-a-pururea insufleit de cel mai curat patriotism.
Uncle a fost turma, acolo au fost 0 pastorii. Credir4a clerului catre
Ora' a fost strans legata de credinIa catre Dumnezeu.
Au fost timpuri in istoria noastra cand simIimantulnalional nu avea
loca mai sigur deck pacea neturburata a mnstirilor 0. bisericilor.
Pastreaza aceasta sfant 0 frumoasa datin. 0 intare0e in sufletul tuturor stramo9easca credinIa in nedesprIita unire dintre
Biseric 0 Patrie. Fii asemenea bunul sftuitor al norodului 0
mangaietorul nenorociIilor ; atrage pe toIi in jurul Prea sfinIiei
Tale prin bl'andele 0 drago ste, iar binecuvantarile cere0i nu vor

lipsi nici turmei, nici pastorului.
MulIuminduli pentru mrturisirile de credinIa ce-Mi aduci
hi urez, Prea Sfinte Parinte, viaI lunga 0 fericita pe scaunul

episcopal al Romanului.
(M. 0., 1895, nr. 267, p. 9193-4).
143.
M. S. Regele &Aire Academia Romini.

11/23 Martie 1895.
M. S. Regele, desclaizand edinta, aminteqte stransele legaturi ce s'au stabilit
fntre Academie i Familia Sa, cad aceasta institutie, cu prilejul Nuntii Regale
de argint, 1-a prezentat o frumoasa adresa. Majestatea Sa va sprijini Ii pe viitor
activitatea Academiei.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1895
CuvANTAai
157
Academia cunoate vita interes ce am pentru activitatea sa ;

ea din parte-i Mi-arat la toate ocaziunile simIimintele sale credincioase i salut cu bucurie fiecare eveniment al Casei Mele.
Astfel s'au stabilit stranse legaturi intre noi.
La serbarile
Noastre de argint, Academia s'a grabit a
,Ne aduce felicitrile sale prin o frumoas` adresa cu cuvinte pline
de singiri patriotice i m'gulitoare pentru Noi. D-voastre fiind
ast'azi intruniIi in sesiune general, doresc a _reinnoi diduroasele
Noastre mulvumiri pentru aceast dovad de simpatie, pe care
am pretuit-o cu deosebire.
Asigurandu-v6 i pentru viltor de tot sprijinul Meu i urnd
ca Academia s'a' rspandeasa.' n fiecare an noui lumini asupra
tiiniei, mai ales asupra literaturii i istoriei noastre, declar 9edin-Va deschis.
(M. O., 1895, nr. 273, p. 9452).
144.
Cuvntare la inaugurarea Fundatiunii Carol I.

14/26 Martie 1895.
In 1891, la aniversarea a 25 de ani de domnie, Majestatea Sa a hotArit infiintarea unei Pundatiuni Universitare. Deschiderea acestei institutii se inaugureazd printr'un serviciu religios i participarea tuturor inaltelor autorit4i.
M. S. Regele motiveaza alegerea zilei de 14 Martie pentru atare inaugurare,
aceast data' corespunzand proclarcarii independentii i asezrii Romniei pe
temelii neclintite. Suveranul face elogiul tiintei in pregatirea popoareior pentru
luptele ce le weapta pe tramul economic 0 social; noul agezmant e inchinat
junimii universitare pentru aceast pregtire
Am ales, pentru deschiderea Fund4unii Universitare, ziva de

14 Martie, care ne aminteW aezarea patriei pe temelii neclintite,
spre a arata 0 mai bine scopul patriotic al acestui apzmtmt, Intemeiat intru folosul junimii universitare la implinirea a 25 de ani
ai Domniei Mele.
Astzi, dup mai mult de un ptrar de veac de jertfe
Statul romAn a ajuns a rspandi binefacerile luminii in toate stratele poporului. Datorim aceasta nu numai brbaIilor politici care
au inIeles insemntatea acestei puternice parghii a ridierii
www.dacoromanica.ro
158
REGELE CAROL I
nilor, ci 9i Corpului profesoral care 9i-a indeplinit cu rvn i cu

struinIa. Inalta sa chemare.
Dorind a lasa In urma Mea o marturie vie a sentimentelor ce
Ma InsufleIesc catre Iara 9i a arata totodata necurmatul interes
ce am pentru instrucIiune, am Inchinat tinerelor generaiiuni acest
loca 9 de studiu, cu falnica menire de a contribui la raspandirea 9i
Inflorirea 9tiinTei In Romania.
Numai prin munca staruitoare 9i 9tiinI se pot pregati popoarele de luptele ce le a9teapt pe taramul economic 9i social. Toate
generaVile, care au savar9it fapte mari i folositoare Vrilor lor,
au fost crescute in aceasta 9coala serioasa 9i s'au ()lea la flacara
iubirei de 9tiinra 9i de patrie.
Noi, care voim a lasa urma9ilor no9tri o mo9tenire ne9tirbita.,
can* sa avem de-a-pururea inaintea noastra acest ;el sfant al maririi scumpei noastre Romanii.
Dintre voi, cei tineri, vor e9i barbaIi cu chemarea i greaua
raspundere de a fi luminatorii 9.1 conducatorii naIiunii pe cile cunoscute ale viitorului. UrmaIi, dar, sfaturile profesorilor vo9tri,
sufletele cu gandiri
IncunjuraIi-i cu respect 9i incredere,
curate 9i sim%iri Inalte, spre a fi vrednici de misiunea la care pute0
fi chemaIi.
Dupa cum va fi tinerimea noastra de astazi, a9a va fi 9i Romania de maine. Greu, dar, cumpane9te in grijile noastre indrumarea tinerimii pe calea muncii con9tiincioase, a iubirii de adevar
9i de Iara.
Legenda manastirii Arge9u1ui ne arata credinIa raspandita In
poporul roman ea, pentru trainica intemeiare a unui a9ezamant,
trebue Ingropat In temeliile lti o fiinIa vie. Pus-am in temelia ace-
stei case a tinerimii universitare via Mea credin-0 in viitorul

Romaniei.
Faca Cerul ca veacurile ce vor urma s ne dea dreptate cu prisos,
9i ca din acest loca 9 al 9tiinIei sa se raspandeasca, ca dinteun focar
nestins, caldele raze ale unui patriotism luminat asupra neamului

romanesc...
In acest gaud va IncredinIez, d-lor membri ai Comitetului FundaIiunii i d-le Director, grija acestui a9ezarnant. Nu Ma Indoiesc
ca sub InIeleapta d-voastre conducere va da roadele dorite de

mima Mea.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1895
159
CUVANTARI
Providena, care a ocrotit Iara noastra cu atta indurare, va

revrsa desigur si asupra acestei Fundqiuni binefacerile ei, ludeplinind astfel rugile ce le-am inalIat, inapreun4 cu Inalt Prea Sfin;ia
Sa Mitropolitul Primat, catre Atotputernicul.
(M. 0.1 1895, ni'. 274, p. 9479).
M. S. Regele cidra Academia &mina.

17/29 Martie 1895.
Majestatea Sa prezideaza doua sedint solemn a Academiei Romne
multumeste pentru publicatiunile trimise Fundatiunii Universitare Carol I.
Doresc a mulIumi Academiei pentru aten-liunea ce a avut de

a trimite bate publicatiunile sale FundaTiunii Mele Universitare ;
ele vor fi de un mare folos pentru acest nou asezmant de cultura.
(M. 0., 1895, nr. 277, p. 9597).
M. S. Regele cifre Reg. 4 Roqiori.

11/23 Aprilie 1895.
Principele Mostenitor, Ferdinand, e numit comandant al Regimentului 4
Rosiori. Comandantul Corpului II de Armat face cunoscut aceast numire
regimentului i Incheie: s'A triasc noul vostru Comandant. Urale entuziaste
urrneaz. Apoi Majestatea Sa Regele Inteo scurt alocutiune spune ca trebue
dat un non 1ndemn Cavaleriei spre a o ridica la inltimea cerintelor tactice
si a Intinde activitatea sa. In acest scop a hiere dintat comanda Reg. 4 Rosiori
Mostenitorului Coroanei.
AstAzi, este tocmai un an de cand am rostit In acest loe, la sfr-
itu1 inspeciunn Mele, regimentelor de cavalerie, cuvinte, care

sunt convins ca au r'xnas adanc intiparite In mintea corpului ofiIeresc. Tot atunci 1Vram convins ca trebue sa fie dat un nou indemn Cavaleriei, spre a o ridica la inalIimea cerinIelor tactice
a intinde activitatea sa. Multe imbunataIiri s'au introdus In urma
in aceasta arma i spre a-i da inca un mai mare avant, am hotarit
a IncredinIa comenduirea Regimentului 4 Rosiori Mostenitorului
Coroanei. Nu Ma indoesc ea vrednici veli fi de aceasta cinste, care
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
160
se resfrnge asupra intregei Cavalerii 9.1 ch d'Alisa va rsplti acest

semn de incredere a Mea printeo munc6 statornic 9.1 o srguinI.
trainic. Voi ins trebue s desf4uraIi toate silinIele, spre a atrage
intotdeauna asupra voastra mulIumirea Mea. In aceast Weptare,

incredinIez cu bucurie Regimentul 4 de Roiori Mo9tenitoru1ui
Coroanei.
(M. 0., 1895, nr. 9, p. 252).
147.
29 Aprilie/11 Mai 1895.

M. S. Regele, fnchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, aminteqte opera
legislativa fAptuit de reprezentantii natiunii pentru organizarea Curtii de
Conturi, a Statului Major al armatei, revizuirea condicei penale i a condicei
de comert, legea rainelor, a cilor ferate de interes local, pentru infiintarea

garii Obor i pentru infiintarea Serviciului Roraan de Navigatie Maritima
a intAririi navigatiei fluviale 9i le multumete pentru aceast activitate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
inchiznd a patra sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit s'A

constat esa, 9.1 de ast dat ra'vna d-voastre pentru binele ob9tesc
a fost neobosit .1 munca d-voastre spornic.

urmat in 1ini9te i cumptare opera de reforme, pe care
inceput-o In prima sesiune. inzestrand Iara cu o nou lege a Curvii
de Conturi, dnd armatei legea StatuIui-major i svr9ind revizuirea in parte a Condicii penale i a Condicii de comer-1, ai mai
noastre i. aii facut un pas
implinit unele din lipsurile
inainte In revizuirea .1 imbuntIirea intregului nostru organisna
de Stat.
In aceast sesiune ai dat i. o deosebit atenyiune intereselor
comunelor noastre i. mai ales acelora ale Capitalei. Prin msurile
ce ai votat, ai asigurat Bucuretilor mijloace de prop9ire potrivite cu starea ce se cuvine Capitalei Regatului romn.
Munca d-voastre de cdpetenie ins a fost indreptat catre invoile economice ale Vrii.
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1895
CUITINTA.RI
161
Pentru a lor Indestulare, ai Indeplinit cerintele Constituantei

din 1866, care a pus legea minelor printre masurile care trebuiau
realizate in cel mai scurt timp i ai inlesnit astfel descoperirea
9i exp/oatarea avutiilor noastre minerale, fOra de care nazuintele
noastre pentru crearea unei industrii nationale ar fi rOmas sterpe.
Tara va ti sA recunoasca Meritul celor care i-au deschis acest nou
izvor de bogAtie.
Prin legea cilor ferate de interes local, ati asigurat sporirea

retelei noastre de drumuri de fier fr a ingreuna sarcinile contribuabililor i, Inlesnind transportul, ati pregatit o insemnat imbunritatire In conditiunile de lupt ale productiunii noastre. Aceeai
dorint v'a insufle%it i cnd a%i autorizat guvernul Mea ca, din
excedentele noastre bugetare, s Inzestreze marele tfirg al Bucuretilor cu o noted gara i s uureze astfel nevoile comertului, acum
mai ales and sfOrgirea podului peste Dunre va pune Capitala In

leg-aura direct cu Marea. Tot In anul acesta se va deschide primul
nostru Serviciu de navigqiune martimO intre Constanta 9 Constantinopol.
Grija d-voastre pentru comunicatiile de uscat nu v'a fcut s

uitati marea noastr arter fluvial. DOnd guvernului Meu i in
aceast sesiune mijloacele de a spori i intari Serviciul nostru de
navigatiune pe Dun'.re, ai indeplinit una din cele mai vii dorinte
ale Romniei.
Astfel, multumit muncii d-voastre luminate i patriotismului
d-voastre neclintit, propirea economicO a scumpei noastre patrii
va lua un avnt din ce In ce mai puternic, cu atat mai mult cu eft
efectele crizei agricole, prin care am trecut, s'au Imputinat in mod
smtitor i s'a dovedit temeinicia prevederilor din Mesajul Nostru
de deschidere, in care vd spuneam cO greuttile In care ne aflOm
nu puteau sa fie cleat trecOtoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Mersul inainte al natiunilor nu are margine i pentru muncitori

harnici nu vine niciodat ceasul de odihn.
Opera careia aTi consacrat activitatea d-voastre nu este ispevit. Ea este insa destul de InsemnatO, ca s vfi puteti intoarce la
www.dacoromanica.ro
162
REGELE CAROL I
vetrele d-voastre cu convingerea adanc ca a/i intrebuinIat numai

spre plosul Vrii Inalta misiune, pe care cu Incredere v'a dat-o.
In numele Meu 0 al rii, va multumesc.
Eu declar incbisa sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare.
BucurWi, 29 Aprilie 1895.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Interne, L. Catargiu ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domenillor, P. P. Carp ; Ministrul Afacerilor Strine, Al. Lahovari ; Ministrul Finantelor, M. Germani ;
Ministrul Justitiei, Al. Marghiloman ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. Obin,escu ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Pub lice, Tache Ionescu ; Ministrul de Rzboiu, General C. Poenaru.
(M. O., 1895, nr. 24, p. 745-6).

148.
M. S. Regele la inaugurarea podului Carol I.

Cernavoda, 14/26 Sept. 1895.
Inaugurarea podului de peste Dunare dela Cernavoa. Se d un banchet
la care iau parte inaltele autoritti participante. C. Olnescu, Ministrul Lucariior Publice, ridicA un toast pentru M. S. Regele fericit i biruitor in timp de
rzboiu si in timp de pace. G. Duca, directorul general al cAilor ferate, elogiaz
vitejia Suveranului In timp de rzboiu i intelepciunea Sa in timp de pace.
M. S. Regele se mndreste cu aceast opera conceput si implinit de tehnicieni romni, crora le multumeste tuturor si prezinta cAteva perspective
pentru viitorul Romniei, inchinnd pentru ea.
ntrunii adi, pe Ormurile Dobrogii, de-a-pururea unita prin

sangele vitejilor nWri 0 din nou faurita, printeun lanI de fier ca
Romania, serbam un eveniment ateptat cu nerabdare de Iara
treaga, care va gsi un rasunet mare departe peste hotarele sale.
Savar0rea podului peste Dunare, dorit de un sfert de veac de
Mine este astazi un fapt Implinit i uria se ridica inaintea noastra aceasta falnic opera, ca o marturie vdita a tariei Regatului.
GeniuI omenesc, in care se resfrang progresul i avantul pu-
ternic al Romaniei a invins toate greutalile, a inlaturat toate piedicele, spre a executa aceasta lucrare trainica i nepieritoare, care
www.dacoromanica.ro
,
e
It......!*,..
Mk1,!';','Willi
r . '11"TaltIM
4'-
AM
Pat
r$11.
.-Ult
. ,Tia*,
, M.
';f1'
*T
IMO
p.'
.
OR, -4
Ei:
;.".44,-; ..t, , -, ,
qf WI
:::FoUr -.!
,...V.tr."..1."'
Podia Ronde Carol I inaugural- la 14/26 Septeunrie 1S05.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1895
CUVANTARI
163
trebue s arate lumii c vrednic este poporul roman de frumoasa

sa chemare la gurile Dunarii 0 pe pragul Orientului.
Monumentele sunt istoria vie a popoarelor ; pan astazi urmele
lui Traian nu s'au ters. Cine nu vorbete de podul ski dela Severin? S dea Dumnezeu ca al doilea pod, stabilit dupa mii de ani
pe Dunrea-de-Jos, s traiasca veacuri spre a povesti generapunilor viitoare, din neam in neam, ca numai prin jertfe, lupte 0 o
munca statornica, Statul roman a putut fi intemeiat.
Mandru pot fi dar, a sub Domnia Mea s'a conceput i ispravit
de inginerii notri acest mret pod, care va atrage o Insemnat
parte a comertului european pe caile noastre ferate, fiindca astzi
stpanim unja cea mai scurta intre Mrile Nordice i trile din
Orient.
Aruncam acum o privire mai departe pe Mare pe acest nemrginit cale de apa, unde se incrucipaza nenumaratele drumuri
ale miqcarii intregii lumi, care raspandesc boga-Pile asupra natiunilor. Prin portul dela Constanta, podul peste Dunre ne deschide
aceast cale larg, care va spori inteun mod nea9teptat relatiunile
noastre comereiale 0 va asigura desvoltarea noastr maritima.
Steagul Romaniei, care este deja cunoscut in porturile din

Europa, in cura'nd va falfai 0 in trile cele mai deprtate ale universului, ducand cu dansul renumele scumpei noastre patrii. Cu
inima plina de bucurie exprim aceast convingere in fata acestei
impuntoare adunri, in fata uriaqului nostru pod, pe care-1 privesc ca cheia de aur a unui viitor stralucit, multumind clduros
tuturor acelora care au contribuit la marea izbanda, ce se sarbatorete astazi de noi cu atat de adanc satisfactiune. Multumesc de
asemenea pentru cuvantrile aa de bine simPte i atat de magulitoare pentru Mine. Multumesc Corpului tehnic pentru ravna 9i
harnicia ce a desfaprat in numeroasele lucrari publice savar0te
In cursul celor din urma. ani 0 care gsesc cea mai frumoas a lor
incoronare in podul de peste Dunare.
Fericit Bunt ca ina1i oaspeti i d-voastre toti suntep martori
la aceasta memorabila zi, care inseamna o noua epoc in viata
noastra economica i sunt sigur ca va yeti uni cu Mine in strigarea
de: Sa traiasca iubita noastra Rom'anie, al crui avant nimeni
nu-1 mai poate opri in drumul mririi 0 al propa0rii!
(M. 0., 1895, nr. 134, p. 4477-8).
www.dacoromanica.ro
164
REGELE CAROL I
1.49.
M. S. Regele inchin pentru Corpurile I i II de Armat.

27 Sept./9 Oct. 1895.
Dupa Incetarea manevrelor Corpurilor I i II de Armata, Suveranul primete
defilarea trupe/or o seara invita /a Palat, la masa, pe generalii qi ataqatii militari. La sfaritul mesei, M. S. Regele constata cu satisfactie progrese In instructia
trupelor gi fuchina' in sanatatea calor dou corpuri de armata.
Ostaii din toate unghiurile Olteniei5 din vrfurile CarpaIilor,

de pe Irmurile Dunarii, au ascultat chemarea Mea i sunt astzi
intruniIi imprejurul Capitalei, care dela rzboiu nu a mai vdzut o
concentrare aa de impuntoare. Bucuretii, unde curge izvorul
vieTii noastre politice, privete cu dragoste i mndrie armata i.
toIi au alergat in cmpii spre a saluta aceste dou corpuri, ca o
falnia parte a puterii noastre militare. Mare este increderea ce -ora
are in ostaii si ; mai mare este irisa rspunderea noastr. Trebue
s'a* muncim dar zi i noapte i s gAndim neincetat la dai oria noastr,
fiindca numai astfel putem rsplti marile jertfe ce Tara face pentru
aprarea sa.
Cu vie satisfacOune am constatat .1 anul acesta progrese in

instruqiunea trupeIor ; mulIumindu-v pentru silinIele voastre,
inchin acest pahar in sndtatea Corpurilor I i II de Armat, care
ati atras multumirea Mea.
(M. 0., 1895, nr. 144, p. 4815).
1.50.
Cuvintare la inaugurarea Palatului de Justitie.

15/27 Octomyrie 1895.
Inaugurarea Palatului de Justitie din Bucureoi. Dupa serviciul divin vorbese: Mitropolitul Primat, primpreqedintele Inaltei Curli de Casa:0e, D. Giani,
decanul Baroului de Ilfov i apoi M. S. Regele arata Insemnata misiune a

justitiei in vieata naliunilor, afirmand Increderea Sa In dreapta aplicare a
legilor de catre magistrati.
Pus-am acum 5 ani, aproape deodat, temelia a dou insemnate lucrri; mai tot in ace14. timp Ne-a fost dat s le punem
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE I895
CUVANTARI
165
piatra cea din urma: una, de un interes european, posul peste Du-.
Tare, care desvelit in ochii lumii marele nostru avant economic;
ea de a doua, acest frumos palat, dovad. a dorin-tei noastre de a
da justitiei noastre un loca' demn de malta ei menire.
Cu o deosebita multumire vad dar astzi inalfandu-se maj estos
In capitala Irii acest templu al dreptlii, in care suntem adunati
spre a serba deschiderea sa. El ne i'nflipaza icoana prezentului,
atat mai imbucuratoare, a e proaspAt in amintirea noastra

treoutul cu alcatuirea lui judecatoreasca neindestulatoare gi cu
modes-tele locauri unde se da dreptate.
De mult Inca datoram justitiei un adpost statornic i vrednic
-de insemnatatea ei precumpanitoare in viata natiunilor. II va avea
de acum 9i acest falnic monument va de9tepta in mintea fiecruia
respectul ce se cuvine uneia din cele mai inalte Intocmiri omeneti.
in-telegem cu totii ata 111g-tare i vrednicie vor c4tiga justitia
magistratura, and vor fi inconjurate de fala exterioar trebuincioasa. La inceputul erei cretineti, marele basilice consacrate
justitiei de catre Romani au fost preschimbate in biserici de catre
cretini. Palatul Justitiei, inchinat
principiilor de Drept
ca i o catedral, trebue sa insufle simIiri potrivite en marea institatitine ce el adpostete.
Libertatea nu are iiinta dect prin legi i legea rmne cuvnt
fra temeiu, daca justilia, totdeauna nepartinitoare, nu impune
tuturor acelai respect, acela9i sentiment de raspundere. Dreapta
-aplicare a legilor este dar scutul cel mai puternic al libertaIii, iar
magistratul -tine acest scut in mnile sale.
Sunt incrediatat ea aceast misiune sociala a judecatorilor va
-fi pururea nestramutata cugetare de care dan9ii se vor calauzi.
Dovezile ce au dat 'Ana acum de luminile i neprtinirea lor indrepatesc increderea Mea i a Irii in viitor.
V aduc multumirile Mele pentru sentimentele de devotament,
.ce cu atata caldur mi aratati 9i. de asta data. Fiti 9i d-voastre
bine incrediatati c-Mi voiu da fr preget, ca in trecut, toate silintele spre a ridica tot mai mult vaza puterii judecatore9ti, ocrotind activitatea ei prin garantii tot mai mari.
Mndru de tot ce poate
propaqirea i mrirea scumpei
_noastre Romanii, incrediatez acest palat, ale crui u9i se deschid
www.dacoromanica.ro
166
REGELE CAROL I
astzi, magistraturii i baroului, cu deplin convingere c ele, deopotriv i de-a-pururea, vor fi ptrunse de malta i insemnata lor
chemare.,
(M. 0., '1895, nr. 158, p. 5262-3).
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
24 Oct./5 Nov. 1895.

RetrAgndu-se guvernul conservator, Vine un cabinet liberal gi Corpurile
Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinar spre a fi dizolvate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
In urma retragerii Ministerului de sub preedinVia d-lui Lascr

Catargiu qi a numirii noului Cabinet, un apel catre Tara devenind
necesar, v'am convocat in sesiune extraordinar a va incuno9tinIa
c Adunrile Legiuitoare urmeaz a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Ministrilor i Ministru Afacerilor Strine, D. A.

Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Steiteseu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, P. Poni ; Ministrul de Rzboiu, General C. Budiisteanu; Ministrul de
Interne, N. Flaw; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agriculturii, Comertului, Industriei gi Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrrilor
Publice, C. I. Stoicescu.
(M. 0., 1895, nr. 165, p. 5489).

Se deschide sesiunea noilor Corpuri Legiuitoare. M. S. Regele citegte mesajul
care privegte o serie noua de legiuiri pentru Imbunattirea organizArii judecAtoregti, reorganizarea judecatoriilor de pace, reforma organizarii comunelor,
judetelor, ct gi a mijloacelor de transport pe ETA gi uscat In interesul economiei nationale.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1895
CUVANTA.111
167
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
O noua legislatura 10 ja astazi inceputul.

Demisiunea cabinetului precedent si numirea guvernului actual
au tras dup sine disolvarea Corpurilor Legiuitoare, care de altmintrelea ajunsesera aproape de termenul lor constitulional.
In urma nouilor alegeri, simIesc o vie mulIumire de a fi inconjurat de forIele reinnoite ale naliunii 0 de a va ura bunavenire.
Munca inIeleapt i staruitoare a nqiunii a dat desvoltarii
Regatului roman un avant puternic n facut s Crease& poziIiunea
lui in afar. Astfel, el TM astazi, in imprejurarile prin care trece
Orientul european, ca un punct de reazem al ordinii, al stabilitapi
0 al unui progre s neintrerupt.
Aceast situaliune, avand de baza o incredere reciproca' ca un
el constant asigurarea pacii a stabilit cele mai bune rela-
Iiuni de prietenie cu toate Statele. Romania nu poate decat a se

bucure de silinIele depuse de marile Puteri pentru a inlatura once
cauze de neinIelegeii i pentru a fi unite in masurile destinate a
asigura popoarelor linitita ion desvoltare. Putem privi aceste
siline ca cea mai puternica garanTie a pacii, pe care o salutam
cu adanca mulIumire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Asigurarea deplina a justiIiei pentru toi cetalenii 0 n toate

imprejurarile este o cerinV de intaia ordine inteun Stat.
Vei avea dar a va ocupa cu imbunataIirea treptatt a organizrii
noastre judecatoresti 0 de revizuirea legii judecatoriilor de pace,

care intereseaza mai de aproape clasele muncitoare ale societaIii.
Revenind la sistemul mai potrivit cu nevoile i trebuinIele
al judecatoriilor satesti 0 de ocoale, se vor putea totdeodata realiza
insemnate economii in bugetul Ministerului
Descentralizarea administrativa fiind o cerinfa expresa a ConstituOunii, iar asezar4 administraPunii pe o cale temeinica
corespunzatoare cu progresele ce am desavar0t fiind o necesitate
adanc siniiita de toIi, guvernul Meu va prezinta deliberrilor domniilor-voastre reformarea legii comunales a legii judeIene 0 a legii
pentru serviciul exterior al 1VIinisterului de Interne.
www.dacoromanica.ro
168
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputc4i,
Un an cu o recolta rea, scaderea ,generala a preIului cerealelor

sporirea prea simIitoare a unora din cheltuelile Statului au influenIat defavorabil asupra bugetelor ultimilor doi ani. Sunt incredimat
ca dimpreuna cu guvernul Meu, vei ajunge a regula aceasta situa-
tiune, printeo exacta evaluare a veniturilor i prin realizarea de

economii In cheltuelile Statului.
Se vor supune deliberarii domniilor-voastre reducerea 0 transformarea drii cailor de comunicatiune i desfiintarea taxei de 4
lei prevzuta tu legea clerului nairean.
Vei avea a discuta In sesiunea actuala modificarile indispen-
sabile ce sunt a se introduce in legea inva-Vranfintului primal. 0

revizuirea legii vAnzarii domeniilor Statului, pentru a generaliza
cumpararea in loturi mici 0 a upra modalitatea
datorite.
Desvoltarea puterilor naturale de produqiune ale Varii cele
neaprat o lege a pescariilor, prin care sa se stabileasca normele
de exploatare a acestui izvor de bogaTie nalionala, In intreitul
acop de a-i mari produc-punea, de a da un aliment igienic i ieftin
poporatiunii sarace 0 de a spori veniturile Statului.
Darea in circula%rane a marelui pod peste Dunare, lucrarile
destinate a crea un port sigur i indestulator la ConstanIa, deschiderea de linii noui de cAi ferate i studiile ce se pregatesc pentru
altele vor completa curand releaua cailor noastre de comunicaliune.
Ramne acum sa organizam in folosul economiei generale a %aril
mijloacele de transport pe uscat 0 pe ap.
Apararea Iarii a fost totdeauna un obiect constant al preocupaIiunilor noastre. Guvernul Meu va face deci propunerile necesare
pentru a se completa armamentul, pentru a introduce imbunatatiri
In legea soldelor, in legea inaintarii, in legea cadrelor i pentru
infiinIarea unui serviciu special de paza a fruntarillor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Noua legislatura deschide domniilor-voastre un camp intins de

activitate.
UniIi in aspiraIrani, In simIiminte 0 in mama, concentrate spre
inflorirea i intarirea patriei, nu Ma indoiese ca domniile-voastre
www.dacoromanica.ro
DEC.-IAN 1896
CuvANTARI
169
ve%i da solOunile cele mai priincioase nevoilor i trebuinIelor
veIi asigura progresul nostru nelncetat, care este Iinta tuturor

preocuprilor Mele i a intregei domniilor-voastre lucrri.
Dumnezeu sa binecuvinteze activitatea domniilor-voastre, f5.cnd-o folositoare i rodnica pentru binele i prosperitatea scumpei
noastre Romnii.
Sesiunea ordinar a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Presedintele Consiliului Minitrilor i Ministru Afacerilor Strine, D. A.

Sturdza; Ministrul JustiVei, Eug. Sttescu; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, P. Poni ; Ministrul de Rzboiu, General C. Budilteanu; Ministrul
de Interne, N. Fleya ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade; Ministrul Lucrrilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. O., 1895, nr. 201, p. 6577-8).
153.
Flispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.

22 Dec. 189613 Ian. 1896.
Preedintele Adunrii Peputatilor, P. S. Aurelian, eu o delegatiune, pre-
zint adresa de rspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele multumete

Adunrii Deputatilor pentru urrile ce-I lace 0 pentru spirijinul ce promite
guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Cu bucurie salut astzi pe reprezentanIii na%iunii, stran0 In

jurul Meu, spre a uni silinele lor cu ale Mele intru intrirea i ridicarea Romniei.
Urrile i expresiunea sirmimintelor de credint ce-Mi aduceTi
prin Adresa Camerei DeputaIilor au pentru Mine un, deosebit preI.
VA mulIumesc pentru ele, precum i pentru cuvintele patriotice
pe care le rostiIi.
In tot timpul Domniei Mele am fost InsufleTit de dorinTa de a apara
Iara de sguduiri 0 am avut neadormita grije de a intri aezmintele sale, spre a preintampina frmntari sterpe, caci numai astf el
se poate asigura o desvoltare neintrerupt 0 un adevrat progres.
www.dacoromanica.ro
170
REGELE CAROL I
Primes cu vie. placere incredintarea ca Adunarea este hotarit

a da sprijinul au luminat guvernului Meu, spre indeplinirea lucrarilor ce i se vor supune i ea, in nicio imprejurare, nu ve0 avea alt
dor 0 alta nazuinp. decat binele patriei, careia trebue sa inchinam
toate puterile noastre.
inca odat v multumesc Cu caldura pentru bunele urri ce

Ne aduceIi Noua i Familiei Noastre.
(M. O., 1895, nr. 215, p. '7010).
154.

23 Dec. 1895/4 Ian. 1896.
Comisia Senatului impreunA Cu D. Ghica, Pre9edinte, Inf54ieaz5. Suvera-
nului adresa de rAspuns la mesajul Tronului. M. S. Regele e satisfAcut de

asigurArne Senatului csi va tndrepta activitatea sa pentru a sAvAr0 lucrAri
tolositoare trii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Glasul Senatului l ascult intotdeauna cu o deosebit placere

ca o talmacire fidela a simIimintelor de iubire pe care natiunea
Ni le area in toate imprejurarile.
Primesc cu o adevrata satisfactiune asigurarea ce-Mi daIi de a

indrepta toat activitatea d-voastre, pentru a savar0 lucrari roditoare pentru Tara.
Spiritul InIelept 0 patriotic ce va insufleIete imi este o cheza0e, ca guvernul Meu va gsi in d-voastre acel sprijin trebuincios
pentru rezolvarea attor chestiuni, care sunt In interesul viitorului
prop4irii Romniei.
Astfel, Insemnata sarcin, ce va este incredinIata, se va putea
indeplini fr greutap; iar rsplata muncii d-voastre va fi fericirea
mgrirea scumpei noastre patrii.
V mullumesc din inim pentru alduroasele urari ce Ne
Noua i Familiei Noastre, in numele Senatului.
(M. 0., 1895, nr. 216, p. 7042).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1896
CUVANTARI
171
Inalt Ordin de zi &Afro anima%
1/13 lanuarie 1896.

M. S. Regele, cu prilejul Anului Nou, ureaza ani multi i fericiti ostaqilor
pentru silinlele ce-vi dan In Indeplinirea datoriilor.
Ostaqi,
La inceputul fiecarui an simt o adanca bucurie de a va arta

via Mea mulIumire pentru silinIele ce va dali intru indeplinirea
datoriilor.
Urmand mereu pe aceast cale i lucrand fara preget pentru

1ntarirea institu/iunilor militare, Iara Ira va privi cu mandrie, ca
vrednici urma0 ai vitejiei stramoeti i ca scutul cel mai puternic
al patriei i Tronului.
suboifIeri i soldaIi, va urez ani mulIi i fericiIi!
Dat in Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1896.
CAROL,
(M. 0., 1896, .nr. 221, p. 7177).
M. S. Regele nitre inaltele autoritti.

1/13 Ianuarie 1896.
Dupa slujba de Anul Nou dela Mitropolie, Suveranul i inaltele autoritati
tree in apartamentele Mitropolitului Primat unde mai intaiu Primatul, apoi
D. A. Sturdza, prqedintele Consiliului i C. Schina, primpre9edintele Inaltei
Curti de Campo exprima felicitari Majestatii Sale. M. S. Regele, fcand urari
pentru Romania, multume0e Inaltelor autoritkti si le ureaza in numele Sau
al Familiei Sale ani multi si
Sunt adanc micat de cuvantarile aa de bine simIite 0 care

gasesc un rsunet recunosctor in mima Mea.
Dragostea i credinIa ce Iara TIM arata, la once ocazie, le privesc ca cel mai frumos dar 0 M indatorez de a gandi neincetat la
feojcirea iubitului Meu popor, care este nedespanit de fericirea Mea.
Totdeauna rog pe Dumnezeu s pazeasca Romania de primejdii
0 de necazuri i s rspandeasca asupra noastra toate binefacerile.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
172
Aceast dorint fierbinte hrnesc cu deosebire la inceputul unui

nou an, care se deschide invlit i necunoscut pentru noi, ins cu
sperant de pace qi prosperitate.
Multumindu-v din tot sufletul de calduroasele vostre felicitri,
v urez .1 din partea Reginei i a Familiei Mele ani multi
(M. O., 1896i m.. 222, p. 7197).
157.

3Q Aprilie/ 12 Mai 1896.
M. S. Regele multumeqte reprezentantilor natiunii pentru concursul /uminat
dat guvernului i pentru legile votate privitoare la terminarea cilor ferate

incepute i a portului Constanta, organizarea mai temeinic a raijloacelor de
transport, sprijinirea elementului rural prin o indrumare mai huna, o justitie
mai accesibil, Inlesniri pentru cumprarea domeiaiilor Statului, completarea
arinamentului s. a.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
IntAia sesiune a nou5i legislaturi a fost plin de m,unc rodnia

In rezolvirea diferitelor chestiuni supuse deliberrii d-voastre.
Cu toate c veniturile Statului au fost scazute prin desfiintarea
unui impozit 9.1 reducerea evalurilor bugetare, totui s'a ajuns
a se echilibra bugetul prin o dreapt cumpnire in cheltueli.
Creditele extraordinare, ce ati votat, asigur terminarea liniilor
de ci ferate incepute 9i a portului nostru maritim al Constantei,
precum i organizarea mai temeinic a mijloacelor noastre de transport. Astfel, imprumuturile ce contractm contribttesc la desvoltarea economic a trii i au un echivalent in valoarea reprezentat
prin reteaua noastra de ci ferate, productoare ea insai de venituri
pentru Stat.
Spre a in/esni i asigura indrumarea claselor muncitoare spre o
imbunttire. a strii lor morale i materiale, ati votat legile menite
a da un avnt puternic invtmntului primar, legue prin care

accesul justitiei se inlesnete mai mult poporatiunilor rurale i prin
care se uureaza conditiunile de cumprarea domenfilor Statului
din partea stenilor, precum i iegea pentru regularea pescnitului.
www.dacoromanica.ro
CuvANTARI
SEPTEMVRIE 1896
173
Nu ali uitat c armata este un sprijin puternic al Regatului.

Imbuntlit dou legi organice ale ei i ai continuat a-i completa armarnentul.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V mulOmesc pentru concursal luminat ce

dat guvernului
Meu In indeplinirea grelei sarcine ce-i este incredinIat i, dorind
un an imbel9ugat, declar Inchis sesiunea actuara a Corpurilor
Legiuitoare.
Bucureti, 30 Aprilie 1896.
CARO-L,
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, D. A.

Sturdza; Ministrul Justitiei, Eug. Stdtescu ; Ministrul de Interne, A. Stolojan ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, P. Poni ; Ministrul de Razboiu,
General C. Budifteanu ; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul Agriculturli, Industriei, Comertului i Domeniilor, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrarilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. 0., 1896, nr. 25, p. 793).

158.
M. S. Regele eitre Mldreseu, Primarul Craiovei.

Craiova, 14/26 Sept. 1896.
MM. LL. ,Regele si Regina calatoresc cu trenul spre Orsova sa asiste la
inaugurarea canalului dela Portile-de-Fier. La Craiova ofiterii garnizoanei
intampina pe Suveran ; iar primarul orasului exprima omagii de iubire
devotament din. partea orasenilor. M. S. Regele multume9te pentru primirea ce
I se face i ctede c primirea ce I se va face, la intoarcere, cand va fi impreuna
cu Imparatul Francisc Iosif, va 0 mai calduroasa.
MulIumesc pentru clduroasa primire ce-Mi face0 n numele

Craiovei, unde totdeauna cu iubire am fost primit. Sunt convins
ca aceea0 primire, ilia mai clduroas 0 mai inimoask veli face
poimne, cnd vom trece inapoi spre Bucure0i cu Augustul Meu
oaspe i amic, Impratul Austriei i Rege al Ungariei. Vizita aceasta
trebue s ne umple inimile de bucurie, pentruc ea este o mare
cinste pentru /ara intreag.
(m. 0., 1896, nr. 133, p. 4539).
www.dacoromanica.ro
174
REGELE CAROL I
Toastul M. S. Regelui pentru Severineni.

T.-Severin, 14/26 Septemyrie 1896.
MM. I.L. Regele si Regina ajunsi la T.-Severin, In drumul spre Orsova,
raman acolo si la masa ce Li se &A, avocatul Milescu Inchina In sAntatea Ma-
jesatilor Lor, exprimind adnca recunostata a Severinenilor pentru cinstea

ce li se face.
M. S. Regele multumeste mai intaiu pentru primirea ce I s'a fcut i apoi
ureaza Severinenilor prosperitate.
MulIumese orasului Turnu-Severin pentru clduroasa primire

ce Mi-a fcut i astdat. Severinul este steam legat cu viaIa Mea.
Aci am pus Intia oar piciorul pe pmntul romnesc si nu M'am
cit niciodata de acest pas decisiv ce am fcut, cAci el a fost rodnic
pentru lax% i pentru Mine. Doresc Severinenilor prosperitate
inflorire.
(M. 0., 1896, nr. 133, p. 4540).
M. S. Regele la toastul lui Francise Iosef.

Mehadia, 15/27 Sept. 1896.
Inaugurarea luerfirilor canalului dela Portile-de-Fier. ImpAratul Francisc
Iosef invit Ja aceast inaugurare pe Suveranul Romniei si al Serbiei. La
banchetul ce s'a dat, Imparatul a Inchinat In sAnatatea celor doi Regi i a
prosperiatii domniei Lor.
M. S. Regele Carol I multumeste Impratului pentru cuvintele amabile
pentru invitatia la inaugurarea lucrrilor dela Portile-de-Fier, luceri folositoare
pentru toti riveranii.
Sunt adnc miscat de cuvintele amabile ale Majestlii Voastre

rog s binevoiasc a primi multumirile Mele cele mai vii pentru acest semn de bunAvoinI. Am rspuns cu o bucurie sincer
iuvitaiunii gralioase a Majestlii Voastre de a asista la inaugurarea lucrrilor dela Poi.
prin care ultimele obstacole,
care se opuneau pn acum la navigqiunea D unrii, au fost 1nlturate in folosul tuturor Statelor riverane.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1896
175
CUVANTARI
Aducerea aminte a acestei frumoase serbri 1mi Va emane cu

ata mai scump, cu ct aceast serbare Mi-a procurat fericirea
de a ura Majestaii Voastre bunvenire la fruntariile rii Mele.
Fie ca aceast intrevedere s. contribue a strnge Inca mai mult
legturile de prietenie aa de bine stabilite tare Statele noastre

vi a asigura desvoltarea lor economic i. raporturile lor comerciale
pe o baz. solid i. statornic.
In aceast speranf, M unesc din toat mima, cu urrile cal.duroase, ce credincioii supui ai Majestaii Voastre fac nelncetat
pentru Augusta Sa persoan. i Casa Imperial, precum i. la strigatul ion, care trebue s ra'sune azi din Alpi pn la Marea Neagr:
S triasca Majestatea Sa Impratul Austriei i Regele Ungariei!
S triasca Majestatea Sa impar-Otean. 9i Regina!
(M. 0., 1896, nr. 137, p. 4660-1).
161.
Toastul M. S. Regelui pentru Francisc Iosef.

16/28 Sept. 1896.
Dupa inaugurarea lucrarilor dela Portne-de-Fier, Impratul Francisc Iosef
-vine In vizia In Romnialmpreun cu M. S. Regele Carol I. La Palat s'a dat
seara o mas6 de gala cu care prilej M. S. Regele, In numele poporului
ridica un toast In san'atatea Imparatului gi a Impargtesei.
Majestatea Voastr !mi va permite s-I exprim adanca Noastr

recunotinV pentru Augusta vizit, ce a binevoit a Ne face. Entuziasmul, cu care Capitala Romniei a primit pe Majestatea Voastr,
gsete un r'sunet unanim In Intreaga Tar, care este mandr de amicifia
care Majestatea Voastr o onoreaz.
PrezenIa Majestaii Voastre printre Noi este o adevrata serbare

naional. i inali In mod strlucit valoarea, ce Majestatea Voastr
atribue tnrului Regat dela Dunrea-de-jos, care privqte viitorul
ca incredere, mu4umit prea bunelor raporturi stabilite futre Statele noastre. Salutm dar vizita Majestaii Voastre ca un eveniment
de cea mai mare importanI i. Ne rughn cu caldur ca ProvidenIa
s druiasc6 in& Majestaii Voastre o lung6 i panic Domnie,
nu numai pentru fericirea puternicului Su Imperiu, ci i pentru
Noi, care avem pentru Majestatea Voastr cea mai profunda veneraiune i creia admir'm malta Sa inIelepciune.
www.dacoromanica.ro
RECELE CAROL
76
Unit cu poporul Meu in aceste siiniminte, ridic paharul n sn-
tatea MajestaIii Voastre in sntatea imprtesei,

S traiasc Majestatea Sa ImpAratul Austriei i Rege al Ungariei
(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4686-7).
M. S. Regele la denumirea sancei
Francisc Iosef
18/30 Septemvrie 1896.

Francisc Iosef dela Sinaia, impreuna cu Familia Regala, face o excursie
Ja Poiana-Stnii. De acolo M. S. Regele conduce pe Imparat pe o stanc transformata 1n teras de unde se deschidea o frumoas privelitte spre Butteni, Azuga
ti Castel. Imparatul e Incntat de privelitte ti M. S. Regele Ii cere permisiunea de
a da numele de o Francisc loser s acestei stnci.
Pentru a se da un semn vdit amintirii acestei zile frumoase

.1 neuitate, cu care Majestatea Voastr Ne-a inveselit, O rog s-Mi
permit a da numele de Francisc Iosef acestei stnci, care prezint o vedere plcut peste Sinaia i valea Prahovei i care a atras
in mod dense-bit privirile MajestIii Voastre.
(M. 0., 1896, nr. 138, p. 4689).
M. S. Regele la inceperea lucririlor portului Constana.

LL. Rege/e ti Regina, Principele Mostenitor si Boris Vladiruirovitz
parte la inaugurarea luerarilor portului Constanta. Un bloc de 40 de mii kgr.
e aruncat In mare. Seara se d un banchet la care participa auguttii oaspeti
si minittri. Vorbette Ministrul Lucrarilor Publice i apoi M. S. Regele exprima
increderea In viitorul portului i Inchin pentru prosperarea Constantei ti
poporului roman.
Serbarea de astzi are o indoit importanO, cci punnd intaia

piatr a noului port al ConstanTei, am pus i temelia pentru desvoltarea noastrd maritim.
Mare-VI]. pod peste Dunre ne-a deschis drumul spre Mare,
viitorul port ne va asigura in toate vremurile comerIul cu
www.dacoromanica.ro
CUvANTUti
OCTOMVRIE 1896
177
cele mai deprtate. Astazi deja vasele noastre duc Cu mindrie

steagul Romniei prin valurile Oceanului; In curand vom dispune
de noi bastimente, _care vor inlesni relqiunile comeqului transatlantic.
Insemnate sunt jertfele ce lara 9i-a impus spre a dobandi
loe vrednic In lume. Ele sunt insa pe deplin raspltite prin avntul
uria9 pe care Romania l-a luat inteun sfert de veac i care trebue
s fie merqinut Cu once prq.
MulIumindu-v calduros pentru cultntarea a9a de bine simIit ce Ne-qi adresat, doresc ca s inauguram intr'un timp nu prea
lung noul port, care va deveni un izvor de boglie pentru Iara,

mai ales cnd putem atrage o parte din traficul intre Englitera,
India 9i Australia, fiinde. Linia Londra-ConstanIa-Alexandria este
astazi dintre toate cea mai seurta ; ea este strabatura In 111 ceasuri ; acesta este un rezultat care ne poate umple de cea mai vie
mulIumire
Ridic acum acest, pahar pntru prosperarea ConstanIei i pentru
fericirea scumpului Meu popor, care s'a inlIat a9a de sus prin
munca sa i prin silinIele sale.
S. traiasca Romania!
(M. 0., 1896, nr. 159, p. 5431).
164.
M. S. Regele efitre Alexandru I al Serbiei.

18130 Octomyrie 1896.
Alexandru I, Regele Serbiei, in vizit la Bucuregti. La prnzul dat la Palat,
M. S. Regele Carol I ridicl un toast pentru sanatatea luL Alexandru I gi

pentru poporul s'arb.
Majestatea Voastr este al treilea Suveran al Serbiei, pe care

am bucuria s-L primesc in Capitala Romniei, ceea ce dovede9te
cat de amicale 9.1 temeinice au fost totdeauna relaIiunile dintre
Statele Noastre.
Vizita Voastr, Sire, este o nou marturie despre aceasta.
Urez dar Majestapi Voastre din toata mima bunvenire printre
Noi, rugnd cu caldura Cerul ea s binecuvinteze Domnia Majes,
stii Voastre i sa V ocroteasca impreuna cu poporul sarb, pentru
care avem attea simpatii.
www.dacoromanica.ro
178
REGRLR CAROL I
MulIumindu-v. sincer pentru amabila Voastrh vizit, ridic

paharul Meu In sfinatatea Majesttii Voastre i pentru prosperitatea Regatului Su.
Triased Majestatea Sa Regele Alexandru I!
(M. O., 1896, nr. 162, p. 5531).
165.

Prin mesajul de deschidere a sesiunii ordinare a Corpurilor Legiuitoare,
M.S. Regele anunt reprezentantilor natiunii bunele rap orturi ce le avem Cu statele
strkine i apoi proiectele de legi de care au sa se ocupe, proiecte privind reor-
ganizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe; modificarea legii

patentelor i a legii timbrului, proiectul de Cas Rural, organizarea Invtmntului secundar, special, superior i privat, completri la organizarea
judectoreasc . a.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschiznd astzi a doua sesiune a acestei legislaturi, salut pe

reprezentanIii trii cu bucuria ce resimt de ate ori ti vad intruni/i
Imprejurul Meu.
RelqiuniIe noastre cu toate Statele sunt cele mai bune
portanta crescnd a Romniei s'a vdit In anul acesta intr'un

mod deosebit.
Primirea cordial ce s'a fcut la Moscova Mwenitorului Tronului i Sotiei Sale de catre Impratul NicoIae II. i imprteasa
Alexandra, cu ocaziunea mareIei solemnit4i a incoronrii Majestlilor Lor, este o dovad cat de prelioase sunt legturile de apropiat4 rudenie cu Curtea Imprtease. a Rusiei, pentru menIinerea
desvoltarea relatiunilor prietenoase dintre puternicul Imperiu
Romnia.
Am asistat cu o vie mulIumire la inaugurarea lucrrilor dela

Por/ile-de-Fier, cu care Tratatul din Berlin Insrcinase pe Imperiul Austro-Ungar 0 care sunt destinate a ne aduce foloase insemnate, Inlesnind productelor noastre a strbate In miezul Europei
prin calea marelui fluviu al Dunrii.
www.dacoromanica.ro
179
CIIVANTARI
NOEMVRIE 1896
Majestatea Sa Imparatul .A.ustriei i Regele Ungariei, de a carui

prietenie sincera si de mare pre% Ma bucur de un lung ir de ani,
a onorat Romania Cu vizita Sa. Prin primirea clduroas i inimoasa
ce I s'a fcut, tara intreaga a exprimat Monarhului vecin recuno-
stinta tuturor pentru acest semn prea gratios de umicitie si de

bunavointa. Ni s'a dat o ocaziune solemn s aratam Europei ca
poporul roman a muncit Cu succes i in plin in marea opera a renasterii i a consolidarii sale.
Interesele, care leag intro dansele Statele din Orientul european
In nmintele lor comune de a-si asigura un mers pasnic, sigur

repede pe calea progresului cultural si economic, au captat o expresiune vie pe de o parte in vizita Majesttii Sale Regelui
Serbiei, prin care s'a reinnoit i cimentat din nou vechile i neturburatele relatiuni amicale dintre amandoua tarile iar pe de
alta in restabilirea cu Regatul Greciei a relatiunilor normale, care
sper ca se vor desvolta si inchega spre multumirea ambelor Regate.
Astfel Romania i intreste pe fiecare an mai mult pozitiunea

sa intre State si poate intampina cu incredere viitorul.
D omnilor Senatori,
D omnilor Deputali,
Cu mandrie am privit, atat la Portile-de-Fier, cat si pe campiile

Cotrocenilor i Ploestilor, .tinuta
martial' a iubitei
Mele armate, care a avut onoarea a se prezinta i a defila inaintea

Majesttii Sale Imparatului i Regelui_ Francisc Josef. Armata a
aratat i cu aceasta ocaziune, ca tara se poate rezema pe (lama in
toate imprejurrile i ca ea este vrednica de solicitudinea d-voastre.
Nu Ma indoesc ca si In viitor nu yeti cruta niciun sacrificiu pentru
a pastra armata la inltimea chemrii sale. Spre a intari i imbunatati mnc mai mult administratiunea noastra militara, se va supune deliberrilor d-voastre revizuirea legii recrutrii si a legii
Serviciului sanitar al armatei.
Situatiunea putin satisfcatoare lsata de bugetele ultimilor

doi axil s'a indreptat. Nu numai echilibrul bugetului curent este
deplin asigurat dar speram ca exercitiul acesta va da chiar un
excedent destul de simtitor. Sunt incredintat ca yeti mentinea
bugetului viitor aceast situatiune normal i imbucuratoare,
www.dacoromanica.ro
REG'ELE CAROL I
180
cumpknihd cheltuelile cu resursele ordinare ce se pot realiza. Reorganizarea serviciilor exterioare ale Ministerului de FinanIe se impune,
pentru a simplifica serviciile 0 a introduce intr'insele un control

mai eficace ; modificarea legii timbrului va da a mai mare extensiune principiului proporlionalitlii taxelor, iar legea patentelor
industrebue pusd in acord cu desvoltarea noastrd comercial.
trial.
Urmrind progresul economic al rrii, veIi constata cO In anul
acesta s'au dat In ciroula-viune dou sute kilometri de ei ferate
noui, a se lucreaz4 cu activitate la terminarea liniilor incepute

pus piatra de temelie a portului ConstarrVa. ModificAri
insemnate sunt necesare la legea drumurilor. Legea pentru cAile
ferate de interes privat trebue revzut, spre 4 se preciza mai bine
earacterul acestora 0 a se impiedica instrinarea cilor ferate de
interes general.
Instituirea unei Case Rurale va inlesni vdnzarea propriet4ilor
c.
marl in loturi mici, venind astfeI in ajutor art proprietarilor de

mo0i care nu gsesc cumpOrdtori, at i stenilor, carom in cele
mai multe cazuri le lipswe capitalul.
Pentru ca legea minelor s dea roade satisfacOtoare, sporind
avu-Va Orii, se va propune modificarea ei, luAndu-se de baz legile
existente 0 simplificarea mOsurilor ce se prescriu pentru exploatarea acestor bogO/ii ale naturii.
O administra/iune regulat i dreapt, ale crei atribufmni
fie bine distribuite i Cu eficacitate controlate, este o cerinra nap14turabil pentru once Stat care dorete s-0 asigure progresul i
bunastarea. Ve-p avea deei a va ocupa cu organizarea temeinic
practie a comunelor rurale 0 urbane, a serviciului notarilor
din sate, precum 0 a consiliilor judeIene.
Pentru a completa organizarea instrocIiunii publice, inceputO
In sesiunea trecut prin votarea legii inv4d.mdntului primar, a
Casei Scoalelor,
legii clAdirilor qcolare primare 0 a legii
se va prezenta deliberarii d-voastre un proiect de lege asupra invai3Ornntului secundar, special, superior 0 privat.
Punerea judectorilor de tribunal in acelea0 condiOuni de independen0 ca i preedinvii, acordarea unui drept de prezintare
corpurilor judecAtore0i la caz de vacanr in sdnul lor i instituirea
unui stagiu practic obligatoriu pentru candidaiii care se destin.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1896
CUVANTAMI
181
la funqiuni judecatore0i, inainte de a fi numiIi in acele funqiuni,

sunt attea imbuntliri de introdus in organizarea noastr judectoreasc.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Lucrnd fr incetare la indeplinirea lacunelor existente in

legislaIiunea noastr i la imbundt6Iirea serviciilor publice, asigurand un echilibru constant al bugetului de venituri i de cheltueli
al Statului, avnd totdeauna in vedere satisfacerea nevoilor

trebuinIelor ce necontenit se ivesc intr'o Iar care p4ete inainte
In desvoltarea sa, vei contribui a inlIa i a intri tot mai mult
poziOunea Regatului.
Stran9i uniIi in munc spornica pentru patrie, nu MA indoesc
9.1 sesiunea aceasta va fi plin de lucrari folositoare.
Bucure9ti, 15 Noemvrie 1896.
CAROL.
Preqedintele Consiliului Miniqtrilor, Ministru al Afacerilor StrAine i Ministru ad-interim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. A.
Sturdza; Ministrul Justitiei, Eugeniu Stlitescu ; Ministrul de Interne, A. Stolojan Ministrul Cultelor qi Instructiunii Putolice, P. Poni ; Ministrul de RAzboiu, General C. Budigteanu; Ministrul Finantelor, G. Cantacuzino ; Ministrul
Lucrrilor Publice, C. I. Stoicescu.
(M. O., 1896, nr. 181, p. 6113-4).
166.
Cuvintare la investirea Mitropolitului

Mitropolitul Iosif Gheorghian se retrsese din scaunul de mitropolit, dar
fcndu-se vacant seaunul de Primat, Sf. Sinod i Corpurile Legiuitoare au
chemat la acest scaun pe mitropolitul retras. M. S. Regele, incredintAndu-i
toiagul arhipstoresc, pentru a doua oaf& Ii exprim bucuria cA Mitropolitul
a primit acest scaun unde a fost dorit i chemat de toti credincioii i-i
ureaa ani multi i fericiti pe scatnuil metropolitan.
12
www.dacoromanica.ro
482
REGELE CAROL I
IncredinIez Inalt Prea SfinIiei Tale toiagul arhipAstoresc, spre

a Te investi ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei 9i. Primat al Romniei.
Cu suflet miscat de bucurie, am incredinIat malt Prea
Tale arja arhiepiscopal, ca un semn vdit al inaltei trepte de

Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al Plaiurilor i Primat al Romniei, la care ai fost din nou ridicat prin glasul Marei Adunki,
pentru fericirea sfintei biserici autocefale ortodoxe romne.
Tara intreag, tu Regele In frunte, salut cu dragoste i respect
reintoarcerea Inalt Prea SfinTiei Tale la acest scaun metropolitan,
pe care l-ai impodobit prin cuviosia Ta i prin toate insuOrile insufle-Pte de blndeIe si de modestie.
In faTa imprejurrilor grele prin care biserica a trecut, Inalt
Prea
Ta ai prsit odihna i linitea sufleteasc, ce ai autat
departe de lumea sgomotoasa, spre a rspunde la ob9teasca dorin0 a bine-credinciosilor, de a revedea in mijlocul lor pe vrednicul Mitropolit care, In lunga i binecuvntata sa pstorie, a lsat
In turmele sale neuitate amintiri de dragoste .1 veneraTiune.
Pronia cereasca s binecuvinteze sfnta chemare- a Inalt Prea
SfinIiei Tale i s rsplteasa ArguinIele, ce din nou vei desfura
Intru pstrarea triei i trlucirii sfintei biserici narponale.
Investitura Mitropoliplor .1 a Episcopilor este un act totdeauna
Incunjurat de o mare solemnitate; de astdat ins, aceast ceremonie dobndeste o deosebit insemnatate, caci ea s'a svarsit
nu numai In faTa Sfntului Sinod, a Corpurilor Legiuitoare si a
autorit4ilor constituite, ci si a tuturor fruntailor rii, care au
Inchinat puterile i. rvna lor la ridicarea i Intarirea Regatului.
Aceasta este o scump mrturisire c to-Vi se intalnesc inteun singur
end, hate singui voinO, de eke ori se prezint mari chestiuni

nalionale, cnd patria are nevoie de concursul tuturor fiilor
Privesc dar cu deplin incredere in viitor, sigur fiind c prin unire
vom Infrunta de-a-pururea bate greutaTile, vom inlatura toate

primej diile.
PoVi avea un sentiment de mndrie, Inalt Prea Sfinte Printe,

c primWi pentru a doua oar din mAinile Mele carja arhipstoreasca, tocmai In Imprejurri aa de fericite, care prevestesc
greaua sarcina, ce limit Prea Sfinia Ta iei asupr-ti, va fi Indulcit
ajutorul lui Dumnezeu, prin sprijinul 9i. iubirea ce vei in-
tmpina din partea noastr a tuturora.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1896
183
CUVANTAMI
Urand Inalt Prea Sfintiei Tale din adancul sufletufui Meu

ani multi 0 fericiti pe scaunul mitropolitan al UngTo-Vlahiei,
sunt sigur ca neincetat vei nalta rugile tale catre Atotputernicul,
ca sa reverse asupra noastra binecuvantarile sale 0 s ocroteagca
sfanta biserica national i scumpa noastra tara, ale carora institutiuni temelia i scutul Statului nostru vor gasi totdeauna
In Mine un calduros aparator.
(M. 0., 1896, nr. 202, p. 6740).
167.

15/27 Deeemprie 1896.
La prezentarea adresei Senatului de rAspuns la mesajul Tronului, M. S.
Regele multumete pentru mrturisirile de credint i iubire artate qi crede
ca guvernul va gasi In maturul corp sprijinul dorit pentru inteleapta i cum.pnita rezolvare a chestiunilor be se vor prezenta.
Domnilor Vice-Prefedinti,
Domnilor Senatori,
Cu o adanca i sincer multumire primesc tnarturisirile de eredint i iubire ce Mi-le aratati in numele Senatului, ca un rsunet
al glasului natiunii
Nu mai putin fericit sunt de a vedea ckt de mult acest inalt

Corp pretue9te scumpele dovezi de prietenie i simpatie ce ni s'au
dat de Statele vecine i amice,
n magulitoarea primire facuta
Mwenitorului Tronului ra lVfoscova i prin vizita Ilustrului Suveran
al Austro-Ungariei, care a fost salutat de tara intreag inteun mod
aa de calduros.
Patriotismul de care Senatul este insufletit mi este o sigura

dovad ca guvernul Meu va gsi in d-voastre tot sprijinul dorit
pentru inteleapta i cumpnita rezolvare a insemnatelor chestiuni
ce vi se vor supune. Tara, unita i lin4tit inlauntru, ateapta dela
d-voastre o munc rodnick care s asigure propa0rea ei in toate
ramurile activittii sale 0 e intreasca renumele ce 0.-a dobandit
in afara.
Incredintat c yeti raspunde pe deplin la aceste aqteptri, va
multumesc Inca data, d-lor Senatori, in numele Reginei, al Meu
www.dacoromanica.ro
184
REGELE CAROL I
0 al Familiei Mele, pentru clduroasele urri ce Ne-aIi adus

rog pe Atotputernicul s reverse binecuvntrile sale asupra scumpei
noastre Romnii.
(M. 0., 1896, nr. 208, p. 6938).
168.

M. S. Regele multumeste Adunarii Deputatilor pentru noua rostire a sentimentelor de credint fat& de Majestatea Sa i pentru deosebita pretuire a
primirii ce s'a Meta Moqtenitorului Tronului /a Moscova si a vizitei Imparatului
Francisc Iosef In Romania.
Dornnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Am ascultat cu o vie mulIumire rostirea sentimentelor de iubire i credinV ce Mi-le reinnoeste Adunarea DeputaIilor, ca o expresiune fidela a sentirnentelor mult iubitului Meu popor.
Asemenea am v2ut cu mare bucurie cat de mult pretuiti faptele atfit de insemnate a cordialei primiri a Principelui Mostenitor
la Moscova si a vizitei Majestlii Sale Impratului Austriei, Rege
al Ungariei. Aceste scumpe i inalte dovezi de prietenie i simpatie,
care au gsit un rsunet in intregul popor romn, ne vor indemna
0 mai mult in viitor de a arma neclintiTi pe calea desvoltrii noastre
pasnice si de civilizare.
Nimic nu M. poate incredinIa mai mult despre rodnicia muncii
ce veli desfura, deck sprijinul hotrit ce-1 promitqi guvernului
Mea i rfivna ce v. InsufleIeste pentru binele Irii.
Statornicia in principiile i traditiunile ce au intemeiat regatul
nostru este inteadevr cluza cea mai sigura pentru a pi fra

sovire pe calm adevratului progres. Cel mai insemnat factor al
acestei propsiri este ridicarea moral i material a steanului
si Cu drept cuvnt msurile menite a atinge acest tel dorit de toIi
ocup intaiul loo in mima Mea si in solicitudinea d-voastre.
Implinesc o plcut datorie, artndu-v bucuria sufletului
Meu pentru frumoasele i magulitoarele cuvinte ce-Mi adresmi
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1897
185
CIJVA.NTA.Ri
din partea Camerei; ele sunt totdeodat cea mai scump rasplata
a dorinlii Mele pentru binele public i o intrire i mai mare a eredinIei Mele in viitorul Romaniei.
Din adncul inimei Mele v mullumesc, n numele Meu, al

Reginei 0 al Familiei Noastre.
(M. 0., 1896, nr. 210, p. 6994).
169.
Inalt Ordin de zi &dire armati.

1113 Ianuarie 1897.
De 30 de ani de and Suveranul lucreaz la inltarea armatei, aceasta
corespuns dorintelor i prin vitejia i statornicia ei a fcut newarnarea patriei,
Ii ureaza un an bun si fericit.

Ostai,
Sunt treizeci de ani de cand cu dragoste i {Ara preget lucrez

la inalIarea i prop4irea scumpei Mele armate. Cu mandrie o spun,
ea. nunca Mea a fost sporniea: prin vitejia i statornicia voastra
aTi intemeiat neatarnarea patriei, ali reinviat timpurile glorioase,
redesteptand in voi vechile virtuIi razboinice, i n anul care s'a
inehis v'aIi atras prin barbteasca voastr infliare Malta Mea

aprobare.
V. mulIumese i cu mima voioas urez i de asta data, tuturor,
un an bun i fericit.
Dat in Bucuresti, la
1.
Ianuarie 1897.
CAROL.
(M. O., 1897, nr. 218, p. 7297).

1.70.
Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritti.
1/13 Ianuarie 1897.

Dup serviciul divin la Mitropolie, M. S. Regele i autorittile prezente tree
In apartamentele Mitropolitului Primat, unde acesta, P. S. Aurelian, presedintele Consiliului, D. Giani, presedintele Camerii, V. A. Urechia, vicepresedintele
Senatului si C. Schina, primpresedintele Curtii de Casatie, prezint Suveranului felicitri. M. S. Regele primeste bucuros felicitrile si face urri celor de
fat i pentru poporul romfin.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
186
Adnc mieat de cuvntarile Eqa de bine sim%ite, v mulpimese

din suflet pentru urtirile cAlduroase ce Ne aduceIi in numele
In anul care s'a inchis multe fapte insemnate s'au petrecut; bas
am intAlnit i numeroase greutli care au putut fi Invinse numai
prin unire i Cu sprijinul inIelept al bArbaIilor care au inchinat

viaIa lor patriei.
1896 va rmne dar neuitat in analele noastre politice. Plin
delncredere privesc in anul care incepe i sunt convins c oricnd
vor inconjura cu crevoiu avea trebuinV de frunta0i trii, ei
dint
i vor lupta, ca un singur om, pentru siguran4a
intarirea Statului Romn, Cu vie bucurie am primit asfzi binecuvntrile prea iubitului nostru Mitropolit tosif 0 am inalIat rug6ciunile Noastre catre Dumnezeu ca El s indeplineasca toate
dorinIele ce hrnesc neincetat in mima Mea pentru seumpul Meu
fericiIi, ce va i urez din partea
popor, i sa-i daruiasc ani
Reginei 0 a Familiei Mele din adncul sufletului Meu.
(M. 0., 1897, nr. 219, p. 7351).
171.
Cuvntare la investiture Episcopului de Roman.

Arhiereul Ioanichie Bacaoanul ales Episcop de Roman. La investitur,
dup ce Suveranul ti incredinteaza cirja episcopal, noul ales, In cuvintele pe
care le spune, face urtiri pentru Familia Regard. M. S. Regele amintind strlucirea pstorilor de mai Inainte de pe acest Scaun, 11 indeamna s sdeasc5.
In jalma nouilor generatiuni iubirea de cele sfinte i s aprinda gi Intdreasc In
sufletul tuturor iubirea cretina i iubirea de tall.
Marele colegiu electoral, infiimat prin legea sinodalk alegand

pe Prea Sfinia Ta ea Episeop al Eparhiei Romanului, cu vie mulincredinIat arja episcopalk ca semn vdit al puterii
Iumire
duhovnice9ti.
Mndru pup fi a increderea Vrii a chemat pe Prea Sfimia Ta

la acest stravechiu scaun, iriapodobit de urmele ne9terse ale unui
ir de pstori invlaIi i evlavio0 0 am ineredirorea c, Otruns
(de malta ta misiune, vei avea de-a-pururea inaintea ochilor, marile pilde ce ei au lsat.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1897
CUTINTARI
187
Un timp indelungat ai fost, Prea Sfinte Parinte, In capul Seminarului din Roman, unde ai pregtit tinerimea destinar a-vi
inchina via-la bisericii; ai avut astfel prilejul de a cunowe aceasta
eparhie, care de astazi inainte este incredinIata ocArmuirii sufleteti a Prea SfinIiei Tale. Condu dar, Prea Sfinte Parinte, cu acest
toiag, turma cuvntatoare a eparhiei tale pe caile dragostii 9i ale
binelui; sadwe In mima nouilor genera-puni respectul celor sfinte;
aprinde i intrelte In sufletul tuturor iubirea cretina i iubirea
de Iar, totdeauna nedesparlite.
MulTumesc Prea SfinVei Tale pentru marturisirile de credinta
ce Mi-ai dat prin clduroasa ta cuvantare, i-li urez, Prea Sfinte
Parinte, ani mulIi i. fericiIi pe scaunul episcopal al Romanului.
(M. 0., 1897, nr. 288, p. 9952).
172.

3/15 Aprilie 1897.
In mesajul de inchidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare sunt amintite
principalele proiecte de legi votate privitoare la repausul de Dumineca, la pensia
functionarilor judeteni s'i comunali, infiintarea Societatii de agricultura si a

Comitiilor agricole si altele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
AjungAnd la sfAr9itul lucrarilor domniilor-voastre legislative,

v mulIumesc ca aIi pus toata rvna 9i aIi dat ajutorul luminilor
domniilor-voastre pentru a inzestra Iara cu o serie de legi folositoare, a caror necesitate era viu simpta.
Legea repausului de Dumineca a raspuns unei trebuinIe recunoscuta de toIi.
Nu mai puIin dorita era legea pentru pensiunile funclionarilor
judeIeni 9i comunali. Aceasta lege a fost un act de dreptate pentru
a asigura soarta acestor impiegqi.
A.Iii mai votat alte legi necesare 9i urgente, precumlegea pentru
infiimarea SocietaIii de agricultura .1 ComiIiilor agricole, Conven-tiunea sanitara dela Dresda i legea pentru a se repune In vigoare
articolele 89, 90 O 135 din legea electorala din 1884.
www.dacoromanica.ro
188
REGELE CAROL I
Legile menite a indeplini laeunele ce exist in sistemul nostru

de comunicapuni accelerate vor completa releaua de c4i ferate i.
vor spori put exile noastre economice.
Legile militare, vtate in acest an, precum neincetat altele au
fost in anii anteriori, vor intri organizarea armatei.
imbunataIirea adusa in administrarea Ministerului FinanIelor,
prin legea special ce a-li votat, va purta fructele ei binefctoare,
iar bugetul echilibrat ce aIi dat -prii este o garanlie pentru mersul
normal al guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V reintoarce0 deci in aminele domniilor-voastre, duand

rezultate satisfctoare ale muncii 0 osardiei ce aIi depus pentru
patrie.
Declar sesiunea actuar a Corpurilor Legiuitoare inchis.
CAROL.
Preedintele Consiliului Miniqtrilor i Ministru Afacerilor StrAine, D. A.

Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului qi Domeniilor, A. Stolojan; Ministrul de Interne, M. Pherelcyde; Ministrul de Finante, G. Cantacuzino ; Ministrul de RAzboiu, A. Berindei; Ministrul Cultelor 9i Instructiunii
Publice, Sp. Haret; Ministrul de Justitie, Al. Djuvara; Ministrul LucrArilor
Publice, Ion Brtianu.
(M. 0., 1897, nr. 4, p. 129).
171
M. S. Regele la intimpinarea Preqedintelui Academiei.
7/13 Aprilie 1897.
Nicolae Kretzulesc,u, Preedintele Academiei, IntAmpinA pe Suveran la
sosirea la Academie, urAndu-I indelungati i. fericiti ani. M. S. Regele, deschizAnd ediata, aratA dragostea Sa pentru limba romAnA i dorinta de a se
alcAtui tezaurul ei de cuvinte, apoi multumegte institutiei pentru urArile
fAcute prin venerabilul ei preedinte.
inainte de inchiderea sesiunii actuale am dorit s vin inc4 in

mijlocul Academiei, ale areia lucrri le-am urmrit totdeauna cu
cel mai viu interes.
www.dacoromanica.ro
MAI 1897
189
CUVANTARI
Iubirea Mea pentru frumoasa noastr limba crete din an in an.
Cu atat mai mare este dar nerabdarea Mea ca bogatul tezaur de

cuvinte sa fie alcatuit cat mai curand.
MulIumind calduros Academiei pentru urrile aa de bine simTite ce-Mi face prin venerabilul ei Preedinte, salut astazi cu deosebita plcere pe Membrii sai.
(M. 0., 1897, nr. 7, p. 290).
174.
M. S. Regele cfitre PreediMele Academiei.
10/22 Mai 1897.

Nic. Kretzulescu yrezint Majesatii Sale lucrarea 4 Treizeci de ani de
domnie ai Regelui Carol I *, editat de Academie. Suveranul cu satisfactie
vie primeste lucrarea ce cuprinde material folositor pentru istoria contemporanA a Romaniei, istorie bogat in fapte mari svfirsite cu multe nevoi si trude.
Simt o vie satisfac-Oune ca tocmai Academia a luat ini-Vativa

de a publica cuvantarile ce am rostit in cursul Domniei Mele de 30
ani. Primesc cu atat mai multa bucurie aceasta lucrare bine ingrijita, Cu cat ea cuprinde un material folositor pentru istoria noastra
contemporana, aa de bogata in fapte insemnate savarite cu multe
nevoi 0 trude.
Regatul roman a fost Intemeiat prin fiii sai cei distin9i, care
M'au sprijinit prin lumina 0 energia lor. Din nenorocire un mare
numar dintre ei au murit; memoria lor insa va trai de-a-pururea
O. recuno9tinIa Mea pentru to-V. sfatuitorii Mei va ramane nqtearsa
In mima mea.
Ridicarea 0 desvoltarea Romaniei, aratate in aceste 2 volume

intr'un mod sistematic, este dar o opera comuna implinita de Iara
intreaga 0 de acei care au luptat prin cuvant, prin pana 0 prin

sabie.
Adanc micat de sim-Vmintele patriotice ce-Mi exprimqi in numele Academiei, va mullumesc calduros pentru frumoasa lucrare
ce-Mi aduce-V cu ocazia zilei de 10 Mai, aniversarea noastra na-Vonala.
(M. 0., 1897, nr. 32, p. 1132).
www.dacoromanica.ro
190
REGELE CAROL I
M. S. Regele la punerea temeliei palatului Casei de Depuneri.
8/20 Iunie 1897.

Dupa serviciul religios vorbeste G. Cantacuzino, Ministrul Final*lor,
apoi M. S. Regele care vede in desvoltarea acestei institutii o dovad'ac
vutia trii a crescut i creditul Statului s'a ridicat. Doreste, pe l'anga avntul
institutiei, ca i clddirea s fie o podoaba a Capitalei.
Am ascultat cu un viu interes cuvntarea d-voastr 9i. v. mulIumesc pentru

calduroase ce Ne exprimaIi cu acest
prilej. Cu deosebit plcere voiu pune temelia noului palat al Casei
de Depuneri i de Economie, recunoscut ca o trebuinp. neaparata
In urma avntului insemnat pe care l-a luat acest institut financiar
intr'un timp relativ scurt.

O desvoltare asa de repede este o dovad netgduit cat de
mult avulia Irii a crescut si creditul Statului s'a ridicat prin o
armuire inTeleapta si prevazatoare.
Legea dela 1880 prescrie ca Casa de Depuneri s primeasca 9i
economiile acelora care prin munc au c4tigat mai mult, ca o

trebuirup pentru traiul lor. Aceast msura este &At se poate de fericit. Urez din suflet ca acesti bani, obolul claselor mai srace, s fie
un sfnt depozit, care s se mrease din an in an, spre a le aduce

o indulcire in timpurile de lips. Doresc ca aceasta frumoas cldire
s devin o nou podoab pentru iubita Mea Capital.
(M. 0., 1897, nr. 53, p. 1937-8).
Proelamatie atre Tara.

Castelul Pele, 8/20 Iulie 1897.
Principele Mostenitor Ferdinand, fiind gray bolnav, M. S. Regele a primit din
toate prtile trii manifestri de simpatie. InsanAtosindu-se Principele, Suveranul &A o proclamatie care Tara, multumind pentru rugciunile inaltate
atre Atotputernicul pentru skatatea Mostenitorului i pentru simpatia aratat4
In momentele grele.
www.dacoromanica.ro
JULIE 1897
GINANTA.R1
191
Romani,
In momentele de grele incercari, prin care am trecut in timpul

boalei periculoase a iubitului Meu Nepot, credinciosul Meu popor
s'a strans imprejurul Meu inteo singura gandire, inalIand rugi

fierbirqi catre Atotputernicul spre a salva viaIa Mo0enitorului
Tronului, chemat a lua inteo zi asupra Sa marea 0 frumoasa sarcin, IncredinIat Mie de naIiune.
Impunatoare au fost manifestarile de simpatie, m4catoare dovezile de adanca compatimire, ce au pornit in aceste zile de restri0e
din toate straturile sociale pana 0 din cea din urrna coliba. Tara
intrega era in picioare, cuprinsa de un fior puternic, imparta0nd
ingrrijirile Noastre: gandurile se intunecau de amenimarea c o
munca neintrerupta de peste o jumatate de veac putea fi atat de
greu incercat. Aceste simiminte, izvorite din mima calda a poporului, acest avant unanim in ceasul de primejdie pentru viitorul
Statului, erau mangaierea cea mai dulce pentru Noi, o imbarbatare
noua pentru Mine de a veghea necurmat asupra ursitelor Romaniei,
pentru urma0i Mei un indemn puternic de a se arata tot mai vrednici de atata iubire, de atat devotament.
Astazi, and tiinTa inalth i harnicia medicilor /aril au curmat
boala i invioat inimile Noastre, imi implinesc ca veselie sfanta
datorie a marturisi tuturor, c numai credinta, cu care Ne-a inconjurat iubitul Meu popor, Ne-a putut uura temerea In acele momente cumplite,.
Adana 0 nemarginita este recunotinIa, ce umple sufletul Meu,
al Reginei 0 al Principesei Maria pentru aceste duioase i nenuma-
rate marturii de iubire: ele au stabilit intre Tar.. i Tron legaturi

noui i nepieritoare. Cu toIii ie0m din aceast. incercare
Iara mai increzatoare in viitor, iar Eu mai mandru de poporul

Meu, care in aceste zile de desnadajduire Mi-a rasplatit munca
intregii Mele vie/i.
Precum ne-au fost intrunite gandurile, asemenea ne Intrunim

acum rugile noastre, inalIandu-le catre Pronia Cereasca inteun avant
de recuno0in pentru deplina insanto0re a Principelui Mo0enitor.
Iar Eu, patruns pana in adancul sufletului Meu de o nesfar0ta

gratitudine, nu voiu inceta nicio zi de a cherna binecuvntarile
Cerului asupra scurapei Noastre Romanii i mult iubitului Meu popor.
(M. 0., 1897, nr. 79, p. 2873).
www.dacoromanica.ro
CAROL.
192
REGELE CAROL I
177.
M. S. Regele eitre Principele Ferdinand al Bulgariei.

Castelul Pelef, 23 Iuliel4 Aug. 1897.
Principele Ferdinand al Bulgariei in vizit la Sinaia. La cina dela Peles,
M. S. Regele salut cu pl'Acere aceast vizit i ridic un toast in snatatea
Principelui Ferdinand gi pentru propasirea Bulgariei.
Cu o vie satisfaqiune salut in Altea Voastra Regal pe al doilea Principe al Bulgariei, care vine A Ne viziteze.
Sunt fericit de aceast placuta ocaziune, pentru a asigura pe
Altqa Voastr Regala cat Imi sunt de prelioase bunele raporturi
Cu Bulgaria s'i cat Noi dorim sa strangem legturile de amicie care
unesc de mult timp ambele Noastre Iari si care au fost consacrate
prin armata Mea pe campia de resbel dintre Dunare s'i Balcani.

MulIumindu-va din toat mima pentru amicala Voastra vizita,
beau in sntatea Altevei Voastre Regale, In san'tatea Principesei
si pentru. propsirea Bulgariei, careia li urez o desvoltare pasnica
si un viitor fericit.
(M. 0., 1897, 11r. 93, p. 3402).
178.
Toastul M. S. Regelui pentru Regimentul ungar Carol I.

Budapesta, 17/29 Sept. 1897.
Fiind in vizit la Budapesta, M. S. Regele se duce la cazarraa regimentului
Sail pentru a lua masa Cu ofiterii. Colonelul Wischinca, comandantul, asigur
pe Suveran a acest corp isi va face datoria, avnd model pe proprietarul sail,
apitanul armatei romane. M. S. Regele, multumind pentru cuvintele mgulitoare, inchin in onoarea regimentului Su, urndu-i saratate.
Simt o deosebita bucurie de a Ma regasi, dup ataIia ani, din

non In mijlocul corpului ofiIeresc al regimentului Meu si de a-1
asigura prin graiu de sentimentele Mele amicale care le pastrez
pentru voi.
Legturile intime care M unesc de 17 ani cu regimentul, nu Ma
pot pune la Indoial Cu ce viu interes urinez toate miscarile voastre
9i a Impreun cu voi sunt mandru de ate ori regimentul atrage

malta mul/umire a prea graIiosului vostru Sef suprem, Majestatea Sa
inaparatul si Rege.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVIIIE 1897
CUVANTAR I
193
Sunt adnc micat de cuvintele clduroase i aa de bine simlac ce-Mi adresaIi in numele regimentului Meu i v asigur c toate
nancetat.
urdrile Mele v vor
Cu mima plin de bucurie, ridic acest pahar In onoarea bravului
Meu regiment, urndu-i sndtate.
(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).
179.
M. S. Regele la toastul lui Francisc Iosef.

Budapesta, 17/29 Sept. 1897.
Seara S'a dat o mas de gala in onoarea MM. LL. Regelui i Regiuei.
Impratul a invitat i notabilitti. La sampanie, Francisc Iosef arninteste mai
intalu frumoasa primire ce I s'a fcut in Romnia i apoi lauda solicitudinea
M. S. Regelui Carol I, pentru bunele raporturi intre arabele state si
pentru sanatatea Perechii Regale a Romaniei.
M. S. Regele multumeste pentru clduroasa primire ce I s'a filcut in
Capitala Ungariei i exprima simtimintele Sale de veneratiune pentru Irnprat.
S-Mi permit Majestatea Voastr a-I exprima via 0 profunda

Mea recunotin0 pentru cuvintele Sale at:At de mgulitoare, care
M umplu de mndrie, precum i pentru primirea cordial ce a avut
buntatea s6 Ne fac.
Majestatea Voastr binevoWe s aminteasc, c am avut imensa
bucurie de a 0 primi, este tocmai astzi un an, in Romnia. Amintirea acelei vizite va rinne intotdeauna intiprit In inimile Noastre. Ea a contribuit puternic a consolida inch' mai mult excelentele
raporturi stabilite intr'un mod atAt de fericit intre Statele Noastre,
raporturi care au gsit o nou confirmare in splendida recemiune
ce Ni s'au fcut 0 la care s'a asociat Capitala Ungariei In mod atAt
de cAlduros i de simpatic.
RugAnd pe Majestatea Voastr s creadd In simiminte1e Mele
de profund veneratiune i in urrile calduroase ce facem pentru
Dnsa 0 Augusta Sa Cas, ridic paharul Meu in sntatea Maje-
stii
Cerul s'0 ocroteascd
druiasc inc o domnie lunga pentru fericirea i pacea credincioaselor Sale popoare.
S triasca Majestatea Sa impratul i Rege.
S. triasc, Majestatea Sa finprteasa 0 Regina.
(M. 0., 1897, nr. 138, p. 4731).
www.dacoromanica.ro
194
REGELE CAROL I
180.
M. S. Regele la desvelirea montunentului Batalionului 2 Vinitori din

Ploeti.
Ploefti, 12/24 Oct. 1897.

M. S. Regele asist la inaugurarea monumentului Batalionului 2 de Vntori
din Ploegti pentru ostagii czirti in rzboiu pe campiile Bulgariei. Dup serviciul divin vorbegte Sorescu, Pregedintele Comitetului de initiativ pentru
ridicarea acestui monument gi apoi loctiitorul de primar Stefnescu. M. S.
Regele multumegte orgenilor din Ploegti care s'au gndit s ridice acest monument ca semn de recunogtint pentru ostagii czuti pe cmpul de onoare
amintire pentru generaliile viitoare.
In numele armatei aduc alduroasele Mele mulIumiri orsenilor

din Ploesti, aci ei au luat ini-pativa de a ridica un monument pa
semn de recunostinI pentru bravii ffi din judewl Prahova azuli

pe ampul de onoare.
Mndru sunt c am fost In fruntea acestor viteji care au inchinat viaIa lor pentru neatarnarea I.rii i mrirea Romaniei.
Neuitat a rmas ziva de 30 August, and batalionul al doilea,
sdruncinat deja prin o lupt crAncena, s'a aruncat cu Indrsnealk
In foc si a luat seara tArziu reduta dela Griv4a, smulgAnd vrsmasului steagul
Dou-dzeci de ani au trecut de atunci, ins amintirea acestor

vremuri mari, pline de primej die ca i bogate In fapte insemnate
rezultate fericite, nu se poate sterge niciodat din inimile noastrePloestii este int'Eul oras care a recunoscut ca un trecut glorios
s fie amintit generaIiunilor prezente s't viitoare prin un semn vdit.
Condui de acest frumos simIimant, d-voastre ai ridicat acest
monument, care este nu numai o podoab pentru orasul vostru,

Irish' mai ales o mrturie c rsplata va fi pentru acei care se jertfesc pentru patrie.
S cad vlul acestui monument, IncredinIat de acum inainte
orasului care M'a primit astzi In mod asa de alduros.
Va mulIumesc, ca i pentru cuvntrile asa de adnc
ce Mi-qi adresat.
(M. 0., 1897, nr. 157, p. 5316-7).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 189T
195
CUVANTKRI
M. S. Regele inehin in siniitatea Ieenilor.

'all., 20 Oct./Noemv. 1897.
MM LL. Regele si Regina in vizita la Iai. Seara s'a dat o masa de gala.
N. Ganea, primarullor, exprima Suveranilor omagii respectuoase pentru
bunavenire si calda iubire i nemarginit devotament din partea Iesenilor.
M. S. Regele multumeste pentru manifestatiile calduroase si trichina in santatea cetatenilor din Iasi.
Fericit de a M gsi astzi impreun cu Regina In a doua Noastr

Capital, simIim o vie bucurie c putem petrece cateva zile In mijlocul credinciosilor Ieseni, care Ne-au artat oricand devotamentul lor.
Primirea stralucit, fcut Nou In vechiul Scaun domnesc al
Moldovei, este o nou dovad cat de mare este dragostea cu care
suntem Inconjura0 aci.
MulIumim din tot sufletul pentru aceste manifestaIii caldurouse,
ca
i pentru cuvintele asa de bine sim/ite, care gsesc un adane
rsunet In inimile Noastre.

Asigurand Iaii, ca voiu veghia neincetat asupra intereselor sale
voiu sprijini desvoltarea sa, care a luat deja un avant insemnat
prin ridicarea multelor stabilimente publice, Inchin paharul Meu In
sntatea cet4enilor i pentru propsirea celei a doua a Noastr
S triasa
(M. 0., 1897, nr. 164, p. 5579).
Cuvintare la inaugurarea palatului Universititii din Iaqi.

Iafi, 21 Oct.I2 Noemv. 1897.
MM. LL. Regele si Regina asista la inaugurarea noului palat al Universiatii din Iasi. Mitropolitul face serviciul religios i apoi vorbesc Sp. Haret,
Ministrul Instructiunii ; Culina, rectorul, i studentul Leatris, dela Drept. M. S.
Regele spune ea noul palat inchinat stiintei i literelor se ridica falnic in orasul
din care au pornit ideile de unire s't mrire a patriei. Gradul de cultura al unui
stat e Inca mai insemnat dead puterea armata i desvoltarea economica.
Universitatile trebue sa dea o directie nationala inaltelor studii si sa pregateasca conducatori intelepti i cumpaniti ai constiintei nationale.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
196
Inaugurarea acestui frumos palat, inchinat 9tiii4ei i literelor,
este un eveniment insemnat nu numai pentru Iai, ci i pentru

Romania intreaga. Falnic 9i maret el se inalr in mijlocul acestui
ora, care de-a-pururea a fost in fruntea pornirilor patriotice pentru
unirea i marirea patriei; el va straluci ca o marturie despre recunwin-la %aril 9i despre avantul ce a luat micarea intelectuala in
a doua Noastra Capitala.
De acum inainte studiile inalte vor avea aci un loca 9 demn de
dnsele, unde studenIii se vor putea adapa la izvoarele curate ale
tiinIei 0 ale patriotismului, spre a se arata ()data urma0 vrednici
ai atator oameni de Stat, nascirli in aceasta parte a Iarii, care au
fost servitori credincio0 ai patriei i inIelepli consilieri ai Tronului.
ecoNu numai cu numarul soldaIilor i cu desvoltarea
nomice se masoara astazi puterea Statelor. Un factor de capetenie,
poate cel mai insemnat, este gradul de cultura. O direcOune sanatoasa i nalionald a inaltelor studii, ce se urmaresc in Universit4i,
este dar condiliunea neaparata a adevaratei propa0ri. You'd, domnilor profesori, este Incredin-lata misiunea cu grea raspundere, de a
pregati pentru ;ara, pe acei frunta0 ai viitorului, de a le inal/a

vederile, de a sat:1i in inima lor ambiliuni nobile i generoase.
de a le incalzi sufletul pentru tot ce este drept, bun 0 romanesc.
Con9tiinla nalionala, rede9teptata prin luptele vitejeti ale
armatei, weapta conducatori inlelepli i cumpani/i. Ieri, datoria
&are Iara era desluOta: recatigarea independemei. Astazi, condiOunile vielii noastre sociale s'au largit i inmullit i ara are trebuinI de puteri noui, spre a asigura mersul neintrerupt al desnalionale. Aceste elemente de ponderaliune inIevoltii
leapta, care urmeaz a fi precumpanitoare in direqiunea
sociala a statelor moderne, le ateptam dela aceast Universitate, care se stabilete astazi in noul su palat. Da, am incredere
ca Universitatea din Ia0 va raspunde la aceasth inalta menire

ca' impreuna cu sora sa din Bucureti, aceste doua %chi luminoase, vor raspandi scantei de viewla sufleteasca asupra intregului
neam romanesc.
Regret ca Principele Ferdinand, Scumpul Me-u Nepot, care a

pus piatra fundamental a acestui aezrnant, nu poate fi faIa
la inaugurarea lui. Gandul Su insa este cu noi in acest moment,
caci, patruns de recuno9tin% pentru atatea dovezi de iubire ce
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1897
197
CUVANTA.RI
I s'au adus in timpul lungii Sale boale, cea mai vie a Sa dorin/
este de a aduce prinosul Sau de munc pentru binele scumpei z;toastre Romnii.
Regina este fericit de a Se gsi astzi lngd Mine, spre a asista
la aceast frumoas serbare, inchinat literelor i tiinIei. Ea mulIumete impreun Cu Mine din suflet pentru clduroasa cuvntare
bunele urri ce Ne face-0.; la randul Nostru indreptm care Cer
1-L10e cele mai fierbinIir ea s reverse toate binecuvntrile Sale
asupra iubitei Noastre a doua Capital.

(M. 0., 1897, nr. 166, p. 5662-3).
183.

Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele prezinta
mai intAiu situatia Romniei fat. cu vecinii ei i apoi trece la indicarea proiectelor de legi ce aunt sa vie In desbatere. Aceste profecte privesc Invtamantul secundar Ili superior, modificarea legii drumurilor, Imbunattirea cailor ferate
construirea magaziilor cu silozuri, legea asupra apelor, naintrile In armata
i recrutarea, modificarea organizArii judeatoresti, infiintarea unui Consiliu
Legislativ permanent, modificarea legii consiliilor judetene si legii sanitare,
reorganizarea Ministerului Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilor
si o lege pentru terenurile inundabile. Ureaz'a reprezentantilor natiunii o
sesiune cu roade bune.
Domnilor Senatori,
Domnilor DeputaA
In anul acesta am trecut cu toIii prin grele incerari, inlturate
de Pronia Cereasa, care necurmat a ocrotit i ocrote9te Patria

noastr.
Dimpreun cu Mine intregul popor a fost ptruns de o adncfi
emo-tiune in timpul boalei cumplite care pusese in primejdie viea/a
Mo9tenitorului Tronului, a prea iubitului Meu Nepot. Toate pturile
sociale Mi-au dat in acele zile de durere nenuma.rate dovezi de duioas.
dragoste 0 de credincios devotament.
Sunt fericit a pot reinnoi astzi, in mijlocul reprezentaIiunii

nalionale, simIimintele Mele de recuno0inV pentru vioiciunea ace-
www.dacoromanica.ro
REGELB CAROL I
198
stor manifestari, care sunt cea mai frumoasa rasplata a muncii

neobosite ce am depus pentru scumpul Meu popor in cursul unei
intregi vieP.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Nelin4tea ce cuprinsese Europa, din cauza razboiului dintre

Grecia 0 Turcia, astazi a disparut i ac-Punea unita a Puterilor
celor mari asigura pacea generala, care va da desvoltarii popoarelor un nou avant.
In mijlocul acestor imprejurari, situaTia Romaniei s'a intarit
Ina mai mult 0 am capatat din toate par/ile semne de vii 0 reale
simpatii pentru statornicia cu care am urmarit o politica panica.
prudenta.
Astfel relaPunile Regatului cu toate Statele sunt din cele mai
cordiale.
Am -pnut sa reinnoesc 0 in anul acesta expresiunea sirigimintelor
Mele de prietenie 0 de venera-Pune ce am avut totdeauna pentru

Majestatea Sa Imparatul i Regele Francisc-Iosef i constat cu o
vie satisfactiune primirea strlucit ce Ni s'a Mont, Reginei i Mie,
in Capitala Ungariei.
Rela-Punile de bun vecinatate i amicitie dintre Romania i
Bulgaria au aflat o noua intarire prin vizita AlteIei Sale Regale
Principelui Ferdinand, care ne-a dat o dovada pre-Poas de sim-P-
mintele Sale 0 ale poporului San pentru noi.

Nu pot s nu amintesc cu recunotinVa gra-Poasa aten-Pune a
Majestalii Sale Imparatului Rusiei, care a binevoit a Ma saluta

prin un trimis extraordinar in a doua Mea Capital.
Rela-Punile economice dintre Romania i Imperiul Otoman se
afla astazi consolidate prin o convenpune comercial, care se va
supune neintarziat deliberarii domniilor-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inaugurarea Palatului Universitaiii din Ia0 este un fapt important in desvoltarea noastr. cultural:a 0 a fost sarbatorita cu caldura de Iara Intreaga ; iar Regina dimpreuna cu Mine am fost adane
m4ca-P de inimoasa primire ce Ni s'a facut cu aceasta ocaziune.
www.dacoromanica.ro
NOEMYRIE 1897
CUVANTIRI
199
Legea invfmantului secundar 0 superior, care se va prezenta

domniilor-voastre, va indeplini lucrarea de intrire 0 de reorganizare a coalelor noastre, a9ezand educapunea naponal pe temelii
solide 0 indreptnd munca poporului spre cmpul Intins al cuno9-tinIelor 9Pinpfice 0 practice.
Intiul buget votat de aceast legislatur s'a Incheiat la treizeci Septemvrie trecut cu un excedent de peste trei milioane. Acest
rezultat ar fi fost negre0t mai satisfcItor, clack In ultimele ease
luni ale exercipului, ploi necontenite i inundapi extraordinare nu. ar
fi pricinuit recoltelor pagube insemnate, resfrangndu-se efectul lor
inteun mod simPtor i asupra exerciPului bugetar curent. Yeti
avea s chibzuiP, dimpreun cu guvernul Meu, msurile cuvenite
pentru a asigura bugetului viitor ecbilibrul necesar unei gestiuni
regulate a finantelor i mentinerli creditului nostru atat de bine
stabilit.
De inunda-Pile care au bntuit tara s'a resimPt Intregul nostru
sistem de comunicatii.
S'a vdit acum Inca mai mult insuficienTa legii drumurilor
necesitatea reformrii ei, in scop de a interesa mai direct judetele
comunele la construirea i intretinerea qoselelor 0 de a, Infiinta
asupra lor un control financiar 0 tebnic mai eficace.
Pentru a pune cile ferata In situatinne de a satisface cerintelor
agriculturii i comeqului, se va urmari mai departe imbunatatirea
consolidarea vechilor linii; totodat ins se' va incepe imediat
turilor.
construirea magaziilor Cu silozuri, dndu-le o organizare sistematic.
Completarea Serviciului nostru maritim i imbunttirea pornoastre dunrene, greu atinse de apele cele mari, sunt urgent
reclamate. Acolo unde s'a produs dezastrul cel mai mare, la Galati,
s'au inceput imediat lucrri, care vor pune in viitor la adpost

a-tat acest oras, eat i calea ferata l3ArladGalati. Creditele acotdate de Corpurile Legiuitoare au dat putinta de a activa nouile
construcpuni de ci ferate. Dup a lor terminare vom pi Id completarea sistematica a reIelii noastrel
Legislapunea asupra apelor trebue pus neintrziat in armonie
Cu desvoltarea economic a tarii; iar legea organizrii cilor ferate
cere a fi supus unei reviziuni, in urma desvoltrii lor repezi

constante 0 pentru a imbunt-P soarta personalului acestui serviciu.
www.dacoromanica.ro
200
REGELE CAROL I
Solicitudinea ce totdeauna aIi arRat pentru armata ii impunedatoria de a se desvolta continuu prin instrucOune 0 disciplin.
Ea a p4it 0 in anul acesta pe aceasta cale In mod regulat 0 normal.
Se vor supune deliberarii domniilor-voastre mai multe legi,
destinate a ameliora 0 a completa organizarea armatei 0 anume
legile care privesc inaintarea, in armata 0 recrutarea, precum 0
desvoltarea marinei noastre, a Carei insemnatate crete din an in an.
Asigurarea unei justiIii bine distribuite cere ea poziOunea indeJ
pendenta a magistraOlor s fie intrita. Se va ajunge la acest scop
modificnd ateva articole din legea organizarii judeatorqti.

Spre a inlesni elaborarea legilor, precum 0 reviziunea codicelor
actuale, guvernul Meu va propune infiinIarea unui Consiliu legislativ permanent.
Serviciul penitenciarelor are nevoie de o simIitoare reforma.
Pentru a o pregati, trecerea acestui serviciu la departamentul justiIiei a devenit o adevaran necesitate.
Se va supune deliberrii domniilor-voastre: 3modificarea legii
consiliilor judeIene, avnd de Iint o mai intinsA conlucrare a lor
in administrarea intereselor proprii ale jude-plor ; modificarea legii
sanitare, pentru a garanta in mod mai sigur 0 mai lesnicios formarea personalului medical 0 reorganizarea DirecIiunii Statisticii,
care-0 va indeplini mai bine scopul, trecnd la Ministerul de Interne.
Ministerul Agriculturii, ComerIului, Industriei i Domeniilor are
astazi o organizare insuficienta. Se va prezinta domniilor-voastre,

In aceasta privire, un proiect de lege care s corespunda desvoltrii
considerabile ce a luat acest departament.
Interesere agricultorilor stau astazi izolate, in mijlocul concurenIei generale ; insa prin sindicatele agricole se va produce o imbutnat4ire simiitoare in acest ram insemnat al producIiunii nalionale.
0 lege care sa reguleze c4tigarea pentru agricultura a p-am'an-
turilor mlatinoase ale eteltei Dunarii se va supune desbaterilor

domniilor-voastre dimpreuna cu modificari devenite necesare legii
vanzarii in loturi a bunurilor Statului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Regatul Romniei i0 are astazi situaliunea sa politic& bine

intemeiata. Ramane ca el sa-0 desvolte puterile sale materiale,
www.dacoromanica.ro
-DECEMVRIE 1897
cuvArraiu
201
creeze rela-tiuni economice folositoare 0 stabile, s5.-0 intrease

mersul i progresul moral i
Frumoas este misiunea ce Corpurile Legiuitoare au de hideplinit. Nu MA indoesc ca yeti pune tot zelul i activitatea domniilor-voastre ca aceast sesiune s fie roditoare pentru scumpa noastrg tail i s lnaie Inc6 mai mult prestigiul ei i Increderea ce din
toate par* se pune intr'nsa.

Dumnezeu s binecuvinteze lucrrile domniilor-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor si Minis tilt al Afacerilor Striiine, D.

A. Sturdza ; Ministrul Agriculturii, Industriei, i omertului i Domeniilor, A.
Stolojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Canfacuzino ; Ministrul de Rdzboiu, General A. Berindei ; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul Justitiei, Alex. G. Djuvara ; Ministrul Lucr5rilor Publice, Ion I. C. Briitianu.
(M. O., 1897, nr. 183, p. 6209-11).
184.
Rfispuns la Adresa Senatului.

'/19 DecemPrie 1897.
Comisia Senatului prezint Suveranului rspunsul la mesaj En care se
arat'd din non simpatia pentru Mostenitorul Tronului. M. S. Regale multumeste pentru aceast simpatie si crede a o colaborare strnsil Entre guvern
Senat nu va lipsi si va da roadele asteptate.
Domnule Preqedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt adnc micat de Adresa prin care Senatul tmi rostqte,

In cuvinte aa de alduroase, simpatia Trii Cu privire la boala iubi-
tului Meu Nepot. Din tot sufletul v multumesc pentru aceast

reinnoit manifestare adus Mie din partea acestui tnalt Corp,
care lini este o nepre-tuit dovad at de adnc este sklit
mntul dinastic In intregul popor.
Iubirea aceasta i increderea reciproc dau o noua frie aez5.mntului Regatului, Intemeiat prin Intelepciunea fruntalilor
www.dacoromanica.ro
202
'REGELE CAROL I
prin vitejia armatei pe care am avut mandria a o conduce la

izbanda.
Putem privi cu linite catre viitor i indrepta silinele noastre
spre o muna rodnia, deoarece se deschide inaintea iloastr o

perioada de pace pe care trebue s o intrebuiniam pentru a intri
fna mai mutt Statul nostru pe temelii statornice i santoase.
Nu M indoesc c increderea dintre guvern i Senat, despre care
Ne asiguraIi, va contribui mult ca aceast sesiune sa fie cat de spornia pentru scumpa noastr
Va mulIumesc din inim de bunele urari ce aduce0 Reginei,
Mie i Familiei Mele.
(M. 0.4897, nr. 201, p. 6834).

185.
Rfispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

Camera in rspunsul la mesaj reinnoe0e, in numele rii, simpatia ce s'a
resinnit In toate unghiurile ei cAt timp vieata MoOenitdrului Tronului a fost
In pericol. M. S. Regele spune c devotamentul acesta al tuturor Romnilor
pentru Tron face mai muit decAt once rasplat. Multumeqte pentru sentimentele de iubire ale reprezentantilor natiei i crede c lucrarile lor vor fi folositoare Statului
Domnule Prefedinte,
Domnilor Pepututi,
Camera, ca reprezentaIiune legal-a a nqiunii, Tmi reinnoete

astAzi, n cuvinte micatoare, via simpatie ce s'a resimlit in bate
unghiurile rii, cat timp viala scumpului Meu Nepot a fost in pri;
mej die, in lunga board prin care a trecut.
Primesc dar cu o deosebita satisfacTiune reinnoirea acestor
marturisiri din partea Adunrii Deputatilor i mulIumesc calduros
pentru sentimentele de dragoste ce Ni le aduce. Nicio rasplat
nu-Mi poatd fi mai dulce 9i mai magulitoare, dupa o munc de peste
30 de ani, deck devotamentul Cu care Tronul este inconjurat de

toate straturile poporului roman. Aceste nenum6rate dovezi de eredinIa sunt pentru'Mine un nou indemn spre a M gandi neincetat
la intarirea institu/iilor noastre na-Ponale 0 a inchina toate puterile
Mele, pentru binele prop0rea Irii.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1898
203
ClivANT.X.Ri
S dea Dumnezeu ca anul in care vom intra in curnd s ne

cruIe de incercarile grele care ne-au sguduit si care s'au intins si
asupra agriculturii s'i comerIului nostru si ca anul nou s fie binecuvntat, spre a putea urma, in liniste, cu lucrarea noastr de desvoltare economica, asigurnd muncitorilor nostri dreapta rsplat
a silinIelor lor.
Nu M indoesc ca d-voastre veIi da tot sprijinul guvernului Meu
si veIi lua in de aproape cercetare diferitele legi supuse la desbaterile d-voastre, astfel ca sesiunea actuala s fie bogat in lucrri
folositoare pentru Statul ron-1'4'n.
Bunel urari ce a duce0 Reginei, Mie si Familiei Mele, gsesc
o sincer recunostinf in inimile Noastre.
(M. 0., 1897, nr. 207, p. 7058).
Inalt Ordin de zi cifre armat.

1/13 lanuarie 1898.
M. S. Regele, multumit de silintele ce fiecare din ostagi pune pentru implinirea indatoririlor, le ureaz5. ani multi gi fericiti.
Osta.yi,
Astzi, ca intotdeauna, MA folosesc de anul ce incepe ca s trimit scumpei Mele armate salunrile Mele.
Privesc cu o adevrat muliumire la silinIele ce fiecare dintre
voi depune pentru indeplinirea indatoririlor sale.
rara ca s'i Mine vede in munca voastr o dovad mai mult ca
se poate sprijini pe virtu-ple fiilor ei, si dar, din adncul inimii
Mele, urez tuturor ani mulIi si fericiti.
Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1898.
CAROL.
(M. 0., 1898, nr. 218, p. 7465).
Rispuns la felicitfirile inaltelor autoritti.
1/13 lanuarie 1898.

Dup'a slujba dela Mitropolie, Suveranul primegte felicitri in apartamentele Mitropolitului din partea Inaltului chiriarh, a Pregedintelui Consiliului,
www.dacoromanica.ro
204
REGELE CAROL I
a preedinWor Senatului i Camerii i a Primprqedintelui Curtii o Casatie,
apoi, la randu-I i In numele M. S. Reginei, face urari pentru Romania

pentru cei de fata.
Urrile alduroase ce-Mi aduceIi, le primesc cu atat mai vie

recunoptinr bucurie, cu ct, in anul care s'a inchis,Iara intreag
Mi-a dovedit cu dor din inim cht de adnc ea imprtete bucuriile i griiile Mele.
Am trecut impreun prin multe incercri care s'au intins

asupra holdelor noastre, lovind intr'un mod simptor agricultura 9i
comenul; ins, mai ales in vremuri grele, n'am pierdut ndejdea
In Dumnezeu pi am fost condus numai de tinta de a asigura viitorul Romniei, creia trebue neincetat s inchingm toate puterile noastre.
infrit prin iubirea poporului, privesc cu incredere in nul

care incepe, rugand Cerul s ne apere de necazuri, s raspAndeapc
asupra noastr toate binefacerile i s ddruiasca scumpei noastre
lri linite i propire. Cu aceast dorinr i reinnoind inc5. dar
toate mulIumirile Mele pentru felichrile att de adnc sinnIite
ce Mi-a-0 adrepat din partea bisericii i a rii, v urez "i in numele
Reginei, din fundul inimii, ani mul-p i fericiIi.
(m. 0., 1898, nr. 219, p. 7501).
188.
Cuvintare la investitura Episcopului Rimnicului Noului-Severin.

15/27 Martie 1898.
Investirea ca Episcop al Ramnicului Noului-Severin a arhiereului AtImnasie Mironescn Craioveanu. Dupa formula consacrata de Inmanare a carjei
episcopale, noul ales arata devotamentul sAu catre Tron i Dinas-Le. M. S.
Regele fi spune ea are o eparhie aleas unde o populatie cu mima calda' i
patriotica are saca adanc sentimental de evlavie. O eparhie de unde Insui
Majestatea $a a pornit la lupa' victorioasa peste Dunare.
Cu vie mul%umire am incredinIat Prea Sfirgiei Tale crja psto-
rara', intrindu-te in scaunul episcopal al Ramnicului i Noului

Severin, la care te-au ales Sfntul Sinod impreuna cu reprezentanii
Prea Sfinia Ta eti chemat a pstori una din cele mai frumoase
eparhii, locuite de o populaVe cu inima cld i patriotic,
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 4898
205
CUVANTXRI
In care sentimentul de evlavie e adnc sklit. La poalele munIilor

In vile incnttoare ale Olteniei, de veacuri se ridica nenumrate mnstiri i. schituri, ca o mrturie vie de temere de
Dumnezeu a strmoilor care, in vremurile de asuprire, cand vijeRile treceau peste Iar ameninOnd-o de pustiire, au gsit acolu
adpost pentru a liniti i intri sufletele lor. Aceste aezrninte
cat s ne aminteasca asemenea c credinIa la un popor este singura temelie trainica pe care se poate rezema viitorul su, cci
destinele popoarelor sunt in mna Atotputintelui.
O frumoas. .1 insemnat chemare a9teapth pe Prea
Ta
In noua eparhie care este incredinIata armuirii tale. Sunt convins

c vei fi de-a-pururea ptruns de marea rspundere ce apas asupra
Prea SfinIiei Tale i c vei inchina toate puterile spre a intri
mai mult in mima poporului dragostea i respectul pentru biseric.
Primete acum clduroasele Mele urdri; ele te vor insqi peste
Olt, in aceste jude/e frumoase i bogate bare Mi-au artat in toate
imprejurrile o nemrginit credinp i. cu care MA unesc netme
amintiri. De acolo, intr'adevr, am pornit cu armata peste Dunre,
dup ce am primit binecuvntrile unuia dintre predecesorii Prea
SfinIiei Tale ; astfel intrit .1 cu neclintit incredere in ocrotirea
Cerului am infruntat primejdiile .1 am condus pe voinicii ffi a Irii
pe cmpul de lupt. Pronia cereascd a veghiat asupra noastr.
izbnda a fost cu noi, incununnd steagurile noastre ca lauri nepieritori.
MulIuminduqi pentru cuvntarea aa de adnc simIit ce Prea

Sfinia Ta ai rostit -1 primind cu vie placere asigurrile tale de dvotament aduse Mie i Familiei Mele,
doresc din inim s psto-
reti un lung ir de ani turma eparhiei tale.

(M. 0., 1898, nr. 277, p. 9771-2).
189.
M. S. Regele aim Academia Romani.

M. S. Regele la Intrunirea sesiunii anuale a Academiei Romne. Nic. Kretzulescu, Presedintele Acaderaiei, intmpin pe Suveran, care, dupl ce se bucurfi
de ridicarea noului local, multumeste pentru culegerea i tiparirea, fcute de
www.dacoromanica.ro
206
REGELE CAROL 1
Academie, a Cuvantrilor Mariei Sale timp de 30 de ani si amintind cu recu

nostintd de acei brbati de Stat care L-au ajutat la ridicarea Statului rom'an
spune ca numele lor trebue Inscrise ad i cu litere de aur pentru vecinia
pomenire.
Resimt o deosebita mulIumire a pot aduce domniilor-voastre

astazi calduroasele Mele salutari in acest nou .1 frumos local, vrednic
de Academie, care va contribui ca edinIele sale, urmate totdeauna

de un interes olcOesc, sa fie inconjurate inca de o mare solemnitate.
# Frumosul ridica inima >>; doresc ca 0 conferinIele ce se vor line
aci, sa ne insufle/easca i sa ina4e cugetarea noastra.
Academia fiind Intrunita In sesiunea sa anuala, indeplinesc o
placuta datorie mullumindu-i Inca odat pentru iniIiativa luata de
dansa de a culege i. tipari cuvantarile ce am rostit in cursul Domniei Mele de 30 ani.
Astfel, Academia a stabilit o noua i. scumpa legatura cu Mine,
insalindu-M, pas cu pas, in marea epoca de lupta .1 de izbanda

din care a ras'a'rit Regatul, dei adeseaori strabatuta de momente
grele i furtunoase.
Indeplinesc Inca o alta datorie amintindu-Mi cu dragoste i.
recunotinp. de acei barbaIi destoinici care impreuna cu Mine
au intemeiat Statul roman; o mare parte din ei au trecut bite

al-O.' via-0.; mulIi dinteanii erau membri ai Academiei; numele lor
trebue sa fie dar inscrise aci cu litere de aur, spre a arata .1 genera-
Vilor viitoare ca numai acei care au muncit i s'au jertfit pentru

patrie, sunt vrednici de vepica pomenire.
Adanc mi9cat de cuvintele pline de mima ce venerabilul Prepdinte al Academiei, in numele ei, Mi-a adresat, urez ca luciarile
din anul acesta sa fie cat se poate de spornice 0 roditoare.
(M. O., 1898, iu.. 282, p, 9958).
190.
15/27 Mai 1898.

M. S. Regele Inchizand sesiunea Corpurilor Legiuitoare, le exprimA multumiri
pentru silintele ce au depus ea s'a' Inzestreze tara Cu legi privind invatamintul

secundar gi superior, conversiunea favorabil a unei pArti din datoria publicA,
regularea relatiilor comerciale cu Turcia 0 Bulgaria, Invoiala cu Serbia pen-
www.dacoromanica.ro
MAI 1898
207
CUYANTARI
tru podul de peste Dunre, modificarea legii eailor ferate de interes local, credi-
tele pentru fimeliorarea 0 completarea sistemului de transport pe uscat i pe

apa, pentru aphrarea farii 9i. cldirile sociale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Ajunsi la termenul actualei sesiuni legislative, va exprim deplina
Mea mulIumire pentru silin/ele ce v'aTi dat de a inzestra Iara cu

legi importante, a aror necesitate era de mult si adanc simIita.
Legea invalamantului secundar si superior si-a capatat fiinp.
prin munca struitoare a domniilor-voastre. Aceasta lege, dimpreuna cu legea Invgamantului primar si aceea a Casei Scoalelor,
apaza instructiunea noastra nalionala pe o temelie sanatoasa,

rnenita a asigura desvoltarea 0 progresul poporului roman.
Votarea la timp a bugetului echilibrat garanteaza bunul mers
al finanIelor Statului si conversiunea favorabila a unei pili a datoriel publice este o noua dovada de soliditatea creditului Iarii.
Dimpreuna cu aceste legi aTi votat 0 altele, Intre care regularea
relaliunilor comerciale cu Turcia si Bulgaria, precum 0 invoiala
cu Serbia pentru stabilirea podului de peste Dunare, ocupa un loc
de capetenie si vor contribu a strange Inca mai mult relaVunile
amicale cu aceste state.
Modificarea legii cailor ferate de interes local va da si ea roadele
dorite pentru intregirea reIelei cailor noastre de comunicalie.
De mare Insemnatate sunt creditele ce ati acordat pentru ameliorarea si completarea sistemului nostru de transporturi pe uscat
0 pe apa, precum si acele pentru apararea %aril si pentru cladirile
colare ce sunt a se executa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Va mulIumesc Inca odata calduros pentru concursul luminat si

patriotic ce aIi dat guvernului 1Vieu In sesiunea actual.; 0 rugand
pe Atotputernicul sa reverse binefacerile sale asupra iubitului Meu
Regat Eu declar Inchisa sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
208
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Afacerilor Straine, D.

Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cornertului i Domeniilor, A. Stolojan ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul de Finante, G. Cantacgzino ; Ministrul Justitiei, G. D. Pallade ; Ministrul de Razboiu, General de Dipizie, A. Berindei ; Ministril! Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Ifaret;
Ministrul Lucrrilor Publice, Ion I. C. Brittianu.
(M. 0., 1898, nr. 35, p. 1201).
Toastul M. S. Regelui pentru Principele Bulgariei.
Sinaia, 24 Iunie/6 Iulie 1898.

Principele Ferdinand al Bulgariei in vizit la Sinaia. Seara s'a dat o mas'd
la Castelul Peles. M. S. Regele multumeste familiei prineiare bulgare pentru
facandu-I in acelasi timp ufgri de fericire i pentru propsirea Bulgariei.
MulIumesc Alteei Voastre Regale din toata mima pentru a

doua Sa vizita, care Ne umple de o satisfaqiune cu atat mai mare,
ca avem bu curia a saluta asta data' 'hi Romania pe Principesa Maria
Luisa.
Prezerqa AlteIelor Voastre Regale este o noua dovada de bunele raporturi care exista atat de norocos 1ntre Statele Noastre.
In speranIa ca aceste raporturi se vor consolida inc mai mult,
fag urarile cele mai vii pentru fericirea Alteei Voastre Regale si a
Augustei Sale Familii, precum i pentru prosperitatea Iaril Sale.
Ridic paharul Meu In sanatatea AA. LL. RR. Principele
Principesa Bulgariei.
(M. 0., 1898, xxr. 68, p. 2464).
M. S. Regele &Aire Principel Bulgariei.
25 lunie/7 Iulie 1898.

Principele Ferdinand al Bulgariei remite M. S. Begelui Carol I ordinul
Pentru BravurA s, reamintind victoriile ciitigate pe campiile Bulgariei, In
urma crora aceastA Tar& a devenit liber. M. S. Regele, miscat de cuvintele
mgulitoare ale Principelui Ferdinand, vede in aceasta decoratiune o dovada
de prietenie si face urArile Sale pentru Principe i pentru hrmata bulgara.
www.dacoromanica.ro
IULIE 1898
209
CUVANTARI
Sunt adanc micat de cuvintele atat de magulitoare ce Alteia

Voastra Regala Mi-a adresat, precum i de amabila Ei aten-liune,
de a-Mi remite, inconjurat de vitejii Sai ofiTeri, care s'au distins
In rzboiu, ordinul Sau militar.
Ii primesc cu atat mai mare recunotinIa .1 satisfaqiune, Cu
cat vad din aceasta o noua dovada a prieteniei ce AlteIa Voastra
Regala are pentru Mine yi o legatura pre-lioasa cu tallara Sa armata,
penku a carei desvoltare fac urarile cele mai vii.
Aceasta decoraTiune imi va aduce totdeodata aminte frumoasa
epoca cand armata Mea a combatut victorios pe campurile de batalie alaturea cu viteaza armat ruseasca, pentru a constitu Bulgaria i a cuceri independenIa Romaniei.
MulIumind inc odata AlteTei Voastre Regale pentru semnele
de simpatie ce-Mi da, O rog sa creada in simimintele Mele cele
mai amicale i in viul interes ce port Bulgariei, Principelui ei 9i
armatei Sale.
(M. 0., 1898, nr. 68, p. 24E4-5).
193.
Urarea Regelui dupi sfintirea a doui vapoare.

Constanta, 1/13 lulie 1898.
Sfintirea vapoarelor Regele Carol I si Principesa Maria a. M. S. Regele,
S. R. Principesa Maria pe
pe puntea bastimentului Regele Carol I
puntea vasului e Principesa Maria , sparg ate o sticla de sampanie lovind-o
de peretele vasului, dupd vechiul obiceiu al trilor maritime, urAnd cltorit
fericite celor dota bastimente.
Acest m'arel vapor se va numi
Regele Carol I (respectiv
Principesa Maria ).
ti urez sa faca calatorii fericite pe Marile pe care este destinat

sa pluteasca. Bunul Dumnezeu sa-1 alba sub puternicul sau scut
-9i s'a-1 pazeasc contra furtunilor i accidentelor de Mare. Sa faca
fala steagului romnesc pe care-1 poarta.
pi. 0., 1898, nr. 73, p. 2612).
www.dacoromanica.ro
210
REGELE CAROL I
194.
M. S. Regele pentru marina romin.

Constanta, 1/13 Iulie 1898.
Dup sfintirea celor dou vase la Constanta, s'a dat un banchet pe
vaporul Regele Carol Is. Vorbeste la acest banchet Ministrul Lucrxilor Publice i apoi Suveranul aratfi importanta marinei pentru comertul Romniei.
Inching pentru un viitor fericit al marinei romne comerciale si militare.
La inaugurarea podului peste Dunre am prevestit c aceast.

mrear lucrare ne va deschide adevrata cale comercial i c
In curand steagul roman va Mai in porturile cele mai indeprtate.
Presimiirea Mea s'a implinit mai de vreme decat puteam ndjdui
serbarea de astzi aruncase de mai inainte razele sale binerctoare asupra tinerei noastre marine comerciale, care luase deja de
de fapt stpanirea Mrii prin un numr Inc restrans de vase, in
fruntea crora strlucea Principesa Maria >>.
Tara impArtete convingerea Mea a comegul su se va desvolta inteun mod neateptat prin navigaIia maritim. Datorim
dar Corpurilor Legiuitoare ca s'au putut sfini astzi dou vase
mari i boteza unul pe numele Meu.
Nu M indoesc c acest nou i falnic vas se va int4ia cu vrednicie in randurile acelor bastimente impuntoare care infrunt
valurile furtunoase i asigur inicarea comerciala a lumei. <( Carol I >>,
impreun cu
Elisabeta , frumosul nostru incruciqetor de mult
cunoscut de bate marinele, trebue s dua cu mandrie steagul

nostru peste Ocean 0 s vesteascA 0 in alte continente ce avnt
puternic Romnia a luat 0 cum prin o munca statornic 0 un rzboiu victorios ea a cucerit un loc insemnat tare Statele din Europa.
Cu mima plin de bucurie, mulIumesc pentru cuvantarea calduroas care Mi-a fost adresat i ridic paharul Meu pentru un
viitor fericit al Marinei noastre comerciale, ca 0 a celei militare,
sigur and a amandou, in implinirea datoriei /or, departe de
/ark vor fi insufleIite numai de o singur sinatire, vor fi cluzite
numai de un singur Wand: Patria 0 cinstea naTional, i CA pe vasele lor, ori unde ele se vor afla, va rsuna strigtul ap de scump
nou4 tuturora : 4 Sb.' triasc Romania .
(M. 0., 1898, nr. 73, p.. 2613).
www.dacoromanica.ro
lUtIE 1898
CUVINTARI
211
195.
Rfispuns la toastul Principelui Imertinsky.
Varfovia, 14/26 lulie 1898.

Vizita M. S. Regelui Carol I In Rusia. La Vargovia, M. S. Regele i Principele Ferdinand Bunt primiti de lumea oficialA, In cap cu generalul Principe
Imertinsky, fost gef de Stat Major sub M. S. Domnul la 1877 gi acum Guyernator general al Poloniei gi de ofiterii atagati la persoana Lor, Adjutantii
imperiali Vice-amiral Arseniew, Colonel Nepokoicinsky, Locotenent Principe
Dolgoruki i Locotenent Principe Orloff. Dala garA pAnA la Palatal Lazenky,
flestinat a fi Cartierul Regal, sunt Ingirate trupe din divizia a treia a Gardei
Imperial, ce fusese la Plevna sub comanda M. S. Domnului RomAniei, M. S.
Regele gi PrincipeIe Ferdinand viziteaza oragu/ Vargovia, galeria de tablouri a
pictorilor poloni etc. La masa de searA, Principele Iraertinsky ridicA un toast
In sAnAtatea M. S. Regelui, victoriosul gef al amAnduror arraatelor viteze, care
au combAtut la Plevna una lAngA alta, ca doi frati de arme.
M. S. Regele multumegte pentru cAlduroasa primire ce I s'a fAcut
amintegte greutAtile i bucuriile ce au impArtAgit In rzboiul din 1877. InchinA
In sAnAtatea ImpAratului Nicolae II.
Foarte miscat de,,amabilul toast al AlteTei Voastre Serenissime,

mulIumesc din toat inima pentru primirea, pe &At de strlucit
pe att de simpatia ce am gsit aci. Plin de bucurie am revzut

astzi trupele cu care am imprtsit grijile, pericolele i izbAnzile
pe cmpul de rzboiu. NumeIe Alteei Voastre Serenissime, ca i
acela al mult regretatului general Conte Todleben, este pentru
Mine nedesprpt de luptele sAngeroase din jurul Plevnei si
adue aminte intotdeauna cu recunostinf c5. in momentele decisive prin care am trecut Impreuna,
aflat lng Mine, inconjurndu-M de sfaturile Voastre luminate. Facnd cele mai 061duroase urri pentru viteaza armat imperial, intiul Meu gnd
se indrepteaz ctre Augustul i Supremul su Sef, M. S. Imparatul Nicolae II, in s'ntatea Cruia ridic paharul Meu.
Triasa. Majestatea Sa impratul Nicolae II.
(M. 0., 4898, nr. 87, p. 3059).
www.dacoromanica.ro
919
REGELE CAROL
M. S. Regele la intiimpinarea Primarului din St.-Petersburg.

St.-Petersburg, 17129 Iulie 1898.
Primarul din St.-Petersburg intampina pe M. S. Regele 0 Principele Ferdinand
sabit ca pe oaspeti dorii. Amintete apoi de lupta dus'a
paine i sare
pentru Sfnta Cruce de armata rasa' i romra, al caror Cap a fog Insu0 Suveranul Romfiniei, gloriosul luptator pentru credinf i dreptate.
M. S. Regele multumete pentru primirea i cuvintele amabile ce I s'au
spus cat i pentru sirabolul ospitalitAtii ce I s'a oferit.
Sunt foarte micat de atenIia municipalitaIii care s'a 2nf4iat

pentru--a-Mi ura buna venire 9i a-Mi prezenta pAinea i. sarea, ca
simbolul ospitalitiii, care se exercit in_ Rusia pe o scarO atAt de
mare; tu o vie plOcere am venit in Capitala Imperiului, de tare

sunt unit prin legaturi durabile ale trecutului .1 printeo prietenie
sincera.
V mulIumesc pentru primirea simpatica ce am gAsit aci

adresat ; 9.1 regret numai
pentru cuvintele amabile ce
n'am putut rAmAne mai mult timp in acest frumos ora, pentru a-1
cunoate mai de aproape.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).
Rsp uns la toastul Impiratului Nieolae

St. Petersburg, 17129 Iulie 1898.
Imparatul Nicolae II ridica paharul in onoarea M. S. Regelui Carol I, in
sangtatea M. S. Reginei, a Principelui Ferdinand 0 pentru prosperitatea Roma-
niei. M. S. Regele exprini recunotinta Sa pentru primirea calduroasd

pentru cuvintele amabile ce I s'au spus. In numele Stiu 0 al RomAniei face
urari pentru fericirea i sanktatea Impratului, Imprtesei, Mamei Sale 0 a
supu0lor Lor.
SO-Mi permit& Majestatea VoastrA s.-I exprim profunda Mea

recunotin% pentru cuvintele Sale ataabile, precum 9i. pentru pribinevoit a-Mi face i a
mirea atAt de alduroas i cordia1
V asigura cAt sunt de mi9cat de atenVunile delicate, de care Ma-
www.dacoromanica.ro
ITILIE 1898
CTJVANTARI
213
jestatea Voastr.
inconjurat. Amintirea petrecerii Mele in

Rusia va rmane pentru totdeauna spata in inima Mea, ca
amintirea fericitei epoce in care tanra Mea armat a luptat pe
campiile de btlii, dintre Dunre i Balcani, alAturea cu viteaza

armat imperial, de care M leag ast.zi o nourt i prelioas legatur, graIie buntIii MajestIii Voastre. Unit cu Iara Mea in
acelea0 simiiri 0 in dorinIa. vie 0 sincer ca vizita ce fac MajestIii
Voastre s poat stabili cele mai bune raporturi i s contribue
a strange inc mai mult relqiunile de amiciIie cu puternicul Su
Imperiu, fac ur'rile cele mai fierbinIi pentru fericirea Majestiii
Voastre 0 a Familiei Imperiale, rugand ProvidenIa s rspandeasca toate binecuvantrile sale pe Majestatea Voastra 0 pe cre-
dincio0i Si supu0, ridic paharul Meu In sn.tatea Majest/ii

Voastre, a M. S. Imprtesei, precum 0 a Augustei Sale Mame.
S triasc5. MM. LL. Imparatul i Imprteasa.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3199).
198.
M. S. Regele la toastul Impratului Ricolae II.

Krasnoie-Selo, 18/30 lulie 1898.
M. S. Regele gi Principele Ferdinand, impreun Cu Familia Imperial& Rusa gi
cu Regina Olga a Greciei, asista, pe cmpul dela Krasnoie-Selo, la revista gi

defilarea Gardei Imperiale gi a ,diviziei a 37-a de infanterie, In total 36.000
oameni pugi sub comanda Marelui Duce Vladimir Alexandrovici. M. S. Regele,
sotit de Impratul Nicolae II gi de Principele Ferdinand, to-ti clri, tree in
revist trupele, dup care iau loc in fata cortului Imperial pentru a primi defilarea. Dup parad se servegte dejunul in cortul Imperial gi Impratul Rusiei
"idled un toast In sntatea M. S. Regelui, care multumegte Impratului cA
I-a dat prilejul s se afle in mijlocul armatei ruse gi face urri in numele armatei romne gi al Su pentru armata rusa i pentru ilugtrii ei gefi.
MulIumesc MajestIii Voastre din adancul inimii ca Mi-a pro-
curat bucuria de a Ma reafla astzi in mijlocul frumoasei Sale

armate, a c.rei vitejie indrznea-p 0 avant fr seamn le-au
adUs la izband pe campurile de bataie, unde am avut prilejul de
a le admira. Numele vitezelor regimente ale Gardei imperiale sunt
atat de adanc intiprite in memoria Mea ca i btliile care au impodobit drapelele lor cu noi lauri. Armata Mea a fost mandr
14
www.dacoromanica.ro
214
REGEIX CAROL I
de a combate alaturi Cu o armat ce e inzestrtat cu cele mai
calitli militare. Ea n'a uitat niciodata confraternitatea de arme

i se asociaz la toate
Mele, ca .1 la ur'rile clduroase
ce fac pentru viteaza armat imprteasc, pentru ilutrii ei

i Inainte de toate pentru pre-lioasa sanAtate .1 o lung. i glorioas
domnie a Majestlii Voastre. S. triasca MajestIile Lor imparatul
i
ImpArAteasa.
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3200).
M. S. Regele cifre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorul

Moscovei.
Mosco pa, 20 Iulie/1 August 1898.

La prAnzul de gala dat la Palatul Guvernatorului in onoarea M. S. Regelui, Marele Duce Sergiu inchinA In skatatea Familiei Regale Rornane
pentru prosperitatea Romaniei M. S. Regele Carol I multumegte pentru toast
gi pentru alduroasa intmpinare ce I s'a fAcut la Moscova. Inchina pentru
Imp6rat gi pentru Altetele Imperiale.
Rog pe Altea Voastra Imperial s primeasc viile Mele mul/umiri pentru amabilul Su toast .1 pentru clduroasa intmpinare
ce Mi s'a fcut la Moscova. Vizitnd acest ora sfnt, care psstreaz attea amintiri din epoce glorioase .1 unde bate mima
Rusiei, s'a realizat una din dorinIele Mele cele mai scumpe i sunt
cu atfit mai fericit, cu cht am regsit aci pe bravfi grenadiri care
au zdrobit avantul lui Osman Paya i au decis astfel cderea Plevnei.
Adnc recunosctor Majest4ii Sale Impratului pentru toate

atenOunile Sale, beau in sntatea Sa, fcnd urri
pentru
fericirea AlteIelor Voastre Imperiale i mulIumind Cerului, care
tila in zilele aceste, V'a acordat protegiunea intr'un mod atgit

de v'dit. S triasc. frapratul! S traiascA Imprteasa!
(M. 0., 1898, nr. 89, p. 3126).
Toasturile M. S. Regelui la Kiev.

Kiev, 24 Iulie/5 August 1898.
Marea Duces4 Alexandra Petrovna intmpinA pe M. S. Regele Carol I gi
Principele Ferdinand. Seara se da' o masa la Palatul Imperial din Kiev.
M. S. Regele Carol I ridica cel dintaiu un toast pentru Imparat gi Imparateask.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1898
215
CuvANTARI
Cu inima plin de recunostinVA pentru M. S. Impratul, care

Mi-a artat ca prisosin0 bunAvoinIa Sa covArsitoare In tot timpul
sederii Mele In Rusia si inainte de a prsi frumosul SAu Imperiu,
semne de atexqiune, ce nu voiu
In care am primit din toate
uita niciodat, consider ca o sfAnt datorie a Mea de a Inchina

primul Meu pahar in sntatea Sa: Triasc M, S. Impratul!
Triasc M. S. Imprteasa!
Generalul Dragomirov propune s4 bea in sanatatea M. S. Regelui Ropntru prosperitatea poporului Sau i a armatei Sale. Face urari ca
fratia armatelor, care a fost intrit prin sange la Plevna, sA urmeze pentru
totdeauna. M. S. Ragele multumete pentru cuvintele adresate i inchinA
pentru armata rus.
Foarte miscat de amabilele cuvinte ce ExcelenIa Voastr Mi-a

adresat acum, V mulIumesc din toat inima pentru ele, precum
pentru strlucita i clduroasa primire ce Mi-a fost facut In
vechea cetate a Kievului. Sunt cu atAt mai mult satisfcut de a fi
putut vizita acest oras important, c am avut mai intAiu bucuria de
a revedea pe ExcelenIa Voastr, ale creia inalte calit0 militare
sunt prquite de toat lumea si de a saluta trupele care au luat
parte impreun cu armata Mea la luptele si la victoriile dinaintea
Plevnei. Eram mAndru de a comanda dinaintea inamicului Corpul
al IX-lea, cu care o nota legtur. MA uneste prin regimentul ce
Majestatea Sa Mi-a conferit. Consider ca de datoria Mea de a Inchina paharul Meu in memoria unui fost comandant al acestui
corp, a Generalului baron de Kruedner si in onoarea ilustrilor sefi
ai armatei imperiale, in sntatea careia ridic un toast: Triasca
armata imperial., cu care armata Mea este unit prin frIia de
arme, care Ne-a condus la victorie!
(M. 0., 1898, nr. 91, p. 3202).
201..

Prin mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare Suveranul chip& ce
insist& asupra bunelor legturi ale Romfiniei cu vecinii SA cu privire la acti14*
www.dacoromanica.ro
216
REGELE CAROL I
vitatea reprezentantilor natiunii, fiind ultima sesiune legislativa, aceqtia au

sa se ocupe cu proiectele ramase nevotate, cu bugetul general al Statului, cu
legea invafamantului profesional gi cu reinnoirea unor conveutiuni comerciale
ce expira.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Deschizand a patra sesiune ordinar a acestei legislaturi, simlase o desoebita placere a MA regsi astzi in mijlocul d-voastre
a va saluta cu caldur.
MulIumind cu toIii Cerului c o recolt mulIumitoare a urmat
dupa un an de grije 0 de necazuri, putem privi viitorul plini de

incredere, mai ales acum &and menIinerea pacii continua a fi preocuparea tuturor guvernelor.
Constat cu mandrie ea, in aceast situaliune, Romania e inconjurata de simpatiile generale 0 ca relaIiunile noastre cu toate Statale sunt din cele mai cordiale.
Cu prilejul vizitei ce am facut Imparatului Rusiei, mi s'a dat

de Majestatea Sa numeroase dovezi de adevarata prietenie.
Primirea ce Mi s'a facut a fost tot at:At de simpatica pe cat de
strlucita 0 In toat cltoria Mea prin Rusia am vazut, cu o deosebit mulIumire, c amintirea confraternitaIii de arme, consacrata
pe campiile Bulgariei, a ramas neatinsa.
In cursul anului am fost i la Viena spre a indeplini o dureroasa
datorie, asistand la inmormntarea imparatesei i Reginei Elisaveta i exprimnd prin graiu MajestaIii Sale Impratului Francisc Iosef via parte ce am luat, dimpreun cu Iara Mea, la marea
nenorocire de care a fost lovit 0 care a de9teptat pretutindenea
simpatiile cele mai calde pentru rposata Imprteasa.
Groaznica crim dela Geneva a indemnat pe Guvernul Italiei
a lua inipativa unei conferii4e in scop de a stabili o inIelegere spre
a apara Statele In contra uneltirilor anarhiste. Guvernul Meu a

decis s ja parte la aceasta intrunire internalionala.
Romania a mai fost invitata 0 va participa Inca la o alt conferinIa, datorit generoasei iniIiative a Majestlii Sale Impratului Nicolae 0 care va urmri eluI nobil i inalt de a asigura popoarelor o era de pace indelungata.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1898
217
CUVANTARI
D omnilor Senatori,
D omnilor D eputqi,
Lucrarile sesiunii actuale vor privi mai ales rezolvirea proiectelor de lege ramase din sesiunea trecut i examinarea bugetului
general al Statului.
Anul bugetar curent prezinta' o situaliune normar, cad se va
solda cu un excedent. Tinta ins principala a lucrarii d-voastre,
ca 0 a guvernului Meu, va fi a menIine In mod constant echilibrul
bugetar.
Tratatele noastre de comerI inceteaza intr'un termen destul

de apropiat 0 este, deci, urgent a lira msurile cele mai nemerite
pentru a ne da seama de cerinIele i nevoile noastre economice 0
comerciale, carora se cuvine a li se da o direqiune statornica.
In sesiunea trecuta ai indeplinit o reforma insemnat prin

votarea legii instrucOunii publice. RAmAne acum s isprvii aceasta
frumoasa opera prin votarea legii inv4amanbu1ui profesional, spre
a da tinerelor generaIiuni o direqiune practica, corespunzatoare

Cu avantul economic al Tarii.
Precum In ceilaii ani solicitudinea d-voastre se va intinde
acum asupra desvoltarii armatei, care va raspunde totdeauna la
increderea ce naliunea pune in ea.
D omnilor Senatori,
D omnilor D eput4i,
1\14unea a intreprins o munca neobosita, conclusa cu multa

InIelepciune i incoronata cu mari succese. Fiecare an Ins largete
cercul nostru de activitate i conlucrarea tuturor este de nevoie

pentru a inalIa i Intri patria.
Urez ca lucrarile d-voastre, pe care Duninezeu s le binecuvinteze, sa fie cat se poate mai rodnice pentru scumpa noastra
Romanie.
Sesiunea ordinal% a Corp urilor Legiuitoare este deschisa.

CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor gi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.

Sturdza ; Ministrul de Interne, M. Pherekyde; Ministrul Agriculturii, Indus triei,
Comertului i Dornenfflor, A. Stolojan; Ministrul Finantelor,. G. D. Pala& ;
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
218
Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Rzboiu, General A. Berindel;

Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul Lucriirilor
Publice, Ion I. C. Bralianu.

(M. O., 1898, nr. 180, p. 6193-4).
202.

La dovezile de creding ale Senatului, Suveranul multumelte qi e convins
c guvernul va gsi sprijinul necesar la acest inalt corp pentru a asigura mersul
trebilor publice normal i constant.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat Cu vie mulIumire Adresa ce-Mi aduce0 in numele

Senatului i constat, cu deosebita placere, cat de mult acest inalt
corp este patruns de marea insemntate ce Iara a dobandit prin a
politic in/eleapta i cumpanita.
Viul interes i simpatiile ce intampinam in toate parfile, dovedesc ca lumea cunoa9te bine progresele ce am facut i prquete
munca statornica ce am desfaurat In toate ramurile activitaIii

noastre. Tusk spre a pastra irumoasa pozipe ce am castigat prin
silinele noastre, trebue sa urmam, f Ar preget, pe calea ce ne-am
tras-o, desvoltand treptat toate mijloacele de care dispunem

veghind neincetat ca temeliile sanatoase ale Statului s nu fie
sdruncinate. Nu Ma indoesc ca Senatul va sprijini guvernul Meu,
spre a-i inlesni greaua sa sarcina, spre a asigura astfel mersul
trebilor intr'un mod normal i constant.
Din parte-Mi nu voiu inceta un singur moment de a indrepta
toata sarguinia Mea spre intarirea scumpei noastre Romanii.
MulIumindu-va, d-lor Senatori, din suflet i In numele Reginei
al Familiei Mele pentru dovezile de credinIa ce primim in toate
imprejurarile din partea Senatului i pentru urarile calduroase ce
Ne exprimaTi astazi, doresc ca lucrarile d-voastre sa aduca cele
mai bune roade pentru

(M. 0., 1898, nr. 196, p. 6706).
www.dacoromanica.ro
DE CEMVRIE 1898
219
C UVANTIRI
203.

7/19 Decerwrie 1898.
La Adresa de rspuns a Camerii la znesajul Tronului, M. S. Regele
remara prestigiul, pe care statul roman l-a dobindit intro celelalte state gi
la care contribue In buna parte starea satifacatoare a finantelor tArii care
se datoregte muncii Adunrii DeputaIilor. Multumegte Deputatilor pentru
uran i pentru credinia cu care inconjua Tronul.
Primesc cu o deosebit satisfaqiune Adresa Camerei DeputaIilor i exprim via Mea mulIumire pentru cuvintele clduroase cu
care Mi-aduceIi omagiul reprezentaIiunii nalionale.
Romnia, duph ce a invins multe greut4i, a isbutit sa ocupe

o poziIiune insemnat intre Statele europene 0 a tiut
atrag,
prin o politic InIeleaptd i circumspect, stima general. Succesul
dobndit ne impune datoria de a munci necurmat spre a Amalie
la Inlpmea unde am ajuns.
Prima noastrd preocupaiiune trebue dar s fie de a pstra

buna reputa/iune a strii noastre financiare, c4tigat prin o exact&
cumpnire intre veniturile i cheltuelile Statului. Cu vie plcere
constat c d-voastre sunte0 pe deplin ptrun0 de aceast necesitate i c toat atenIiunea d-voastre este Indreptat spre a menne
bugetului.
Nu mai pulin M bucur de grija ce artaIi pentru Indrumarea

invlmntului public spre o direcTiune practica, astfel ca tinerele
genera-puni s devie destoinice pentru o mai intins desvoltare a
follelor noastre economice.
Am convingerea c Adunarea DeputaIilor, caluzit de aceste
principii sntoase i insufleIit de dorinTa de a 'Asa in urma ei
ogorul romnesc bine pregtit, va rspunde la a9tepfri1e Vrii
ca 0 la dorinIele Mele.
V mulIumesc din suflet, d-lor deputaTi, pentru nestrmutata
credin cu care inconjuraIi Tronul i pentru clduroasele urri
ce aduce/i Reginei, Mie i Familei Noastre.
(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6762).
www.dacoromanica.ro
220
REGELE CAROL I
204.
M. S. Regele &giro delegatia Regimentului rus de Vologda.

M. S. Regele Carol I fusese nurdit de Imparatul Nicolae II proprietar a/
Regimentului rus de Vologda Nr. 18 Carol I. 0 delegatiune compus din colonelul Kossenko i capitanul Bogouslavsky vine In tar spre a remite Suveranului epoletele cu cifra Milriei Sale, conferite M. S. Regelui de Imprat. In
onoarea acestei delegatiuni se d seara, o mas la Palat gi M. S. Regele salutnd
delegatiunea, ridica paharul In onoarea Regimentului Sau, urAndu-i lauri de
victorii i bea In sntatea Impratului Nicolae II.
Salut cu o bucurie cu a-tat mai vie deputaIiunea regimentului

Meu rus, ca am avut satisfaqiunea de a comanda pe vitejii soldaTi de Vologda pe campul de batalie conducandu-i la biruinIa. De
atunci au trecut douazeci .1 unu de ani; in acest mare spaIiu de

timp nu a slabit confraternitatea de arme dintre armatele Noastre.
M. S. Imparatul a binevoit a da acestei confraternitaIi o deosebita consacrare, numindu-Ma proprietarul unui regiment care a
infruntat cu trupele Mele focul ucigator al intaririlor Plevnei.
Dar s prasim acum campvrile de btaie i sa intoarcem privirile Noastre spre Neva, unde incep a luci zorile unei paci, care va
putea asigura popoarelor binefacerile ei pentru un timp eat se
poate de indelungat. Cugetarile Mele sunt in acest moment acolo
redeteapta in Mine amintirea frumoasei Mele calatorii in Rusia.
Primirea calduroasa ce Impratul Mi-a facut a gasit un rsunet
adanc in Romania, care se unete cu Mine in urarile cele mai fierbinli pentru fericirea MajestaIii Sale ca i pentru lunge i glorioasa
Sa domnie i in dorin%a sincera de a restrange Inca mai mult bune
relqiuni cu Imperiul rusesc.
Viu mipat de noul semn de prietenie ce-Mi arata. Imparatul
Nicolae, insrcinand o deputaTiune speciala a-Mi remite epoletele
Cu Iifrele Mele, ridic paharul Meu in onoarea bravului Meu regiment, urndu-i lauri noi 9.1 beau in sanatatea prelioasa a efului
suprem al vitezei armate Imperiale, a Majesttii Sale Imparatului
Nicolae.
Sa traiasca Majest4ile Lor Imparatul i Imparateasa Rusiei

(M. 0., 1898, nr. 198, p. 6996).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1899
221
CUVANTXRI
Inalt Ordin de zi cifre armat.

1/13 lanuarie 1899.
M. S. Regele face urari armatei de anul nou. Deviza oltirei Onoare
Patrie trebue s'A fie mereu vie In sufletul soldatilor.
Ostafi,
Cu o deosebit. plcere M folosesc de prilejul anului care incepe
ca s v trimit ale Mele

MulIumit jertfelor tndeplinite, armata i-a etigat titluri nepe-,
ritoare la recunotinIa. Patriei i a Mea ; dar tocmai aceasta v

impune indatorirea de a pstra neatins o reputa-liune e4tigata
cli atata muna' i struin-p.
Pe drapelele voastre st seris: Onoare i Patrie ; nimic s'a* nu
desmint aceast mandra deviza! Rmnnd de apururea vrednici
de dnsa, ve-/i fi indeplinit o sfnt datorie eltre Iar, care, ca
Mine, in voi numai .1 in Dumnezeu i-a pus toat credinIa.
insufle-lit de aceste sentimente, Seful vostru suprem trimite
tuturor urrile Sale cele mai calde i va zice din inim: Ani mulp
Dat in Bucurwi, la 1 Tanuarie 1899.

CAROL.
(M. O., 1899, nr. 217, p. 7601).
M. S. Regele aire epitropii Seminarului Nifon 1VIitropolitul
17/29 lanuarie 1899.

La 25 de ani dela intemeierea seminarului
Nifon Mitropolitul e, epitropui
Rosescu citqte o dare de seani asupra activitatii desfurate in coala pe

timp de un sfert de secol. Face apoi urri Suveranului sub a carui
oblAduire sa se desavarqeascA aceast5 opera'. M. S. Regele mulIumegte i arat
rolul seminariilor i al preqimii pentru educarea poporului.
Cu o vie atemiune am ascultat darea de seam i mulIumese

adresat.
pentru urrile atat de bine simiite ce
Plcerea Mea, de a M gsi astzi In mijlocul d-voastre, spre a
asista la aceast serbare, este cu att mai mare, c urmez neineetat
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
'222
cu dragoste parinteasca i cu un deosebit interes crqterea tine-
rimei, in inima careia trebue s fie &kilt inainte. de toate simtimntul religios 0 frica de Dumnezeu.
Seminarele au in privinta aceasta o insemnat influent, pregatind pe elevii, care primesc darul preotiei, astfel incat ei s fie in
stare sa fae educatiunea morala a poporului, s raspandeasca
dogmele credintei i s dezvolteze adevrata pietate in toate straturile
Sigur fiind ca conducatorii acestui frumos aezmnt sunt

adanc ptrun0 de aceast neaprata trebuinta, doresc din suflet
-ca Seminarul Nifon, intemeiat de un vrednic Mitropolit, caruia
pstrez o amintire calda, sa dea i. in viitor roadele cele mai bune.
(M. 0., 1899, nr. 229, p. 7938).
207.
1VIesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
24 Martiel 5 Aprilie 1899.

M. S. Regele, cu prilejul inchiderii Corpurilor Legiuitoare, scoate In evidenta insemnatatea legilor votate (legea bugetark legea invta'mntului profesional) si a conventii/or internationale aprobate (Conventia sanitar dela
Venetia, Conventia potala universalk Conventia dela Haga). 1VIultumeste
Camerii i. Senatului pentru sprijinul dat Guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,,
incheindu-se lucrarile acestei sesiuni legislative, v multumesc
pentru zelul ce ati depus In examinarea diferitelor legi supuse deliberarii d-voastre.
intre acestea, legea bugetara ocup primul loc. Dand tarii un

buget bine echilibrat, ati asigurat mersul solid al finantelor noastre.
Prin legea invtmntului profesional s'a incoronat opera marei
reforme a invlmntului public. Aceast lege corespunde unei

nevoi din cele mai simtite, de a nu erqte numai oaraeni invatati,
ci
i oameni pentru vieata practica, astfel cum ni se impune de impul-
siunea general a activittii secolului in care trim 0 de ins0

cerintele economice ale Romniei.
Ai votat in aceast sesiune mai multe Conventiuni internatio_nale, eari au o deosebit insemnatate: Conventiunea sanitara din
www.dacoromanica.ro
Pl. III.
M. S. Regele Carol I en Prineipele Carol la 1899.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1899
223
CUVANTIRI
Venetia, care uneste Statele europene inteun singur manunchiu In

contra primejdiei boalelor ce ne pot veni din Orientul mai deprtat ;
Conventiunea posted universal din Washington, care imbunAt5.teste in mod sitatitor relatiunile pasnice dintre popoare ; Conven-
tiunea dela Haga, care reguleaa mai multe puncte ale dreptului
public international.
Prin votarea Conventiunei de cai ferate i telegrafo-postar cu
Imperiul german ati pus Regatul romn In relatiuni economice

zilnice si regulate cu .ri industriale i bogate i cu Orientul mai
apropiat si ati dat astfel o nou' impulsiune desvoltrii noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V multumesc pentru sprijinul ce ati dat guvernului Meu In

votarea si a altor legi necesare pentru satisfacerea nevoilor generale
locale i rog dimpreun5. cu d-voastre pe Atotputernicul s'a ocro-
teased intotdeauna scumpul Meu Regat i s inareasca In mima

cetatenilor sai acele simtiminte de datorie si de devotament critre
patrie, care Inalr rile i popoarele i care au dat Romniei un avnt
eat de mare i de puternic.

Declar inchis sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Afacerilor Straine gi adinterim al Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, D. Sturdza ;
1VIinistrul de Interne, M. Pherekyde ; Ministrul Finantelor, G. D. Pallado; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul de Razboiu, General de Divizie A.
Berendei ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; Ministrul
Lucrarilor Publice, Ion I. C. BrcItianu.
(M. 0., 1899, nr. 283, p. 9953).
208.
Cuvintare la Academia Romin.

9/21 Aprilie 1899.
Pregedintele Academiei Romne, P. Poni, remarca' interesul pe care Suveranul
I-a artat Inaltei Institutii de cultura nationala. M. S. Regele starue asupra

activitatii Academiei Romane pe timp de 33 ani mai cu seam& In campul
istoriei literaturii gi limbii romanegti.
www.dacoromanica.ro
224
REGELE CAROL I
Cu deosebif plcere viu astzi In mijlocul d-voastre, spre

v mulIumi de urrile a9a de bine simIite pe cari Academia a dorit
s Mi-le prezinte chiar ieri printr'o delegqiune special. Viu rniscat
de aceast atenOune, salut clduros pe membri si 9.1 reinnoesc asigurarea cat de viu este interesul cu care urmaresc neIncetat lucrarile
d-voastre.
Nu se poate tgdui c Academia a desf9urat In curs de 33,

de ani o mare activitate 9i a avut o InrAurire binefctoare asupra
desvoltdrii istoriei 9i a literaturii nalionale, mai ales ins asupra
limbii noastre bogate In cuvinte 9.1 in cugetri frumoase, sfinte
legturi cari imbrii9eaza neamul romnesc i cel mai sigur al su
adpost.
Dorind ca lucrArile Academiei s fie 9i In anul acesta folositoare
pentru %ark declar 9edin_a deschis.
(M. 0., 1899, nr. 10, p. 387).
209.
Mesai pentru disolvarea Corpurilor Legiuitoare.
21 Aprilie/ 3 M ai 1899.
Demisionnd Ministerul lui D. Sturdza, M. S. Regele dizolv Corpurile
Legiuitoare In vederea unor noui alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cabinetul prezidat de d-1 Dimitrie Sturdza s'a retras.

Am incredinIat guvernul unui nou Minister.
In faIa acestui fapt, este nevoie a se face un nou apel la Iar.
SunteIi, prin urrnare, convocaIi In sesiune extraordinar pentru
a auzi decretul de dizolvare.
Bucure9ti, 21 Aprilie 1899.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. G. Cantacuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul Rzboiului, General
I. Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Tache Ionescu; Minis-
www.dacoromanica.ro
AtAI 1899
225
CUVANTARI
trul Agricultdrii, Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Fleva ; Ministrul

Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr. C. I. Istrati ;
Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. 0., 1899, nr. 18, p. 625).
210.
Cuvintare Ia inaugurarea noului Palat al Curtii de Conturi.

11123 Mai 1899.
Primit cu cuvinte de recunostinta de catre Membrii Inaltei Curti de Conturi,
M. S. Rege/e e bucuros a constata c palatul pomenitei Institutii e gata. Arata
Insemnatatea Curtii de Conturi pentru finantele ce sunt In continua crestere
ale Staiului Roman.
Simt o deosebit mulTumire ea pot In sfarit saluta rnalta

Curte de Conturi In propriul su loca, vrednic de aceasta insemnata
institu-Tiune de Stat, care este chemat s aib o influenT aa de
binefctoare asupra finan-Telor -Trii prin un control sever qi constant.
Nicaeri aeest control nu este neaprat trebuincios cleat la noi,
fiinde prin avantul puternic pe care l-a luat Romania Inteun

timp relativ scurt, se indeamn din bate prTile la cheltueli adeseori
peste masur.
Curtea 4e Conturi are, dar, greaua sarcina de a veghia de aproape
ca administraTiunea financiara' sa fie regulat i fondurile publice
s fie intrebuinTate intr'un mod legal, oprind once risip. Numai

astfel se va aeza creditul Statului pe temelii santoase; Irish spre
a se putea sprijini pe veniturile statornice care asigur echilibrul
bugetar, trebue s avem inainte de toate o recolt satisfctoare.
Marea secet care bantuie Tara In anul acesta amenin-T munca
noastr agricol, isvorul cel mai bogat al Romniei; neincetat inalT
rugile Mele &are Atotputernicul ca s rspandeasc binecuvantarea
Sa asupra ei i s ne trimita Inca la vreme ploaie, pentru a ne scpa
de primejdia care se poate intinde asupra frumoaselor noastre holde.
Dorind ea lucrarile d-voastre s.' aduca 9i in noul vostru palat

roadele cele mai bune, mulTumesc clduros de cuvantarea ap de
bine simTit adresat Mie In numele inaltei CurTi de Conturi, cuvan-
tare pe care am ascultat-o cu cel mai viu interes.

(M. 0., 1899, nr. 33, p. 1169).
www.dacoromanica.ro
226
REGELE CAROL I
211.
12/24 Iunie 1899.

M. S. Regele se simte fericit In mijlocul reprezentantilor natiunii. Il Ingrijoreaza starea precara a holdelor. Remarca bunele relatii ale Romaniei cu
toate statele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt o vie fericire ea Ma gsesc in mijlocul Reprezentaiiuniinalionale.

EsiIi din noui alegeri, d-voastre sunteIi mai cu osebire in putinIa
sa cunoasteli nevoile Irii care v'a ales si s duceIi si mai departe

munca pentru intrirea si propsirea scumpei noastre Romani'.
Lucrarile d-voastre legislative vor incepe in prima sesiune extraordinara pentru a procede la verificarea titlurilor si la constituirea
puterii legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Am vzut Cu o adanca mahnire cum in unele part" ale prii

recolta anului acesta a fost compromis. Buna stare a populqiunii
noastre rurale a fost intotdeauna grija Mea de capetenie.
Dei in zilele din urma s'a produs o netagaduit imbuntaIire,
guvernul Meu va va propune chiar in aceast sesiune unele masuri
pe cari le impune starea agriculturii de estimp.
Tin a constat s'i de asta data amicalele relqiuni in cari ne gsim
Cu toate Puterile. Opera pacii de care avem atata nevoe este preocuparea constanta a tuturor si nadajduesc ea ConferinIa la care s'au
strans ReprezentanIii tuturor Puterilor va spori si mai mult garanIiile pticii.

Dumnezeu sa binecuvanteze lucrrile d-voastre.
Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Preedintele Consiliului de Miniqtri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Rzboiu, General
Jacob Lahovari ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Tache lonescu ;
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1899
227
CUVANTXRI
Ministrul Agricu/turii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Nicolae Fleva;

Ministrul Afacerilor Straine, I. .IV. Lahovari ; Ministrul Lucrgrilor Publice, Dr..
C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Disescu.
(M. 0., 1899, nr. 57, p. 2057).
Wispuns la Adresa Senatului.
20 luniel2 Iulie 1899.

C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste adresa Maturu/ui Corp, prin
care se aduc urgri de bine Dinastiei. M. S. Regele multumeste i e indurerat
ca In unele prti ale trii recolta va fi compromisfi. Se bizue pe grija Guyer-
nului caruia Ii revine sarcina sg preinampine greuttile ce apas asupra

agriculturii.
Domnule Prefeclinte,
Domnilor Senatori,
Salut astzi cu vie mulIumire pe ReprezentanIii Senatului,

care s'a grbit, ca In fiecare an, a-Mi rosti sentimentele sale de devo-
tament i credintd. Mrturisirea acestor sentimente, pe care Iara

Mi le dovedete cu imbelpigare eu once prilej, o privesc ca o id splat6 pentru neschimbata dragoste ce am Inchinat scumpului Meu
popor, ale cArui psuri ating de aproape mima Mea.
Cu ad'ana: mAhnire vedem anevoioasa munca a agriculturilor
zAdrnicit i nevoile la cari vom fi expu0 In cursul acestui an,
prin nimicirea unei prp insemnate a recoltei. NadAjduesc hied c
prin mAsuri InIelepte i energice cu luminatul vostru sprijin at't
de trebuincios In imprejur6rile de faf guvernul Meu va putea
preintmpina multe din greutaIile ce apas asupra noastrd.
Foarte m4cat de modul elduros 0 de cuvintele mgulitoare cu
care Senatul Inchee Adresa sa, va mulIumesc inc odat din suflet,
pentru bunele urari aduse Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1899, nr. 65, p. 2346).
Rispuns la Adresa Adunnii Deputatilor.
22 Iunie/4 Iulie 1899.

RAspunzAnd presedintelui Adunrii Deputatilor, C. Olgnescu, M. S. Regele
arat grija sa pentru tranul romn i ti manifestfi credinta ca Guvernul se

va ucura de Intregul sprijin al Camerii.
www.dacoromanica.ro
228
REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Sunt foarte sim-Otor la sentimentele de credinr ce Camera se

grbete a-Mi marturisi la 1n-t'Ea sa intrunire. Asigurarile ce-Mi
daIi, in numele ReprezentaIiunii na/ionale, Imi sunt Cu atat mai
scumpe astazi, cu cat, in faIa greutaIilor ce vom avea de intampinat,
o strans legatur. intre Corpurile Legiuitoare .1 guvern, este de
neaparat trebuinp.
Neincetat gandurile Mele sunt indreptate catre frumoasele
noastre holde, estimp w de incercate i catre bunul traiu al raranului, care este preocuparea Mea constant. Din adancul inimii
impartaesc grijile agricultorilor noltri rnari i. mici, rugand pe Atot-
puternicul sa upreze incercarile Jor cari, sper, vor fi trecatoare.

Sunt sigur c Camera va da guvernului Meu puternicul i patrioticul sau sprijin, pentru a lua masurile lnuratoare reclamate
de situa-lie i mai ales spre a Ostra neatins creditul Statului.
Dorind ca lucrrile d-voastre s dea roade bune, corespunztoare cu ateptrile rii, primesc cu recunotin% calduroasele
urri ce Ne aduceIi din partea Adunrii DeputaIilor.
(M. 0., 1899, nr. 66, p. 2377-8).
21.4.
23 lunie/ 5 Iulie 1899.

Inchizand sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele
constata' roadele activitatii Camerii i Senatului pentru care multumegte
aleqilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Constat cu o adanca mul/umire c sesiunea extraordinar in

care V'am chemat a fost rodnica.
Strns uniIi cu guvernul Meu, ai dat puternicul d-voastre

sprijin, ca s se poata intampina nevoile pe cari le pricinuqte reaua
recolt de estimp. Ai acordat, fara ovaire, toate creditele ce vi
s'au cerut i ai uurat i poziIiunea arendaOlor Statului MI% a
jertfi tina interesele lui.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1899
229
CIWANTA.RI
Urcand taxa asupra alcoolului, ai urmarit indoitul scop de a

Imbunata/i starea igienica a popula/iunii prin scaderea consuma-iunii
in acelq timp de a spori veniturile Statului, devenite insuficiente, fafa de nevoile mereu crescande ale desvoltarii noastre
nationale. Ai dovedit astfel ca sunte/i hotari/i sa lua/i barbatwe
toate masurile pe cari le va cere buna stare a finan/elor i creditul
OHL
Prin legea jandarmeriei, pe care a/i votat-o, ai inlesnit guvernului sarcina de a men/ine ordinea publica, fara de care s'ar primejdui opera de intrire i de propa0re a Regatului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Rayne cu care, impreuna cu guvernul Meu, a/i lucrat in aceasta

scurta sesiune, este o garan/ie puternica pentru tnunca ce ave/i sa
savarl/i in cursul acestei noui legisla/iunh In numele Meu 0 al

Irii va aduc viile Mele mullumiri.
Eu declar inchisa sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministruf Finantelor, General G. Manu ; Ministrul de Rzboiu, General
Iacob Lahoyari ; Ministrul Cultelor si Instructiunii publice, Tache lonescu ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i DomeniiIor, Nicolae Flew ;
Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, Dr.
C. L Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. O 1899, nr. 67, p. 2425).

215.

M. S. Regele indica obiectul preocuparilor Corpurilor Legiuitoare in sesiunea
pe care o deschide. Intro toate bugetul ocupa primul loc. In chip deosebit
Suveranul sine sa multumeasca Tarii pentru participarea ea la durerea i mul-
tumirea Dinastiei in timpul boalei i vindearii Printului Carol, t primal

Principe al familiei regale a nscut si crescut pe parnantul Romaniei a.
www.dacoromanica.ro
230
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Am sim-tit intotdeauna o vie mulTumire sa Ma gasese in mijlocul reprezentantilor Trii. Mul-tumirea Mea, de randul acesta,
est ca atat mai mare cu cat In vi.emurile din urma, am avut inca
un prilej ca sa Tad cat de adane a patruns In poporul roman sentimentul rnonarhic i credinta in Dinastie.
Mahnirea generald In fata boalei Principelui Carol, primul

Principe din Casa Mea, naseut i crescut pe pamantul Romaniei;
fericirea tuturor la vestea insanato0rii Lui, Mi-au umplut mima de
bucurie. M'am patruns astfel incaodata c munca Mea de treizeci
trei ani Pronia cereasca a incununat-O Cu succes i Ca, pe temelii
neperitoare, fiindca sunt apzate in min-tile 0 in inimile supu0lor
Mei, stau instituTiunile pe cari i le-a dat scumpa Noastra Romanie
la 1866, atunci and, plin de incredere i cu mima cald, am raspuns
la chemarea ei.
Mul-tumesc din tot sufletul pentru noua i m4catoarea dovada
de iubire pe care Tara Mi-a dat-o.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Agricultura noastra, isvorul de capetenie al avu-tiei nationale,
a fost anul acesta incercata ea niciodata i inteun timp seceta

ne daduse ingrijiri i pentru viitor. Numeroasele i neobipuitele
ploi din toiul verii au imbunatatit fa-ta lucrurilor i azi sunt pe deplin
convins ea In scurta vrente Tom e0 din stramtoarea actual-a.

aceste imprejurri economice grele, cari din nenorocire
coincideau ca o criza financiara europeana, cea dintaiu preocupare
a guvernului Meu a fost sa men-tina neatins creditul Tarii. In acest
scop, guvernul Mett a isbutit s contracteze un imprumut pe cinci
ani ca sa lichideze datoria flotanta, care luase proportii ingrijitoare
sa asigure i fondurile necesare pentru continuarea lucrarilor
extraordinare incepute, a caror imbulzire a impus finan-telor noastre
atatea jertfe.
Oricat de solid ar fi insa creditul Romaniei i oricat de utile 0
de producatoare au fost lucrarile cu cari am inzestrat Tara, intelep-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1899
CUVANTARI
231
ciunea ne impune s mrginim pentru acum zoru/ nostru firesc

Inainte de toate s inchinam munca noastr ca s aezam finanIele
publice pe baze trainice i puternice.
Guvernul Meu v va prezenta un buget inteadevr echilibrat,

un buget in care veniturile s fie prquite cu cump'tare i cheltuelile
ordinare ale Statului s fie toate inscrise in bugetul ordinar.

Pentru alcatuirea unui astf el de buget, Ins, veniturile actuale
nu mai ajung. Nu M. Indoesc c d-voastre ye-0 da guvernului Meu
un sprijin luminat 0 patriotic In crearea noilor venituri pe cari

guvernul Meu le-a proiectat astfel incat sa fie repartizate cu dreptate
pe toate pturile societ4ii.

Aceasta va fi opera d-voastre de apetenie in aceast prim
sesiune a acestei noui legislaturi, oper care singur ar fi de ajuns
ca s v asigure recunwinIa Irii care v'a ales.
l't In vederea de a intri economia noastr 0 a spori mijloacele
noastre de desvoltare, guvernul Meu v va propune o Intreaga serie
de legi. Astfel vor fi: legea cgilor ferate particulare, care trade
largit aa inct
privat BA poat lua i (Musa parte la
inzestrarea Romniei cu CAI de comunica-pune legea drumurilor;
legea apelor, atilt de necesar desvoltarii industrei naiionale ; legea
societaTilor cooperative; legea brevetului de inven%iun i modificarea Serviciului powlor, telegrafelor i telefoanelor.
Buna rnduial economic a Vrii cere imperios 0 insemnate
schimbri in administraIia justi%iei, spre a o face mai repede
prin urmare mai sigura. Guvernul Meu v va prezenta mai multe
proiecte de leg/ privitoare la modificarea Corpului de procedur
civil', a legii portreilor 0 a unor pili din Condica penal 0 procedura penal.
Organizaiia noastr militar este *ma la o desvoltare aproape
intreag. Completarea materialului de rzboiu guvernul Meu va
cta a o Indeplini cu veniturile prevzute In bugetul ordinar, fr
a avea recurs la credite extraordinare dect pentru schimbrile
insemnate cari s'ar impune de progresele tiinei. Guvernul Meu
v va propune mai multe legi destinate a intri adniinistraIiunea
noastr militar i modificarea legii de recrutare, pentru a o pune
In acord cu invpmintele experienIei.
In privinIa instrucIiunii i a disciplinii, armata este In progres
constant 0 merit& toat Incredereq noastrA 0 a Orii.
www.dacoromanica.ro
232
REGELE CAROL I
In cele din urm doua legislaturi s'a consacrat u mare parte

de timp pentru legiuirile privitoare la sicoal. Guvernul Meu vt va
prezenta un proiect de lege care s descarce Ministerul InstrucIiunii
publice de unele din scoalele speciale, s pun in concordant toate
legiuirile privitoare la invrdmnt si sh introducd si acele modificAri cari sunt absolut indispensabile pentru a da scoalei nalionale
o indrumare mai bun si mai conform cu cerinTele vremii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Politica inTeleapta i lealA, dela care Romnia nu s'a abtut
niciodat, continu a-si da roadele ei. Relatiunile noastre cu toate

Puterile sunt din cele mai bune.
Rom6nia a luat parte cu o vie xnulpmire la Conferino. dela

Haga, datorit generoasei iniIiative a M. S. impratului Nicolae
Guvernul Meu va supune aprobrii d-voastre ConvenIiunile pe cari
le-a semnat drept urmare a acelei conferinte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Legislaturii actuale Ii cade o sarcin grea, dar frumoas. Asezarea mai temeinic a finanIelor Irii, sporirea veniturilor, imbun-
tlirea serviciilor publice, reforma codurilor, revizuirea in spirit.

larg a legislaIrei economice, care singura poate atrage capitalurile
de care Iara are nevoie, constituesc un amp de activitate din cele
mai insemnate.
Nu m indoesc c yeti fi la inAimea asteptrilor rii i c veIi
socoti c cea dintAiu datorie a d-voastre e ca s munciIi astfel inat
legislatura aceasta s fie din cele mai rodnice i mai demne de
amintit.
Dumnezeu s binecuvanteze lucr'rile d-voastre.
Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Finantelor, General G. Manu; Ministrul de RAzboiu, General
Iacob Lahopari ; Ministrul .Cultelor i. Instructiunii publice, Tache lonescu;
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1899
233
CUVA.NTA.RI
Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Flew; ; Ministrul
Afacerilor Strine, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrrilor Publice, Dr. C.

Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G. Dissescu.
(M. O., 1899, nr. 183, p. 6353-4).
216.

2114 Decemvrie 1899.
Adunarea Deputatilor, prin presedintele ei, C. Olnescu, exprim bucuria
Camerii pentru insntosirea Printului Carol, care intruchipeaz viitorul
Dinastiei si al Trii. Asigur apol pa Suveran ad va da tot concursul Guvernului
regal, alctuind un buget echilibrat si va ajuta armata. M. S. Regele ja act

cu vie multumire de simtimintele lndreptate spre Dinastie i de grija Deputatilor pentru treburile publice.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Primesc cu o vie recuno0iinta sentimentele de bucurie ce Mi se

arata prin Adresa Camerii, cu prilejul insanato0rii iubitului Meu
stranepot i sunt fericit de a putea, Impreun cu Reprezentanfii
mulIumi Cerului, care, 0 de astadata, a ocrotit Dinastia

romana, inlaturand marea primejdie ce o ameninIa.
Adanc m4cat de aceast calduroas marturisire, privesc ca

o sfanta datorie sa veghez necurmat, impreuna cu Mownitorul
Coroanei, ea in Val-16ra inima a strnepotului Meu sa se sadeasca
simiri nobile, aspiraTiuni inalte 0, mai presus de toate, dragoste
de Iara.
In imprejurrile anevoioase prin care trecem, In urma unei

recolte neindestulatoare, ale crei nemiloase consecinIe se resfrang
asupra comerIului nostru, datoria noastra de capetenie este astzi
de a inaugura un sistem riguros de economie In toate ramurile administratiunii Statului.
Constat, cu o vie satisfaqiune, ca Camera este patrunsa de dorinIa
de a lucra cu cea mai mare ravna spre a se preintampina aceste

greutati ce apas asupra noastra 0 a da guvernului Meu un ne/armurit 0 patriotic sprijin pentru a-1 ajuta s raspunda la chemarea
sa i la astepfrile 0'1'1
www.dacoromanica.ro
234
REGELE CAROL I
Nu ma indoesc ea, prin masuri bine cumpanite i tnIelepte,

d-voastre veTi ajunge a uvura nevoile prezentului vi a asigura treptata i neintrerupta desvoltare vi intarire a scumpei noastre Romanii,
In viitor.
Va mulIumesc din suflet pentru calduroasele urari ce Ni le aduceIi
pentru sentimentele de dragoste ce rostiTi pentru Regina, pentru
Mine v't Familia Mea.
(M. 0., 1899, nr. 199, p. 6825-6).
217.

C. Boerescu, presedintele Senatului, Maud un istoric al Dinastiei in Rominia i al faptelor a caror ctitor a fost, manifest bucuria pentru insangito-
girea Priniului Carol, viitorul Dinastiei. Incheie cu urAri pentru Familia Regala. Suveranul multumeste.
Domnule Pressedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu cea mai vie mulIumire Adresa Senatului vi sunt

adanc mivcat de chipul calduros i mgulitor cu care priviIi lungul
vir de ani ai domniei Mele, reamintind vremurile de munca vi de

lupta cari au intocmit Regatul Roman pe temelii trainice. Aceasta
mare opera' se datorevte abnegaIiunii i patriotismului tuturor ;
ea Ins nu s'ar fi putut savarvi Para inIeleapta prevedere a acelor
barbaIi neuitaIi care vi-au inchinat vieala redevteptrii i emanci'Aril noastre. Cat pentru silinlele Mele, insufleIite de dragostea
poporului, ele s'au rezemat intotdeauna pe nemarginita tncredere
ce am avut in forIele vii ale naliunii. Mai presus de toate, insa ne-a
ajutat binecuvantarea lui Dumnezeu, care necurmat s'a revrsat
asupra rii, i care, in zilele din lima Inca, a intins mana sa ocrotitoare asupra noastra, redand santatea scumpului Meu stranepot.
Bucuria ce membri Senatului Mi-arata pentru acest fericit eveniment, umple sufletul Meu de o vie recunovtinV, caci cu drept
cuvant, putem privi pe tanrul vlstar al Casei Mele ca o chezavie
pentru viitorul Romniei.
www.dacoromanica.ro
Pl. IV.
I
r
r
M. S. Reple Carol I c u Principele Carol 1 Principe,a Eliiabeta la 1899.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1900
CUVANTARI
235
Da, 11 vom 1nvata a Imbrtip cu dragoste 0 caldura destinele

scumpei noastre tri, spre a strange tot mai tare legturile ce o
unesc cu Dinastia sa.
Luminatul 0 patrioticul sprijin ce Senatul promite a-1 da guvernului Meu pentru toate masurile cerute de imprejurarile grele
ce strabatem, Intaresc convingerea Mea ca vom reu0 a Indeplini
toate Imbunatatirile de cari tara are nevoe spre ali urma desvoltarea 0 propa0rea sa.
Patrun0 de Inalta 0 frumoasa chemare ce natiunea v'a 1ncredintat-o, nu Ma indoesc, d-lor Senatori, ca yeti ;ti a mentine aceast
deplina intelegere intre puterile Statului, care singur poate da

roade bune lucrrilor voastre.
Inca odata v arat cat de miqcat 0 recunoscatoare este inima
Mea de calduroasele cuvinte cu care ati amintit trecutul 0 de bunele
urari pentru viitor ce aduceti Reginei, Mie 0 Familiei Mele.
(M. 0., 1899, m.. 207, p. 7105-6).
218.

1/14 lanuarie 1900.
M. S. Regele ureaza armatei multi ani. Constata a armata corespunde
sacrificiilor pe care Tara le face pentru ea.
Ostafi,
La 1nceputul fiecrui an gndul Meu spre voi se Indrepteaza,

0 cu adnc.' multumire constat, a sacrificiile facute de tara pentru
armat nu sunt zadarnice.

Sentimentul de datorie 0 de onoare ce necontenit va Insufletete, este o vie dovad de spiritul vostru de disciplina, spirit ce
doresc sa-1 pastrati 0 de aci, inainte neschimbat, ca o sfanta motenire.
Tara se reazem pe barbtia fiilor sal, de aceea &Lisa impreuna
cu Mine v privim cu mandrie 0 incredere.

Va urez ani multi 0 fericiti.
Dat In Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1900.
(M. 0., 1900, nr. 221, p. 7577).
www.dacoromanica.ro
CAROL.
236
REGELE CAROL I
219.
Flispuns la felicitrile Clerului, Miniqtrilor i ale autoriiitilor

superioare.
1/14 lanuarie 1900.

Dui:4 slujba dela Mitropolie, M. S. Regele a primit felicitari, in apartamentele Mitropolitului, din partea capului Bisericii, a guvernului reprezentat
de Generalul Manu, a Adunarii Deputatilor prin presedintele C. Olanescu, a
Senatului prin vicepresedintele Th. Vacarescu, a Inaltei Curti de Casatie

prin primpresedintele C. E. Schina, a Capitalei prin primarul Barbu St. Delavrancea. Suveranul raspunde facand o comparatie intre sfarsitul veacului
trecut si al celui care incepe In legatura cu Romania.
Veacul ce s'a inchis este epoca cea mai strAlucit a istoriei
noastre; pe frunze pe cari nici vremurile nici vijeliile nu le pot

vesteji, cu litere de aur se va inscrie: Renwerea i neatArnarea
Romniei incununat cu lauri i stropit prin sngele fiilor si
mai viteji
Cu mndrie i adAna recuncoinVA s privim dar trecutul
s ne amintim de batrAna generaTie care a inchinat vieqa i munca
sa, spre a svr0 aceast mare oper.

Din nenbrocire ins, sfr0tul veacului, aa de bogat In fapte
Insemnate, ne las de mWenire o situaIie foarte grea, cu mult
grij i pierden dureroase. Aceste necazuri, care s'au grmdit
asupra noastr, sunt ca o vestire trimis de Cer spre a ne indupleca inch' mai mult i a ne arta eh' numai cu jertfe mari i prin
silinIele i unirea tuturor brba-plor insufle0Ii de inalte aspira-Ouni 0 de aragoste de patrie, se pot intmpina primejdiile i int'Ari viitorul pe care se intinde un vl nepatrunztor.
Cu inima strns, ins'A plin de incredere in Dumnezeu4 privesc
anul care incepe, rugAndu-I s pAzeascA scumpul Meu popor i s
raspndeasa harurile sale asupra noastrd.

Cu aceast dorin fierbinte, v mul;umesc din tot sufletul,
pentru clduroasele voastre felicitari i asigurrile de dragoste
de credinf ce Ne aducqi 0 pe cari le-am primit astazi din toate
unghiurile %aril., urAndu-va ani muii i fericiTi.
(M. 0., 1900, nr. 222, p. 7613).
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE-MARTIE 1900
CIIVANTARI
237
220.
Cuvintare la investitura Episeopului de Roman.
20 Februariel5 Martie 1900.

and M. S. Regele InnaAneaza carja Episcopului de Roman, acesta rostete
o cuvantare artand c'-i va frideplini misiunea ce I-a fost hicredintat.

Suveranul indeamn pe inaltul prelat sA fie pilda vie de cuvio0e i credint
In eparhia cinstit altdat de catre Dositeu, alctuitorul Psaltirei in limba
romneasca.
Prea Sfinte Parinte,

Chemat, ca Episcop la cArmuirea spiritual. a Eparhiei Romanului, prin alegerea Mari Adunri, cu vie mulIumire Ti-am incredinat
pstoral, ca semn al acestei vrednicii.
PuIine zile a druit Cerul predecesorilor Prea SfinIiei Tale Intril
indeplinirea indatoririlor lor pe acest vechiu scaun episcopal: unul
dup altul, In scurt timp, au trecut intr'o vieat mai bun. Din
tot sufletul doresc ca Prea
Ta s pstoresti un lung sir de
ani, in sntate i liniste, turma incredinIata pazei tale. Fu pentru
dnsa o pild vie de cuviosie si de fapte bune, Indeamn-o necurmat
la simIimantul religios si la datoria crestineasc, artndu-i c, In
ceasurile de grele Incercari si de duren, numai in o adnc. credint
se poate gsi reazem i aunare.
NadAjduiesc c poveIele i struir4ele Prea SfinIiei Tale, ca o
samnI bun, vor fi rodnice In acest bine pregatit ogor al Eparhiei Romanului, unde, de veacuri, ilustri i vrednici pstori au sdit
iubirea de Dumnezeu, alturea cu iubirea de %ara. Acolo inarele
neuitatul Episcop Dositeu a scris psaltirile in limba romn;
acolo, pentru prima oar a rsunat la auzul poporului cuvntul
lu Dumnezeu in graiul strmosesc. Lui Dositeu datorim dar stransele i neprquitele legAturi ce fac nedesprtite In mima Romnilor
Religia si Patria, cari astfel si-au neInfrntul lor adpost in Biserica na/ional.
Te duci, acum, Prea Sfinte Printe, In eparhia Ta, spre a o

obldui cu dragoste i Ingaduint; fii pentru credinciosi un adevrat printe si un blajin sftuitor, iar neincetat inalf In
vechea Biseric a lui Petru Rares, rugile Tale ctre Atotputintele
ca s reverse binecuvntrile Sale asupra scumpei noastreIri.
www.dacoromanica.ro
238
REGELE CAROL I
MulIumesc alduros Prea SfinIiei Tale, pentru cuvantarea ce

urez ani mulp i fericip pe acest scaun al Romanului, impodobit cu numele atator ierarbi, care au fost fala
Ne-ai rostit
Bisericii autocefale romane.

(M. 0., 1900, nr. 262, p. 9179).
221..
Cuvintare la Academia Rominfi.

13/26 Martie 1900.
Presedintele Academiei, P. Poni, saluta Cu satisfactie prezenta Suveranului
la sedinta Academiei. M. S. Regele dame Academiei ms Comitelui d'Hauterive,
Mmoire sur l'tat ancien et actuel de la Moldavia s, facand o seam& de

interesante consideratii asupra lui.
Am o deosebit plcere de a saluta in fiecare an Academia,

intrunith in sesiunea sa ordinara i de a putea lua parte la lucrrile ei.
Mai inainte de toate doresc a reinnoi prin viu graiu mulumirea

Noastr pentru cldnroasa adres de simpatie i de bucurie ce
trimis-o cu prilejul Insntosirii prea iubitului Meu strnepot,
in care Iara vede speranIa sa pentru viitor. Aceast atenOune din
partea d-voastre Mi-a dovedit din nou cat de stranse sunt legaturile ce unesc acest inalt Institut de cultur cu Casa Mea.
Necurmatul interes care MA insufleTeste pentru Academie, M'a
indemnat s* urmez tot mai de aproape lucrarile sale, mai ales. acele
cari au de scop a ldmuri epocile deprtate ale istoriei noastre naVonale, prin cercetarea autorilor vechi si a bogatelor izvoare, care
ne dau adevrata icoana a vremurilor trecute si ne arat datinele
si moravurile poporului roman.
O judecata sigur asupra condiIiunilor de traiu i de desvoltare
ale unui popor, neputandu-se dobandi fr o adncit cunostin0 a
intregii sale istorii, privesc ca o datorie de a studia cu de-a-mnuntul
si trecutul neamului romanesc care se coboara din o asa manda
spre a putea inIelege mai bine firea lui i insusirile proobarsie
prii cari 1-au imboldit pas cu pas, prin greut4i i lupte seculare,
spre a-1 aduce acolo unde se afl astzi. Multe documente s'au
publicat deja privitoare la istoria t.rii. In fruntea acestor publi-
www.dacoromanica.ro
11ARTIE 1900
CUVANTAIII
239
ca-Vuni se afla bogata colecOune a lui Hurmuzaki, acest tezaur de

informa-puni sigure i de date certe. Cred insa ca fiecare document
nou, chiar de un interes mai pu%in obtesc, va fi bine primit de

Academie, mai ales cand autenticitatea lui va fi pusa afar. de
()rice indoiala. Aceasta Ma indeamna a aduce astzi un manuscript
inedit, din timpul lui Alexandru Ipsilanti in Moldova, scris de
Abatele Comite d'Hauterive. Am primit aceasta carte dala un
lamas al acestei vechi familii din Fral4a, astazi filer al armatei
lrii sale. Dnsul imi scrie ca strmosul s.u, autorul documentului
care a facut parte din Ordinea Oratorianilor pana la izbucnirea
revoluVei franceze, fusese numit secretar al hospodarului Moldovei
la 1785, de catre Comitele Choiseul Gouffier, ambasadorul Fran%el
la Constantinopol. In lipsa unui agent sau consul in Principatul

Moldovel, Ludovic XVI gasise cu cale a numi pe Comitele d'Hau-
terive in aceast calitate, cu consimtimantul Porii, spre a menline politica hospodarului in sentimente de bun prietenie cu regatul &Au. Astfel, in tiny de 2 ani, Comitele d'Hauterive Tine corespondenla politic a lui Ipsilanti, studiaz starea social i administraTia Moldovei i, apoi, inainte de a parasi postul &au, serie
pentru hospodar, cartea intitulata Mmoire sur l'etat ancien et
actuel de la Moldavie )>, pe care am placere a vi-1 aduce in original.
Actualul Comite d'Hauterive adauga, in scrisoarea ce Mi-a

adresat-o, ca numele stramoului sau, dei inca descifrabil, este
aproape ters de pe acest manuscript, ramas pana astazi inedit i
de pe care nu exista copie.
Pomenirea numelui Comitelui d'Hauterive o gsim in volumul
VII al documentelor lui Hurmuzachi, intr'o scrisoare a Internunlului baron de Herbert, lin 12 Februarie 1785, prin care reprezentantul Austriei pe langa Poarta recamanda lui Raicewich, consulul
sail la Ia0, pe Comitele d'Hauterive, care se duce acolo ea secretar
al noului hospodar al Moldovei. O prob convingatoare de autenticitatea acestui memoriu, este faptul ca DeLa Roquette, In traducIiunea sa in limba franceza, dela 1824, a operei bine cunoscute
a lui Wilkinson asupra Moldovei i Valahiei, reproduce textual, in
apendice, un capitol intreg din manuseriptul Comitelui d'Hauterive, artnd in precuvantarea sa c acest capitol i-a fost comunicat de autor, membru al Institutului FraMei, care atunci ocupa
la Paris un post insemnat la departamentul afacerilor straine. De
www.dacoromanica.ro
240
REGELE CAROL I
La Roquette ne reprezint pe Comitele d'Hauterive ca un om

invlat, bun observator; regret ca nu a putut publica Intregui
memoria si spera ea autorul nu va intarzia a-1 da la lumina. ins
acest manuscript, despre a crui insemnatate V ye-0 convinge, a
rAmas pAn astzi necunoscut.
Cartea incepe cu consideraTiuni generale 0 cu cteva

Cu privire la obar0a poporului Moldovei 0 la legaturile sale
cu Poarta otomana.
In capitolul II, Comitele d'Hauterive arata bunele insuOri ale
Iaranului, cu toat greutatea strii sale sociale si cu o patrundere
vrednica de mirare el propune mai multe masuri menite a upra
traiul eau. Asemenea recomanda lui Ipsilaiiti desrobirea
ConsideraOunile asupra agriculturii, comerIului i industriei din
capitolul III sunt i mai surprinzatoare, cnd ne gandim ca au fost
serse intr'o epoch' cnd tiina economica era inch* In fa sau chiar
necunoscuta. Unele din msurile ce le propune Comitele d'Hauterive, prezinta chiar un interes actual.
Capitolul IV vorbwe in termeni magulitori despre clerul care
prin activitatea i cuvio0a sa d pilde bune Iaranilor. In privinIa
egumenilor manastirilor inchinate pare instraineaza, cu invoirea
legilor, bog4ii ce ar trebui s fmn la izvorul Ion, Comitele d'Hauterive se rostete mns foarte aspru, deoarece, zice el, aceqti straini
nu desdauneaza Iara de pagubele insemnate ce le pricinuiesc, nici
prin o munca folositoare, nici prin pilda virtuIii. El indraznete

pana a propune hospodarului inlocuirea lor prin egumeni moldoveni.
Cele din urma doua capitole, V 0 VI, conIin sfaturi inIelepte

catre Principe 0 catre boieri, in care se contopesc observaIiunile
sale ptrunzatoare i insufleIite de o dragoste vadit pentru Iara
poporul Moldovei.
Memoriul lui d'Hauterive are lush.' un supliment in dou capitole, unul despre situaIiunea politica a Moldovei faTa Cu
vecine, iar cellalt tocmai acel reprodus de La Roquette, in traduc/iunea sa a operei lui Wilkinson privitor la obiceiurile
datinele poporului.
Acest insemnat memoriu scris In fermecatoarea limba din secolul
lui Voltaire, de un diplomat iscusit la minte i cald la suflet, poate
fi privit ca un document istoric de valoare pentru epoca pe care
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1900
241
CI.TVANTA.RI
descrie. A lost dar pentru Mine o indoit placere de a-1 primi

apoi, de a-1 oferi Academiei.
Mulomind pentru calduroasele urri cu cari astzi ca intotdeauna, sunt primit de care Membrii Academiei, doresc ca lucra-
rile ce se incep acum s ne Invqe a iubi 0 a slvi tot mai mult

scumpa noastr Romanie.
(M. 0., 1900, nr, 280, p. 9901-2).
222.
3/16 Aprilie 1900.

Cu prilejul inehiderii sesiunii Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele evideniaz legue binefcAtoare votate de etre Camer i Senat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand ast.zi ptia sesiune a acestei noui legislaiuni, simt

deplin mullumire sa constat ca munca d-voastre struitoare
luminat a fost la InlIimea Weptrilor
In starea de stramtorare pe care a pricinuit-o finanIelor noastre
criz aa de grea, 0 din fericire ap de exceplional, ai tiut s
inchinqi toat hrnicia d-voastre chestiilor financiare 0 economice.
Prin crearea unor noui dri i sporirea unora din darile actuale,
bine alctuite i deopotriv repanite, i prin inaugurarea unei eri
de economii, cari nu M. Indoiesc ca vor fi duse mai departe, aIi
reu0t s dati Regatului un buget bine apzat 0 la adapost de orice
surprinderi.
artat astfel la InalIimea situa%iei, iar Tara, care a primit
voios s fac noui jertfe, a dat inca o dovad de InIelepciune
maturitate politic. Putem dar s privim viitorul cu deplin incredere.
Pornind din aceeai dorin% de a face faI la nevoile Romniei,
ai votat legea modificrii codului de comen, legea cailor ferate
www.dacoromanica.ro
242
REGELE CAROL I
din iniIiativa privata' i reorganizarea Casei de Depuneri 9i Consemnqiuni i legea telegrafo-pooala.

Organizarea Ministerului Agriculturii, Industriei, ComerIului i
Domeniilor, crearea unui fond pentru punerea in valoare a pdurilor i reforma unor dispoziOuni din legea rninelor, pornesc tot din
dorinIa de a ajuta desvoltarea izvoarelor noastre de bogaiie.
Reforma codului de procedur civil incepe, in chip fericit,

refacerea codicelor noastre, iar modificarea legii de expropriere
pentru cauza de utilitate publica pune capat unei stari de lucruri
recunoscut rea de toTi 9i de atat timp.
Ai incheiat marea opera a organizrii invaIamntului nostru
prin legea pe care ai votat-o, lege care pune in armonie diferitele
noastre legiuiri privitoare la Indrumarea nouilor generaIiuni pe o
cale mai potrivit Cu nevoile
de aszi.
Prin legea recrutarii i prin legea ofiIerilor de rezerv ai adus
In organizarea fortelor noastre armate imbunataIiri de mult cerute
de experien0 i aTi facut cu putiqa o mai dreapta imparpre asupra
tuturor a sarcinei apararii na-ponale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
In munca pentru intarirea i prop4irea Statului romn, ceasul

de odihna nu soseqte niciodata. Manca din aceasta sesiune va fi
urmat de munca sesiunilor viitoare. Ea irisa a fost aa de rodnica
.1 de binefcatoare, incat putqi s va intoarceIi, in caminele d-voastre, mndri ca
indeplinit cu prisos datoria.
In numele Meu i al Varii va mulIumesc.
Eu declar inchisa sesiunea actuar a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedinteie Consiliukd de Minigtri, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul de Interne, General Gh. Manu ; Ministrul de Razboiu, General I. Lahovari ; Ministrul
de Finante, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului gi

Domeniilor, N. Fleva ; Ministrul Afacerilor Straine, I. N. Lahovari ; Ministril/
Cultelor gi Instructiunii Publice, Dr. C. I. Istrati ; Ministrul Justitiei, C. G.
Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Gradifteanu.
(M. 0., 1900, nr. 3, p. 97-8).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1900
243
CUvANARI

25 Septemvrie/8 Octomvrie 1900.
M. S. Regele convoacA in sesiune extraordinar Corpurile Legiuitoare
pentru votarea unor legi cu caracter financiar si economic.
Domnilor Senatori,
Domnilor ,Deputa;i,
V'am convocat in sesiune extraordinara, spre a se supune desbaterilor d-voastre proiecte de legi financiare 0 economice.
Insemnatatea i urgenta acestor proiecte M'a facut a Ira cere
concursul, inteun timp in care ocupatiunile agricole reclama pe
cei mai multi dintre d-voastre.
Sunt insa convins ca yeti aduce ca i in trecut, acest sacrificiu
pe care 11 reclama interesele
Pumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;

Ministrul Justitiei si ad-interim al Afacerilor StrAine, T. Itlaiorescu ; Ministrul
de RAzboiu, General I. Lahovari ; Ministrul de Interne si ad-interim al Lucrarilor
Publice, C. Ohinescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, C. C. Arion ;
Ministrul Agriculturii Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Filipescu.
(M. 0., 1900, nr. 143, p. 5793).

7120 Octomvrie 1900.
DupA votarea unor legi financiare cu caracter de urgentA, M. S. Regele
fnchide sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Corpurile Legiuitoare, de0 intrunite intr'un timp inaintat a/

anului, pe and munca cmpului cherna pe cei mai multi dintre
d-voastre, au terminal lucrrile pentru care au fost convocate.
www.dacoromanica.ro
244
REGE,LE CAROL I
Sacrificand binelui pfiblic interesele d-voastre, ai contribuit

la imbunataIirea situaiunii noastre financiare.
11l simt dar fericit a va exprima mulIumitile Mele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputeli,
In virtutea art. 95 din Constituliune,

Eu declar inchis sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Final*, P. P. Carp ;

Ministrul de Justitie, T. Maiorescu ; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghiloman ; Ministrul de Rhzboiu, General I. Lalloyari ; Ministrul de Interne, C.
Olilnescu ; Ministrul LucrArilor Publice, loan C. Greidifteanu ; Ministrul Cultelor
i Instructiunii Publice, C. C. Arion ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, N. Filipescu.

(M. O., 1900, nr. 154, p. 6241).
225.

M. S. Regele indic opera de infaptuit In noua sesiune a Corpurilor Legiuitoare. Bugetul se va prezenta cu o economie simtitoare. Aparatul administrativse va simplifica in sensul unei descentralizari IncepAndu-se cu comuna rural.
Cheltuelile cultului vor trece asupra comunelor rurale. Armata isi va mri
efectivele. Netrrtelegerile cu Bulgaria se spera a se aplana. Mandatarii
vor depone toa-hl silintele pentru ducerea la indeplinire a unei atare
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Deschizand a doua sesiune a legislaturii de far, cea dintaiu a

Mea gandire este s.' mulIumesc rii pentru partea cea a luat Ia
adnca Mea durere in urma incefrii din viar a prea iubitei Mele
Mame. Trainica legAturk ce de o treime de veac M unete cu naIiunea, s'a dovedit din nou i a fost siligura Mea mingaiere in aceast.
grea incercare.
www.dacoromanica.ro
NOEMITRIE 1900
CUVANTARI
245
Dornnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
In aceast. sesiune Iara Weapta dela munca i dela abnegaOunea d-voastre indestularea unor nevoi, cari, chiar In afar& de
criza trecatoare cu care ne luptam, se explica prin desvoltarea
prea repede a Statului roman.
ObligaTi a lua 0 a menIine in mijiocul Statelor europene rangul
la care evenimentele ultimelor decenii ne-au chemat, am cautat
sa recatigm timpul pierdut in lungile epoci de asuprire. Cu 50
de ani inapoi erau toate de fcut; astazi putem privi cu o legitima
mandrie la progresele indeplinite.
Dar insemnatele jertfe materiale ce mersul inainte ne-a impus
ne silesc acum a ne reculege pentru a catiga noui puteri 0 a ne
pune in stare sa facem noi progrese. In vederea acestui scop,
vom avea a lichida angajamentele neacoperite din trecut, a restrange cheltuelile pan& la limita la care o mai mare reducere ar
paraliza progresele facute 0 a crea noui resurse pentru echilibrarea
unui buget ce de acum inainte va avea sa indestuleze i nevoile
ordinare i cele extraordinare.
Msurile menite a lichida trecutul au fost deja comunicate
d-voastre in sesiunea extraordinara. Bugetul pe anul viitor se va
prezenta cu o economie de aproape 15 rnilioane asupra bugetului
actual 0 Cu o diferenIa de 10 milioane asupra totalului cheltuelilor
anului curent; iar remanierea impozitelor directe ne va procura
resursele necesare pentru deplin asigurare a viitorului nostru financiar.
La aceste masuri nu se poate insa ajunge far% simplificarea

aparatului nostru administrativ. Ministrul Meu de Interne va va
prezenta o serie de proiecte care, mrind comunele rurale, ale caror
resurse vor mai crete i prin InfiinIarea monopolului carciumilor
In favoarea lor, le vor permite a indeplini o parte a sarcinilor ce
cad astzi asupra. Statului. Aceasta reforma va corespunde cu
o dorinIa de mult exprimata de toate partidele, dar care 'Ana

astazi a ramas in stare de aspiraliune. Resursele sporite ale comunelor rurale, vor inlesni infiinIarea de notan, carora li se vor deferi toate atribuiiunile administrative impuse de organizarea ac-
tuala primarilor faI cu Statul, ramanand ca primarii sa nu se
www.dacoromanica.ro
246
REGELE CAROL I
ocupe cleat de interesele pur comunale. Aa se vor pune temehile descentralizrii administrative, care Intel) bun organizare
trebue sa purceada dela comuna rural.
In ordinul acesta de idei, Ministrul Meu de Culte v va supune
un proiect de lege prin care cheltuelile cultului trec asupra comunelor rurale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
Cu toata stramtoarea momentului, nu ne vom abate dela solicitudinea ce tnrul nostru Stat a avut totdeauna pentru glorioasa
sa armat. Sporirea efectivelor, rf de care instrucOunea trupei
este iluzorie, se impune, 0 introducnd economille necesare
ne vom procura mijloacele de a int-dri armata, micorand in acela0
timp actualul buget al Ministerului de Rzboiu.
Raporturile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai amicale ; am speranIa cil neinIelegerea cu Bulgaria va inceta in curAnd
fata cu constafdrile fdeute inaintea justiVei. Este in interesul comun al tuturor societ4ilor civilizate de a se ap-dra in contra unor
uneltiri cari pun in pericol ordinea Statului induntru 0 in afafd.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Guvernul Meu 10 da bine seam ca mAsuri radicale, chiar cnd

necesitatea lor e obtete recunoscut, deteapt multiple nemulIumiri. Aceste nemultumiri s'au manifestat, cu prilejul aplicarii
unei legi de impozit, sub formA de miari violente, ce impuneau
Statului datoria unei imediate represiuni. Nimeni nu o regreta

mai mult cleat Mine; dar am increderea ed, pe mdsursd ce toIi
cet-dIenii vor inielege neaprata trebuinf a sacrificiilor pecuniare
din partea fieedruia pentru menIinerea creditului Statului, vor 0
lua cu barbAlie asupfd-le sarcina momentului, tiind bine ob.' nu-
mai astfel se va putea garanta viitorul 0 cA, strmtordndu-se

astzi, vom asigura prosperitatea de inane.
In toate imprejurArile grele, prin care a trecut Iara, reprezen-
tanOi ei au adus dovada de cel mai luminat patriotism 0 astf el

ne-a fost dat s infaptuim impreung progresele continui de care
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1900
cuvlwara
247
se bucur generaVa de astzi. Toata experienla trecutului MA IndreptIlete sa cred cu trie cs i de astadata d-voastre, mandatarii
naliunii, ve-li fi la inalIimea indatoririlor ce va impune situaliunea
i a aetivitatea d-voastre va fi incunuuata de un succes real.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru binele
li prosperitatea scumpei noastge patrii!
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Finante, P. P. Carp ;

Ministrul Justitiei, T. Maiorescu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. Marghilorizan ; Ministrul de Razboiu, General L LahoPari; Ministrul de Interne, C.
Oliinescu; Ministrul Lucrarilor Publica, I. C. Gralifteanu; Ministrul Cultelor
si Instructiunii Publice, C. C. Arion, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, N. Filipescu.
(M. Q., 1900, nr, 183, p. 7465-6).
226.
Waspuns la Adresa AdunArii Deputatilor.

3116 DecemPrie 1900.
G. Gr. Cantacuzino, presedintele Adunrii Deputatilor, exprima triste-tea
poporului roman pentru moartea Mainel Suveranului si rg'dueste concurs
Guvernului. M. S. Regele multumete 0 arat greutAtile financiare de Invins
de atre Adunarea DeputaIilor In sesiunea ce se deschide.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Sunt viu micat de sentimentele de credinia ce d-voastre Mi le

rostili in termeni aa de calduroi i mai ales de duioasa amintire
ce pstraIi memoriei neuitatei Mele. Mame, impart4ind cruda pierdere ce am suferit.
Grelele imprejurari in cari Camera incepe i de astdata sesiunea sa cer o voinp nestramutata, o abnegqiune desavarOta,
spre a invinge greutaIile ce apas inca asupra situaIiunii noastre
financiare.
Unirea tuturor silinIelor se impune cand este vorba de a reintregi creditul Statului i de a pastra neatinsa neatrnarea noastra
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
248
economica. Numai prin jertfe materiale i prin economii insemnate intru toate, vei putea inlatura piedicile ce ne stau impotriva
intari in mima poporului credinIa in viitor.
Asigurrile ce Mi le dai despre neclintita d-voastre hotarire
de a sprijini Guvernul Meu, intru restabilirea echilibrului bugetar
si de a pasi temeinic si fat% preget pe aceast mantuitoare cale,
frni dau deplina convingere ca intr'un timp nu prea departat vom
putea reina opera intrerupt a desvoltarii noastre economice, care
a dat un vdit avant scumpei noastre Romanii.
Lucre-0, dar, asa cum v va lumina InIelepciunea i iubirea
d-voastre de ;era; din tot sufletul doresc ca aceste lucrri s fie
incununate cu roade bune.
VA mulIumesc in numele Reginei, al Meu si al Familiei Mele,
pentru scumpele marturisiri de dragoste ce Ne aduceTi in numele
Camerei DeputaIilor.
(M. 0., 1900, nr. 199, p. 8098).
227.

Presedintele Senatului, C. Boerescu, arata durerea simtita la m. oartea Mamei
Suveranului de catre Romni. D asigurari c Senatul i va da toat osteneala pentru iesirea din impasul economic prin, care trece Tara. M. S. Regele
m.ultumeste
j ja act de simtimintele ce imping actiunea Senatului pentru
consolidarea Statului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat Cu o adanca mulIumire sufleteasc Adresa Senapoporului rotului, in care se oglindesc asa de puternic,
man. Mangaierile ce Mi le aducep pentru cruda pierdere ce am
suferit, sunt dulci inimii Mele de Fiu si de Rege, cci ele imi dovedesc cat de bine pretuiIi acel dor fierbinte ce insuflelea pe mult
iubita Mea Mama pentru -Ora noastra si acea caldura cu care impartasea durerile si mandrille noastre.
Cu vie satisfactiune constat ca Senatul i da bine seama de

reculegerea ce se impune noua in imprejurrile anevoioase prin
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1900
249
CUVAITTARI
care trecem i cat este de paruns de jertfele ce trebuesc fcute

pentru insantoOrea finanIelor noastre, fra de care nu vom putea
relua spornicul nostru avant de prop4ire economica. Cu toat

greutatea acestei sarcini, nu M'A indoesc ca Corpurile Legiuitoare,
in stransa unire cu Guvernul Meu, o vor duce la bun sfar9it, cu

croit
acea struin si neclintita tarie cu care naTiunea romana
calea sa In vremurile de grea cumpana.
Armata noastr, creia ti datorim in mare parte situaliunea
noastra politica de astazi, nu va inceta a se arata vrednica de increderea -Vrii, care niciodata nu a cruIat nimic pentru a o intari
tot mai mult.
Cai d-voastre, privesc cu incredere In viitorul patriei, insuflede vechea barbAie romaneasca i de pildele lasate de generaam statornica credinla ca munca ce veIi indeplini
iunea
In -aceasta sesiune va fi rodnica i binecuvantata, astfel ca, in puIin
timp, s'a ne putem regasi pind inainte pe eampul deschis al desvoltarii i al mririi scumpei noastre Romnii.
Din tot sufletul mulIumesc Senatului pentru clduroasele urri
ce le aduce Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1900, nr. 201, P. 8171).
228.
Cuvntare la jubileul de 25 de ani al Societtii Geografice Romine.

Intemeietorul Societ5Iii Geografice Romane, face, cu prilejul jubileului
de 25 ani ai acesteia, bilantul activitatii societ4ii. Dictionarul Geografic al
Romniei qi al Judetelor ; harta trii datorita Institutului Geografic al Arrnatei;
lucrarile Institutului Meteorologic ; descoperirile arheologice ; cercetfirile geologice
executate, reprezinta in mare parte puncte ale programului din 1875.

realizri vor veni.
i alte
Cu un sim-limant de mandrie .1 cu deosebita satisfacIiune, iau
cuvantul pentru a saluta astzi Societatea Geografic. Romana,

cu prilejul aniversarii a 25-a a intemeierii sale.
Un sfert de veac a trecut de cand, tot In acest loe, am intrunit
un mic numar de brbali devotaIi binelui public, spre a werne
programul acestei Societali, care, dupa convingerea Mea, era menit a aduce insemnate foloase scumpei noastre rri. Muii dintre
www.dacoromanica.ro
250
REGELE CAROL I
acei care s'au grabit a da bucuros sprijinul lor acestei instituOuni

nu mai sunt printre noi; numele lor ins& raman ne9terse in amintirea noastra.
Munca desfa9urata de Societatea Geografica, in acest ir de
ani, a rspltit pe deplin necurmatul interes ce i-am purtat. La
infiinTarea ei, Romania era la inceputul desvoltarii sale politice
9i economice, puterile 9i bogkiile sale erau aproape necunoscute
de noi inOne. DorinIa ce am exprimat la 1875 cu ocazia inaugurkii SocietaIii, de a indrepta
noastre, mai intaiu spre studiul pamantului stramo9esc O al resurselor cu care natura l-a
zestrat, s'a indeplinit In mare parte. Inteadevar, DicIionarele judeTelor O Marele DicIionar Geografic al Romaniei, datorite Societkii noastre, harta Irii inceputa tot la 1875 O astazi aproape terminat, dup o munca statornica i vrednica de lauda a Institutului Geografic al Armatei; lucrarile Institutului Meteorologic
atat de folositoare agriculturii; descoperirile arheologice, mai cu
seama aceea dela Adam-Klissi, cari au atras atenliunea Inva/aIilor; in fine diferitele cercetari geologice, ne indrept4esc a privi
cu oarecare satisfacTiune asupra rezultatelor dobandite.
Orick de imbucuratoare sunt aceste rezultate, totuO, privind
1ntinsul camp Inca neogorit, nu Ma ndoiesc ca Societatea noastr
va vedea in munca sava.r9it pax& acum, mai mult un indemn
pentru a pa9i inainte cu staruinp, contribuind astfel, prin lucrari
rodnice si practice, la propaOrea tiinei O la intarirea noastra
economica.
Acum 25 de ani, In cuvantarea Mea de inaugurare a Societkii,

rosteam convingerea ea petrolul nostru se poate masura cu acel
din Pensilvania ; astzi cercetarile oamenilor de 9tiinI i exploatarile deja in fiin, dovedesc ca nu Ma inplasem 9i ca bogatele
noastre terenuri petrolifere nu a9teapta deck capitalurile trebuincioase pentru a da In puIin timp, nu numai industriei dar O Statului un avant puternic.
Dup cruda incercare ce a suferit agricultura in anul trecut,
nu mai este Indoiala ca trebue sa indreptam silincle noastre spre
utilizarea acestor noi izvoare care sunt menite a transforma starea
economica a Iarii prin inmulIirea resurselor sale.
Cu bucurie constat ea Societatea Geografic Romna n'a rmas
mai prejos de a9teptarile Mele ; este dar o placuta datorie pentru
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1901
CUVINTARI
251
Mine de a arata calduroasele Mele mulIumiri intregului comitet

0 mai ales neobositului sail Secretar general, pentru ravna 0 devotamentul ce au, inchinat prop4irii ei.
Luerand fra preget intru indeplinirea misiunii sale 0 neuiValid ca este chemata a fi un factor insemnat In m4carea
care ne va intari i tnIa, Societatea Geografica hi va dobandi

un titlu netagaduit la recunWiMa rii. Munca savar0ta de dansa
pana astazi este cea mai frumoasa rasplata a silinIelor sale 0 o
chezaqie sigur e znunca de mane va fi tot aa de imbucuratoare.
Din tot sufletul urez Societatii Geografice Romane o viaTa

rodnic i izbande numeroase, pe campul de lupta pentru
cultura 0 rnarirea scumpei i frumoasei noastre Romanii.
(M. 0., 1900, nr. 201, p. 8174-5).
229.
Inalt Ordin de zi aka armati.

1/14 lanuarie 1901.
M. S. Regele face urAri otirii de Anul Nou.
Ostaisi,
Astazi incepe un nou an. Ca in totdeauna Ma folosese de acest

prilej spre a trimite calduroasele Mele felicitri.
In cursul anului ce se sfarete, ai urmat a dovedi Iarii i Mie
ca jertfele facute pentru armat nu sunt zadarnice i ca sunteTi
ptrun0 de mandra deviza Onor i Patrie #, care straluce9te in
varful steagurilor noastre.
Am toata increderea ca iubita Mea armata se va sili i in viitor
atraga mul%umirea Mea 0 ea' va fi vrednica de malta sa menire.
subofileri i soldaIi, va urez, din adancul inimii, ani
mulp i fericiIi.
Dat in Bucurqti, la 1 Ianuarie 1901.

CAROL.
(M. 0., 1901, nr. 219, p. 8929).
www.dacoromanica.ro
252
REGELR CAROL I
Rispuns la felicifarile Clerului, Ministrilor i ale inaltelor autoritti.
1/14 Ianuarie 1901.

De anul non M. S. Regele, dimpreun cu Printul Mogtenitor, asisti la
slujba dela Mitropolie. Trece apoi in apartamentele Mitropolitului primat unde
primegte felicitari din partea clerului (Mitropolitului Primat), a Guvernului (T.
Maiorescu), a Senatului (C. Boerescu), a Camerei (B. Delavrancea), gi a Inaltei
Curti de Casatie (C. E. Schina). Suveranul multurnegte.
Calduroasele voastre urari gasesc un rasunet cu atat mai viu

adanc n mima Mea, cu cat le privesc ca un dar pre-Pos i ca un
nou indemn a inchina toate gandurile Mele, toata munca Mea,

iubitului Meu popor.
Tara0 s'a bachis un an plin de griji 0 de necazuri ; insa cu credinIa
Dumnezeu, care de-a-pururea ne-a sprijinit i in vremurile grele
pazit, am putut rabda multe incercari i invinge multe dificult4i.
Din tot sufletul doresc ca anul care incepe sa fie fericit i binecuvantat
ca toate inimile care bat pentru scumpa noastra Iar sa fie unite
in silinelelor, spre a asigura Romaniei un viitor neturburat 0 o

desvoltare papica'.
V mulIumesc calduros 0 din partea Reginei 0 a Familiei Mele
pentru bunele voastre felicitari i V urez ani muii i ferici-P.
(M. 0., 1901, nr. 220, p. 8957).

M. S. Regele, in urma retragerii Guvernului P. P. Carp gi a numirii altuia,
dizolv Adunrile Legiuitoare In vederea unor noui alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
In urma retragerii Ministerului de sub preedin0a d-lui P. P.

Carp 0 a nuinirii noului Cabinet, un apel catre Iara devenind necesar,
Adunarile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.
CAROL
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1901
253
CUVANDIRI
Pregedintele Consiliului, Ministru al Afacerilor Straine i ad-Interim al

Razboiului, D. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul Finantelor, G. D. Pallade; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, S. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C. Brittianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.
Missir.
(M. O., 1901, nr. 255, p. 10343).
232.
Cuvantare la Academia Romfin.

7/0 20 Martie 1901.
Iacob Negruzzi, prim vicepresedinte al Academiei Romane, ureaal via-t
lunga Suveranului, sprijinitorul Academiei, si Familiei Regale. M. S. Regele
face o comunicare fn legatur cu gtirile privitoare /a Romani din Corespondenta
Regelui Frederic al Prusiei.
Simt totdeauna o adevarata mulIumire, &and pot lua parte la

lucrrile Academiei. Astazi, la inceputul sesiunii sale anuale, vin
Cu bucurie, in mijlocul d-voastre, spre a va aduce calduroasele Mele
salutari i a arta din nou neclintita simpatie ce pastrez acestui inalt
aezamant de cultura.
In anul trecut am avut placutul prilej de a va remite un manuscript inedit, privitor /a domnia lui Alexandru Ipsilanti, In Moldova ;
asta-data doresc a atrage atenPunea d--voastre asupra corespondenIei politice a lui Frederic II, Rege al Prusiei, in care am &it(
cateva interesante insemnari, atingatoare de relaPunile internaPonale ale Moldovei, pe la sfar0tul veacului al XVIII.
Aceast mare publicape, inceputa la 1879, euprinde deja 26
volume 0 aproape 17.000 scrisori ale Regelui Frederic, in care se
oglindesc iscusita judecata, minunata prevedere, precum i bate
celelalte stralucite insuOri ale barbatului de Stat, cari au asigurat
acestui mare Suveran o inraurire precumpanitoare in rezolvarea
chestiunilor ce micau Europa, in a doua jumatate a secolului
al XVIII.
Nimic nu seal:4 atenPunii sale, pururea de0eptata, care se
indrepta chiar asupra afacerilor celor mai marunte.
www.dacoromanica.ro
254
REGELE CAROL I
Cunoscut este c pe atunci Prusia cumpra cai din Moldova,

pentru cavaleria sa.
in 1767, la 8 Tunie, sub domnia lui Callimachi, Regele Frederic
ordon trimisului su la Constantinopol, Maiorul de Zegelin, s cear.
dela malta Poart ridicarea msurilor de poprire contra exportului
de cai din Moldova 0 strueqte pentru un grabnic rspuns. La 15

Tulle Maiorul de Zegelin ra_porteaz5. Suveranului ski c4 poprirea a
fost ordonat de ctre Poart6, in urma denurgrilor Hospodarului

insu0, care, caindu-se in urm de gre0ta lui intervenire, struete
acum personal pentru revocarea ei. La 21 August, Regele Frederic
cere inform* despre soluia dat, pe care o a0eapt cu nerbdare.
Hotrirea inaltei Porri se va gsi, de sigur, in volumul 27, acum
sub tipar.
Vrednice de interes in aceast afacere sunt motivele care au
Impins pe Hospodarul Callimachi la aceast purtare, cad ele sunt
In legtur cu mari interese politice. Pfina la un oarecare punct le
putem descoperi tot in corespondenIa lui Frederic.
Inteadevr, gsim mai multe scrisori in care se vorbe0e de un
doran La Roche, care fusese mai intiu secretarul lui loan Grigore
Vod Ghica, fost dragoman la malta Poart', apoi secretarul lui
Callimachi, precum i agentul lor la Varpvia, tocmai in acele vremuri cnd soarta Poloniei se hotra de atre vecinii
Poniatowski se alesese, in 1764, Rege al Poloniei; in ace1a9 an
Frederic incheiase un tratat cu imprteasa Caterina in care se
stipula intre altele i meqinerea ConstituOunii polone. Disensiunile
politice 0 religioase din anii 1766 0 1767 pricinuir' in Polonia mari
eerte i desbinri adnci intre partide, precum totdeodat' i neh4elegeri intre marile Puteri.
Europa era imparIit in dou tabere: Rusia, Prusia qi Anglia
intr'o parte, Austria 0 Francia intealta. Frederic urma cu o atenIie
deosebit evenimentele ce se desfurau in Polonia, unde avea ca
trimis al sAu pe Consilierul de legqiune Benoit. Acest diplomat
era in relqiuni strnse cu La Roche, care se tot luda de marile
servicii aduse Regelui Prusiei prin informaIiunile sale, sau mai
bine zis prin spionajul su.
Intre altele, scrie Frederic lui Benoit, la 16 Iulie 1763:
4 Quant au sieur La Roche j'ignore, la vrit, les grands

services qu'il doit m'avoir rendus, mais pour le contenter en quelque
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1901
CUVANTARI
255
fawn et l'entretenir dans la disposition de vous servir, je vous ferai

adresser une montre d'or dont vous saurez lui faire prsent pour
apaiser tant soit peu son avidit .
Aceast scrisoare este semnata, nu Frederic ci Federic, cum

obipuia Regele Prusiei in toate scrisorile sale in limba francez.
In anul 1764, Benoit raporteaz Suveranului sau a La Roche
facuse o calatorie la Halle, 0 ea, la intoarcerea sa a venit s-1
ca are ordin dela Hospodarul Moldovei s ramaie in Varovia, spre a ingriji 0 de interesele Por-pi 'Ana la alegerea noului
Rege al Poloniei, intrebuinVand -totdeodat cele mai bune raporturi
cu reprezentantul Prusiei, in vederea legaturilor ce unesc acest
Stat cu Turcia. Benoit adauge c, dup dorinIa lui La Roche, 1-a
prezentat ministrului Rusiei.
La 17 Februarie 1764, Frederic rspunde lui Benoit:
...je suis bien aise de vous avertir que vous devez garder
les dehors avec le sieur La Roche, mais ne pas vous confier aucunement lui, ni lui faire confidence des moindres choses qui concernent les affaires prsentes de Pologne, ni des mesures que j'ai prises,
de concert avec la Russie, relativement ces affaires... car vous

devez savoir que je suis averti de tres bon lieu que ce de La Roche,
autrefois secrtaire du prince de Moldavie, n'a fait le voyage

Halle, sous prtexte de se gurir de son mal, que pour passer de la
Varsovie, sans que son dessein soit trop marqu, et qu'il fait
prsent Varsovie le mtier d'un franc espion, pour informer, par
le canal du prince du Moldavie,... l'ambassadeur de France
Constantinople de tout ce qui se passe prsent en Pologne...
Instruit du dit ambassadeur, il fait les rapports les plus malicieux
et les plus odieux au prince de Moldavie, qui les fait passer ensuite
la Porte, dans le dessein de l'aigrir au possible contre la Russie .
Regele Prusiei afl ca malta Poart intrebase pe Marele General
Comite Branicki, ca pe un vechiu i credincios prieten, daca totul
este lini0it in Polonia i daca s'a atins cineva de libert4ile sale.

La 8 August 1765, Frederic, dupa ce da lui Benoit desluOri
asupra politicei indoioase a Poi-pi faI de Polonia, adauge: # Au
reste, comme il se pourrait que le Grand-Gnral donnat lieu, par
ses correspondances avec la Porte et par le canal de l'ambassadeur
de France, de nouvelles chicanes et mfiances contre le ministre de
Pologne, il conviendrait de donner ordre aux officiers qui comman-
www.dacoromanica.ro
256
RECELE CAROL I
dent les postes le long du Dniestre et pricipalement Suanietz,

d'empcher le cours de sa correspondance qui ncessairement passe
par les mains du bacha de Chozim ou celles de l'agent du Prince

de Moldavie, nomm Demille, sjournant Czarnairtz )).
La 24 Tulle, Benoit instiinteaza pe Suveranul su ch. La Roche
l-a rugat a-i da stiri despre masurile militare si inten/iunile Austriei,
deoarece el, La Roche, are ca instructiuni de a informa pe Hospodar
de tot ce poate afla in privinIa acestei puteri. Raspunsul ce

Frederic este plin de duh: Je ne saurais rien vous dire d'autre,
quant la Cour de Vienne, dont vous puissiez faire usage vis--vis
du sieur La R oche, agent du Prince de Moldavie, sinon que les
Autrichiens rtablissent leurs forteresses en Hongrie, qu'ils remontent
leur cavalerie et completent leur arme et que l'Impatrice-Reine

cherche marier ses fils et ses filles
In anul urmator, la 9 Aprilie 1766, Benoit scrie lui Frederic a
se vorbeste in Varsovia de o alianp intre Prusia, Rusia si Austria
din care FranIa ar fi exclusa cu scop de remettre la Reine de
Hongrie en possession de ce qu'elle avait autrefois dans ce royaume >>.
Rusia ar contribui la aceasta prin o diversiune, lar Prusia care

doreste aceasta
spre
asigura pasnica posesie a Silesiei,
ar -One pe Francezi In esec. Mai scrie Benoit ca aceasta din urma
informaIie i-a dat-o La Roche si ca stapanul su, Prinul Moldoviei,
a primit ordin dela malta Poarta sa se incredineze despre temeinicia acestei eventualitti. Benoit n'a lipsit a arata lui La Roche
neadevrul ce se acoperia sub aceste intrigi, iar acest din urrna s'a
grabit a inlatura bnuielile Porpi.
La 10 Septemvrie, Benoit serie din nou c'a agentul Hospodarului
Moldovei l-a instiinTat ca Curtea dela Viena cauta mai mult ca
oricand a se apropia de Rusia, in paguba intereselor Prusiei i ca
raspandeste svonul c s'ar fi ivit o raceala vadita intre imparateasa
Caterina i Regele Frederic.
Regele Frederic raspunde indata: Pour ce qui regarde les
confidences que le sieur La Roche a prtendu vous faire au sujet
des chipotages de la Cour de Vienne Ptersburg, je suis bien aise
de vous faire observer qu'elles portent toutes le caractre d'insignes
faussets et de choses controuves, ainsi qu'il n'y en a rien de vrai...
Totodat Regele Frederic serie trimisului eau de Zegelin, la Constantinopol: In ceca ce priveste pe Hospodarul Moldovei, pe
www.dacoromanica.ro
11ARTIE-APRILIE 1901
C1JVANTX1U
257
Boscamp, residentul Poloniei la Constantinopol, 0 pe La Roche,

voinIa mea este sa-mi comunicaIi tot ce veTi putea afla despre ei
s informa0 asemenea pe ministrul meu resident Benoit, la Varpvia )).
Frederic era ca at'at mai doritor a fi bine informat despre aceste

persoane, cu ca't Marele Vizir destituise pe agentul La Roche din
.cauza unor comunicaIii mincinoase in privinIa intrrii trupelor
ruseoi in Polonia, Land totodata pe Callimachi raspunzator cu
capul &Au, de tirile false ce se vor trimite la Constantinopol.
De0 inch' necomplete, aceste documente revars'a totu0 o lumin4
caracteristic6 asupra situa-Vei riii a Hospodarilor fa V. de Turcia.
Aceste vremuri de dureroas amintire, and poruncile Poqii Iineau

ioc de legi i and un Vizir dispunea de vieaTa Dbmnitorului, s'au
prelungit ilia peste intaiul ptrar al secolului trecut, aa c unii
din Mtranii notri au putut fi martori la aceste fapte. Putern zice
chiar a un ultim i slbit rsunet al acestor trufawporunci viziriane
strabatut inc5. Dundrea in primavara anului 1877. Rspunsul
1-a dat armata noastr la -Plevna, la Rahova 0 la Sznardan.
Doresc ca aceast insemnat coresponden0 a Regelui Frederic,
Marele Meu Strmo, s ja loe in biblioteca Academiei i s detepte
interesul d-voastre. Numai prin un studiu adnc al istoriei, generaVile prezente i viitoare i vor putea face D oglind txact a trecutului i prqui in toatd insemndtatea sa vrednicul loc ce 0 1-a
asigurat Romnia prin patriotismul i vitejia fiilor si.
Din suflet v mulIumesc pentru caldele Iteri ca cari saluta/i
si de astdat venirea Mea in mijlocul vostru, precum i pentru
sentimentele de dragoste ce le aratati Mie i Familiei Mele, in once
imprejurari.
Urez ca lucrrile Academiei s aduck i estimp, roade bogate

folositoare scumpei noastre Romnii.
(M. 0., 1901, nr. 274, p. 11221-3).
233.

M. S. Regele face apel la patriotismul alesilor natiunii pentru a invinge
greuttile prin care trece Regatul.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL 1
25S
D omnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Cu o deosebit. mulIumire Mg. aflu astzi in mijlocul Corpurilor
Legiuitoare 0 wept cu incredere lucrrile ce ele'sunt chemate

a indeplini.
E00 din noui alegeri, d-voastre aIi putut constata mai viu
singimntul general care domnwe In Iar. El impune ca o datorie
de inalt patrotism incordarea tuturor inimilor 0 tuturor cugetelor
pentru a inlatura greut4ile ce Regatul strabate In momentul de
fai 0 a crora preocupare M'a indemnat a v convoca at mai

curAnd.
mima Mea Ingrijita se simte acum uvurata vzfindu-vd stran0

In jurul Tronului spre a lua, dimpreuna cu guvernul Meu, msurile
cele mai nemerite pentru a Imbuntli 0 a intri situaIiunea noastra
financiar.
Prima d-voastre lucrare va fi, dar, examinarea bugetului, care

incepe cu Intaiu Aprilie, aezandu-1 pe baza unui echilibru real i
statornic Intre cheltueIi 0 venituri.
Spre a ajunge la acest scop, e de nevoie, inainte de toate, de serioase economii. Fiecare, mic i mare, trebue A' aduca prinosul lui
de jertfe. Eu sunt sigur ca acestea vor isvori din acelea0 simIiri

ale datoriilor ctre patrie cari au InsufleIit poporul roman in toatg
Imprejurarile insemnate ale vieIii sale politice.
Putem pune cu atat mai mult incredere In munca 0 silinIele
ce vom intrebuinTa pentru a asigura mersul regulat al Statului
0 consolidarea starii noastre economice, cu cat pacea european
este asigurata prin hotarirea unanima a Puterilor celor mari 0 ca
Romania se gsqte in relqiunile tele mai amicale cu -wale Statele.
Tntreaga noastra cugetare poate, prin urmare, s fie indreptata
numai spre indestularea nevoilor i trebuinIelor interioare ale Trii.
Nu m6 Indoesc ca patriotismul d-voastre va ridica simIimintele

tuturora la inlIimea greutAilor, pe cari trebue s le invingem cu
once preT, pentru a asigura mrirea i viitorul Regatului.
Domnilor S enatori,
Domnilor Deputali,
Patruns de Incredere nestramutat in puterea 0 destiuele Romniei rog pe Atotputernicul s'o ocroteasca 0 sA
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1901
cuvANTARI
259,
v druesaca o niunc spornica pentru intrirea scumpei noastre

patrii.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Prevedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor StrAine vi ad-interim
al RAzboiului, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul

Finantelor, G. D. Pallcule ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, Spiru Buret; Ministrul Lucrarilor Publice, Ion I. C.

Bralianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, B. M.
Missir.
(M. 0., 1901, nr. 287, p. 11687).
234.
Ilispuns la Adresa Adunrii Deputatilor.

26 Martie18 Aprilie 1901.
M. Pherekyde, prevedintele AdunArii Deputatilor, dA citire Adresei Camerii
In care se formuleazA omagii Dinastiei vi se indicA liniile programului sesiunii
respective. M. S. Regele strue asupra economiilor ce trebuesc fAcute.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Cu mare bucurie constat at Camera Deputa-plor, ptruns de

adevaratele nevoi ale rii, este hotrit a le curnia prin msuri
riguroase de economie in toate ramurile serviciurilor publice, stfirpind mai Intiu acele cheltueli cari de un tiny Indelungat au impovrat bugetul fr vreun folos pentru buna gospodrie a Statului_
Cu timpul, aceste cheltueli nepotrivite ar fi putut seca isvoarele
noastre produckoare i primejdui chiar neatrnarea noastr economica, tot a-tat de scump ca i neatrnarea politic.
Sunt convins c numai consideraIiunea interesului oNtesc v
va cluzi pe aceast cale mntuitoare, iar, mai trziu, Iara va
binecuvnta pe acei care vor fi avut hoarlrea de a indeplini aceast
grea misiune spre a asigura vfitorul ei.
Economia se impune tuturor treptelor sociale ca i Statului.
Ea trebue propovaduit i cinstit deopotriv ca i munca, cci
fr dnsele nu poate fi nici prop0re, nici trie, nici demnitate,
adevrate.
www.dacoromanica.ro
260
RtGELE CAROL I
Silin-ole d-voastre gi nepregetatul sprijin ce-1 veTi da guvernului
Meu imi dau adnca incredinIare c izbanda va fi pe deplin asigurata.
Din tot sufletul va mulIumesc pentru sentimettele de iubire

gi de devotament ce artaIi Mie i Familiei Mele, In cuvinte aga
de calde.
(M. 0., 1901, nr. 289, p. 11745-6).
235.

Drept rAspuns la Adresa Senatului, M. S. Regele indeamna la reculegere
si cumptare In gospodaria
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Am ascultat cu vie mulIumire Adresa Senatului.

Niciodata Iara n'a fost mai convinsa decat astzi de neaprate
trebuinIa de a ne reculege, mai Intaiu prin vindecarea strii noastre
financiare gi apoi prin msuri inIelepte de Incurajare a muncii
de buna administraIie. Cu toIi acum ne dam seama de primejdia
ce ne ameninIa, dac am fi lasat s se strecoare neprevederea In
deprinderile noastre: In pulin timp ea ar fi putut nimici rodul

muncii stramogegti, chiar viitorul.
S reintrm dar In cile sanatoase de cumpna dreapta i sa

dovedim ca nimic nu este pentru noi mai presus decat bunul renume
al Romniei, pe care vroim sa-1 pstram negtirbit prin o gospodrie
cuminte i prevazatoare.
De mai inainte sunt convins c d-voastre veti rspunde la Inalta
chemare ce naliunea v'a IncredinIat i ea veIi da guvernului Meu
acel luminat sprijin de care dnsul are nevoie pentru a duce la bun
capt greua insarcinare ce i se impune.
Sentimentele de iubire gi de devotament ce Mi-le rostiIi din

partea Senatului In aceasta solemn Imprejurare, mi umplu mima
de bucurie. Va. mulIumesc In numele Meu gi al Familiei Mele,
urand din tot sufletul ca Atotputernicul s ocroteasca scumpa

noastr Romanie.
(M. 0., 1901, nr. 290, p. 11778).
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILE 1901
CUVINTIRI
261
236.

28 Martie/ 10 Aprilie 1901.
M. S. Regele multumegte Corpurilor Legiuitoare pentru opera indeplinit
In sesiunea Inclusa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Convoca-1i inteaceast scurt, dar rodnica sesiune, ai indeplinit
fr. ov'ire prima parte a sarcinii pe care Iara v'a incredinIat-o

rspuns intocmai agteptrilor Mele.
Cu voin-V i cu InIelepciune ai fcut pasul cel mai insemnat,
pentru a restabili finai*le i creditul Statului, dndu-i un buget
.sigur gi stabil echilibrat, agezat pe o evaluare prudent a veniturilor
gi o scdere irnportant a cheltuelilor.
Prin atitudinea d-voastre hotrit gi patriotic, ai ridicat
mai mult valoarea lucrrii d-voastre i ai intrit credinIa
sunt ptrungi de marile greut/i ce apas asupra trii.

Organizarea unui Stat numai atunci poate fi trainica i sAntoas
-cand se reazem pe o bun gospoddrie financiar. Atunci adevArata
intrire i propgire este asigurat intr'un mod statornic.
Preocuparea de apetenie a intereselor obgtegti va ugura jertfele impuse prin imprejurri grele, cari vor fi trectoare cnd fiecare,
la vreme, va aduce partea sa, pentru a inlesni indreptarea

generale.
Mai trziu se vor vedea roadele ce munca energic i prevazatoare a d-voastre a produs i asplata d-voastre cea mai dulce va
fi recunogtinia
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Eu v exprim adnca Mea mulpimire i v urez din tot sufletul

intorcandu-v la casele d-voastre, s petrece0 In fericire Sfintele
Srbtori.
Declar sesiunea Corpurilor Legiuitoare inchis.
CAROL.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
262
Pregedintele Consiliului de Minigtri, Ministru Afacerilor Straine gi ad-interim al Razboiului, D. A. Sturdza; Ministru de Interne, P. S. Aurelian; Ministrul Finan$elor, G. D. Pallad e; ; Ministrul JustiIiei, C. I. Stoicescu; Ministrul
Cultelor gi Instructiunii Publice, Spiru Haret ; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I. C. Breilianu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Cmertului gi Domeniilor, B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 291, I: 11817).
Toast la intrevederea dela Abbazia cu Regele Gheorghe al Greciei.

1/14 Mai 1901.
M. S. Regele fnchina pentru Regele gi Regina Elenilor i pentru propagirea
Greciei.
Sunt foarte fericit de a fi mtut Intalni pe Majestatea Voastra.

Beau in sanatatea MM. LL. Regelui i Reginei Elenilor, precum
pen-tru prop4irea Greciei.
(M. 0., 1901, mt. 25, p. 816).
Toast la prinzul dat in onoarea Maregalului Beck.

Sinaia, 7120 lunie 1901.
Cu prilejul vizitei Maregalului Beck din armata austriaca In Romania, M.
S. Regele i-a oferit o masa la Sinaia, la care a toastat pentru Imparatul gi

Regele Austro-Ungariei.
Cu o vie satisfaqie salut pe ExcelenIa Voastra inconjurat de

ofiIerii de elita ai armatei imperiale 0 regale In acest loe care a
primit in timpuri o consacraIie special-a prin vizita M. S. imparatului-Rege, Augustul vostru ef suprem.
MulIumesc clduros Majestatii Sale, fiindca a binevoit s permita ca d-'voastre, domnilor, sa v IntruniTi In ap de mare numar
Imprejurul Meu.
Prezenta d-voastre aci da o nou dovada de excelentele raporturi
care unesc Romania cu puternicul imperiu vecim insufleIit de sin-
cera dorinta ca aceste raporturi sa se stranga 0 mai mult, ridic

paharul Meu In sanatatea Majestalii Sale imparatului i Regelui
0 a bravei Sale armate.
www.dacoromanica.ro
IIJNIE 1901
263
CIJVANTARI
ProvidenIa sa proteaga pe graTiosul vostru Suveran 0 sa-I

acorde Inca mulli ani 0 deplina putere 0 sanatate pentru fericirea
0 prosperitatea popoarelor Sale credincioase.
Traiasca Majestatea Sa imparatul 0 Regele Francisc Iosef !
(Vointa NaVonal, 1901, nr. 4885, p. 1).
239.
14/27 Iunie 1901.

M. S. Regele convoacrt In sesiune extraordinar Corpurile Legiuitoare pentru
cercetarea proectelor de legi cu caracter financiar 0 a unor conven/ii ce reclamil
urgentii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat in sesiune extraordinara, in momentul in care

bleep ocupaTiunile cele mai importante ale agriculturii, pentru a
regula, mai ales, mai multe chestiuni, cari stau In strans legatura
Cu situaliunea tezaurului public 0 cari nu se pot amana pentru
sesiunea de toamna.
Pe langa proiectele de legi financiare, guvernul Meu va va proJ
pune 0 restabilirea legii invalamantului din 1898 cu oarecari modificari, precum 0 proiectul de convenpune de extradare dintre Ro-?
mania 0 Austro-Ungaria.
Urand ea lucrarile d-voastre sa fie, 0 in aceasta sesiune, rodnice,
sunt convins ca printr'insele se va face un nou pas spre completa
insanato0re a finanIelor noastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Minitri, Ministru al Afacerilor Straine ri ad-
interim la Rzboiu, D. A. Sturdza; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian;

Ministrul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor si Instruqiunii Publice, Spiru Hard ; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I, C. Breitianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilcrr,
B. M. Missir.
(M. O., 1901, nr. 58, p. 2161).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
264
240.
21 lunie/4 lulie 1901.

M. S. Regele fnchide sesiunea extraordinarl a Corpurilor Legiuitoare cu
constatarea c i-au indeplinit misiunea, votnd legile cu caracter financiar gi
gcolar i conventia de extr dare romino-austro-ungar.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu vie mulIumire constat, c 0 In aceast sewn dar rodnicA

sesiune, prin sprijinul patriotic pe care l-aP dat guvernului Meu
ai fcut un nou pas spre completa indieptare a situa-punii noastre
financiare.
Tot odat, prin votarea legii instrucPunii publice

permis
intrarea ei in vigoare chiar dela inceputul anului colar, i, prin
convenpunea de extrdare Incheiat cu Austro-Ungaria, qi con-bacrat prescrippunile dreptului ginTilor i aP contribuit astfel s
strAngeP tried' mai mult relaPunile noastre de bun amici-Pe cu
Imperiul vecin.
In fa0 nevoilor urgente ale Statului,
intrunit chiar in
timpul cnd activitatea v este att de viu reclamat de munca
cmpului ; dar oricare ar fi fost interesele lasate in suferint, v
reintoarceP la cminurile d-voastre cu simpmntul care izvorqte
din indeplinirea unei inalte datorii.
Din parte-Mi, In numele Meu 0 al Orii, v mulIumesc din inim.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minitri, Ministru al Afacerilor Strine gi adinterim la Rzboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ;
Ministrul de Finante, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret; Ministrul Lucrrilor Publice,
Ion I. C. Brdtianu; lYlinistrul Agriculturii, Industriei, Comertului gi Domeniilor,
B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 65, p. 2449).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1901
265
CUITANTXRI
Toast la masa din Castelul Pele g In onoarea ofiterilor rugi din escadra
de pe Marea Neagr,
23 Iulie/6 August 1901.

M. S. Regele primeste in audient, la Castelul Peles, pe Vice-Amiralul
Hiltebrandt, comandantul excadrei ruse din Marea-Neagra', sosia In rad la
Constanta, si care vine la Sinaia, spre a se prezenta, Insiftit de Statul-Major
al escadrei. La masa din Castel, unde sunt invitati toti ofiterii rusi, M. S.
Regele toasteazil pentru Impratul i Imprteasa Rusiei.
Salut sosirea escadrei rusesti in ConstanIa cu o satisfactiune

Cu atat mai mare, cu ct prezenIa ei in portul nostru redesteapt
confraternitatea de arme infrit pe cmpiile de lupta. ale Bulgariei. MulIumesc M. S. Impfiratului, Augustul Vostru Suveran,
care a binevoit a permite ca Excelerga Voastr, ins Vita de Statul
Su major, s-Mi fac o vizit in Sinaia. Acest amabil demers
MA mic viu i vfid In el o nou garanIie pentru mentinerea si
intrirea rela-viunilor amicale, stabilite din fericire intre Rusia si
Romfinia, relqiuni pe cari pun un mare pret.
Examinand cfilduroasele Mele urfiri pentru Augustu/ Vostru
Suveran i pentru prosperitatea frumoasei Bale flote, beau in sn.ntatea MM. LL. Impratul Nicolae i Impfirtesei AlexandraFeodorovna.
(M. O., 1901, nr. 92, p. 3451),
Toast la pranzul din liftmnicu-Sfirat, dupi manevre.

29 Septemvrie/12 Octomprie 1901.
La sfArsitul manevrelor M. S. Regele constaa pregatirea tehnic i practicA a armatei i dragostea Cu care civilii inconjur pe soldati Inchina pentru
Corpul al 111-lea de Armatii i pentru judqul i oragul Rmnic.
Simt de-a-pururea o vie bucurie cfind MA gasesc in mijlocul

armatei, pe care tara o priveste cu mfindrie i cu adevfiratfi dragoste.
www.dacoromanica.ro
266
REGELE CAROL I
increderea netgAduit, pe care Romnia o are in wire, ne

impune santa datorie s muncim fr, preget i s unim toate
puterile noastre spre a r,splti insemnatele jertfe, pe care -Ora le
face pentru aprarea sa.
In fiecare ceas armata trebue s'a' fie gata s'A' implineascA falnica
sa misiune, s fie scutul de oIel al patriei.

Acest inalt scop poate fi dobAndit numai prin o 9coala practic.
Salut, dar, cu o deosebit satisfacTie manevrele din st-timp,
cari au dat un nou indemn armatei: erau de un mare folos pentru
acei care sunt chema0 a conduce unitati tactice.
Aducndu-v mu4umirile Mele pentru silinele desaqurate in
timpul concentrrilor i manevrelor, inchin acest pahar in sana-
tatea Corpului al treilea de armatk care s'a artat vrednic de

Weptrile Mele.
Al doilea pahar l ridic in onoarea judqului i oraplui famni-
cului, care Mi-a facut o primire aqa de clduroas 9i a artat cel

mai viu interes pentru armata.
MulIumind pentru dovezile de credinp. ce Rmnicenii Mi-au
dat i de astdat, urez judqului i oraplui prosperitate sntate.
(M. 0., 1901, nr. 145, p. 5547).
243.

15/28 Noemyrie 1901.
M. S. Regele indic legile ce vor trebui desbatute i votate n sesiunea
ce se deschide. Problema financiara se mentine pe primul plan al preocuparilor
generale. Desvoltarea cailor de comunicatie, armata, biserica i coala vor re-
clama iartigi o atentie speciala a aleqilor
Domnilor Senatori,
Domni/or Deputa;i,
A-0 inceput lucrrile d-voastre in dou sesiuni extraordinare

desaprat,
de scurt durata, dar cari, prin munca incordat ce
vor fi inscrise in analele parlamentare ca o dovad de patriotism
de datorie
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1901
CUVANTIRI
267
Astazi intrati in prima sesiune ordinal% a acestei legislaturi,
atat Eu cat i tara, nu ne indoim ca activitatea d-voastre va

urma calea pe care ati tras-o cu atata hotarire.
Ma simtesc, deci, fericit vazandu-Ma inconjurat de reprezentantii natiunii, care, in timpuri grele, au fost la inaltimea cerintelor i weptarilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Chestiunea financiara predomina 0 in momentele actuale situa-
tiunea noastra interna. Sunt inca multe greutati de invins, dar

sunt sigur ca, prin sprijinul luminat ce yeti da Guvernului Meu,
se va duce la bun sfar0t opera de consolidare a finantelor thrii.
Stavila pe care ati pus-o crwerii cheltuelilor Statului nu poate
cleat sa Inlesneasca asigurarea trainica a echilibrului bugetar
sLaiba o influenta binefacatoare asupra creditului public. Guvernul Meu e, prin urmare, dator a veghea, ca imbunatatirea dobandita pana acum sa fie mentinuta. Spre a ajunge la acest scop,
se vor supune deliberarilor d-voastre diferite legi financiare 0 o
revizuire a legii pensiunilor.
Tara intreaga ateapt cu atat mai mult ca finantele Statului
sa fie stabilite pe temelie tare, cu cat de aceasta atarna desvoltarea
sa economic i intarirea pozitiunii sale politice.
Lucrarea d-voastre este inlesnita prin pacea europeana, care
este preocuparea neincetata a Puterilor celor Mari. Romania continuand a pastra o politica linitita i cumpanita, relatiunile sale
cu toate- Statele sunt din cele mai amicale i normale.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ministerul de Interne va propune proiectele de lege a politiei

ruraie 0 a organizarii administrative, avand de te/ a satisface mai
deplin 0 mai grabnic interesele fiecarui cetatean.
Organizarea Ministerului Justitiei, reformarea legii portareilor
modificarea mai multor dispozitiuni ale procedurii civile, vor
face de asemenea obiectul lucrarilor d-voastre.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
268
In privinIa desvoltarii economice vi se vor prezenta trei proiecte
de lege: a sindicatelor agricole, a burselor si a meseriasilor. Ele

sunt menite, prin masurile ce prevad, s fie folositoare atat muncii
interne, at i relatiunilor noastre comerciale.
Tractatul de comerI incheiat intre Romnia i Turcia se va supune imediat aprobarii d-voastre.
Desvoltarea ailor de comunicaliune pe uscat si pe apa trebue
s-si mearga cursul ei inainte. Pe de o parte se vor prezenta desbaterilor d-voastre (Iona proiecte de lege, imperios cerute de interesele generale si locale: acel al drumurilor i acel al apelor ; pe
de alta parte, cu toate greutaIile financiare, construcIiunea portului ConstanTa s'a urmarit cu energie i astazi comerIul se poate
folosi cu mai mult4 inlesnire de ansul. Prin IntrebuinaTarea lui
In timpul iernei i prin o mai sistematica organizare a comervilui
de cereale, se va ameliora totodafg In mod simptor condiPunile
exportului nostru.
Prin votarea legilor invlAmfintului, d-voastre gi pus o temelie
sankoas desvoltarii invtamntului public si
dat o direcTiune mai practica. Pe aceasta temelie se va ridica acum edificiul
insusi.
Munca va fi grea; fried cu statornicie vom indeplini inaltul scop

ce urmarim. Guvernul Meu nu va cruIa nimio pentru a-1 atinge.
Biserica, intaritoare a color sufletesti, simbolul pacii si a linistitei cugeVari, continua' sa Tina un loe de frunte In preocuparile
noastre. Cu to Vi trebue s ne silim a contribui la inbAarea si inflorirea ei. Guvernul va prezenta d-voastre un proiect de lege
pentru infiinTarea Casei Bisericilor, spre a asigura o bung intrebuinIare a averilor bisericesti.
Tara, dimpreuna cu Mine, am purtat un neintrerupt interes
pentru armata, institOune mareaV ca swal a ordinei si a datoriei, ca scut al Patriei. In timpurile grelo de astazi nu am lipsit
s veghez cu ochfi neadormiIi asupra ei. Mijloacele necesare pentru
a satisface cerimele ei s'au imparIit cu chibzuiala si sunt mndru
a va putea asigura ca in manevrele de asta-toamna au vadit in
mod necontestabil progresele ce ea face necontenit.
Vom urma, deci, cu to0i a-i da putirqa de a psi inainte i vom
da o atenTiune deosebita ca mersul ei s se indrepteze spre partea
practica, precum se cere i de spiritul timpului in care traim.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1901
CuvANTAni
269
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschid aceast sesiune a Corpurilor Legiuitoare cu deplin incredere c5. ea va fi rodnic5. 0 binefcatoare; 0 rog pe Atotputernicul Dumnezeu s binecuvinteze lucrarile d-voastre, ca ele sa intreasa Inca mai mult edificiul rdret al scumpei noastre Romnii.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru al Afacerilor Straine si adinterim la Razboiu, D. A. Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian ; Minis-
trul Finantelor, G. D. Pallade ; Ministrul Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul

Cultelor si Instructiunii Publice, Sp. C. Haret; Ministrul Lucrarilor Publice,
Ion I. C. Briltianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, B. M. Missir.
(M. 0., 1901, nr. 181, p. 6921-2).
244.
Raspuns la Adresa Senatului.

29 Noemvrie/ 12 Decemvrie 1901.
Eug. Statescu, presedintele Senatului, citeste Adresa prin care Maturul
Corp fgadueste intregul sau sprijin Guvernului. M. S. Regele e multiunit a
constata grija pe care o pun Senatorii in rezolvarea chestiunilor de ordin national care preocupa' Guvernul.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Mrturisirile de iubire 9i de devotament Cu care Senatul

credincios purttor al glasului Irii inconjur Tronul 0 Dinastia sunt scumpe inimii Noastre, caci intr'insele vedem cea mai
inalt r.splat a unei vieli intregi inchinate binelui oloesc. Ele
Ne dovedesc, odat mai mult, ca. inIelepciunea 0 patriotismul
Romnilor sunt totdeauna la inlIimea greutkplor situqiunii, 0
c vence piedic in mersul nostru inainte, va putea fi inlturat
prin concursul devotat al tuturor voinIelor.
Cu cea mai vie satisfaqiune constat c Senatul este adnc ptruns, ca 0 Guvernul Meu, de necesitatea unei bune 9i prevaatoare orandueli in gospodria Statului, ca o condiOune neapdrat
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
270
a prop9irii i. a triei. insemnatele rezultate dobandite In scurta

sesiune de asta primavara, ma Incredinleaza despre ravna ce veIi
pune intru Intregirea operfi aa de bine Inceput.
Sentimentele ce v InsufleIesc pentru viteaza noastr armat
o vor Indemna a se arta tot mai vrednic de jertfele Trii pentru
desvoltarea sa.
V mulIumesc din suflet, domnilor Senatori, pentru bunele
urari ce aduce0 Reginei, Mie 9i. Intregii Noastre Familii.
(M. 0., 1901, nr. 193, p. 7410).
245.
Flispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

M. Pherekyde, pregedintele Camerii, dAnd citire Adresei, remarca preocuparile de seam ale Adunarii Deputatilor in aceast sesiune. M. S. Regele
strue in chip deosebit asupra finantelor Statului gi a celorlalte legi cu caracter
economic.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sentimentele de iubire i de devotament ce Ni le arataTi, umple
mima Noastra de o adevarata bueurie; de asemenea sunt fericit

a vedea ca Camera DeputaTilor ii pastreaz acelea0 vedeni. snatoas& ce le-a manifestat la Inceputul dcestei legislaturi.
Consolidarea finanyelor Statului, prin msuri 114elepte .1 prudente, este astazi Ielul de eapetenie spre care trebue sa Indrept'm
toate silinele noastre, caci Intregul nostru viitor pe d'alisa se Intemeiaza. Programul financiar ce s'a alctuit cu atta hotarire
ineepe deja a da roadele sale binefacatoare: o uprare netgduita
se simte In ordinea economic, creditul public 10 redobandete
incetul cu Incetul vechea sa soliditate i Increderea renWe In
dar.' ca i inauntru.
Aceste rezultate Imbucuratoare, datorite spiritului de abnegaIiune cu care ati urmat ealea tras de Guvernul Meu, va vor Indemna, de sigur, a pi inainte ara ovire, pana se va desavaqi
opera voastr salutara.
www.dacoromanica.ro
ZAN UARIE 1902
271
CLIVANTARI
mulIumesc, domnilor DeputaIil pentru caldele uifiri ce aducqi Reginei, Mie .1 Familiei Noastre, i mai presus de toate pentru
tot ce ve-0 face intru intrirea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1901, tu.. 196, p. 7514).
InaIt Ordin de zi &We armat.

1/14 Ianuarie 1902.
M. S. Regeie ureaza ani multi si fericiti ostirei.
Ostafi,
Cu anul ce incepe astzi se implinete un sfert de veac de cnd,

in capul vostru, prin vitejia i devotamentul ce ati arAtat, am dobandit neatrnarea Vrii i s'au reinviat timpurile glorioase.
-dovedit c marile jertfe, ce ;ara a fcut i face pentru iubita Mea
armat, nu sunt zadarnice.
In anul ce se sfrpte, Mi-aIi dat plcutul prilej de a vedea
urrnaIi, fr preget, a fi cluziIi de sentimentul datoriei, al
.onoarei 9.1 al iubirii de patrie i c Iara, rezemath pe viteaza Mea
armat, poate privi viitorul cu incredere, iar Eu pot fi mndru

de ea.
V urez ani
Dat in Bucurwi, la 1 Ianuarie 1902.

CAROL.
(M. 0., 1902, nr. 216, p. 8241).
Rspuns la felicitrile Clerului, Mini0rilor, Corpurilor

Legiuitoare 0 ale inaltelor autorititi.
1/14 Ianuarie 1902.

Dup serviciul divin dela Mitropolie, M. S. Regele, cu Printul Mostenitor,
trece In apartamentele mitropolitane, mide primeste urrtri de anul non. Tin
cuvntri: Mitropolitul Primat, in numele clerului; D. Sturdza, in numele
Guvernului; Eugeniu Stitescu, In numele reprezentaatilor Natiunii si C. E
Schina, In numele Inaltei Curti de Casatie. Suveranul multumeste.
www.dacoromanica.ro
272
REGELE CAROL I
Patruns de adanca recuno0inta care Dumnezeu, pentru toate

binefacerile pe cari El le-a revrsat asupra noastr, In anul care
s'a Inchis, privesc cel nou cu incredere, rugand pe Atotputernicul
s. ocroteasc scumpa noastra tar& 0 sa o pazeasc de necazuri.
Incercrile prin cari am trecut in vremurile din urm, ne-au dat
puterea ca s strangem toate silintele noastre, BA ne impunem
chiar jertfe sinatitoare, spre a preintampina primejdiile de cari
Statul era amenintat. Multumesc la toti care au muncit 0 au aratat
atfita bunavoint in aceste imprejurri serioase. Si in anul acesta
vom avea hied multe greutati, insa cu sprijinul tuturor 0 cu energie
le vom Invinge i vom asigura astfel Romaniei un nou avant, avutie
i. propaOre.
Cu vie dorint, c tot ce gandesc i sinrtesc, tot ce inima Mea

cuprinde pentru iubitul Meu popor sa poata Implini, v' aduc multumirile Mele cele mai sincere, pentru cuvantarile patriotice 0
pentru urarile voastre, ap de calde, adresate Mie i Familiei Mele,
0 v poftesc din tot sufletul ani multi 0 fericiti.
(M. 0., 1902, nr. 217, p. 8291).
248.
Cuvantare la investitura I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei i a

PP. SS. LL. Episcopilor Huqilor i al Dunrii-de-Jos.
14127 Februarie 1902.
M. S. Regele se adreseaza nqilor ierarhi cu cuvinte de indemn si ng.dejde
a ei vor pstori cu vrednicie turma credinciosilor ce' le-a fost fncredintata.
Vor avea ca pild faptele patriotice ale stralucitilor inaintasi.
Inalt Prea Sfingte Parinte,

Marea Adunare alegandu-Te ca Arhiepiscop i Mitropolit al
Moldovei 0 Sucevei, cu vie multumire Te-am intarit In aceasta
inalta treapta i Ti-am incredinat, dup vechile datine, toiagul
arhiepiscopal.
!flak Prea Sfintia Ta inlocueti pe un pastor care mai mult

de un sfert de veac, a tinut cu vrednicie carja mitropolitan. a Moldovei i, patruns de malta sa chemare, n'a incetat pana la sfaritul
vietii a inchina puterile sale binelui bisericii. in vremurile car-
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1902
CUVANTARI
273
muirii sale, dnsul a avut fericirea de a trnosi Biserica Mitropoliei

vechii capitale a Moldovei i de a vedea deavrit opera inceputa
cle fericitul intru pomenire Veniamin, dup ce rmsese timp Indelungat o mreai ruina, un corp rara suflet, precum am zis atunci
In cuvntarea Mea. Astfel numele lui Veniamin de-a-pururea va
rmnea nedesprIit de acest sfnt lca, ca i de Seminarul
Poli fi mndru, inalt Prea Sfinte Printe, c eti chemat in

capul unei aa insemnate eparhii care cuprinde Iinuturi bine Inzestrate de Dumnezeu, unde pietatea strAmoeascA a ridicat attea
sfinte lcauri, amintitoare de fapte mari.
Nu MA indoiesc ca vei inconjura de o cuvioas grije aceste

comori istorice, nedeslipite de tradiOunile de evlavie ce impodobesc
acest scaun 9.1 c vei pi fr ovaire pe aceste urme neterse,
rspndind cu dragoste cuvntul Mntuitorului i intarind credinta in inima poporului aa cum ai fcut cu atata srguinfa .1
neclintire in eparhia Dunrii-de-Jos.
Urrile Mele c'aiduroase Inso/esc pe inalt Prea Sfinia Ta pe

scaunul mitropolitan al Moldovei i Sucevei.
Proa Sfintite Episcop al Hufilor,
Eti chemat la o eparhie care a dat pstori la ambele scaune

mitropolitane ale 01'1 Prin virtuiile i blndelea lor ei au tiut
ali catiga o nemrginit dragoste i venerqiune. Am toat increTa le vei fi un vrednic urma care-i va indederea ca Prea
plini cu rvn. .1 larnicie marea sa chemare atrganduli astfel
iubirea turmei Tale sufleteti.
Proa Sfincite Episcop al Dunclrii-de-Jos,
In urma chemrii printelui Parthenie la scaunul mitropolitan

al Moldovei i Sucevei, ai fost ales i Te-am intrit la o eparhie
care imbrIieaza ambele Irmuri ale Dunrii, Acolo Te ateapt
insemnata sarcina de a sao:1i, in ogorul deja bine pregtit de premergtorii Ti, iubirea de patrie impreun cu simIimntul religios ;
propvduete dar cuvntul Evangheliei, In bimba strbung, neuitnd niciodat c4 mrirea Vrii este o menire a Bisericii ca i a Sta-
tului, ambii de-a-pururea nedespni-li Intru indeplinirea aspira/iunilor nwponale.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
274
Inalt Prea Sfintite fi Prea SfinNi Parinfl,

Plin de incredere c ve-ri pstori Cu blande-O i osardie turmele
ce va sunt incredinIate si c vei indrepta toate silinele voastre
intru cinstirea i inlIarea Bisericii romne, v urez mulp, ani si
fericiTi iri eparbiile voastre.
Din adncul inimii va multtimese pentru mrturisirile de credinI i devotament ce daTi Mie si Familiei Mele.
(M. 0., 1902, nr. 521, p. 9750).
249.

26 Februarie/ 11 Martie 1902.
M. S. Regele aduce laude Corpurilor Legiuitoare pentru opera patriotic&
ce au indeplinit In sesiunea trecutfi punnd rAnduial In finantele 1i economia
romAneasa.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sesiunea actuar a Corpurilor Legiuitoare isi ja astzi sfrsitul,

dup o activitate ale crei roade binef.c6toare, pentru insAnatosirea finanIelor noastre si a creditului Vrii, se resimIesc de pe
acum.
Ai votat al doilea buget echilibrat men-/inndu-1 in suma de

cheltueli a celui precedent, desi se prevedea c acesta se va incheia
cu un excedent. Ai dat dar o nou dovad c sunte/i hotri-li a
urma politica de reculegere economica, pe care d-voastre ai inau-
gurat-o, in primavera trecut, cu atta energie de muna i cu

atat devotament pentru binele obstesc. Aceast direqiune s'Anatoas a permis totodat, fra a slbi echilibrul bugetar, a aduce
o dreapt usurare a contribuabililor, reducnd impozitul imobilelor
urbane si revenind la taxa pe hectar a prunetelor si a viilor.
Strns legat de buget este legea generar a pensiunilor, menit
a asigura pe Stat si pe pensionan i in contra fluctua-liunilor periculoase de pna acum. Prin votarea legilor financiare propuse de
www.dacoromanica.ro
FEBRITARIE-MARTIE 1902
275
CITSTANDIRI
regulat restul de dificite ale ultimilor ani i ai repus

tezaurul public in starea normal in care el trebue s rman in
guvern,
viitor.
D-voastre ai aezat administrarea averilor biserice0i pe baza

solid a rspunderii
votat o lege de organizare a meseriilor,
care asigur desvoltarea temeinia a unei pni a muncii nalionale.
Intrand cu de-a-mnuntul in studiul celorlalte proiecte de legi,
care vi s'au propus de guvernul Meu, unele au fost discutate cu

spiritul matur, care a caracterizat lucrrile d-voastre, pe celelalte
pregAtit astfel incat a%i mnlesnit, in acest mod, lucrrile sesiunii viitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Eu v mulIumesc de sprijinul ce ai dat guvernului Meu In

greaua sa misiune; iar Iara v va fi recunoscatoare, c, ptrun0 de
inrturat-o la timp,
primejdia ce ne ameninIa 0 pe care
9tiut s v ridicaIi la inlIimea datoriilor ce cu
avem ctre
Patrie, svarOnd o opera' trainick care a restabilit deplina
dere in puterile Romniei si ale creia rezultate binerctoare se
vor
inteun viitor deprtat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
S rugm pe Atotputernicul Dumnezeu s reverse binecuvantarea sa asupra noastr5 i sa nu inceteze a ocroti, ca in toat vremea, scumpa noastr Romanie.
Sesiunea actual a Corpurilor Legiuitoare este inchis.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Final* si ad-interim

al Riizboiului,
Sturdza ; Ministrul de Interne, P. S. Aurelian j Ministrul
Justitiei, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru
Haret ; Ministrul LucrArilor Publice si ad-interim al Afacerilor Strine, Ion

I. C. Brdtianu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor,
13. M. Missir.
(M. 0., 1902, nr. 261, p. 10201-2).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
276
250,
Cuvintare la serbarea dala Ateneu pentru jubileul de 25

de ani dela proclamarea independentei.
8/21 Mai 1902.
D. A. Sttn.dza, Preedintele Consiliului gi Ministru ad-interim la Ra'zboiu,
reaminteqte In euvAntarea sa dorintele Adunari/or nationale din 1857, alegerea
M. S. Domnului, pregatirea armatei i izbAnzile din Bulgaria, aduce apoi
omagii Suveranului i Dinastiei. M. S. Regele naultumegte afectuos pentru
manifestatia de simpatie ce I s'a facut.
Multumesc din suflet pentru cuvntarea patriotic, care a Inclzit inimele noastre. Sunt adnc micat c armata a ales a .25-a
aniversare a rzboiului spre a-Mi arka din nou, prin un senm vdit,
dragostea i credinta sa. Primesc aceste frumoase daruri cu att
mai mare bucurie cu cAt ele Imi vor aminti timpurile fericite, care
am petrecut impreun i faptele glorioase svr0te de armat sub
ochii Mei.
Biruiatele sale au intemeiat renumele trii i ridicat Regatul.

Trei generatiuni sunt reprezentate pe acest tablou. S dea Cerul
ca urma0i Mei s pstreze 9i s mreasch. Ina moWnirea Mea
ca generatiunile viitoare s fie vrednice de strmogii Ion.
Inc odat multumesc clduros pentru dovezile de afectiune
devotament ale armatei.
Puteti fi bine inciedintati e, la privirea acestei colectiuni de
portrete adunate in acest album, gAndurile Mele vor fi atrase cu
cea mai vie simpatie asupra marei familii militare, in fruntea chreia
sunt mndru a Md gsi.

(M. 0., 1902, nr. 29, p. 994).
251.
Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vinitori.

9/22 Mai 1902.
M. S. Regele rAsplatete batalionul 2 VAnitori cu privlegiul de a purta
numele s Reginei Elisabeta * pentru partea ce a luat la cucerirea Grivitei,
www.dacoromanica.ro
a4-
_
rn
alb
ea.
...I
.111
0.3 ;.ft
406
"
__
11/11/11NO
03. PION
0.1.1*
___
___
;.rn
.t
LI
Tizila M. S. Regelul Carol I la Ar,enalul Arundel, in,olit de A. S. Prineipele Friederlell de Hohenzollern

(2) 31artie/11 Amine 1902).
www.dacoromanica.ro
41.
MAI 1902
CIIVANTIRI
277
Acest batalion, care a luat o strlucit parte la cucerirea redutei
Grivi/a, spre a rsplati sangele vrsat de bravii sai lupttori, de

astzi inainte va avea imita favoare de a purta numele de al II-lea
batalion de vnatori Regina Elisabeta .
(M. 0., 1902, nr. 31, p. 1075).
252.
Inalt Ordin de zi aire armatii pentru directive, disciplin

pentru desfiintarea bitiii.
10/23 Mai 1902.
M. S. Regele arat cum trebue al fie o armat ca s corespund chemrii
sale. D dispozitii asupra disciplinei i pedepselor de aplicat In ostire; dintre
pedepse Inlatura btaia.
Ostafi,
Este un patrar de veac de cand armata Mea a aratat, pe cmpul

de razboiu, vitejia i vrednicia ei.
De atunci .1 pana in ziva de astzi, ea nu s'a mul/umit Cu laurii
caltiga/i in btalii. M'aun incredinIat, din inspec/ii, din relaVile cu
corpurile of4erelti i din manevre, ca s'a muncit, ca s'au facut
progrese neindoioase .1 ea armata este pregatita pentru momentul
cand /ara va avea iarai nevoie de dama.

Am ales dar aceasta zi de srbtoare .1 de glorioas amintire,
pentru a da conducatorilor scumpei Mele armate, ca semn de recunotinta pentru munca desavagita i de indemn pentru munca
viitoare, urmatoarele directive:
1. Conducerea razboaielor i luptelor moderne se intemeiaza pe
instruc/ia individuar a ofi/erilor, a gradelor inferioare i a soldaPor, precum i pe hotarirea i inipativa conducatorilor de trupa.
Pentru a lucra In aceasta direc/iune, am hotrit a se da de acum
inainte comandamilor de unita/i, responsabili de formarea inferiorilor incredin/a/i lor adica in general efilor de corp de once
arma i In special comandan/ilor de companie, de escadron 9i de
baterie libertate in alegerea mijloacelor pentru instruc/ia qi
educa-tia teoretica i practica a trupei, ce sta sub comanda lor,
fixandu-se numai principiile de urmat .1 termenele perioadelor de
instruc/ie.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
278
Cel mai bun corp de infanterie va fi acela: care, dupa mai multe
zile de marq, va ramnea neslabit in puterea sa; care se va desfa9ura mai repede; care se va arata mai cu dibcie in lupt ; care
va fi cel mai bun la tragere.
Cel mai bun corp de cavalerie va fi acela: care se va obinui
a strabate distante mari, ajungand la destinatie cu caii In stare de
intra in lupt ; care va fi format mai multi &Ogre-0 de9tepti pentru
serviciul de recunoWere 0 de cercetare.

Cel mai bun corp de artilerie va fi acela: care se va mica cu
mai mare repeziciune, care va observa mai exact 0 va trage cu
to ata preciziunea.
Datoria trupelor tehnice va fi de a ramnea la curent cu toate

inovatiunile moderne.
Comanciantii de corp de armata, de divizie 0 de brigada, vor

da cea mai mare importanta serviciului de tragere i vor vegbia
ca el sa ocupe trupele in tot cursul anului, iarna ca 0 vara. La diferitele i desele lor inspectiuni, ei se vor convinge mai cu seam& de
rezultatele instructiei practice pe cmp 0 de nnodul cum comandaatii de unitati mai rnici instruiesc i conduc trupele lor. Ei se
vor incredinta de aproape despre mersul exerc4iilor i marprilor
0d
ofiterilor la exercitii, la prezentare 0 la parada, despre
progresul administratiei 0 al cunWintelor 9tiintifice i teoretice.
Cer dela toti ofiterii cunotinte profunde 0 solide, departate de
superficialitate.
2. Disciplina este teinelia armatei. Ea se reazema: pe dreptate,

pe nepartinire, pe iubirea i increderea reciproca a superiorilor
a inferiorilor, pe arta de a porunci ciar cu chibzuiala. Sa se excluda dar ideea c severitatea aspra poate ajunge la adevarata dis-
Doresc prin urmare ca, in aplicarea pedepselor disciplinare la

ofiteri 0 la trupa, sa se aiba in vedere urmatoarele principii:
Pedeapsa sa nu fie razbunatoare, ci indreptatoare.
Fiecare grepala sa fie pedepsita numai cu o singura pedeapsa, morala ori materiala.
Se va avea totdeauna in vedere caracterul acelui care se
pedepsWe i imprejurarile care au dat nWere
La cazuri neinsemnate 0 la cei care nu au avut inca nicio
pedepsa, se va incepe cu pedepse mici.
www.dacoromanica.ro
111AI 1902
279
CUVANTAIII
Se va pune o deosebita bagare de seama In aplicarea pedepselor ofilerilor, avand in vedere pozi-Punea lor social:a yi prestigiul
lor militaresc.
Doresc ca lovirea sa dispara, in fine, cu desavarOre din
armata Mea.
Acest ordin de zi se va da la cumntinIa tuturor trupelor i comandamentelor.
insarcinez cu punerea lui in aplicaPe pe Ministrul Meu Secretar de Stat la Departamentul de Razboiu, care-Mi va raporta, In
ziva de 10 Mai 1903, despre modul cum acest ordin s'a executat.
Dat in Bucurqti, in 10 Mai 1902.
CAROL.
(M. 0., 1902, zir. 30 bis, p. 1057-8).
253.
Cuvintare la depunerea steagurilor vechi, din vremea rizboiului,

In Sala Tronului si impfirtirea celor noi.
10/23 Mai 1902.
Imp5rtind noi drapele unittilor militare, M. S. Regele scoate In luminfi
faptele de glorie Inscrise pe vechile stindarde, ce vor ramne In Sala Tronului lfingA Coroana de OIel. Face urfiri pentru soarta viitoare a noilor drapele.
Serbam a douazeci O cincea aniversare a neatarnarii Romaniei,
consfintita de armar prin izbanzi stralucite.

Cu steaguri desfaqurate in frunte, vitejii vowi tovarai au
intrat cu hotarire In lupta O au cules lauri neperitori, din care
Regatul a rasarit.
Un sfert de veac, aceste steaguri au falfait In rndurile voastre,
artand drumul biruinPi O ca simbol al credin-Pi, jurat de ostai
Patriei 0 Regelui.
Sfaqiate de gloante, ploi, furtuni qi stropite cu sangele eroilor
no9tri, vechile steaguri vi-au implinit datoria lor ; ele vor fi depuse
In sala Tronului alaturea cu Coroana de OIel, spre a le Ostra genera-punilor viitoare, ca semne vadite ale faptelor razboinice, care
au intemeiat Statul roman.
Am incredin/at regimentelor .1 batalioanelor care au luptat pe
ampiile Bulgariei, steaguri noi, binecuvantate de Biserica 9i impo-
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
280
dobite de u Steaua Romaniei , o Virtutea Militara , Crucea Dunarii ca falnica rasplata a vitejiei armatei i. ca vepica amintire
a timpurilor glorioase.
Steagul este pentru ostaq cel mai sfant oder, dinaintea caruia
trebue sa ne inchinam cu dragoste i. venera-0.e, cea na,ai inalta
expresiune a cinstei .1 a renumelui ; in ceasuri de primej die fusa,
el va fi clauzul nostru, conducandu-ne dela lupa la izbanda.
Fierbintele Mele urri insoIesc aceste steaguri, fiindca cu dansele
v'am incredinlat onorul Patriei, pentru care tqi trebue s fim gata
a jertfi vieala noastra.

Sa triasca scumpa Mea armata
(m. 0., 1902, nr. 31, p. 1075-6).
254.
Toast la banchetul ofiterilor de artilerie cu ocaziunea aniversrii

a 25-a dela tragerea mntiului foc de tun la Calafat.
15/28 Mai 1902.
Generalul Arion arat5.' importanta simbolicA a primei lovituri de tun tras
la Calafat. M. S. Regele ii aduce aminte cu emotie de acest act, punnd

valoare rostul artileriei la Plevna, Rahova gi Vidin. Ridic paharul in cinstea
pentru gloria viitoare a acestei arme.
Simt o vie bucurie ea Ma &ese in mijlocul ofilerilor de artilerie,
spre a serba impreuna cu d-voastre memorabila aniversare dela

Calafat.
Cu adanca emoiiune am ascultat yatriotica cuvantare rostit

In numele intregului corp ofiIeKesc de artilerie i prin care mareala
epoca a gloriosului nostru razboiu este zugravita in culori aqa de

miFtoare. MulIumesc alduros pentru aceasta nota dovada de
credinra ca qi pentrni frumoasa reproducOune a bateriei Carol, care
o primese ca un dar foarte scump inimii Mele i ca amintirea
lupte de artilerie.
Un sfert de veac a trecut de atunci, neuitata Mi-a ramas ziva
cand puternicul glas al tunurilor noaatre rasuna pe Iarmurile Dunarii,
vestind departe peste hotarele rii ca ceasul neatarnarii a sosit;

cu un avant vrednic de lauda regimentele de artilerie luptau apoi
pe campiile din Bulgaria i deschideau drumul la izbanda prii.
daramarea intaririlor dela Plevna, Rahova i Vidin.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1902
CUvANTA.ai
281
Din sfrmturile acestor cet.-p, stropite cu sangele vitejilor

novtri ostavi, Romania s'a ridicat tare vi (*EVA ca un Stat de sine
stktor, inconjurat de o aureol care vevnic va strluci in istoria
Patriei.
Artileria poate fi dar mndra de falnicul su trecut i Tara
impreun Cu Mine ne putem rezema cu incredere pe aceast arm,
care vi-a biruit un loe de cpetenie in armat. Deapururea ofiterii
de artilerie trebue s fie gelovi de aceasta inalt poziie i ptrunvi
de datoria i rspunderea lor, mai ales in privinia insemnatului rol
la care ei pot fi chemaIi pe cmpul de lupt.

Din partea Mea v incredinIez de dragostea i ocrotirea Mea
ca o dovad statornic a acestor simIiminte, am hotrit ca regimentul 1 de artilerie, care a tras cel dintiu tun, sub comanda Mea,
asupra Vidinului, vi singurul In fiim la suirea Mea pe Tron,
poarte de astzi inainte numele Meu.
Regina druieste regimentului 2, al crui steag M'a Insotit In tot
timpul campaniei, portretul Meu executat c4iva ani dup5. rzboiu.
Doresc ca aceste distincOuni s arate inteun viitor mai deprtat
ca artileria s'a desvoltat vi a crescut sub domnia Mea inteun mod
ava de repede, c Eu pot privi astzi cu mndrie 14 regimente
c in gloriosul rzboiu dela 1.877 am imprlit cu dnsa primejdiile,
luptele i izbAnzile.
Sigur fiind c marea vi fericita epoc a reinvierii Romftniei este
adnc intiparit In Mima i mintea tuturor, ridic paharul Meu In
onoarea artileriei, urndu-i un viitor tot ava de stralucit ca trecutul
sat' i ca &Lisa s rmAie de-a-pururea podoaba iubitei Mele armate.
(M. 0., 1902, nr. 35, p. 1204-5).
255.

Ragaz, 30 August/ 12 Septemvrie 1902,
Suveranul ureaza noroc i izbanda" arraatei Cu prilejul aniversarii caderii
Grivitei:
Ostafi,
Un sfert de veac se implinevte astzi de cnd vitejii ovteni ai

Irii au reinviat strbuna virtute militar, cucerind cu jertfa de
sange reduta Grivita. Acest mreI fapt de arme a Interneiat renu-
www.dacoromanica.ro
282
REGELE CAROL I
mele armatei 0 va strluci pururea ca o pild vrednia de urmat.

Cu mfindrie pute0 privi pe un trecut glorios, care trebue s fie
pentru voi neincetat un puternic indemn in implinirea sfintei voastre
datorii.
Sunt deplin incredin-tat ca, daa scumpa noastr patrie va avea
din nou nevoie de serviciile voastre, nu veIi rmnea inapoiu de b'rbaIia i avntul bravilor osta0 din rzboiul neatrnrii.
Mare este bucuria inimii Mele putnd a v ura, in amintirea

acestei zile de glorioas memorie, noroc i izb'and.
Dat In Ragaz, la 30 August 1902.
CAROL.
(M. 0., 1902, nr. 118, p. 4105).

256.
Toast la banchetul militar din Targoviste.

29 Septemprie/ 12 Octomprie 1902.
ConcentrArile de toamnA dau prilej M. S. Regelui sa exprime multumirea
ce-a simtit inspectAnd trupele i sA fnchine pentru Corpul 11 de Armatd, pentru
crap' TArgoviste i judetul DAmbovita, care a fost teatrul operatiilor.
Sunt tocmai treizeci de ani de and s'a intrunit pentru intaia

al% un corp de armat format din toate unghiurile Vrii pentru
manevrele marl, care s'au isprvit la Trgov4te. Atunci am amintit
ca pild faptele rzboinice din secolii treculi i am struit c ostasul
trebue s'a fie totdeauna pregtit spre a putea implini sfnta datorie
atre Patrie. Cinci ani dup concentrarea dela 1872, rzboiul a

izbucnit i puterea i valoarea armatei au fost puse la Incercare.
Repede ea 0-a biruit un loe de onoare tare armatele bAtrne qi
stabilit renumele su.
Serbm dar In anul acesta cu mndrie a douzeci i cincea aniversare a Mtaliilor i izbAnzilor, care impodobesc astzi istoria
noastr.
Laurii pe care armata i-a c4tigat prin vitejia sa sunt pentru

d'ansa cea mai frumoas. rsplat, Irish* ea n'are voie, n'are vreme
ca s se odihneasc pe ei, fiinda cerinTele militare au crescut
de mult, c ofierii sunt silii a munci necurmat cu cea mai mare
ingrijire i abnegqie. La inspecIii i manevre se poate judeca munca
lor i dac o trup ii indeplinete toate condipe tactice.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOEMVRIE 1902
CUVANTXRI
283
Salut dar concentrfirile din asta toamn4 cu o indoit bucurie:

-mai intAiu c M gsesc din nou in mijlocul scumpei Mele armate,
care Mi-a dat i in anul acesta atfitea dovezi de dragoste .1 de credinO,
cinima Mea este adnc micat, apoi ca pot exprima via Mea
mulwmire Corpului II de Arman'. i ceIorlalte trupe pentru m anevrele de estimp, care s'au executat, sub conducerea distinsului lor
Comandant, inteun mod satisfacAtor.
Sigur fiind c armata va aspunde oricnd la ateptArile
ridic paharul 1VIeu in onorul su i in deosebi pentru Corpul al II-lea
de Armat.
Al doilea pahar inchin pentru Tirgovioe, acest vechiu scaun

domnesc, plin de amintiri istorice, pe care le pstrAm ca o falnicil
moqtenire. Mulwmesc din tot sufletul pentru cillduroasa primire
care am gsit impreunti cu armata in DiimboviTa i capitala sa
urez judewlui i oraului o desvoltare spornia i prop4ire
locuitorilor sanatate.
(M. 0., 1902, nr. 145, p. 50(i2-3).
257.
Rispuns la intimpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei

i a Primarului din Rusciuk.
29 Octomvrie/ 12 Noemprie 1902.
La intrarea In Rusciuk, Primarul oravului i Principele Bulgariei salutA
pe Suveranul RomAniei pe al cfirei pmAnt, In timpuri de restrivte, nationalivtii
bulgari au gasit ospitalitate vi incurajare vi ai chrui fii au luptat pentru liberarea Bulgariei. M. S. Regele multumevte vi inchinA pentru prosperitatea
Statului veda.
Adnc miqcat de amabilele cuvinte ale Altqii Voastre Regale,

mulwmesc din toat inima pentru frurnoasa i clduroasa primire
ce Mi s'a fricut din partea Sa, din partea poporului Su, a armatei
Sale i mai ales a oraplui Rusciuk, ale carui progrese, indeplinite
In timpul domniei Voastre, M'au surprins cu deosebire. Privesc ca
6 norocit coincideny c am venit s intorc vizita AlteVi Voastre
Regale in momentul cand se impline9te a dou5.zeci i cincea aniversare a rzboiului glorios, care s'a desfurat pe campurile de batalle
din Bulgaria. NaIiunea bulgara saIut Cu aceleai sim/iminte ca i
www.dacoromanica.ro
284
REGELE CAROL I
noi victoriile dobandite de armatele aliate ruso-romane. Aceste fapte

nu pot deet s apropie trile noastre i sa intareasca rela-Punile de
prietenie, carom le dau un mare preI, vizita Mea fiind o noua asigurare pentru desvoltarea lor In viitor. Formnd urarile cele mai
sincere pentru fericirea Alteii Voastre Regale si a membrilor familiei Sale, pentru zilele pre-Poase a Augustei Sale mame si pentru
prosperitatea Bulgariei, ridic paharul Meu In sanatatea AltePi Sale
Regale Principelui Bulgariei.
(M. 0., 1902, nr. 169, p. 5884
258.
Reamintire la masa din Plevna.

30 Octomvriej12 Noemprie 1902.
M. S. Regele evoca luptele dela Plevna i roadele lor pentru independenta
Romaniei i a Bulgariei.
Mullumesc AltePi Voastre Regale ed Mi-a dat fericita ocazie

a revedea impreuna cu Voi cmpul de batalie dela Plevna, unde
s'au decis sorpi razboiului din 1877. Am resinqit o profunda emo-Pune
punand din nou piciorul pe acest pamnt sfin-Pt, adpat cu sngele
a mii de bravi ostasi, In capul crora am fost mndru a ma afla.

Aci am putut aprecia inaltele insusiri militare ale armatei rusesti,
aci armata Mea a cules intii si lauri. Mormintele care inconjura
acest oras sunt semnele vazute a luptelor sangeroase care dupa

indelungate silinle, au fost incoronate cu izbAnda armatelor aliate.
S'a implinit un ptrar de secol de cnd ochii lumii intregi erau

aTinti-P asupra Plevnei, a carei cadere a fost primita cu o vie satisfacere, fra a impiedica admira-Punea tuturora pentru eroica aparare
a lui Osman Pasa.
Istoria a inregistrat acum stralucitele fapte ostasesti, a caror

memorie trebue s rmna cu a-at mai mult intiparit. In iMma popoarelor noastre, cu cat ele au ajutat Bulgariei a intemeia un Stat
monarhic, Romniei a fauri coroana sa de lei. Altqa Voastra

Regal, remiIndu-Mi In persoan, inconjurat de bravii Sai
care s'au distins pe cmpurile de batalie, insemnele ordinului Ski
militar, a binevoit a Ma asigura, c poporul Sall va Iinea o aducere
aminte recunoscatoare armatei Mele. Gra-poasa aten-Pune i asigu-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1902
285
CITVANTXRI
rarile de atunci M'au miscat tot atat de adanc ca i primirea entuziasta
simpatica ce Mi-a facut orasul Plevnei, sunt acum douazeci

cinci de ani, ca invingator, precum i astazi ca amic sincer al -Suveranului Bulgariei. Multumind Altetei Voastre Regale pentru numeroasele dovezi de simtiminte afectuoase i pentru primirea caIduroas, Cu care am fost 'intampinat pretutindenea in timpul acestor
zile memorabile pentru Mine, ridic paharul Meu In onoarea armatei
bulgare, care, cu toate ea este inc tanra, a dat dovezi de virtutile
sale ostasesti ; dar inainte de toate beau in sanatatea Capului suprem
al armatei bulgare, a Altetei Sale Regale Principelui Ferdinand.

(M. O., 1902, nr. 170, p 5916).
259.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare,

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
M. S. Regele remarc faptul c ultimele bugete ale Statului s'au soldat
cu excedente. In continuare atrage atentia asupra legilor ce urmeaza a fi
discutate .1 votate.
Salut in anul acesta Corpurile Legiuitoare cu o deosebita i

vie multumire
Am serbat asta primvara cu tara intreaga aniversarea de un

partar de secol a razboiului victorios si a proclamarii independentei, a acelor fapte mrete din care s'a inaltat Regatul Romaniei.
In asta toamna amintirea faptelor ostsesti a fost reinnoit pe insusi
campul de batalie, unde s'a redesteptat vitejia stramoseasca In

lupta crncen In care intrasera armatele aliate ruso-romane.
Primirea clduroasa ce am Intampinat in Bulgaria din partea
Principelui si a poporului Sall a dat acestei anaintiri o semnificare
deosebita. Am fost Inc miscat ca sinrtimintele de recunostinta.
pentru Romania sunt pastrate cu vioiciune i ea numeroasele legaturi de vecinatate din trecut nu sunt uitate. Astf el, intrevederea
dela Rusciuk i Plevna a *intarit relatiunile prietenesti dintre amandoua
www.dacoromanica.ro
286
REGELE CAROL I
Sunt fericit a constata a raporturile noastre cu toate Statele

sunt din cele mai bune. Am putut dobndi acest rezultat numai
prin politica noastr cumpnia, care, In acord cu interesele noastre
proprii ca
cu marile interese europene, ne-au atras Increderea
tuturor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
SituaPunea noasta financiar s'a Inarit In mod att de satisfea-tor Inct dou bugete se Incheie cu excedente, iar sumele dispo-
nibile ale tezaurului public, fiind destul de insemnate, s'a putut

plti cu anticipaPe Imprumutul provizoriu de 17.092.722 lei din
primvara trecut, al crui termen expir la 15 'link viitor.
Guvernul Meu va prezinta acum al treilea buget, In care cheltuielile sunt menPnute la cifra hoarla In primvara anului 1901:
de dou sute optsprezece milioane i jumtate lei.
Pentru ca excedentele a fie intrebuinIate cu prevedere i folos
pentru tar i pentru a menPne echilibrul bugetar In viitor, Ministrul
Meu de Finame va propune modificrile trebuincioase la legea
contahiliapi generale a Statului.
Sistemul actual al accizelor comunale pune piedeci numeroase
transacPunilor comerciale. Se va supune deliberrilor d-voastre
msurile menite a inlatura aceste piedeci 0 a asigura comunelor
o situaPune financiar mai bunA i mai stabila.
Pentru a Imburaali i a ajuta folositoarea instituPune a Bncilor populare, guvernul Meu va prezenta un proiect de lege, care
le va da o organizare temeinic.
Aezmntul sntos al finanIelor va avea o Inrurire priincioas
asupra desvoltrii intereselor noastre economice. Constat chiar

de pe acum cu plcere c lucrrile portului ConstanIa, conduse cu
energie de Serviciul nostru tehnic, ca .1 acele ale cailor ferate, au
dat exportului acestui an un avant aat de insemnat, Inct putem
privi cu Incredere desvoltarea comenului nostru maritim.
Pe lng proiectele de legi amase din sesiunea trecut, se vor
propune diferite msuri pentru a Inlesni aplicarea exacta a legilor
existente 0 buna funcionare a administraPunii.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC EMVRIE 1902
CUVANTA.RI
287
Reforma invVmntului public, votat anul trecut, a Inceput

a fi aplicat, &And coalelor o direcOune practic, conform trebuin-
Ielor Irii i cerinIelor unui Stat modern.
Serbrile comemorative ale acestui an au produs In armat

cea mai mare InsufleVre spre munch* brbteasa. 0tirea Ii urmeaza progresul firesc ; iar directivele date vor desvolta tot mai mult
In conducatori simIimantul datoriei 0 al rspunderii
armat
convicpunea c ea este nu numai aprtoarea

Statului, ci
totodat o puternia institupune de cultur a poporului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Pronia cereasc a binecuvntat silinele Irii pentru a Invinge

o situaIiune de o greutate excepiional. Sunt convins ca, animati
de un patriotism luminat, veVi urma 0 de aci inainte cu aceea0
rvn i abnegqiune munca care a produs roade at'At de Imbucurtoare i veIi da guvernului Meu sprijinul necesar pentru a ajunge
Ja Ielul ce-1 avem cu topi: fericirea scumpei noastre Patrii.
Dumnezeu s binecuvanteze lucrrile d-voastre.
CAROL,
Presedintele Consiliului de Minigtri, Ministru al Rzboiului si ad-interim

.al'Agriculturii, Comertului, Industriei i Domeniilor, D. A. Sturdza ; Ministrul
Justitiei, Eug. Stittescu; Ministrul de Interne, G. D. Pallade ; Ministrul Lucrrilor Publice, C. I. Stoicescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp.
Haret ; Ministrul Afacerilor Strine, loan I. C. Breitianu ; Ministrul Finan/elor,
Costinescu.
(M. 0., 1902, nr. 183, p. 6321-2).

260.
Aloeutiune &Aire ofiterii de Infanterie.

26 Noemvrie/ 9 Decemyrie 1902.
Generalul larca, in numele ofiterilor din Infanterie, d Suveranului o statue% reprezentnd un dorobant, in amintirea rzboiului din 1877. M. S. Re_gels multumeste i sperfi cfi Infanteria romiina va fi demn de dorobanTul dela
Plevna.
Primesc cu vie mulIumire acest frumos dar, ca Q nou dovad

a credinIei armatei i ca o scump amintire a rsboiului, In care
www.dacoromanica.ro
288
REGELE CAROL I
Infanteria a avut un rol asa de insemnat. M bucur ca

ales
tocmai chipul unui dorobanI, care a castigat in campania noastr
o adevarata popularitate. Regimentele de infanterie i batalioanele
de vnatori pot privi cu inandrie pe camarazli lor, care au culos
la GriviIa, Plevna, Rahova i Smardan lauri nepieritori. Acolo
trupele pedestre au intemeiat renumele lor; trofeele, cucerite pe
campurile de batalle, mrturisese cu ce avant au luptat i cu ce
vitejie au infruntat toate primejdiile. Sunt convins c faptele razboinice din trecut vor fi deapururea un puternic indemn pentru
viitor i c armata nu va uita niciodat marea epoca cand s'a redesteptat acuma 25 ani vitejia strmoseasca. MulIumesc pentru cuvintele calduroase cu care-Mi oferiIi acest frumos dar, impodobit
Cu episoade ale rzboiului i care are un preI deosebit pentru Mine.
(m. 0., 1902, nr. 192, p. 6694).
261.
Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luirii Plevnei.

28 Noenwriel 11 Decemyrie 1902.
M. S. Regele 1ntrunind la prnz pe toti ofiterii superiori, care au luptat
la 1877-78, le-a reinviat In cuvinte faltatoare faptele de arme care Inainte
cu 25 de ani au dus la Independent.
Cu vie mulIumire am intrunit astzi imprejurul Meu pe vechii

Mei tovarsi de lupt ca sa serbrn impreun a 25-a aniversare a
luarii Plevnei.
Mani putut da o sfin-pre mai inliatoare glorioasei aniversari
a razboiului, cleat ducandu-Ma insumi pe campul de Mahe, spre
a depune, ca semn de vepica recunostinIA, cunune pe mormintele
acelora care au cAzut, in lupte.
Adanc miscat am stat in faia osemintelor bravilor nostri osteni,
care odihnesc acum, departe de vetrele lor, in 'Amara strain, insa
Mi s'a patruns inima cand Mitropolitul de Vratza, in frumoasa
sa cuvantare a exclamat aratand pe campul de lupta:
din mormintele voastre, Regele vostru a venit a va mulumi pentru
vitejia voastr >>. Da! Am venit la GriviTa spre a M inchina cu
dragoste i veneraIiune inaintea acestor vrednici fii ai Trii, care
au jertfit viaIa lor pentru neatarnarea Romaniei.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1902
289
CUVANTAIRI
Un sfert de veac a trecut de atunci si faptele razboinice sunt Inca
vii In mintea noastra ; lima mai vie trebue sa ramana in sufletul

nostru amintirea eroilor, care au scris Cu sangele lor cea mai frumoasa
pagina a istoriei noastre na/ionale.

Serband astazi cu recunostinp a douazeci 1i cincea aniversare
a intrarii triumf ale a armatelor aliate ruso-romane la Plevna,
desc la to/i acei care, sub ordinele Mele, au condus trupele la izbanda.
In amintirea acelora care nu mai sunt, i urand via/a lunga celor

care traesc, ridic paharul Meu.
(M. 0., 1902, nr. 195, p. 6802-3).
262.
Rispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.

Preqedintele Adunrii DeputaIilor, M. Pherekyde, face un istoric al desvolVrii Romniei pe timp de 25 de ani. M. S. Regele remara barbtia de care
a dat dovada in fate sacrificiilor financiare impuse de Imprejurri grele populatia
trii. Aceasta este o probA de conoiint a vitalitatii Romniei.
Domnule Prefedinte,
Domnilot Deputati,
Privirea ce arunca/i pe un trecut asa de bogat in evenimetele

istorice, ca si sentimentele de dragoste i devotamentul ce Mi le
aratati din partea Camerei, cuvinte asa de calduroase, Imi sunt
astazi Indoit de scumpe, caci Mi le rostiii tocmai la aniversarea
memorabilelor lupte pentru neatarnare si in fala acestor steaguri,
asezate acum imprejurul Tronului, ca niste martori ai vitejiei

armatei.
Gandul patriotic al Reprezenta/iunii nalionale de a consfin/i,

prin un monument neperitor, amintirea acestor timpuri glorioase
drept cinstea eroilor cazu/i pe campul de onoare i pilda pentru
urmasii nostri umple sufletul Meu de o vie si adanc mul/umire.
Dupa cum ostasul reornan si-a dovedit insusirile rzboinice acum
25 de ani la Plevna, la Rahova si la Smardan, tot asa si cetaleanul
in acesti trei ani din urma, a aratat la randul sau virtu/ile sale
civice, primind voiniceste grelele sarcini ce ni le-au impus imprej urarile.
www.dacoromanica.ro
290
REGELE CAROL I
Imbra/iand cu un patriotism vrednic de laud opera de reculegere ce a/i inaugurat, Tara a dat dreptate acelora care au avut
Incredere Intr'Insa 0 nu s'au Indoit de jerfele ce le poate primi
cand este vorba de a In%Aura o primejdie fie politick fie economica.
Partea cea mai grea a acestei opere este astzi desavarOta, dup
cum dovedete starea finan/elor noastre ; nu va mai ramane acumt
cleat s arata/i acelora care se indoiesc Inca de vitalitatea noastrk,
ca, cu toate piedecile ce ne stau In cale, statornicia nu ne va lipsi

ca nu ne vom abate dela hotarIrea noastra, pan nu vom atingescopul ce ni 1-am propus de a a9eza via/a noastra economica pe
temelii sanatoase i neclintite.
Intru Indeplinirea acestui program de mantuire, sunt convins
ca ve/i da guvernului Meu un sprijin devotat i nemrginit, Intregind astfel munca de Dumnezeu binecuvantata ce a/i Inceput,
spre propa0rea i ntrirea scumpei noastre Romanii.
In numele Reginei, al Familiei Mele 0 al Meu va mulIumesc
din adancul inimfi pentru caldele urari ce Ne aduce/i din partea
Adunarii De puta/ilor.
(M. 0., 1902, nr. 197, p. 6874-5).
263.

6/19 19 Decemvrie 1902.
P. S. Aurelian amintegte, prin Adresa Senatului, al carui Pregedinte este,

de rfizboiul independentii gi de vizita Suveranului in Bulgaria. M. S. Regele
stilrue asupra cAliitoriei ce a fAcut la Plevna gi aproba punctul de vedere al
Senatului fata de problemele ce Maturul Corp are de rezolvat.
D omnule Pre edinte,

Domnilor Senatori,
Sentimentele de iubire i d nestrmutat devotament ce Mi le
arata/i, In cuyinte ap de mgulitoare, din partea Senatului, au

gasit In sufletul Meu un rsunet adanc 9.1 recunoscator.
Cu cea mai vie mul/umire am constatat ea pe ambele Iarmurr.
ale Dunrii amintirile rzboiului sunt neqterse In inima tuturor;

In zilele din urma Inca Mi s'au dat dovezi scumpe i nenumarate
despre recunotin/a ce se pstreaza iubitei noastre armate.
www.dacoromanica.ro
IANIJARIE 1903
291
CUVANTXRI
Unanimitatea cu care Senatul s'a pronuntat pentru ridicarea

unui monument in amintirea rzboiului mi d o nou mrturie
de dragostea sa pentru armat, intemeietoarea i scutul independentei noastre politice.
bncile populare ca o institutiune bineCu drept euvAnt
fcRoare; sunt convins c ele vor fi inteadevr de mare ajutor
claselor muncitoare, dac vor fi conduse cu prudent i incunjurate
de un control serios 0 neincetat. Ele vor desvolta printre steni
spiritul de economie 0 de asociatiune, pArghia puternic a propirii 0 a bunului traiu ridicAnd astfel starea material. i moral
a acestor harnici plugari i buni ostai, crora dragostea Mea le
este pe deplin asigurat.
Sunt incredintat c Senatul ptruns de malta sa tnenire
insufletit de acest intelept patriotism ce l-a artat in toate imprejunu va cruta nimic spre a desvr0 munca roditoare
rArile
binefAcatoare aa de fericit inceput, &and astfel guvernului Meu
un sprijin luminat i hotrit.
VA multumesc din adAncul sufletului pentru bundle 0. caldele
urri ce aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele din partea Senatului.
(M. 0., 1902, nr. 201, p. 7002).
264.
ken Ordin de zi citre armati.

1114 Ianuarie 1903.
M. S. Regele amintete otirii faptele eroilor morti pentru independenta
pe ale caror morminte Insui a depus florile recunogtintei n anul ce-a trecut.
Face urari de bine armatei.
Ostafi,
In anul care s'a inchis, un sfert de veac s'a implinit de cAnd

otirea a fost chemat a lua armele pentru neatArnarea trii i s'a
acoperit in un rzboiu glorios cu lauri neperitori. Eu ins am avut
duioasa multumire de a M duce, dui:A 25 de ani de pace rodnick
pe ampul de lupt spre a revedea aceste locuri sfinte i neuitate
unde vitejia strmpasca a reinviat i fapte eroice s'au svrit.
DepunAnd cunune pe mormintele bravilor cgzuti, am dovedit
cA se pstreazA in inima Noastr o adne. recunotint 0 o venic
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
292
amintire pentru acei care, implininduli datoria, au jertfit viedIa

lor pentru marirea Patriei i c. numele acelor morti vor rmnea
nemuritoare.
Am deplina IncredinIare c ori in ce moment vom avea nevoie

de brqul vostru, voi yeti fi vrednici de bravii votri camarazi qi
ca v veTi sili de a fi pururea scutul neclintit a Tarii i mndria
Mea ; v urez dar din tot sufietul, cu prilejul anului ce incepe, ani
mulIi i fericiIi.

CAROL.
(M. 0., 1903, nr. 218, p. 7561).

265.
Flispuns la urfirile Inaltului Cler, ale Miniqtrilor gi ale Corpurilor

Legiuitoare.
1/14 Ianuarie 1903.

M. S. Regele, Insotit de Principele Mostenitor, dupa serviciul divin dela
Mitropolie, trece In apartamentele mitropolitane unde primeste felicitari. Fac
urari: Mitropolitul Primat, din partea Bisericii; D. Sturdza, din partea Guyernului; M. Pherekyde, din partea Corpurilor Legiuitoare si C. E. Schina, In numele dustitiei. Suveranul mulIumeste si invoca ajutorul divin pentru anti/
ce Incepe.
IarA0 ne gsim pe pragul unui nou an i numai Dumnezeu

tie ce el tinuqte in sfinul ski. Am inalIat dar fierbintele noastre
rugaciuni chtre Atotputernicul, ca s ne conduca pe calea necunoscuta, care se deschide inaintea noastrA i s ne pazeasca de
grije 0 de necazuri.
Dea ca anul in care intrm s fie binecuvntat i s implineasca
tot ce doresc pentru fericirea i prop4irea iubitului Meu popor.
Aceasta ar fi pentru Mine dorul cel mai scump, tot aa de scump
ca i caldele voastre felicitdri, cari gasesc un adnc rsunet in
inima Mea.
Pdtruns de vie recunWin-p pentru nenumaratele dovezi de dra-
goste 0 de credin-p, ce primesc neincetat din Iara intreag, urez

din tot sufletul tuturor 9i din partea Reginei ani mulIi i fericiIi.
(M. 0., 1903, nr. 219, p. 7612).
www.dacoromanica.ro
MAI-IIJNIE 1903
293
CUVANTARI
266.
Cuvintare dupil arnosirea bisericii M-rei Sinaia.

26 Mai18 Iunie 1903.
M. S. Regele face istoricul mfinastirii Sinaia i al asezarilor regale din jur.
Peste doua veacuri au trecut de cand Spatarul Mihai Cantacuzino a ridicat aci, in mijlocul pfidurilor nepatrunse, o bisericula
Cu chilioare, inconjurata cu ziduri ca loc de reculegere 0 liman
de odihna 0 adpostire pentru trecatorii rataciIi. Sute de ani acest
sfant aezmnt a ramas departe de zgomotul lumii, ferit de vijeliile ce zguduisefa Tara. Mai tarziu, nand micarea comerciala
intre Romania 0 Transilvania a inceput a se desvolta, s'a marit

schitul 0 s'a cladit Inca o biserica mai incapatoare, care a atras
mii de credincio0 din toata imprejurimea.
Scumpe i dulci amintiri Ne leaga de aceasta veche biserica,
acuma dramata, in care am inalIat cu familia Mea mai bine de
un sfert de veac, rugile Noastre catre Atotputernicul.
In acest lung ir de ani, Manastirea Sinaia a fost scaunul Meu
domnesc, primind astfel o sfinIire istorica.
In acest timp, doi ani dupa razboiul glorios pentru neatarnare,
valea Prahovei a fost inzestrata Cu calea feratti, care a legat aceasta
regiune, odinioara salbatica, cu Tara 0 streinatatea, 0 s'a ridicat

Castelul Peleplui, devenit leaganul Dinastiei romane. Tot atunci,
ca prin farmec, s'a infiinIat pe poalele manastirii un ora9e1 care
il incinge ca un beau minunat.
Astfel, pustia, vepic cutreerata de talhari 0 facatori de rele,
s'a preschimbat in adevarat rai al carui renume trece departe peste
hotarele Romaniei.
In fa-VI acestui avant neweptat, Eforia a hotrit s recladeasca
biserica cea mare pe vechile ei temelii. Dupa o truda de mai mulIi
ani, o biserica noua, bogat impodobita, se inalia astazi inaintea

ochilor notri; ea trluce9te cu o noua splendoare, vrednica de
desvoltarea 0 insemnatatea locului 0 din turnurile sale clopotele
rasuna departe prin munIi 0 vai chemand iara0 pe credincio0
la slujba.
Bisericile 0 manstirile sunt aproape singurele monumente ce
ne-au ramas din trecut ; ele au astfel o insemnatate deosebita pentru
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
294
istoria Patriei, cci inscrirgiunile pstrate pe zidurile lor au fost

de multe ori singura cluz a istoricului pentru a determina domnia
hospodarilor, obaryia neamurilor, armuirea vldicilor i faptele
rzboinice.
Fie ca aceast frumoas biserica astzi tArnosit, cu hramul

Sfintei Treimi, de Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Ungro-V1ahiei, Primat al Romniei, in al 38-lea an al domniei Mele, s. aminteasca Ina' in vremurile cele mai deprtate marea epoc a redeyteptrii nalionale, a neatarnrii yi a inlIrii Romniei.
Rog pe Dumnezeu s binecuvinteze acest sfnt loca, ridicat
In creerii CarpaIilor spre cinstea i slava Lui.
Voi pstra o amintire scump de aceast frumoas serbare,
la care cu o vie plcere am luat parte yi mulIumesc calduros Eforiei
de insemnatul ei sprijin pentru desvoltarea i infrumuseIarea Sinaiei de care ne putem mndri astzi yi pe care o privesc ca un
adevrat mrgritar al Regatului Romniei.
(M. 0., 1903, nr. 44, p. 1429-30).
267.
Cuvntare la serbarea jubileului de 50 ani dela infiintarea

de Agrieulturi dela Herstritu.
1/14 Iunie 1903.

Directorul gcoalei aminteoe ca institutia ce conduce a fost Intemeiata In
1853 iar cladirii dela Herestrau i s'au pus temeliile In 1868. Enumera greuttile ce a Intampinat Scoala in trecut. M. S. Regele Imparte fndemnuri pentru
viitor.
Cu mare plcere serbez impreun cu d-voastre a 50-a aniversare

a funda-Pei 8coalei de Agricultur i mulIumesc din suflet pentru
caldele cuvntri i bunele urAri ce-Mi exprimaIi. 1\rm trebuinf
a v incredinIa cfit de viu este interesul Meu pentru agricultura

noastrk pe care o privesc ca un izvor nesecat al, bpgliei
Nu putem mulurni destul lui Dumnezeu c a binecuvntat Romnia cu un pinnt aya. de mnos, care cere nurnai o munc bine
ingrijit. Suntem dar datori ca s imbuntlim intinsele noastre

cmpii yi s desvoltm agricultura noastrk astfel ca productele
noastre s poat lupta cu acele ale altor Iri pe pieiele Europei.
www.dacoromanica.ro
Pl. VI.
7,1
T,
41
4L.7-.'
N61
M. S. Regele Canal 1 la NM.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1903
295
CUVA.NTARI
Doresc din suflet ca aceast scoal, a arei temelie am pus-o,

sunt acum 35 de ani, s indeplineasca si In viitor inalta i frumoasa-i
chemare i ca tinerii elevi, care primesc aci un InvImnt teo-
retic si mai ales practic, sa Inchine munca i cunostinIele lor cu

totul agriculturfi si In folosul scumpei noastre
(M. 0., 1903, nr. 49, p. 1662).
Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18

Carol I .
16/29 Iulie 1903.

M. S. Regele inching pentru Impfiratul Nicolae al II-lea i pentru armata
rus.
Salut cu o vie plcere delegqia regimentului Meu de- o Wologda
Tndoita legtur care M uneste de dnsul ca sef i ca fostul su
comandant superior, imi este -cu att mai scump cu cAt regimentul s'a luptat sub ochii Mei cu o asa mare vitejie. Cu prilejul a
celei de-a 25 aniversare a victoriilor repurtate In jurul Plevnei,

am revzut cu emqiune cmpul de btaie, unde miile de viteji
ai armatelor aliate si-au Vrsat sngele lor i am depus in semn
de amintire pioas o coroan pe monumentul funerar al eroilor
czuti din regimentul 18 o Wologda Celcbrarea centenarului su
Mi-a dat din nou plcuta ocazie de a-i arta simpatia Mea si sunt
fericit de a o putea confirma personal astzi, urnd regimentului
Me-u toat fericirea i ridicnd paharul Meu In sndtatea MajestTii
Sale impratului Nicolae II si In gloria vitezei Sale ostiri.
(M. 0., 1903, nr. 89, p. 3204).
Toast la prinzul din Craiova, dupi manevre.

29 Septemprie/12 Oetomprie 1903.
Dupa terrninarea manevrelor Corpului I de Armata, M. S. Regele aduce
elogii acestei unitati, amintind trecutul de vitejie 0 de cultura al Olteniei.
Inchina pentru Corpul I de Armata, pentru Craiova i Dolj.
Am sizatit o vie satisfacpe c manevrele din ast-timp s'au s'varsit Imprejurul vechiului scaun al Olteniei, a crui inim a btut
totdeauna pentru patrie i armat.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
296
Multe 0 scumpe legaturi ne unese cu Oltenia. De aci a plecat

ntiul semn al rzboiului pentru neatarnare. De aci armata a trecut
Dunrea, spre a se intoarce acoperit cu lauri. Numele Calafatului
0 al Cordbiei rmAn dar neterse in amintirea noastra.lia

dela Rahova ill mare parte a fost c4tigat de Olteni: cu s'angele
lor ei au pecetluit aceast frumoas izband.
Faptele glorioase din trecut sunt o puternica garanIie ca Iara
se poate rezema Cu incredere pe armat. Noi ins trebue s muncim
fr preget spre a putea implini oricnd datoria noastr.

Cu mare placere am constatat buna stare a Corpului I de Armata i c fiecare se silete s faspund la Weparile Mele.
MulIumind pentru modul cum s'au prezentat trupele cu ocazia
manevrelor, inchin paharul Meu In onorul Corpului I de Armat.
Al 2-lea pahar 11 ridic cu inima cald pentru Oltenia, aceast
frumoasa parte a arii, care strlucete ea un scump mrgritar
al Coroanei Romniei.
Craiova s'a distins totdeauna ca centru de inalt culturk de9teptnd sim-pmfintul patriotic. Astfel s'au pstrat neatinse limba
9i moravurile trii i s'au desvoltat InsuOrile rzboinice i virtuIile
civice.
Dorind ca Oltenia s rmie credincioas vechilor sale tradiIiuni, mulIumesc din suflet pentru clduroasa intAmpinare, care
M'a micat ad'an,c, ramindu-mi neuitat, precum i pentru dovezile de dragoste, de care am fost inconjurat din partea iubiIilor
Mei Craioveni in timpul ederii Mele in mijlocul loc.
Cu inima recunoscatoare inchin paharul Meu pentru Craiova,
urand oraplui fericire, cetlenilor sntate i judeiului Dolj prosperitate.
(M. O. 1903, nr. 153, p. 5210).
270.
InaIt Ordin de zi &Aire armat.

Sinaia, 29 Octomvrie111 Noemyrie 1903.
M. S. Regele d dispozitii complimentare celor dela 10 Mai 1902 pentru
buna instruqie gi educare a ostagului roman.
in urma inspec%iilor, manevrelor i revistelor, am putut constata zelul pus in executarea ordinelor i directivelor Mele din 10
Mai 1902 0v exprim tuturora via Mea mulIumire.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE-NOMIVRIE 1903
CUVINTAlli
297
Urmand prescriptiunile acestui ordin de zi, cu exactitatea

cu energia care trebue sa o arate fiecare ostg, chiar n timpul de
pace, spre a fi vrednic 0 la razboiu, gtirea va pa0 inainte pe caleA
progresului. Am nadejdea ea principiile artate de Mine vor patrunde
tot mai mult pretutindenea i in fiecare moment activitatea voastr i ch greutatile, pe care firgte le intampinati inaintand
progresand, vor fi curand i deplin invinse.
Se tine- socoteala de aceste greutati i nu-Mi sunt necunoscute
cauzele, pentru care dorintele Mele nu s'au indeplinit inca pretutindenea in acela0 mod. Cer tusk' ca comandantii generali i su-k
periori s conlucreze cu Mine din toate puterile, pentru ca directivele date de Mine sa fie realizate spre binele otirii i pentru siguranta
Reamintesc, in primul loe, ca in randurile armatei trebue sa
domneasca ca o lege nestramutat, ca ordinele prirnite de un estg
nu se discuta, nici nu se supun la interpretri. Ostgul, care primgte un ordin, are sfnta datorie de a-I patrunde 0 de a-i pricepe irrtelesul, telul i folosul; iar executarea unui ordin trebue
s'a se desvr9easca fara ovaire, Ma* intrziere, indata dupa
mire 0 cu cea mai mare exactitate. Mara de aceasta, nu trebue
uitat ca nu este destul a repeti 0 a transmite un ordin primit;

lucrul de capetenie fiind ca executarea ordinului transmis inferiorilor s'a se controleze necontenit i cu sarguinp, caci numai atunci
ajungem la un sfr0t multumitor. Astfel, doresc ca Inaltul Ordin
de zi din 10 Mai 1902 s fie aplicat pretutindenea 0 in toat iniliterea sa. IJe aceea s'a 0 inzestrat armata cu un nou regulament
privitor la inspectii i s'a impartit gtirea dup o not& ordine de
btaie. Dar nu numai la inspectii, la critici i la conferintele ce se
tin in cercurile ofiterilor, subofiterilor i elevilor doresc sa se reaminteasca necontenit ordinele Mele, ele trebue sa va calauzeasca
0 in timpul serviciului zilnic.
Este dorinta Mea ca, in cel mai scurt timp, efii de corp i ca-,
pitanii comandanti sa se obinuiasca a se bucura de initiativa i
libertatea acordata lor.
Voiesc ca perrnutarile i detgerile prea dese in armat care

zdruncin mersul regulat al serviciului i pregtirea pentru razboiu, sa fie reduse la strictul necesar prin grija Ministrului de Razboiu 0 a Comandantilor superiori.
www.dacoromanica.ro
298
REGELE CAROL I
Doresc ca pedepsele sh se aplice cu cea mai mare bagare de
cu cea mai mare cumphneal i judecath in mod proseam

gresiv i avand, de /inta indreptarea.
Ministrul de razboiu va lua msttrile necesate spre a se eontrola aceasta 0 a se face r4spunzaori cei care grepsc.
'Vd indemn din, nou a conlucra cu Mine pentru ca lovirea
disparh din armat. Rearninti/i gradelor inferioare, c cel care lovete dovedete ch este lipsit de alte mijloace pentru educa/iunea
soldatului i ch nu meria, prin urmare, gradul su; iar ofi/erilor
e este in contra demnitapi lor de a intrebuin/a mijloace care nu
ridich rnoralul soldatului ci apash asupra lui.
Reaminti/i-le c ei nu au numai datoria de a da soldatului,
intr'un interval de timp, o catime de cuno0i0 teoretice 0 practice; ci c trebue s ridichm pe omul necult mai sus prin propria
noastrh purtare i influen/a ei asupra lui. Ordon ca dorin/ele Mele
In aceast privire sh fie executate cu loath sfinIenia.

In privin/a exarnenelor i studiilor de once categorie, doresc
ea /elm' s fie mai mult desvoltarea dreptei judec4i, decat incordarea nemasurat a memoriei. Comandan/ii inferiori, of4erii 0 subofi/erii trebuesc necontenit fAcu/i ater4i, eh a incrca pe inferiorii
lor cu multe cunqtin/i invlate pe dinafar nu insemneaz altceva
decat a se inela pe sine 0 a inela 0 pe superiorul care inspecteaz. progresele desvar0te. In cazarmi, ca i in coli, trebue ca,
pe langh dobandirea unor cuno0in/i pozitive, munca principalh
s fie indreptath spre formarea i desvoltarea caracterului -Canarului roman, adich spre formarea i desvoltarea unei judech/i, unei
voirne i unor apuchturi, dominate de sim/u1 datoriei qi al ordinei.
In una manevrelor de asth toamnh aduc aminte ca toate armele s aibh cu deosebire in vedere eh terenul trebue intrebuinIat
Cu multh bgare de seamh i ch trebue mai ales sa firn ptrun0
de adevrul c manevrele nu sunt numai un joc, cu un numr regulamentar de forma/iuni, ci eh se cere, inainte de lupt. ea 0 in
timpul luptei, o munch continugt a judech/ii 0 a hothririi, nimerindu-se in fiecare situapune i condi/iune forma/ia cea mai potrivita pentru a se mica sau a sta pe loe i ch forma/iunile s fie
alese astfel ca ele sh garanteze eficacitatea focurilor care trebuesc
trase totdeauna cu linite 0 cat se poate mai adpostit, sau dac

adhopstul 1ipse0e, culcat, sau in genunchi. Pentru a asigura pro-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1903
299
CUVANTXRI
gresele armatei, Ministrul Meu, Secretar de Stat la Departamentul

Rzboiului, va ingriji urmtoarele:
Umpurile de rzboiu ale Corpurilor de armat se vor pregati in msura mijloacelor financiare, dar cAt mai neintrziat, spre
a primi in curnd regimentele de once arm, pentru

uniti mai mari.
Se vor organiza asemenea cmpurile de tragere in diferite
garnizoane, spre a fi intrebuinate fr intrziere.

Mi se va inainta un proiect pentru nfiinarea Cu ziva de
1 Aprilie 1904 a Batalionului 9 de vntori, cu garnizoana la Ploe9ti,
avnd efectivul de rzboiu 9i rcnd serviciul permanent de 2 ani,
Cu scutire de orice grzi i corvezi, dar de aceIe necesare trupei
Mi se vor prezenta la 1, Aprilie 1904, urmtoarele proiecte de

regulamente:
Regulamentul asupra serviciului de garnizoan ;
Regulamentul asupra serviciului interior pentru toate trupele ;
Regulamentul tragerii In Iint al infanteriei ;
41) Regulamentul asupra serviciului in campanie ;
e) Regulamentele pentru instruclia infanteriei;
I) Regulamentele pentru instrue-lia cavaleriei;
g) Regulamentele pentru instruclia artileriei.
Dat in Castelul Pele, la 29 Octomvrie 1903.

(M. 0., 1903, nr. 178, p. 6025-6).
CAROL,
271.

M. S. Regele indica' punctele de program Iegislativ ale Camerii si Senatului
In noua sesiune. De remarcat: mrirea productiei petrolului, nationalizarea

industriei i excedentele bugetare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt ptruns de o deosebit mu4umire vznd din nou Corpurile
Legiuitoare intrunite imprejurul Meu astzi, &Lid, dup ce am

strbtut ani plini de ingrijire, am izbutit s invingem mari greut4i 9i am intrat bite situaTiune normal.
www.dacoromanica.ro
300
REGELE CAROL I
Nasterea unui al doilea Principe al Casei Mele a fost primita

cu o bucurie cu atat mai vie de intregul popor, cu cat el a vazut
In ea o noua garanTie pentru viitor. Am fost adanc miscat de nenumaratele dovezi de dragoste si de devotament cafe Mi-au venit cu
acest prilej din toate

Relqiunile Romaniei cu toate Statele urmeaza a fi din cele mai
bune i, prin atitudinea noastra irgeleapta, am contribuit la menIinerea pacii, el urmrit neincetat de Puterile cele mari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Sistemul financiar inaugurat in 1901 si urmat cu statornicie in

timp de trei ani a dat roadele sale binefacatoare. Regularea cheltuie-
lilor dupa venituri reale si pe deplin asigurate a avut de rezultat:

inlaturarea unei crize financiare din cele mai periculoase, ridicarea
creditului Statului i trei excedente. Cu aceste excedente putem
indestula trebuinIe cerute de desvoltarea i progresul arii, fara a
recurge ea alta data la imprumuturi.
Proiectul de buget pentru anul 1904-1905 este alcatuit pe baza
unui excedent, ca i bugetul exerciiului curent. El se prezinta cu
un spor, care provine in cea mai mare parte din inserierea de venituri i cheltuieli, care pana acum figuran nomai in bugetele comunelor, precum si din cheltuieli impuse de cresterea unora din veniturile Statului.
Desffirgarea barierelor i reforma accizelor clan rezultatele astep-
tate, atat in ce priveste ineasarile fondului comunal, cat i prin

circulaIiunea libera i fara piedici in interiorul rii. Comunele rurale
gasesc acum in fondul comunal un ajutor insemnat.

Paza fruntariilor incredinIat trupei cu schimbul s'a dovedit a
fi neindestulatoare. Guvernul Meu va prezinta domniilor-voastre un
proiect de lege pentru infiinIarea unui corp permanent sub denumirea de Graniceri.
Tara asteapta cu incredere dela conlucrarea d-voastre cu guvernul
Meu alcatuirea unui tarif vamal, care sa ina seama si de desvoltarea bogaIiilor noastre i de relaiiunile comerciale internaVonale.
Calle ferate, navigaIiunea i porturile fluviale si maritime se
imbunatalesc in fiecare an spre a corespunde cerinIelor crescande
ale comerlului nostru intern si extern.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIR 1903
CUVANTARI
301
ProducTiunea petrolului a luat in timpul din urma un avant

insemnat. Ea se va desvolta tot mai mult prin inlesnirea transporturilor i infiinOrea de rezervorii.
Guvernul Meu va depune deliberarii d-voastre o noua lege

pentru incurajarea industriei nalionale ; lar modificarea legei Burselor are de scop un mers mai lesnicios 0 o mai mare siguran0 a
operqiunilor comerciale.
Atentiunea tuturor fiind indreptata asupra populapunii dela

sate, guvernul Meu va prezinta un proiect de lege pentru reorganizarea comunei rurale. Prin aceasta reforma, comunele vor fi marite
In 8cop de a avea venituri mai insemnate, pentru a imbunataIi

administrapunea 0 a ingriji mai de aproape sntatea publica, MI%
a pune noui sarcini asupra contribuabililor.
Invlmantul public se desvolta in mod normal 0 satisfacator
pe baza ultimelor legi votate de d-voastre. O dovada Imbucuratoare
ca poporul recunoate binefacerile invaOmntului este ea, In ultimii
doi ani, numarul copiilor din Vcolile primare a crescut cu cincizeci
la suta 9i ca in comunele rurale s'au construit la opt sute &Ali de
clasa. Inva Vmantul elementar i inferior al meseriilor 0 al agricuIturii, infiinot abia doi ani, a dat cele mai bune rezultate.
In anul acesta situaIiunea material a preo/ilor va capata o

insemnat imbunatatire prin aplicarea pentru prima oar a gradaIiunii, prevazuta de lege.
Armata, acest puternic scut al rii, asupra &Aida veghez cu
dragoste i Cu ochi neadormiIi, face din an in an progrese neintrerupte.
Buna stare a finantefor a permis a spori efectivul armatei, ceca ce

va imboldi Inca mai mult ravna 9i munca corpului ofiOresc. Am
putut constata din nou, cu ocaziunea manevrelor din toamna aceasta,
ca ora poate avea incredere in otirea sa, pentru care face jertfe
neincetate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Rezultatele insemnate obIinute prin munca d-voastre patriotica

luminat MA inarete in credinO ce am, cA, strns unii i in
aceast sesiune, veTi pune toate silinele i toata activitatea intru a
www.dacoromanica.ro
302
REGELE CAROL I
asigura desvoltarea i intrirea Statului, dobndind astfel un .nou

drept la recunotirqa
Dumnezeu Atotputernicul sa binecuvnteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinar a Corpurilor Legiuitoare Iste deschis.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru al Razboiului, D. A. Sturdza ;

Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu ;
Ministrul de Interne, V. Lascar; Ministrul Lucr&rilor Publice, Em. Porumbaru ;
Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spirt& Haret ; Ministrul Afacerilor
Strine, loan I. C. Brcitianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; Ministrul
Justitiei, Al. Gianni.
(M. O., 1903, nr. 190, p. 6393-4).
272.
Fraspuns la intampinarea Preedintelui expozitiei organizate de
Asociatiunea romin pentru inaintarea i rispindirea tiintelor .

21 Noemvrie/4 Decemvrie 1903.
La cuvintele d-rului Istrati, care aratii rostul stiintei aplicate si al expozitiei
respective, M. S. Regele isi manifest& satisfactia pentru reusita expozitiei de
fat i ndjdueste cd in al 40-lea an al domniei Sale s& se deschicl o expozitie
general& romin.
Sunt foarte recunoscator pentru euvntarea calda cu care MA

salutqi pe pragul acestei expozi/imii, care a atras, cum am aflat
cu placere, aprobarea general. Sper c dorinIele ce-Mi exprimaIi
se vor putea implini in al 40-lea an al Domniei Mele.
Progresele insemnate svr0te in toate ramurile activitatii
noastre, inteun timp relativ scurt, au Indemnat pe barbaTii, care
s'au inchinat cu rvna tiinelor, ea arate ce poate produce o munch'
statornicd 0 bine 'indrumata. Privesc, dar, cu vie satisfacIiune

aceasta expoziIie ca o intreprindere vrednica de laud i urez ca ea
s aduc roaclele cele mai bune i s aib o influenp.' fericit asupra
apzmintelor noastre de cultura, ca i asupra desvoltrii economice
a Vrii. Trebue s. punem
In serviciul agriculturii i industriei
s ne silim a le ridica asemenea la iniTimea unei adevrate
Sigur fiind c siinele voastre vor fi pe deplin rspltite prin

marele avnt al arii, mulIumesc tuturor care au luat
acestei expozi-Vi, pe care o voiu vizita acum cu un deosebit interes.
(M. 0., 1903, nr. 196, p. 6620-1).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1903
303
CUVANTARI
Rspuns dire delegatia ofiterilor de Geniu la primirea darului

fieut de dinii.
28 NoemPrie/11 Decemprie 1903.
Ofiterii de Geniu prezinta ca dar M. S. Regelui, prin generalul Cialiniceanu,
o columnA de bronz in felul Columnei lui Traian, reprezentnd razboiul din
1877-78. M. S. Regele multumeste.
Primesc cu vie bucurie acest frumos dar pe care ofilerii din

Geniu au dorit a-Mi oferi in amiptirea gloriosului nostru razboiu
mulIumesc calduros tuturor pentru aceasta dovad de dragoste.
tns darul cel mai scump pentru Mine este credinTa armatei pe
care M pot rezema ca pe o stalled de granit.
Geniul a luat sub domnia Mea un avant insemnat 0 a devenit
un adevrat corp de Oita, distingandu-se prin marile sale lucrari
servicii reale in timp de pace ca i in rzboiu.
Podul de lang Corabia intaririle imprejurul Plevnei stralucesc
astzi in analele Geniului, tot atat cat fortificaIiile Bucuretilor
ale Siretului.
Pitivesc dar cu mandrie i incredere pe acest corp i sunt convins
ca dansul va qti s pstreze locul de onoare pe care I-a c4tigat

In armat.
inca data mulIumesc pentru cuvintele aga de bine simIite
ea i pentru atentiunea voastra i sunt foarte simIitor c ati ales ca
dar o copie a Columnei lui Traian care a sadit virtuiIe rzboinice

pe Ormurile Dunrii.
(34. 0., 1903, nr. 201, P. 6789).
Inspuns la Adresa Adunrii Depute:0lor.

,11/24 DecemPrie 1903.
Presedintele Camerii, Pherekyde, constata ins'anAtoirea finantelor Statului
dupi 1901. Fglduqte sprifin Guvernului. M. S. Regele re-One acest leghmnt
mu4umesta pentru simtimintele de tlevotament afatate Dinastiei.
www.dacoromanica.ro
304
RGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc Cu o vie recunwint, ca o rostire a sentimentelor

Natiunei intregi, mrturisirile de iubire i devtltament ce Mi le
aduce Camera Deputatilor.
Cu drept cuvnt puteti fi mandri, .d-lor Deputati, de rezultatele
dobAndite prin lateleapta cumpnire, inaugurat acum trei ani,

In carmuirea finantelor Vrii .1 Ma bucur c sunteti hotr4i a pstra
aceeai prudent .1 in alctuirea bugetului viitor, spre a avea astfel
prin excedente mijloacele necesare pentru svilr0rea lucrrilor
menite a spori puterea noastr de productiune.

Sprijinul ce-1 yeti da guvernului Meu intru aezarea tarifului
vamal, n vedere de a asigura neatarnarea noastr economia i
intru reorganizarea comunei rurale spre a face dintr'Insa un organism
viu i de capetenie al vietii noastre sociale, fmi dau Incredintarea
c sesiunea aceasta va fi tot aa de rodnic ca cele precedente,

desavarind astfel opera de reculegere i de Intrire ce ati condus-o
Cu o nestrmutat vointa, vrednic de recunqtinta Ora.

Cu o adnca mu4umire sufleteasc vd c solicitudinea traditionalti a Corpurilor Legiuitoare pentru scurnpa noastr armat este
pstrat nqtirbit i. e nu yeti criga nicio jertf din cele trbuincioase desvoltrii sale neintrerupte.
In numele Reginei, al Men i al Familiei Mele, v multumesc din
s-uflet de felicitrile rostite pentru nwerea Principelui Nicolae, precum
i clduroasele urri ce Ni le aduce0 din partea Camerei Deputatilor.
(M. O., 1903, nr. 211, p. 7154).
275.
Rspuns la Adresa Senatului.

16/29 Deeemprie 1903.
La Adresa Senatului, citita de pregedintele P. S. Aurelian, M. S. Regele
multumeqte i constata identitatea de veden i dintre Maturul Corp i Guvern.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Mrturisirile de credint i felicitrile pentru naterea Principelui Nicolae, ce Mi le aduce Senatul sunt scumpe inimii Mele i
dewapta in Mine, ca tritotdeauna, o adanc recunwini..
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1904
305
CLITANTARI
De asemenea privesc Cu o vie bucurie asigurarile ce Mi le daIi

despre hotarlrea d-voastre de a da guvernului Meu un sprijin statornic i luminat, spre a duce la un bun capt marea i rodnica
munch', ce cu atata ravna 0 patriotism avi desfaprat dela inceputul
acestei legislaturi.
Restabilirea starei normale in domeniul finanIelor publice

insemnata reforma a accizelor sunt izbanzi netagaduite ale sarguinIii d-voastre ; ele sunt totodata 0 o sigura cheza0e ca veti ti
a rezolva cu maturitate i competinia problemele economice ce se
vor supune desbaterilor d-voastre.
UrmaIi dar Inainte, domnilor Senatori, cu acelq gand, pururea
Indreptat spre binele ol:Itesc i spre propa0rea scumpei noastre
Romanii.
V mulIumesc din suflet, In numele Reginei, al Meu 0 al Familiei
Mele, pentru sentimentele de dragoste ce cu atata caldura Ni le

arata/i.
(M. 0., 1903, nr. 215, p. 7330).
276.
Inalt Ordin de zi catre armati.

1114 lanuarie 1904.
M. S. Regele e multurait a releva c n 1903 armata vi-a Molt datoria.
Ureaz ca vi pe viitor aceiavi convtiin0 sa caluzeasca a-tat pe ofiteri ct
pe soldati.
Ostafi,
In cursul anului ce s'a sfar0t am avut plcutul prilej de a vedea ca iubita Mea armat nu Inceteaza
dea toate
spre a raspunde la weptrile NaIiunii 0 a fi vrednica de mulIumirea Mea.
Urmnd astfel fara preget, Iara poate fi linitit 9i Eu mndru

de vitejii Mei osta0.
V mulIumesc dar 0 va doresc statornicie nestramutata pe
aceasta cale, spre a pstra Romaniei malta sa pozi;iune, dobandit prin ea Insa0 cu multe sarguinIe i jertfe.
www.dacoromanica.ro
806
REGELE CAROL I
Ptruns de aceast incredinIare, v urez, ofieri, subofi-ori i

ani mul/i i fericiIi!
Dat In Bucureoi, la 1 Ianuarie 1904.
CAROL.
(M. O., 1904, nr. 225, p. 7761).
Rispuns la felicitirile Consiliului de Nfinitri.
1/14 lanuarie 1904.

La orele 12, M. S. Regele primeste la Palat pe Ministri, in numele Crora
D. Sturdza aduce urari Dinastiei. Suveranul multumeste i implor4 ajutorul
lui Dumnezeu pentru propsirea Romniei.
Sunt viu micat de simIimintele de credinp. 0 de bunele urri

ce Ne exprimaIi cu atAta cAldui In numele Consiliului de Ministri.
Privesc cu recuno0in0 vechiul an, in care s'au svar0t, cu

concursul d-voastre, multe 0 Insemnate reforme de un mare folos
pentru -tar. Faca Cerul ca i In anul care incepe munca noastr,
a card Tint trebuie s fie neincetat intarirea, siguranTa i viitorul
Statului, s fie binecuvntat. Rog pe Atotputernicul s. Implineasca dorintele pe cari inima Mea le hrne0e. pentru ferieirea Romniei i s ne druiasch linioe i Imbelpgare.
MulIumindu-v pentru clduroasele voastre felicitri, Noi urm
tuturor ani mulp i fericiIi, i Eu v doresc sntate i trie, spre
a MA bucura Inca mult vreme de sfaturile d-voastre.
(M. 0., 1904, nr. 226, p. 7802).
Nicopole, 1396-1877-1902. Comunicare istorici, rostiti

la Academia Romani.
M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Ferdinand, prezideaza sedinta
solemn a Academiei. Presedintele P. S. Aurelian intampina pe Majestatea Sa
cu o cuvntare prin care milt& cA Suveranul a redat tArii i armatei rorwinesti
renumele steabun si a transformat Statul in sens modern. Ii multumeste apoi
www.dacoromanica.ro
Pl. VII.
..,-..,-7',---1.
-.....,..,.
M. S. Regele Carol I, Ferdinand Mofztenitorill Tronulni i
Principele Carol la MI.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
CITVANTARI
307
pentru sprijinul necurmat oferit Academiei Romne. M. S. Regele, pentru a

proba interesul ce-L poartA Inaltei institutii, facb o comunicare cu caracter
istoric despre Nicopole in decursul timpului.
Cuvantarea cald, cu care sunt intampinat din partea Acaderniei, gsete un viu rasunet In mima Mea i mulIumesc pentru
sentimentele de dragoste i de credinI ce Mi se aduc astazi ca
totdeauna.
Nu pot arata mai vadit necurmatul .Meu interes pentru activitatea Academiei decat aducandu-i lucran i i documente de un interes istoric pentru Iara i luand astfel o parte oarecare la munca
ei folositoare.
Magulitoarea primire ce Academia a fcut comunicarilor Mele

anterioare Ma Indeamna a nadajdui ca. 0 de astadata va asculta
Cu ihteres ochirea ce doresc a arunca asupra doua epoce una
foarte departat, In care un strmq al Meu se afla In lupta sub
stindardele cretinitlii alaturea cu un mare Domn roman alta
recenta, care poate fi privit ca o incoronare a celei dintaiu.
Aceste evenimente s'au desfaurat in jurul vechei
`Nicopole, care prezinta astfel pentru Mine un indoit interes, caci sub
zidurile sale s'au strans acele legaturi de prietenie intre Regele
Sigismund al Ungariei .1 Comitele Frederic VI de Zollern, care a
intemeiat mrirea Casei Mele, i tot acolo, dupa cinci secole aproape,
firma0i lui Mircea, rzbunand pe strrnoii lor, au Inceput lupta

de desrobire care a Intemeiat Regatul Roman.
Mircea cel Batran cu drept cuvant numit .1 cel Mare este
in acest trecut departat figura cea mai impunatoare a neamului
romanesc: faima faptelor sale glorioase, strabatand peste hotare,
deteapta pentru intaia oara interesul lumii apusene asupra
Alturea Cu cele mai falnice armate straine 9i ca vrednic aliat, el
face sa strluceasc vitejia ostaului roman pe campiile dela Rovine
Nicopole ;
iar, lucru de neuitat, el stabilwe de atunci dreptul
nostru asupra Dobrogei, realipit prin rzboiul pentru Neatarnare

acum de-a-pururea nedespilit de trupul Romaniei.
Sigismund, fiul Imparatului Carol IV al Germaniei, dobandete prin motenire in anul 1378 marchizatul de Brandenburg,
iar prin csatoria sa cu Maria fiica Regelui Ludovic cel Mare al
www.dacoromanica.ro
308
REGELE CAROL I
Poloniei vi Ungariei, primevte In anul 1387 tronul Ungariei drept

zestre.
Cu cliva ani mai 1nainte Impratul Carol daduse in castorie

pe fiica sa Margareta Comitelui loan de Zollern, frate mai mare
al Comitelui Frederic VI de Zollern, despre care va fi vorba mai
la urma.
Situalia lui Sigismund in Ungaria era foarte grea: fierberile
interioare, duvmnia aristocraIiei maghiare in contra lui, vi mai
ales primejdia groaznica ce ameninIa regatul sau prin apropierea
Turcilor, care cucerisera deja toate cetlile de pe malul drept al
Dunarii, 11 silira a-vi cauta in afara alia0 v'T bani. Mai intaiu el,
vindb marchizatul de Brandenburg varului sail Jodocus margraf
al Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi, spre a cavtiga timp, trimite
Sultanului Baiazid o solie cu scop de a-1 Imblanzi. Precum se vtie,
solia lui Sigismund fu primita cu cuvinte trufave, care nu lasau
nicio 1ndoiala despre gandurile lui Baiazid.
Vazand ea razboiul nu vpoate fi inlaturat, Sigismund alatui-deindata o mare misiune, cu arhiepiscopul dela Strigon (Gran) in
frunte. Ea avea Insrcinarea de a 1ndemna crevtinatatea la un
razboiu de mantuire In contra necredinciovilor.
Aceasta misiune porni la Regele Carol VI al FranIei, la Ducele
Filip al Burgundiei, la Veneiia, la ducii vi principii germani, in fine
la Papa Bonifaciu IX, spre a-1 ruga sa proclame o noua cruciada.
Pericolul de care crevtintatea era ameninIata inflacara popoarele apusene vi devtept, in Franla Oi Burgundia mai ales, un
adevarat fanatism. Ducii, principii vi comiIii se ridicara spre a
lupta alturea cu Ungurii.
Dandu-vi seama ca, Turcii nu vor intarzia a deschide vrajmaviile, Regele Sigismund se duce, la inceputul anului 1395, In Tran-
silvania, spre a se pregati pentru o campanie de primavara. El

poftevte la o intrunire la Bravov pe Mircea, care se grabevte a lua
inTelegere cu Regele Ungariei v'i incheie un tratat, prin care se hotaravte ca oricand Sigismund va conduce In persoana arrnatele sale
In contra Turcilor, el, Mircea, se indatorevte a veni v'T dnsuI cu
toata puterea sa armata iar and armatele vor fi comandate de

un alt vef, atunci Mircea va trimite numai trupele sale bine Inzestrate cu toate cele de trebuinIa. In ambele cazuri se asigura armatei ungurevti libera trecere prin Tara Romaneasca care va
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
CUVANTARI
309
Ingriji de traiul i transporturile ei, sub condiVa ca totul sa fie

platit. Mircea-Voda devenea astfel aliatul Regelui Ungariei i-i
asigura un sprijin prelios pentru lupta ce se pregatea.
Partea a doua a acestui tratat amintew nevrand tratatul incheiat intre Rusia 0 Romania In ajunul rzboiului dela 1877. De0
acest din urma nu stipula o alianIa, totu0 faptul ea trupele ambelor state au purtat lupta impreuna Ii da o insemnatate mult mai
mare decat cuprinsul
In luna Mai Sigismund pornete cu annata sa, intra in Tara

Romaneasca prin trecatorile dela Bran pe la Campulung i, apuand spre apus, urmeaza drumul de-a-lungul Oltului spre Dunare
impreun cu Mircea i osta0i si. Turcii se aflau la Nicopole, Ins
ineau totodata i intririle de pe Iarmul stang al Dunarii, In localitatea numita Nicopolea-Mica.
Afland despre apropierea armatelor creqtine, Turcii le ie0ra
inainte; fur insa respin0
a se retrage repede la gura 01-
tului In pozipile lor intarite cu ziduri. UrmariIi de aproape de

osta0i lui Sigismund qi ai lui Mircea, Turcii sunt cu desavar0re
InfranTi i trec In grab& Dunrea spre Nicopole.
Pe cand armatele crqtine se pregateau a trece i ele fluviul,

Sigismund primi tirea despre moartea, la Oradea-Mare, a so%iei
sale, a Reginei Maria, i temandu-se de o m4care in Ungaria, in
favoarea Edvigei, soIia Regelui Vladislav al Poloniei i sora Reginei
Maria, inceta deodata campania cu gandul de a reincepe mai tarziu,
and Ii vor sosi ajutoare mai insemnate din apus. Cu grab& dar
apuca drumul inapoiu spre Ungaria, unde gasi inteadevr o mare
fierbere In contra lui.
Mircea, adanc mahnit de aceasta neateptata incetare a campaniei care-1 expunea singur la razbunarea Turcilor, fu nevoit a
lua o atitudine ostil faIa de Sigismund i a-i impiedeca retragerea
la trecRoare.
Anul 1396 lncepe sub n4te Imprejurari, care prevesteau

tmplari serioase.
Bizan-Oul era impresurat i tare ameninIat de cetele Sultanului
Baiazid. SituaTia Impratului Manoil II era critica. El adresa, ca

Sigismund, o chemare disperata Cur-Olor crwine spre a trimite
ajutoare grabnice. Acest apel gasi un rasunet puternic; ha departarea cea mare, dificultatea comunicaTiilor i greutaTi de tot
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
310
felul intrziar sosirea sprijinului. Totu0 la inceputul lui Aprilie,

trupele Fran/ei. i Burgundiei intrunite la Dijon se pun in micare.
Mii de cavaleri armaIi, tot at4ia feciori 0 6000 simbria0 alri

pedqtri se aflau sub comanda celor mai ilustre cpetenii ca
anrul Comite de Nevers, Ioan-fard-fria, fiul Ducelui de Burgundia, Comaele d'Eu, marealul de Boucicaut, un vechiu lupator
dela Kosovo, 0 aii muii, purand numele cele mai strdlucite din
nobilimea francea.
La Ratisbona ei se inalnia cu trupele germane conduse de

Ruprecht, palatinul Rinului, 0 de Frederic VI, Comitele de Zollern,
bArgraful Nurenbergului, i urmar drumul spre Buda, unde sosir la inceputul lui lulie, impreun cu alte contigente din Anglia,
Italia, Boemia i Stiria. In acela timp Franla 0 Venelia trimeteau

vasele lor in Marea Neagh*, spre a urma la gurile Dunrii,
rzboiului.
Preocuprile deteptate de aceast cruciad amulia certele

intre statele apusene i lasar loe numai spiritului de jertf ce impunea scparea cretinaIii, ca 0 cum ar fi fost atunci un f el de
presimIire c acqti nvlitori vor putea vreodat s doboare crucea
de pe -turnurile Sfintei Sofii i a ameninIe chiar capitala Austriei.
Sigismund contopew trupele sale din Ungaria, CroaTia 0 Bos-
nia cu falnica armat din apus i in luna August pornew din

Buda in fruntea ei. Urmat de un calabalc ingrozitor, in mare
parte netrebuincios pentru azboiu, cu greu sosew la hotarul 01teniei, unde Mircea-Vod tot credincios tratatului din Brapv, 11
inampin cu otile sale.
Sigismund are acum 70.000 lupttori; trece Dunrea in jos de
Podul lui Traian 9i se indreapt spre Vidin, care cade in m'ainile
sale. La Rahova infrAnge pe Turci dup mai multe zile de lupte
cancene.
La 12 Septemvrie toaa armata se afla sub zidurile ceatii Nicopole, unde Turcii r concentraser sub btanul i azboinicul
Toganbeg. Sigismund ordon impresurarea. Toate incerarile de a
se lua cetatea cu asalt sunt zadarnice i armata crqtin este oprit
in mersul ei inainte.
La 27 Septemvrie sosi vestea in tabra crwin c Sultanul

Baiazid se apropie de Nicopole. De0 neincreatori, cretinii nu inarziar a se convinge de adevar.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
GIJVANTARI
311
prin o scrisoare catre imparatul Manoil eazuta in mainile lui, ca' Sigismund Inainteaza spre Constantinopol,
ridica repede trupele sale de pe malul Bosforului, trece Balcanul
i apuca drumul spre Nicopole.
se zice ca prin *ipca
Vazand prirnejdia ce-1 anneninVa i neascultarea ce domnqte In
randurile armatei crepine, Sigismund intrunepe pe toP fruntaPi
la o consfatuire spre a hotri ordinea i planul de lupa% Parerea
lui era ca Mrcea cu ostaPi si sa deschida lupta. Francezii se impotrivir, cerand pentru danPi cinstea de a fi pe intaia linie. Cu toate
sfaturile staruitoare i experimentate ale maresalului Boucicaut
de a se dispune dispoziPilor luate, cea mai nnare parte a Francezilor,
mai ales ComiPi d'Eu PL de Nevers, se Inflcarar i mai rnult
declarara ea ar fi o ofensa pentru nobilimea din Fran/a i Burgundia, daca ar ceda pasul ahora. Din nefericire,
fur
silip a se Inchina.
Ordinea de btae fu urmtoarea: pe linia intaia cavalerii francezi P burgunzi; pe Finja a doua Boemii i Bosniacii ; pe a treia
Germanii, Ungurii si alpi sub comanda Palatinului Ruprecht
a Comitelui de Zollern. La aripa dreapt Mircea cu Romnii ; la
stnga stefan Lascovici cu CroaPi. Porunca era ca trupele s'a astepte
in aceasta formaPe inaintarea vrajmaplui pe esul dintre Dunare
Baiazid,
9i Ozem (Osma).
In seara de 27 Septemvrie armata liii Baiazid se afla intrunita

intr'o mare tabra, la 7 kilometri de Nicopole. A doua zi ea era gata
de lupta. Sultanul se gasea In centru cu 20-30.000 ieniceri, adapostip prin palanci P 30.000 spahii ; In dosul dealurilor stteau
ascunP inca 25.000 clarep.
In nerabdarea i nesocotinIa lor, cavalerii francezi, rara a atepta
ordinul de atac, se aruncara cu un avnt nebun asupra primilor

calarep vrajmaP ce se ivesc. N'avala lor e ap de puternica, Incat
Turcii se retrag in dezordine. imbrbtaP de aceasta izbanda,
Francezii descaleca dupa obiceiul lor, inainteaza pe jos, dau palancele la pmnt P. ataca pe ieniceri cu o furie neInfranata. Ienicerii
sunt pusi pe fuga ; in fuga lor dau peste clarimea turceasc, care
In parte se iea dupa

Cavalerii francezi, in loc de a se intoarce Inapoi spre a incaleca,
merg orbe9te inainte. Folosindu-se de aceasta indrasneala, Sultanul
asvrle toat rezerva sa asupra lor ; Ii Inconjur u9or
m'acera-
www.dacoromanica.ro
312
REGELE CAROL I
reste fr mil. Cele mai mndre vlstare ale nobilimii franceze

sunt culcate la pmnt ; Comitele de Nevers, Conetabilul d'Eu
Maresalul Boucicaut sunt
Aceast nenorocit intmplare hotri soarta,campaniei. Spaima
intr in rndurile armatei apusene, care fu sfrmat de spahii.

Zadarnic se inceara Mircea a se impotrivi; la aripa stang, *tefan
Lascovici, cu Croa%ii, prdseste lupta, pltind mai trziu cu capul
su neincetatele sale conspiraiiuni in contra lui Sigismund.
Regele, inconjurat de Unguri, Gerrnani si Boemi, caut a scpa
Hoardele se indrepteaz spre el, ndvala lor e sdrobitoare ;
o invlmseal sfingeroas se desfsur., mii de lupttori crestini
sunt seceraIi de baltagele i iataganele Turcilor.
Rndurile crestine sunt sparte, clreii dusmani ptrund pn
aproape de Sigismund, a crui viea0 este in pericol. Comitele de
Zollern 11 apr cu trupul su.
In acest moment contingentul sarbesc sub Cneazul Lazarevici,
care pstrase pan atunci o atitudine nehotrit, intr si el in lupt
In contra crestinilor, dup cum dealtmintrelea era Iinut faI de

Baiazid, in urma uciderii Sultanului Murad I la Kosovo. Infrngerea cruciaWor fu desvrsit: 20.000 dinteinsii zceau la pmnt ;
din partea Turcilor numrul era indoit. In furia sa, pentru o pierdere asa de mare, Baiazid ordon ca tori prizonierii s fie ucisi;
numai Comitele de Nevers, Conetabilul d'Eu i Maresalul Boucicaut
sunt
si mai in urroa desrobili cu mare preI.
Regele Sigismund, Palatinul i Comitele de Zollern ajung
greu pn. la Dunre, unde, fugind pe o luntre, sub o ploaie de sgeli,
sunt primiIi de un vas vene%ian i dusi in DalmaIi.a. De acolo Sigis-
mund se intoarse in Ungaria.
Asa se sfArsi aceast memorabila si nenorocit campanie, care

puse mai toat cretinatatea in doliu.
Printre urmrile ei, una a fost de mare insemnatate pentru

Casa Zollerian, care cu drept cuvnt poate privi acest fzboiu
ca punctul de plecare al inlIrii sale ; aceast urmare fu recunostinp. Regelui Sigismund ctre Comitele Frederic de Zollern,
pe care i-o aratd c4iva ani mai tArziu.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
CIIVANTA,Ri
313
Dup moartea regelui Ruprecht, fiul palatinului care combtuse

la Nicopole, se deslniuira stra9nice rivaliti pentru succesiune la
tronul Imperiului german.
ReIinut In Ungaria prin luptele sale cu Polonii i cu Venqienii,
Sigismund nzuia totu9i a fi urma9u1 lui Ruprecht. Spre a-9i susIine
candidatura, el avea nevoie de sprijinul sigur 9.1 credincios al Comi-
telui de Zollern, vechiul ski tovar9 de lupt. In acest scop Sigismund 11 imputernice9te cu dreptul su electoral, ca Margraf al
Brandenburgului, declarkid c de9i a amanetat aceast Iar vrului
su Jodocus totu9i 9i-a rezervat dreptul de vot. In urma
Cornitelui de Zollern, Sigismund este proclamat ales cu patru glasuri.
0 parte din electori contest ins alegerea 9.1 in urma unui non
scrutin, Jodocus, Margraf al Moravieis, este proclamat cu cinci
glasuri. Moartea nea9teptat a lui Jodocus las cmpul liber lui
Sigismund, care este in fine recunoscut ca rege al imperiului, recptnd totodat 9.1 marchizatul de Brandenburg.
Mai mult ca niciodat, noul imprat avea trebuinp de sfaturile
Comitelui de Zollern, bun cunosctor in trebile imperiului; 11 chema
dar la Buda 9i drept recuno9tinV 11 nume9te locIiitor al su in Bran-
denburg, cu insdrcinare de ockmuire.

Comitele Zollern pleac la 1412 in marchizat. Acolo gse9te o
stare vrednic de jale, o lips desvar9it de administraIiune, nesiguraffp, locuitorii asuprii i prdaTi de cAtre nobili, care sunt adevra0 stpAni ai rii. Comitele de Zollern i d seama de greaua
insrcinare ce a luat. Neascultnd de nobilime, el e silit a incepe
in contra fiecruia un adevrat rdzboiu pentru a impune autoritatea
sa. Represiunea este neinduplecat, dar lini9tea i ordinea sunt
restabilite.
Tocmai doi ani in urm, la 1414, Sigismund poate veni In Germania spre a urmki lucrkile marelui sobor dela ConstanTa, cerut
de dnsul pentru a pune capt greut4ilor i certurilor isvorite din
alegerea a trei Papi deodat. Acest sobor inu aproape patru ani.
La 30 Aprilie 1415, Imparatul Sigismund remite Comitelui

Frederic de Zollern hrisovul prin care il investe9te pe el 9i pe urma9ii
lui cu marchizatul de Brandenburg, numindu-1 Principe-Elector,

drept rsplat a serviciilor aduse lui i imperiului. Investitura solemn
se svar9e9te, doi ani In urmd, tot la Constaina, In faIa ,reprezentanVildr lumii Intregi, intrunii in sobor.
www.dacoromanica.ro
314
REGELE CAROL I
Hrisovul pomenea despre retrocedarea marchizatului in caz
and Comitele de Zollern sau unul din urma0i si ar fi ajuns

la tronul imperial. De0 aceast eventualitate .,s'ar fi putut ivi in
mai multe imprejurki, totu0, in toata durata vechiului imperiu,
ea nu se intAmpla. insa din pustiile nisipoase ale Brandenburgului,
transformate in campii roditoare, prin o rAvna in/eleapta i necurmat, rasari regatul Prusiei i imparaTia Germana, aezatpe temelii
fara de asemnare mai puternice decat ale vechiului imperiu din

vremurile imparatului Sigismund.
Urcndu-se pe tron, Comitele de Zollern lua numele de Frederic I,
margraf i principe al Brandenburgului, pstrand titlul de burgraf
al Nurenbergului. Acest din urm titlu, care fusese conferit Casei

de Zollern la 1191 de catre impratul Enric VI, a rmas in ambele
ramuri ale Casei Zolleriane. Linia Suab primi mai tArziu, la 1623,
dela imparatul Ferdinand II, titlul de Principe de Hohenzollern.
In amintirea impratului Sigismund, care investise pe primul
Elector de Brandenbrug din Casa Zolleriana, Principele regal al
Prusiei, Frederic-Wilhelm a dat numele de Sigismund unui fiu al
Na0i acestui principe, nascut la 1864, dupa campania in contra
Danemarcei, care pregatea unirea Germaniei, a fost imparatul

Francisc-Iosef i Eu. Din nenorocire, principele Sigismund muri
la 1866, cnd, se hotri supremaIia Prusiei in Germania.
In memoria imparatului Sigismund s'a ridicat acum in urma

la Berlin un frumos monument de catre urma0i Comitelui de Zollern,
care-1 ocrotise in ceasul de primej die la Nicopole.
In razboiul dela 1877 pentru neatfirnare, vechea cetate Nicopole

a devenit o poziOune strategica de mare insemnatate in tot timpul
luptelor dimprejurul Plevnei, caci ea a fost baza de operaIiune a
otilor aliate i punctul lor de legatura cu Romnia.
Hotarirea luata de armata ruseasca, de a trece Dunareg intre

*itov i Nicopole, impunea supravegherea de aproape a acestei
din urma ceti. Pentru acest sfar0t s'au concentrat o brigada

trei baterii din corpul al noulea rusesc la Turnu-Magurele, unde
se aflau deja stabilite ase baterii de asediu.
La 14/26 Iunie, in prezenia imparatului Alexandru II, focul
se incepu asupra cetii Nicopole care nu intarzie a raspunde.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
cuvANTARi
315
In acela timp toate bateriile de pe unja Dunrii, dela Calafat

'Vana la Oltenia, deschid un foc viu ca prevestire a unei acIiuni
serioase.
La 15/27 Iunie, trupele rusegti trec Dunarea la Sigtov gi ageaza

apoi un pod pe vase. Flancul lor stng, dincolo de Dun're, ameninIat
prin vecina-Latea
Nicopole, impunea stapanirea ei cat mai
grabnica.
La 18/30 Iunie, Marele Duce Nicolae Imi scrie la Zimnicea ea

corpul al noualea rusesc este gata de a trece Dunarea i roaga ca
clivizia a patra romana sa ocupe Flmnda i Turnu-Mgurele, unde
va rmnea artileria ruseasc. La 19/1 rspund ca al gaptelea regiment de linie gi o baterie, care se aflau la Islaz, vor trece Oltul .1
se vor duce la Turnu; fac totugi oarecari rezerve In privinIa intinderii prea mari a liniei romne .1 asupra necesita4ii de a avea aceste
trupe in m'aria pentru o eventuala opera-lie Intre Calafat .1 Corabia.
Totodat ingtiiwz pe Marele Duce despre egirea lui Osmari Paga

din Vidin gi inaintarea lui spre rasrit cu cincisprezece batalioane
doua baterii.
La 23/5 Tunie, in urma unei noui cereri, mai pornesc la Flamanda al cincilea de linie, al treilea de calaragi gi o baterie.
La 26/8 Iunie, un regiment de Cazaci intra in Plevna, de unde
gonesc pe Turci, pulini la numar ; a doua zi insa cAteva batalioane
trimise din Nicopole alunga pe Cazaci gi reiau Plevna.
In sfArgit, la 29/11 Iunie, corpul al noualea rusesc acoperit de
cavaleria sa, inainteaza spre Nicopole. La 1/13 Iulie, bateriile de
asediu gi bateriile romne de la Turnu, Flamanda gi gura Oltului
deschid focul asupra Nicopolei. Spre seara avant-gardele rusegti
sosesc inaintea cet4ii, o brigada de Cazaci ocupa drumul spre Plevna,
iar noaptea se ageaz baterii pe locuri acoperite cu lucrari de pmnt.
A doua zi dimineqa, din ambele Iarmuri al Dunarii, nouazeci gi

doua tunuri arunc ghiulelele lor asupra Nicopolei. O divizie a
corpului al noualea inainteaza spre valea Osmei gi, in urma unei
lupte invergunate, ocupa satele dimprejurul cetiii precum gi podul
de peste Osma. Turcii se retrag spre Nicopole, lsfind in stapanirea
Rugilor inallimea de la Samovit. Dela rsarit, o brigada de infanterie
susIinuta de cavalerie, ataca retrangamentele inaintate cu a-tata

voinicie, incat Turcii dupa o barbateasc impotrivire, sunt
a da inapoiu spre cetate, care se afla astfel inconjurat din toate par-
www.dacoromanica.ro
316
REGELE CAROL I
-Pe 0 strAns de aproape. Noaptea pusese capt acestei lupte Angeroase, la care infanteria i bateriile romne participaser Cu un
foc viu, mai ales in momentul retragerii Turcilor din poziIia dela
Samovit. Seara instiinTez jai* pe Marele Duce ca o nou coloan
turceasca de doudzeci i cinci batalioane cu cavalerie a eit din
Vidin mergand spre Rahova.
La 3/15 Iulie, se hotrAse luarea cettii cu forIa i de dimineaI tunurile bubuiau din nou spre a pregti asaltul, ins coman-
dantul cetTii ridic steagul alb pe meterez. Focul incet 0 un

parlamentar oferi predarea sub condiIia liberei retrageri a trupelor
i comandantul silit a se inchina voinpi
invingatorului. Doi Pa0 i apte mii soldai, dintre care trei sute
depusera armele ; pse steaguri, o suta treisprezece tunuri,
peste zece mii puti i dou monitoare fur cucerite.
Armata ruseasca pierdu in aceast lupt un general, treizeci
unu ofiTeri 0 o mie dou sute aptezeci i nou. oameni. Turcii aveau
aproape o nne de morli.
Prin inlesnirea ce a dat operqiunilor ulterioare, cderea cetatii
Nicopole poate fi privit ca unul din cele mai insemnate evenimente ale rzboiului.
turceti. Cererea fu respins
La
8/20
Tillie, ni se cere ca trupele romne dela Turnu-Mgurele
s ocupe Nicopole 0 ni se arat dorinIa ca prizonierii turci s fie

escortaTi de clrasi pAng la cea mai apropiat etap. ruseasc.
Aceste propuneri nu sunt primite. Tot la 8/20 Iulie o divizie a corpului al noulea are o lupt crncend la Plevna 0 e silit a se retrage
spre Nicopole cu o pierdere de 9aptezeci i cinci ofiTeri 0 peste dou
mii oameni. Plevna era ocupat de trupele lui Osman Pap, despre
a crui plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce Nicolae.
La 11/23 lulie primesc o nou cerere din partea impratului
Alexandru pentru ocuparea cetii Nicopole, spre a face disponibile trupele ruseti de acolo. La 13/25 Iulie aceast cerere este
reinnoit i primit.
La 17/29 Julie, cei dinti osta0 romni pun piciorul pe acest
pmnt, unde luptase Mircea cu aproape patru veacuri inainte.
Regimentele al cincilea de linie 0 al patrusprezecelea de dorobanIi,
cu al treilea 0 al optelea de clra0, trec Dunrea la Turnu-Mgurele pe vase mari i sunt primite cu toate onorurile de generalul
Stolipin, comandantul cetii Nicopole. Regimentele al patruspre-
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
CUVANTARI
317
zecelea de dorobanli i al optulea de calarai ocupa' orapl, un batalion din al cincelea de linie pazete podul de peste Osma spre Rahova,
iar cellalt batalion drumul spre Plevna. Regimentul al treilea de

calra0 este trimis inainte, insarcinat cu serviciul de recunoateri.
Trecerea acestor trupe din divizia a patra pe tcritoriul Bulgariei
s'a admis, cu condi-lia ea ele s'a ramana sub a Mea comanda i cu
dreptul de a dispune de ele oriunda vom avea trebuin/a.
La 19/31 Iulie se ivete o noua clocnire intre doua corpuri de
armata ruswi i trupele lui Osman Paqa. Lupta fu inverunata
vitejeasca din ambele
spre seara batalla era pierduta pentru
RuO, care sunt silii a se retrage; o suta aptezeci ofieri i apte
mii oameni raman pe campul de lupt. In aceeai seara tarziu,
primesc o depe9a a Marelui Duce Nicolae, prin care M'a roaga a
trece grabnic Dunarea cu toata armata spre a veni in ajutorul

trupelor ruswi amenimate. Se da diviziei a patra ordinul de a se
concentra la Nicopole i de a sprijini armata rusease unde va fi
nevoe.
La 22/3 Iulie instiinlez pe Marele Duce ea, cu toate greutaIile

unei schimbari a liniei noastre de operaIie, o voiu muta i ca sunt
gata a coopera cu trupele sale pentru luarea Plevnei, devenita o

primej die permanenta pentru armata imperiala. Podul pentru trecerea Dunarii va fi stabilit intre Islaz i Corabia. Cer l'usa un ragaz
de 8 zile pentru pregatiri i intrarea in acTiune.
La 23/4 Iulie Marele Duce mi mu4umete ea am pus divizia
a patra la dispozilia sa, cerandu-Mi i pe a treia. Flind inforrnat
ca nicio acIiune serioasa nu va fi inceputa inainte de sosirea a vase
divizii noui din Rusia, aman raspunsul Meu.
La 4/16 August, RuOi insista iar4i pentru ca divizia treia s.

treaca Dunarea i pentru ca podul nostru sa fie qezat nu la Corabia,
ci la Nicopole. Ambele aceste cereri nu sunt primite.
Corespondema intre Marele Duce i Mine urmeaz pa'na la

13/25 August i are de obiect cooperalia trupelor romane, a carora
individualitate ceream s'a fie pastrat neaparat. intalnirea Mea cu

Marele Duce la Nicopole este intarziata din cauza neinIelegerii
asupra multor chestiuni, pe care doream s le vad rezolvate mai
inainte prin ins cris.
La 10/22 August, Marele Duce mi arata prin o telegrama din
Gorni-Studen ca situa/ia trupelor sale la ipca este serioasa
1.1
www.dacoromanica.ro
318
REGELE CAROL 'I
insist ca armata romn s grabeasca trecerea Dunarii. Para

Intrziere raspund ca podul dela Silitioara, lnga Corabia, este
aproape aezat i ca trupele sunt concentrate.,,acolo, gata sa intre
*in Bulgaria.
La 12/24 August, regimentele al patrulea 0 al cincilea de cala-
ra0 cu o baterie calareard trec Dunarea la Nicopole. A doua zi

Marele Duce 1mi telegrafiaz ca Imparatul 0 el doresc a Ma vedea
ct mai neintrziat i ca Ma weapta cu nerbdare.

La 14/26 August, o parte din divizia a treia trece Dunrea la
Corabia pe pontoane spre a ocupa 1Mia Iskerului.
La 15/27 paraseso Corabia i pornesc spre Turnu-Magurele;
la 16/28 seara sosesc la Gorni-Studen, In marele cartier imperial,
uncle sunt calduros primit de Imparatul Alexandru care-Mi ofera
comandamentul superior asupra tuturor trupelor dimprejurul
Plevnei. Divizia a patra romn se afla deja acolo. Mu4umesc
Imparatului de cinstea fcut rii, iar la observaIiile Male despre
raspunderea unei aa grele insarcinari el 1mi ra'spunde: 4 Dumnezeu
ne va ajuta >>.
A doua zi s'a intrunit un mare sfat de razboiu 14 care s'a hotarit

clispoziOunile de capetenie pentru 4 detwmentul dela Vest , denu-
mire ce s'a adoptat pentru armatele aliate dimprejurul Plevnei.

.Atsupra cererii Marelui Duce am admis ca podul de laugh* Corabia,
dup trecerea armatei romne, sa fie mutat la Nicopole spre a putea
servi i armatei rusqti. Prin aceast mutare ne schimbasem pentru
a treia oara baza noastr de operaIie.

Dup amiaza am pornit la Zimnicea, unde am ramas noaptea ;
pe drum, la podul Sitov, am avut o jalnica intlnire: sutimi de
caruIe cu raniTi dela Sipca.
La 18/30 August am prsit Zimnicea, dupa ce am vizitat pe
generalul Dragomirow, gray ranit la Sipca. Seara eram Intors
la Corabia. A doua zi am limit un sfat de razboiu In care s'au
luat toate masurile pentru trecerea armatei in Bulgaria 0 pentru
schimbarea bazei noastre de operaIiuni In urma mutarii podului
la Nicopole. Aceasta mutare era sa ne pricinuiasca mult trud
grije.
In aceea0 zi o depea Imi aduce tirea ca Turcii au e0t din

Plevna i ea s'a Incins o noua lupta serioasa, In care Ru0i au iierdut
30 ofiIeri i aproape o mie de oameni.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
GUVANTARI
319
La 20 August/1 Septemvrie, in fata podului dela Silistioara,

am trecut armata in revista'. Dup binecuvntarea dat. de Episcopul Rmnicului Noului-Severin, trupele s'au pus in miscare eu
muzicele in cap si steagurile desfasurate. Pline de voiosie i de lucredere in isbnd, ele tree peste marele pod, de o lungime de aproape
mie de metri, stabilit pe 120 pontoane de fier. Seara M'am intors
la Turnu-Magurele si a doua zi la sapte ore lliminew am trecut

Dunrea pe un mic vaporas spre Nicopole, unde generalul Stolipin
M'a primit in capul unei companii din regimentul Kostroma cu.

drapel si In sunetul imnului romnesc. Apoi, incAlecnd, M'am suit pe
un drum repede spre a ajunge la cetate unde flfAia steagul nostru.

De acolo am trecut in revist trupele care ocupau chiar Nicopole,
chiar pe marele ses care domina Dunrea i uncle se desfsurase
btlia dela 1396. Bucuria Mi-a fost mare de a putea saluta acolo
pe cei dinti ostasi romni care trecusera pe Valliant strain, gata
a se jertfi pentru patrie. Coborndu-M in valea Osman am luat

rmas bun dela d-1 Aurelian, Ministrul Lucr'xilor Publice si dela
prefectul judqului Teleorman si am pornit cu trsura spre Poraexcortat de un escadron din al treilea de calarasi. in tot timpul
eltoriei bubuiau tunurile dela Plevna, ca un fel de salut al sosirii
Mele pe campul de lupt. Spre sear am ajuns la noul Meu cartier
general, unde M. asteapta Statul-major al armatei de apus.
Am tras inteo asup.' Irneasca care, luni intregi, fu locuiqa

Mea. A doua zi soseau trupele pe care le trecusem in revist. la Sill-
tioara. Indat dupd trecerea lor in Bulgaria, podul fu desfcut

plutit pe Dunre, spre a fi asezat intre Turnu-Magurele i Nico-
pole. 0 vijelie, care se deslaqui atunci, ne stria mult material:

pontoanele fur aruncate la mal, unele sfrmate, altele mecate.
inlocuirea lox ceru mai multe zile i curentul Dunrii, mrit prin
revrsarea Oltului i a Osmei, ne sili a lucra zi si noapte pentru
asezarea podului. in fine la 30/11 August, chiar in ziva batliei
celei mari dinaintea Plevnei, podul era gata si comunicapile asigurate.
La sfarsitul lui Septemvrie vremea se stric; opt zile ploile nu

inceteaz, un vnt puternic sufld pe valea Dunrii si treizeci de
pontoane sunt rupte din podul dela Nicopole. Timp de o s'aptmn
-comunicapile sunt intrerupte, aprovizionarea foarte ingreunat
trupele sufera de lipsa de hran, de ploi si de frig.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
320
Dup luarea Rahovei am cerut ca Nicopole s fie pus sub ordinele Mele ; la 22/4 Noemvrie trupele romne inlocuesc pe cele rusqti,
iar un Romn este numit comandant al cetvii.

Cu acest prilej Marele Duce imi serie c podul dela Nicopole
nu este destul de tare pentru a rezista viforului iernii care incepuse,
si M intreab ce este de facut spre a-i da soliditatea trebuincioas...
Fled preget i rspund c avem ancore i odgoane pregtite cu care
il vom intri, Ina a la venirea slouirilor niciun pod pe vase nu

va putea rezista, a9a a de acum e nevoie s ne gndim la aIte mijloace mai puternice spre pild la un pod de fier, pentru menIinerea
legturilor noastre. Acest pod a fost comandat mai trziu de Rusia ;
o parte primit a fost pornit pela sfritul lui Ianuarie, ins a

famas pe drum.
La 24/6 Noemvrie vremea se stria din nou ; valurile Dunrii
sunt at ale mrii ; numeroase pontoane sunt rupte din pod.
tu ziva de 28/10, ziva neuitat a aderii Plevnei, legAtura nu
este Ina restabilia i serviciul se indeplinete cu un pod umbltor.
La 4/16 Decemvrie incepe un viscol ingrozitor, cinci zile dearndul
ninge viforete fr Incetare, toate comunicqiile sunt tiate.
Aa de Insemnate sunt striaciunile la pod, 'hick piere ndejdea

de a le putea Indrepta. Tocmai atunci Incepe transportul prizonierilor cu care ne insrcinasem spre a da impratului Alexandru o
mulIumire, mai ales a In timpul verii refuzasem a lua In primire
pe acei dela Nicopole.
Mii de prizonieri mor pe drum degeraIi; la armatele aliate se

simte din zi In zi mai mult lipsa de hran. ; toate raiile sunt reduse,
chiar la cartierul Meu. Bucuria ce ne umplea inimile, In urma sta-
lucitei izbnde dela Plevna, ni se micpreaz prin multele griji:

podul rupt, drumurile troienite, vitele de transport pierite In mare
parte, iar imprejurul nostru numai jale si suferinIe.
In fine, la 10/22 Decemvrie, vijelia incetild, am putut prsi
Poradimul, unde sttusem peste trei luni. Drumul 'Ana la Nicopole
patruzeci kilometri 1-am stralatut In nou ceasuri, mare parte

Ware, din cauza adncimii z'pezii i a frigului. Termometrul arta
optsprezece grade sub zero.
Pe drum am intalnit un transport de prizonieri, opriIi de oho.

la fiecare pas zceau Turci luptndu-se cu moartea sau
degeraIi.
dintre alraqii i dorobanIii care ii escortau azua
seal-a ;
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1904
CUVANTXRI
321
0 ei 0 dormir somnul cel de pe urm laugh' vrjmaii lor din

ajun.
Ajuns pe esul de lane Nicopole, cand lumina asfinpia, Mi se
infaPa o privire i mai ingrozitoare. Pe toat intinderea esului,
cat ochiul cuprinde, nu se vedeau decat moni, cilzu%i de trud, de
foame 0 de frig. La intrarea In cetate, top ofiIerii trupelor romane
din Nicopole Mi-au eit inainte. Stradele erau astupate cu trsuri
0 Cu caruIe ; pe langa ele, mulP caraui 0 cai morp ; in aniurile
cetlii unsprezece mii prizonieri gemeau grmdip ; spre paza lor
numai o mie cinci sute soldaP.
Seara am stat Cu ofiIerii Mei, care imi oferisera o mash'. Peste
noapte regimentul al zecelea de dorobanP a bivuacat inaintea

locuirqei Mele, Turcii fiind de opt ori mai numeroi ca Romnii.
A doua zi dimineqa am parsit aceasta cetate care, dela inceputul campaniei, jucase un rol aa de insemnat ca singurul punct
de reazem al armatei noastre pana la caderea Plevnei. In momentul
de a Ma sui pe micul vapora cu care era s. Ma tutor in patrie,
gandul Meu nevrand se indrepta inapoi asupra nopPlor de grij
0 luptelor sangeroase incununate cu izband prin ocrotirea Cerului ;
sufletul Meu, dei amarit de atatea jertfe omeneti ce vzusem
cu ochii, totui inviorandu-se, se inalIa cu mandrie 0 recunotinIa.
Trecerea Dunarii Pnu un ceas, pe un vnt patrunzator 0 un

frig de douazeci grade. Vaporaul 10 fcu drumul sat' in mijlocul
sloiurilor, ocolind pe cele maxi. care 1-ar fi rasturnat. Eram pregtit
a sari pe ele la caz de nevoe. Neuitatul loan BrAianu, cu intreaga
populaPe din Turnu-M'gurele, privea de pe mal cu grij. mersul
ovaitor al micului vas. Cand pusei piciorul pe pmantul romanesc,
un strigat de bucurie izbucni din toate piepturile.
Cu toPi ne-am dus la biserica 0 am inal%at rugile noastre catre
Atotputernicul care ne pazise In zile de primejdie 0 revrsase binecuvantrile sale asupra vitezei noastre armate.
*
Un sfert de veac in urma, in anul &And Tara sarbatoria a douazeci
0 cincea aniversare a acestor evenimente, am avut neprquita mul-
Iumire de a revedea campul de lupta dela Plevna, impreun ca

principele Ferdinand al Bulgariei.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
322
Cu o emoliune adnc am cAlcat pe acest pmnt stropit

sfinIit de sangele vitejilor no9tri. Pe pragul paraclisului, ridicat
In a lor pomenire, Mitropolitul de VraIa Ne-a intmpinat cu o
miWatoare cuvntare:
SculaIi-vd din morminte zicea el, artnd

campul de lupt unde zAceau cei
voinicilor,
iat ed a venit Regele vostru s v mullumeasa pentru jertfele
voastre
Ca la un adevrat pelerinaj am mers la Grivia spre a MA inchina,
Cu dragoste i venera%iune, Inaintea mormntului acestor vrednici
fli ai Trii care 0-au dat view pentru neatarnarea Romniei.

Spre seara sosiam la Samovit unde eram primit de primarul
populaTiunea din Nicopole, venii spre a reinnoi muiumiri1 lor
pentru desrobirea oraplui.
Principele Ferdinand avu curtenia de a Ma conduce cu Yachtul
su, escortat de vasele noastre de rzboiu, 'Ana la Turnu-Mdgurele.
Noaptea era senin ; razele lunii se rasfrAngeau In luciul Dunrii
linitite; vasele lsau In urma lor talazuri argintii; in deprtare

Nicopole, saldat inteo mare de lumin, se inlIa pe Irm ca o
falnic rm0Va a vremurilor trecute.
Aceast fermectoare priveli0e fcu s se desf4ure trecutul

inaintea Mea: tinerwle Mele petrecute la izvorul marelui fluviu,
istoria Casei Mele 0 mai presus de toate cartea ursitei scumpei
noastre Romnii, in care osta0i noori scriseser o pagin neperitoare.
(Acad. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXVI, 1903-1904, p. 183-206).
279.
Toast la masa data in onoarea Regimentului 2 de Dragoni din Garda

Regala Prusiana.

In frunte Cu colonelul Bartsch von Sigsfeld, o delegaVe ofitereasca a Reg.
2 de Dragoni de Garda face o vizita M. S. Regelui oferindu-I i un tablou al
tuturor ofiterilor unitalii. La masa ce le-a dat, Suveranul, plecat din acest
regiment in Romania, inchin pentru vechea Sa unitate i pentru Imp arat.
Din toat mima v zic d-voastre, Domnule Colonel 0 DeputaTiei
Regimentului al doilea de Dragoni al gardei: Bine ai venit in

mijlocul nostru. Vizita d-voastre i frumosul tablou al Corpului
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1904
GOVANTARI
323
ofiIerese imi fac o bucurie cu att mai mares cu cat privesc in aceast.
atenpune o nou dovad a credincioasei amintiri ce-Mi phstreazi

al doilea de Dragoni al gardei. NeuitaIi au rmas pentru Mine anii
In care am apaqinut regimentului d-voastre 9.1 Mi-aduc aminte, cu
deosebit. satisfacIiune 9.1 de vremurile frumoase petrecute in cercuI
fo9tilor mei camarazi.
MulIumind clduros MajestIii Sale Impratului 9.1 Regelui,
prea inaltul d-voastre Cap ost*sc, c v'a dat voie s v prezentaIi

Mie, ridic paharul Meu in shntatea Sa i formez totodat cele mai
vii urAri pentru regimentul Su al doilea de Dragoni al gardei, care
poate conta totdeauna pe interesul Meu cel mai viu 9i pe toat
sirnpatia Mea. Dumnezeu s ocroteasc pe Majestatea Sa 9.1 sh
binecuvnteze mndra Sa armath, cu care am strAns leghturi,
acum, aproape de o jumhtate de veac. Sh traiasch Majestatea Sa
imphratul Wilhelm!
(M. O., 1904, nr. 65, p. 3218).
280.
Cuvantare la Expozitia Societtii Agrare.

26 Septemprie/9 Octomvrie 1904.
Raspunzand Doctorului C. I. Istrati, Prepdintele ExpoziVei, M. S. Regele
arat InsernnAtatea unor atare expozitii agrare, care reprezint adevrata
bogAtie a grii. Indeamn la munch'.
Am ascultat cu deosebith atenIiune darea de searna a expoziPei

ce-Mi supune-vi
i mulIumesc chlduros pentru cuvintele pline de
dragoste Cu care M salutap in numele SocietIii agrare,

Cu viu interes am urmat pregtirile acestei expozitii, datorit.
iniiativei voastre. Insemnate au fost greutlile care a-0 intampinat
dela inceput i care s'au
inch din cauza unei recolte slabe ;
lush silinele voastre sunt asthzi rspltite prin o frumoas izbandh.
Voiu privi cu atka mai mare placere aceasth expozi%ie, eh ea
reprezinth adevratele bogIii ale Thrii 9.1 este, prin urmare, o intreprindere nalionala care merit s fie lhudath. Doresc din suflet, ca
dnsa sh fie de folos real pentru toi acei care au expus 9i un indemn
pentru o munch raIional 9i pentru desvoltarea economick chemate
a asigura viitorul 9.1 prop9irea Statului romn.
www.dacoromanica.ro
324
REGELE CAROL I
Numai prin munca statornic, prin o economie priceput i prevedere ager, agricultorii notri vor putea lupta in contra greutWor la care ei sunt expu0, mai ales in anii de lipsa..
SA (lea Dumnezeu ca anul viitor sa fie manos i holdele noastre
binecuvantate.
(m. 0., 1904, nr. 146, p. 5830).
Toast la prinzul din 14.

M. S. Regele inchin pentru propAsirea cultural& si economic& a celei de a
doua capitale a Rom&niei.
Am venit cu atat mai mare bucurie impreun cu Regina i

membrii familiei Mele In mijlocul d-voastre, cu cat a trecut mult
vreme de &and nu am fost In a doua Mea Capitala. Primirea strlucit i plina de cldura, care Ne-a intampinat in acest vechiu scaun
domnesc, Tmi dovede0e din nou cat de adanc este credin/a iubiIilor Mei Tepni pentru Noi. StrigAtele lor entuziaste au gasit un
puternic rdsunet in inimile Noastre 0 viu micat, mul/umim pentru
atata dragoste. Avand toat doria/a ca Ia011, acest centru cultural,
s se desvolte Inca. 0 mai mult 0 ca viea/a sa comercial sa ja un
avant mai insemnat, inchin paharul Meu in sndtatea cetalenilor
0 In prosperitatea acestui frumos ora.

(M. 0., 1904, nr. 151, p. 6003).
Toast la dejunul din Iai.

2/15 Octomprie 1904.
M. S. Regele face urri pentru Imparatul si Regele Austro-Ungariei si pentru
Tarul Rusiei, care L-au salutat prin trimisi speciali In Iasi.
indeplinesc o datorie scump Mie, ridicand acest pahar in

onoarea M. S. impAratului Francisc Iosef 0 M., S. impratului
Nicolae, care au binevoit a M saluta in a doua a Mea Capitala prin
trimi0i speciali. Exprimand viile Mele mul/umiri pentru aceast
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1904
325
CUVANTARI
gra-pas atenVune, fac urri alduroase pentru fericirea Majestlilor

Lor i prosperitatea puternicelor Lor imperii, legate prin o stalls&
prietenie cu Romania. Beau in sntatea M. S. Impratului Austriei
Rege al Ungariei i in snhtatea M. S. Impratului Rusiei.
(M. O., 1904, nr. 151, p. 6005).
283.
Cuvintare la centenarul Seminarului Veniamin.

4117 Octomprie 1904.
RAspunand Mitropolitului Moldovei i Minietrului Cultelor, care fac istoTicul ecoalei, M. S. Regele pune In relief figura cultural& a ctitorului Veniamin.
Primirea alduroas ce a doua Noastra capital a fcut Reginei,

Mie i Familiei Mele, Ne-a dovedit dragostea adnc i neVrmuritul
devotament ce ea Ne pstreaz neschimbat. De asemenea i cuvantrile cu care Ne intampinaTi aci, ne arat at de vii sunt in mima
iubitului Nostru popor aceste sentimente, pe care le talmaciIi in

mod aa de vrednic 0 de inalt. Din partea d-voastre nu vd
Indoi de rsunetul 0 de recunWinIa nesfar0t ce aceste mult

prquite mrturisiri de iubire au deteptat in sufletele Noastre
mipate i imbucurate.
In aceast viea%, inarcat cu griji i lupte, omul gasqte un
sprijin puternic i sigur numai in credinVA: ea inlesnete a trece vremurile de mahnire i incercare, ea d'a trie spre a invinge.
Intaia noastr datorie este dar de a o sildi cat de adanc in inima
poporului. Domnii Vrii ne-au dat in aceast privin0 o nobil pild,
rezemandu-se in toate imprejuearile pe Pronia Cereasa i inlVand
In amintirea evenimentelor insemnate aceste sfinte locapri pstrtoare ale m'aririlor din trecut.
Este pentru Mine o nemarginit bucurie sufleteasa de a fi

putut lua parte la aceste trei zile de s'arba.toare inchinate Bisericii
i de a vedea biserica Sf. Nicolae, reinfiinIat in vechea ei strlucire
deschish din nou slujbei Dumnezewi tocmai in anul and
poporul roman prznuiew cei patru sute de ani trecuIi dela moartea
ttitorului ei, Marele Voevod 8tefan.
tefan Voda
croit, in istoria universal' ca i in iMma nea-
mului su, un loo aa de mare inat patru veacuri au putut trece
www.dacoromanica.ro
326
REGELE CAROL I
Para a-1 micora. Prin faptele sale razboinice, prin malta sa

ciune politic i prin o adevarata evlavie, acest falnic Voevod, mare
printre cei mai mari, ne inflieaza o vieaf armuita i insufleIita
de doua credinIi adnci, nedespilite, izvoare de putere 0 de izbanda.: credinTa in Dumnezeu i credinIa in popor. Ele lumineaza
talmacesc slavita sa domnie. Dupa fiecare victorie repurtata
asupra dumanului cotropitor, gandirea sa recunoscatoare se indrepta catre voinicii si i mai ales atre Acela care line in dreapta
Sa destinele popoarelor i regilor, spre a-I slavi numele prin nenumarate sfinte locapri.
Stefan Vod este nu numai fala neamului romnesc, dar 0 un erou
al cretinataIii, cad a intrupat in el, impreuna cu virtu-0.1e firei

romneti i marevl avant al CruciaIilor, punand singur o stavil
valului navalitor al Islamului.
impreuna cu intreaga suflare romneasca, care 0-a rostit pioasa
sa amintire cu o caldura de inima inteadevar micatoare, intaiul
Rege al Romnei, unite 0 de sine statatoare, indeplinete astazi o
sfnta datorie catre Mande Voievod Stefan, aducandu-i prinosul
recunotiimii i venerqiunii sale nemarginite.
Fach Cerul ca riubirea sa de Iara 0 de neam sa ne Insufleleasc
pe toti in toate actele noastre i ca virtuOle lui sa straluceasca
deapururea in ochii urmailor Mei ca o sfnta pilda de urmat,
Nu cu mai pirpna mu4umire am fost far la sfinlirea Bisericii
Trei Teraihi a Jai. Vasile Lupu, incredinIata acum ca un sfaat odor
ubitei Mele a doua Capitala. Este o dreptate ca tocmai in snul
acestei vechi rqedinTe domneti, care a facut atatea jertfe pentru
unirea i marirea Romniei, in care au trait at4i. Domni mari
sa se inalIe una din cele mai minunate Biserici
noastre.
ale rasritului, ca un semn vadit al culturii 9i
Alaturea cu acest mndru monument, Vasile Lupu a raai aezat
o modest coala, Insd cu scop mAret, acela de a pregAti pe preoli
spre a Inlocui limba slavona ca aceea a poporului in slujba Dumnezeeasca. Sub oranduirea invaIatului Mitropolit Varlaam, aceast.
mica coala cu tipografia ce-i era alipit, deveni cu incetul un
adevarat adapost al culturii nalionale, fcnd sa se dea graiului
romnesc locul ce i se cuvine i sa rsune 0 la altar. Un veac
jumatate mai in urma Mitropolitul Varlaam gasi in marele Veniamin un urma vrednic de dnsul.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1904
327
CuvANTA.Rr
Intru indeplinirea gandului lui Vasile Lupu, Mitropolitul Veniarnin inchina toata energia sufletului sau inflacarat de un patriotism cald 0 luminat. Intenn lung ir de ani nu cruf nimic pentru
a ridica cultura morala 0 intelectuala a ucenicilor sal 0 a inlatura
inrauririle slavone 0 grece9ti, atunci precumpanitoare in Biserica
rasriteana. Astfel fu intemeiat seminarul dela Socola, care n'a

intarziat a deveni, cu sarguinIa neobosita a marelui Veniamin, un
focar de studii serioase 0 o pepinier de preoli patrun0 de malta
lor menire. Roadele acestui binefficator aezamant le putem judeca
astzi, nand sarbatorim a o suta aniversare a intemeierii sale. Sa

pomenim dar cu dragoste 0 recunWini,a numele neuitat al acestui
venerat Prelat, alaturea cu numele celor mai huni 0 mai mari dintre
fiii Tarii. In urma lui a ramas o opera adevrat na4ionala, pe care
a aparat-o in contra tuturor zguduirilor ce i-au stat in potriva. El
ne-a trimes-o ca o dovada pipita de patriotismul clerului romanesc
0 de stransa legatura ce intotdeauna a domnit intre propa0rea

Bisericii 0 desvoltarea Statului roman. SilinIele lui Veniamin n'au
fost dar deerte, deoarece pe langa biserica metropolitana inceput
de dansul se ridica' astzi aceasta noua cladire, In care se va urma
cu sfinIenie invtamantul su. Cand o intocmire evlavioasa se

coboara dela o obar0e ap de curata, ea nu poate da deck roade
binecuvntate de Dumnezeu.
Doresc din adncul sufletului ca amintirea acestor zile de sarba-
toare, chemate a intri credinIa in inimile noastre, sa ne ajute a

intampina cu barblie greutkile skcestui an w de pulin m'anos
pentru Iara. Sa inalIam dar cu toIi rugile noastre fierbinV catre
Atotputernicul, ca s'a' nu inceteze a revrsa binecuvantrile Sale
asupra scumpei Noastre Romanii 0 iubitului Nostru popor.
(M. O., 1904, nr. 154, p. 6097-8).
284.
Rispuns la intimpinarea Rectorului Universititii din Iai.

5118 Octomvrie 1904.
M. S. Regele asista la deschiderea anului scolar la Universitatea din Iasi.
Rectorul ti prezinta omagii din partea corpului profesoral. Suveranul multumeste si-si exprima dorin$a ea sa se insufle generatiilor tinere iubirea de stiing
si de patrie.
www.dacoromanica.ro
328
REGELE CAROL I
MulIumesc cu inima calda, pentru cuvintele aa de bine simIite

cu care Ma salutqi In numele UniversitaIii In aceast falnica cldire,
ridicata ca un semn vadit, ca Iaul este i.. trebue sa ramana un

centru insemnat de cultur. Privesc ca o intamplare fericit pentru
Mine ca pot fi aci fai tocmai In ziva deschiderii unui nou an universitar. Am via dorinIa ca cursurile, care vor incepe acuma, sa
fie insufle-pte de veden i inalte, patrunzand tinerele generaIiuni de
iubire de tiinIa i, mai ales, de iubire de patrie.
(M. O., 1904, nr. 155, p. 6115).
285.

M. S. Regele arat el relatiile externe ale Romaniei sunt optime. Legi cu
caracter economic vor spori productia romneasci, in care petrolul capAt un
loe de frunte. Armata se va bucura de atentia Guvernului. altitoriile prin

tari L-au multumit, dovedindu-I cit de iubit este Dinastia.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Ca totdeauna, vin 0 astazi cu vie mulTumire in mijlocul Repre-
zentan/ilor naiiunii spre a le aduce salutrile Mele. Am adanca

Incredere ca sunteIi hotariIi a intra In lucrarile ultimei sesiuni a
acestei legislaturi cu acela simIimant al datoriei pentru binele
obtesc 0 cu aceea0 energie rodnic care v'au insufleIit 'Ana acum.
StaruinIa Statelor de a deslega prin bur& inIelegere chestiunile
ce le pot desbina, intarete tot mai mult pacea. Pe aceasta cale,

Romania isi urmrete tinta neclintita a politicei sale internaiionale,
care i-a dobandit increderea 0 prietenia tuturor 0 asigura panica

desvoltare a puterilor Regatului.
Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre Conven-Ounea
comerciala incheiat cu Imperiul German. Avem speranIa ca In
curand vom regula i cu celelalte State relqiunile noastre cornerciale.
Aezand acestea pe o baza statornica, vom da un nou avant desvoltrii noastre economice.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1904
CIJVANTARI
329
Dontnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Un an de seceta a bantuit iara0 -Tara. Guvernul Meu a luat la

timp masurile necesare pentru a micora nevoile acestei crize, care
apas4 astadata mai mult populaTiunea rurala.
Cu toate acestea, prin cheltuieli masurate i echilibrarea neindoielnica a bugetului Statului, creditul Tarii va ramanea neatins
vom putea invinge greaua incercare ce induram in momentele de
faTa. Bugetul anului 1905-1906 va fi stabilit pe acelea0 baze ca
bugetele exerciTiilor precedente.
Ministrul Finan-Telor va prezinta un proiect de reforma a legii

vamAle, spre a o pune in acord, atat cu progrelese realizate in aceasta
ramur a administrapunii, cat i cu trebuinple noului tarif vamal.
Noua lege va prevedea infiinTarea de intrepozite in Bucurwi,

spre a da o mai mare inlesnire comerTului.
Industria petrolului a luat in ultimii ani un avant atat de mare
Inca't ea ocup astazi un loc insemnat in desvoltarea noastra economica. Ea a fost ajutata de InfiinTarea la Constan;a a rezervoriilor
0 a portului de petrol, care inlesnesc inteun mod sigur
i eau
exportul acestui nou nou izvor de bogaTie a pmantului nostru,

InstrucTiunea publica paete inainte in direcTiaunea practica,
data ei de legile votate de d-voastre, menite a forma generaTiuni

care sa-i asigure, prin munca temeinica, existenTa i bunul traiu.
Armata, care in curand va fi complet inzestrata Cu armele cele
mai perfecTionate, se intarqte neincetat, insufleTit de datoria ei
de a fi pregatit, oricand se va cere, ca adevrat scut al Tarii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In anul acesta am avut o vie mulTumire sufleteasca de a strabate
cea mai mare parte a regatului altorind pe mareTul fluviu al

Dunarii, dela fruntariile noastre pan in Marea Neagra 0 In vaile
Barladului i -ale Siretului; iar in a doua Mea Capitala a Ia01or
am petrecut zile frumoase, inlTate prin serbarile inchinate Bisericei
noastre. Cu acest prilej, M'am incredinTat din nou cat de adanc

inradacinate sunt In inima scumpului Meu popor sim-Timintele de
dragoste i devotament pentru Mine 0 Familia Mea 0 cat de sta-
www.dacoromanica.ro
330
REGELE CAROL I
tornic s'a Infipt in inimile tuturor cetMenilor Increderea tri viitorul

asigurat al patriei. Sunt fericit a reinnoi inca odat aci, in Mijlocul
reprezentanIilor na-liunii, marea mulIumire ce am simIit, i a v
asigura c vom Ostra acestei vii i sincere manifestri de credin0
O nqtears amintire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Urnd din tot sufletul ca lucrrile d-voastre s fie i de astdat

rodnice, rog pe Dumnezeu s'a' reverse binecuvntarea i harurile
Sale asupra scumpei noastre Romnii.
Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Preqedintele Consiliului MiniOrilor i Ministru al Rzboiului, D. Sturdza ;

Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, C. I. Stoicescu; Ministrul de Interne,
V. Lascar; Ministrul LucrArilor Publice, Em. Poruntbaru; Ministrul Afacerilor
Strfiine, Ion I. C. Brcitianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul

Justitiei, Al. Gianni.
(M. O., 1904, nr. 184, p. 6993-4).
286.

26 Noenwriel 9 Decenwrie 1904.
M. S. Regele ja cunooing de continutul Adresei Senatului, citite de preqedintele P. S. Aurelian, prin care se fgadueqte sprijin Guvernului. Populatia
rurala trebue sprijinita In timpii aceqtia neproductivi.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt viu micat de mngaerile ce Mi le aduce-li din partea Senatului pentru pierderea prea iubitului Meu frate. Recunoltiala
Mea este tot att de acalla* ca 9.1 simpatia ce Mi-o artati In aceast
dureroas Incercare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1904
CUVANTAMI
331
insemnatele reforme ce ai savarit pe terenul administrativ

9i financiar in timpul acestei roditoare legislaturi Tini dau incredin-
/area ea' veri intregi opera d-voastre cu aceea9i rvn pentru

nele obqtesc ce v'a insufleIit pn acum.
Cu vie mu4umire am vAzut c. Senatul imprtqe9te vederile
guvernului Meu cu privire la msurile de luat pentru a uura nevoile populatiunii rurale. Nu M indoiesc ca in aceast imprejul
rare inima comptimitoare a Romnului va ti, ca in totdeauna,
sA usureze greutd-Pe acestui an nenorocit.
De asemenea sunt convins ca vei studia cu toata atenIiunea
ce li se datoreqte, conditiunile Tegimului nostru economic, asigurand tuturor ramurilor activitii nalionale legitima lor desvoltare.
Din partea Mea, a Reginei i a Familiei Mele v art viile Noastre multumiri pentru sentimentele de dragoste ce Ni le rosti%i cu
atata cldur 9.1 care gsesc in inimile Noastre, mai ales in momentele de fa-p, un rsunet adanc 9i recunoscAtor.
(m. 0., 1904, nr. 195, p. 7306).
287.
Ritspuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

27 Noemyrie/ 10 Decemyrie 1904.
M. Pherekyde, presedintele Camerii, d'd citire Adresei de raspuns la Mesaj.
M. S. Regele e multumit de atitudinea aleqilor natiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Din tot sufletul v multumesc pentru scumpele mrturisiri de

adnca simpatie ce Camera DeputaIilor, impreun cu Iara intreagA,
Mi le arat cu prilejul pierderii prea iubitului Meu frate. Ele sunt

o dulce mngAiere la durerea Mea.
0 alta mhnire, tot att de mare pentru Mine, este lipsa ce

bntue o parte din populaIiunea noastr rural. Msurile de u9urare ce v'aTi hotrit a le lua in inTelegere cu Guvernul Meu, nu-Mi
las nicio indoial ca, cu ajutorul bunAvoinIei tuturor, aceste suferinIe vor putea fi alinate
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
332
Seceta din acest an ne dovedeste cu prisosinVa cat de justificate sunt regulele de prevedere i pruden0 ce
aplicat la aka.tuirea bugetelor, caci astfel numai finanIele i creditul Statului
au putut rm'nea neatinse. Tara nu va uita aceste Insemnate Inabunttiri aduse gospodariei noastre de Stat In aceast legislatura,
iar efectele lor binefacatoare vor fi cea mai frumoas rasplata a
patrioticli d-voastre munci.
Cu o vie satisfaqiune vd ca Camera DeputaTilor va da Guvernului Meu Intregul ei sprijin intru intrirea armatei i Intru asezarea sisternului nostru economic, potrivit cerinTelor i trebuinTelor
asigurand astfel acestor dou elemente precumpanitoare ale

puterii noastre o desvoltare neintrerupt.
In numele Meu, al Reginei si al Familiei Mele v mulIumesc
din inima pentru sentimentele de dragoste i credinta ce Mi le
reinnoiIi asa de clduros din partea Camerii Deputatilor.
(m. O., 1904, nr. 196, p. 7338).
288.
InaIt Ordin de zi cifre armat.

1114 Ianuarie 1905.
M. S. Regele face urAri oqtirii de anul nou.
Ostayi,
Desi In anul ce s'a sfarsit, cu vie prere de ru M'am vazut silit

a amana manevrele de toamn care-Mi dau totdeauna prilejul de
a Ma Incredima de ravna ce punqi intru a v pregti pentru malta
voastra chemare, totusi am nestrAmutata credinp ca urmai fara

preget buna cale care a condus pe btranii vostri la gloria dobandit in .razboiul neatarnarii, ca astfel sa fii oricand gata a corespunde cu vrednicie la increderea ce Tara i Eu punem In indemanarea i vitejia voastra.
subofiIeri i soldaTi, va urez ani
Dat In Bucuresti, la 1 Ianuarie 1905.
CAROL.
(M. 0., 1905, nr. 222, p. 8217).
www.dacoromanica.ro
FEBR.-MART. 1905
333
CuvANTARI
Rispuns la felicitirile Clerului, Minitrilor i ale inaltelor autoritti.
1/14 lanuarie 1905.

Dupa serviciul divin dela Mitropolie, Suveranul, insotit, de Printul Mogtenitor, merge in apartamentele mitropolitane, unde primegte urari de anul nou.
Vorbesc: Mitropolitul Primat, reprezentand Biserica; G. Gr. Cantacuzino,

din partea Guvernului 0 C. E. Schina, in numele Inaltei Curli de Casatie.
M. S. Regele mulIumegte gi roaga pe Dumnezeu sa proteguiasca Romania.
S'a inchis un an greu, mai ales pentru -Varanime, talpa casei

noastre, pe care trebue sa o inconjuram Cu toata dragostea.
Nu Para grije intram In cel nou, care este Inca acoperit de un
val nepatrunzator. Am insa credinIa ca Cu inTelepciune 0 prevedere, vom invinge numeroasele dificultaIi ce avem Inaintea noastra.
Rog pe Atotputernicul sa ne ajute in sfortarile noastre, sa pazeasca scumpa noastra Tara de noui incercari 0 A reverse binecuvntarile sale 0 imbelpgare asupra hodelor noastre.
Patruns de aceast adnca dorinta a inimii Mele, va mulIumese calduros pentru, urarile aa de bine simIite ce-Mi rostiTi Mie,
Reginei 0 Farniliei Mele la inceputul acestui an 0 din tot sufletul

V urez ani mulIi 0 ferici/i.
(M. 0., 1905, nr. 223, p. 8255).
23 Februariel8 Martie 1905.

M. S. Regele atrage atentia asupra legiuirilor Cu caracter economic ce vor
forma obiectul desbaterilor sesiunii ce se deschide.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt intotdeauna o vie mulIumire cand Ma gasese in mijlocul

Reprezentqiunii naiionale 0 deschizAnd intaia sesiune a acestei
legisiaturi, va salut ca inima calda, intruniIi in Capitala Regatului.
E0ii din noui alegeri, facute sub o lege menita sa asigure mai
bine libera expresiune a voinIii Tarii, d-voastre sunteti mai in pu-
www.dacoromanica.ro
334
REGELE CAROL I
cunoasteli adevratele nevoi ale Statului si s

pentru intarirea i propsirea scumpei noastre Romnii.
Politica prudent pe care o urmam intr'nji mod statornic ne-a
atras increderea tuturor Puterilor, a crora neincetat grije este
menOnerea pcii. SforOrilor lor datorim c pacea n'a fost turburat, cu toate greut4i1e din acele provincii ale Imperiului Otoman,
pentru care Romnia are un interes deosebit, prin fiinTa unei numeroase populaIiuni de acelasi neam i limba care trAeste acolo
ca ,supusi credinciosi ai Majestlii Sale Sultanului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Cea dintiu lucrare a d-voastre va fi votarea la timp a bugetului,

cci buna cumpAnire dintre venituri i cheltueli este nevoia de a-
petenie a Regatului. Pe lnga cteva
legi
legate cu bugetul,
Guvernul Meu v va supune legea vmilor i legea recensmntului,

care nu mai pot fi amAnate.
ConvenIia de comer% cu Germania, cea dintgu convergie in-
cheiat pe baza noului tarif vamal, va fi supus de indata deliberrilor d-voastre. Alctuit pe concesii reciproce, ea aseaa pe
cloisprezece ani regimul rela-punilor economice, mereu crescnde,
dintre noi i Imperiul German. Ndjduim cA, in curnd, noui
conven-pi vor stabili relaiunile noastre economice si cu celelalte
State.
Agricultura noastr vede produsele sale expuse la urcarea ne-
incetat a taxelor de import in Trile de consumaIie. ti datorim

deci o deosebit ingrijire. In parte i putem veni in ajutor prin
imbunt4irea mijloacelor de transport. De aceea Guvernul Meu
v va prezenta legea drumurilor i legea cilor ferate judeIene,
si din iniIiativ privat, care, executndu-se sub privegherea Statului, vor primi o subverqie din partea lui.
Anul care a trecut mi-a pricinuit o adnc mhnire prin seceta
care a lovit intr'un mod asa de crud populalia rural. Nu mai

trebue s fim surprinsi nepregtiii. De aceea Guvernul Meu v va
propune o legiuire care s inlture pentru viitor greut4ile pe care
e-am intmpinat estimp.
In ultimele decenii s'au fcut progrese in toate ramurile actiA venit acum timpul s*se dea garanIii mai mari
vitii
www.dacoromanica.ro
IFTBR.-MART. 1905
335
CUVANTARI
In contra arbitrului administrativ. Guvernul Meu Ira va pre zenta

in acest scop un proiect de lege care sa organizeze recursul in contra
tuturor actelor administrative care ar calca o lege sau ar nesocoti
un drept pozitiv. Curtea de Casatie va fi chemata sa implineasca
aceasta inalt sarcina.
In legile poliiilor i comunelor rurale, partile relative la condiliunile de admisibilitate si la stabilitate au nevoie de o noua reglementare. Guvernul Meu va propune modificari in acest sens.
Legea clerului are si ea trebuirrp de unele indreptari pe care
le-a invederat experienta. Ele se vor supune d-voastre; nu vor
schimba ins intru nimic temelia unui edificiu care sta neclintit
de zece ani de zile.
Grija de capetenie a Tarii a fost si este neincetat pentru arman', fara de care once progres ar fi zadarnic. Guvernul Meu,
hotarit s intareasc instruc/ia si sa intregeasca i imbunataleasca
armamentul i echipamentul, v va propune sporirea treptata a
locatiilor bugetare, incepand chiar dela acest prim buget. Tot In
acelasi scop se va intrebuinta o parte din excedentul bugetar al
anului din urma.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Lucrarile care vor fi supuse la chibzuirea d-voastre sunt numeroase i insemnate. Am Ina math' increderea ea d-voastre
lila inliimea asteptrilor Tarii s't yeti dovedi din prima sesiune
ca noua legislatura este menita s lase urme din cele mai trainice
in opera de desvoltare statornica si asa de binecuvantata a Statului Roman cu care se faleste istoria nalionala din ultima jumatate de veac.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiurtea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino Ministrul RAzboiului, General G. Mani Ministrul Afacerilor &Mine,
Oeneral Iacob Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take lonescu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul
Lucrarilor Publice, Ion. C. Gre'ulifteanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice, M. Vaclescu; Ministrul Justitiei, Al. A. Beicleirclu.
(M. 0., 1905, nr. 263, p. 9841-2).
www.dacoromanica.ro
336
REGELE CAROL I
291.

C. Boerescu, preqedintele Senatului, prezina omagii de devotament Suvera-
nului vi-I aduce la cunoqtin0 identitatea punctelor de vedere ce dau impuls

actiunii Guvernului i Senatului. M. S. Regele starue asupra ridicrii strii
pturii TA'fa'nqti.
Primesc cu vie recunostima marturisirile de credinIa si de devotament ce, cu atata caldura, Mi le aduce-i din partea Senatului.
Aceste sentimente, intemeiate pe o reciproc si deplina incredere
inteun lung ir de ani, sunt pentru Mine neclintitul reazem spre
implinirea inaltei misiuni ce Tara Mi-a incredinIat-o,
Cu o deosebit mul%umire am vazut c Senatul a primit, cu
unanimitatea glasurilor, convenIia comercial cu Germania-, do-
vedind astfel unitatea de veden i ale Irii intregi de ate ori este
vorba de un interes obstese precumpanitor.
Am incredinIarea ca veTi aduce aceeasi matura si constiincioasa
chibzuire in cercetarea diferitelor legi ce vi se vor pune de ctre

Guvernul Meu, mai ales pentru acele menite a imbuntli starea
materia/a a. Iaranilor nostri. Cu o dragaste inteadevr parinteasca
trebue s imbraIisem cu toii cauza ridicarii lor, caci ei, ca plugari i ca osta0, alcatuesc adevarata tarie a Statului. MA sirat
fericit ca infiinIarea asezmntului de ajutor pentru sateni in vreme
de seceth, ce am intemeiat in anul 18951 cu prilejul serbarii
Noastre de argint, a putut contribui, in dou randuri deja, la alinarea naultor suferinIe fireste in margini modeste, fa-V cu insemnatele lipsuri de acuma.
Credinciosul sprijin ce Senatul este hotarit a-1 da Caivernului
Meu i patriotica sa ravna de a merita increderea ce NaIiunea a
pus in el, Imi sunt chezasii sigure ca aceasta legislatura va duce
mai departe munca rodnica intru intarirea i propasirea scumpei
noastre Ronnanii.
Din tot sufletul va mullamesc in numele Reginei, al Meu

al Familiei Mele, pentru bunele ur'ri i calduroasele dovezi de iu-
bire ce Ni le aduceIi.
(M. O., 1905, nr. 288, p. 10738).
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1905
CIJVANTiRI
337
292.
Cuviintare la Academia Romani.
1/14 Aprilie 1905.

M. S. Regele, insotit de A. S. R. Principele Carol, e salutat de Presedintele
Academiei, I. Kalinderu. Suveranul cere cAt mai repedea aparitie a dictionarului propus de El, Magnum Etymologicum Romaniae , pastratorul limbei
romAnesti.
Urrile cu cari 0 de astdat salutaIi venirea Mea printre

d-voastre i credincioasele mrturisiri ce Mi le rostiIi din partea
Academiei, imi sunt deosebit de scumpe. Cu aceea0 aldura de

inim v mulIumesc i v retnnoiesc statornicul Meu interes pentru
lucrarile voastre.
M bucur de ate ori am prilejul de a lua cuvntul n acest

loca, unde am auzit atatea conferinIe atrgtoare i dizertaIiuni
iscusite care au rspandit lumini noui asupra trecutului nostru qi
indrumari inIelepte pentru prop0rea tiinei, adunnd astfel un
material de mare preI pentru lrgirea Templului care ad.postete
sufletul neamului romnesc.
La temelia acestui templu se afl limba, aceast duioas
romneasa care Mi-a venit Indoit de scump din ziva and am

auzit-o rsunnd pe buzele neuitatei Mele copile i de and, spre
a Mea manggere, urma0i Mei o griesc In jurul Meu.
Mnat de aceast simIire, am propus Academiei acum 21 ani, intocnairea dictionarului Etyrnologicum magnum Romaniae avnd
mai ales in vedere culegerea i pstrarea acestor cuvinte vechi

care
dei obr0a lor este slavon, greceasa sau turceasa
alatuesc originalitatea i bogaIia limbii. Dorirqa Mea era ca Academia s scape aceste odoare ameninIate a cdea n uitare, redndu-le locul la care au drept i s pue o stavil la acest val de
nepsare pentru graiul btrnesc, strpind totodat buruenile neologismului care indbue limba strmoeasa. Limbile t0 au inteadevr viaIa lor proprie care se desvolt dup nite regule statornice, ins inrurirea scriitorilor de frunte i a Academiilor asupra
acestei desvoltri este de asemenea netgduit.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
338
De ce s ne ferim de aceste locOuni vechi, ca obar0e ap

curata ca aceea a liturghiei i letopiseIelor Vrii 0 care nici macar
arhaisme nu sunt, deoarece le intalnim in limba bisericii 0 a poporului? Mai mult de temut sunt acele neologisme sterpe, cu forma
inIeles pocite, care nu aduc nicio idee nou, ci izgonesc numai
cuvinte curat romne9ti spre a le inlocui cu altele strine cu inles absolut identic, ca spre pilda: 4 avansare*, In loe de Inaintare ; voiaj * In loe de calatorie.
Aceste parazite faufacioase sunt mii; numarul lor crete pe

zi ce merge 0 sfr0tu1 va fi schilodirea limbii. Strecurarea lor o
datorim in mare parte vieii politice, obiceiurilor apusene i educa-punii copiilor in straintate. Aceste inruriri nu au fost totdeauna
norocite, nu numai asupra limbii, ci i asupra moravurilor, care
au pierdut poate mai mult decat au c4tigat. Urmarea cea mai de
plans a acestei gre0te indrumri este 9anIu1 ce se sapa intre limba
claselor culte i neprihnita limba a poporului. DesparIenia aceasta
trebue dar ca once prq preintampinata ca o priraejdie pentru

neamul romanesc a carui unitate se intemeiaz pe legea i limba
sa. Stiu ca Academia 0 un mnunchiu de scriitori vrednici lupt.
ca o patriotica osrdie spre a alunga aceasta vatmtoare cotropire, ins ravna i silinele tuturor nu vor fi de prisos spre a duce
la un bun sfr0t aceast opera de insnto0re.
Iat pricina pentru care o grabnita dare la lumina a dicIionarului este att de dorit. de Mine. inai dau seama de greut4ile
lucrrii, de timpul ce cere, totu0 cred ca. In acest lung 9ir de ani
s'ar fi putut indeplini in mare parte programul alcatuit. Daca mai
zbovim, tirbirea i schimonosirea limbii se vor intinde tot mai
mult ; iar indreptarea va fi Cu atat mai anevoioas. Atept dar
cu nerhdare ca Etymologicum sa fie cat mai curand pus in mna
tuturor, avandu-se grija ca intocmirea lui s fie cat de intreaga,
cu un numr de citaIiuni bine alese, insa limitat, spre a nu se Innomoli lucrarea intr'o prea mare intindere. Perfec-Ounea lui are
mai puling insemnatate &cat fiirra lui.
Sunt incredinTat ca d-voastre yeti Intmpina aceste mici indrumari ce Mi-am permis a le a9terne ca un semn al viei Mele dode a vedea Etymologicum odata desavar9it spre cinstea Academiei
folosul generaOunilor viitoare.
(M. 0., 1905, nr. 2, p. 75).
www.dacoromanica.ro
MAI 1905
cuvAmarti
339
293.
Rispuns la toastul Ministrului Lucririlor Publice.

Constar?.la, 15/28 Mai 1905.
Ministrul Lucrarilor Publice, cu prilejul botezarii unui nou vas de calatori
al Serviciului Maritim Roman, refer& asupra cailor noastre maritime in trecut
si sizi. M. S. Regele scoate in evident& importanta vecinattii noastre cu Marea
i rosturile Romaniei in poltica maritima a Orientului apropiat.
Multumesc din suflet pentru cuvntarea calda ce Ne rostiti cu

prilejul acestei frumoase serbri in Portul Constanta, ale crui
lucrri i desvoltare le urmresc de multi ani Cu un deosebit interes.
L1%0 am avut bucuria s sfintim un nou i falnic vas. L'am botezat Romnia )>; doresc ca acest nume, aa de drag inimilor
noastre, s r6sune necontenit in tot asritul i ca el s aminteasca
c Regatul este astzi o putere care nu mai poate fi tgduit.
Statornicia noastr, izbnzile otirii i jertfele ce tara
impus
ne-au deschis &Cie nemrginite ale mrii; intr'un timp relativ
scurt, am intemeiat Serviciul nostru Maritim, ale crui vase au
cinstea s duck' steagul national departe peste valurile furtunoase
ale Oceanului. Drumurile de fier, podul Dunrii i Portul Constantei au atras comertul international 0 multe state au fcut deosebite conventii cu tara spre a inlesni transitul lor. In aceast pri-
vint trebue s fim datori Imperiului german, care a indreptat

traficul i Serviciul su potal i telegrafic prin tar, dndu-ne
astfel o dovad mgulitoare de incredere in administratia noastra.
Se sustine c viitorul este pe Mare. Fie! in tot cazul noi am do-
bndit prin Dobrogea, acest mrgritar al Coroanei Romniei,

neatrnarea economic, legturi libere cu lumea intreag si Marina
Comercial. Sigur fiind eh &Alma, impreun cu Marina de Rzboiu,
se vor inftisa pretutindeni cu vrednicie i mndrie, urez noului
vas calatorii pline de folos pentru tar i neincetat il vom insoti

cu strigatul: s triasa Romnia.
(M. O., 1805, nr. 37, p. 1447-8).
www.dacoromanica.ro
340
RE GELB CAROL
294.
Toasturi la prinzul din Constants.

16/29 Mai 1905.
La ora 11/a s'a dat pe bastiment un pranz de gala, la care au participat
Ambasadorul Baron Marchal v. Bieberstein, Ministrii plenipotentiari Kiazim
Bey si Kiderlen-Waechter, Episcopul, Ministrii, /naltii demnitari ; In total
85 de persoane.
In timpul mesei, M. S. Regele a inchinat, adresandu-se Baronului v. Bieberstein, pentru Imparatul Wilhelm ; apoi, Indreptandu-Se spre Kiazim Bey,
pentru Sultan.
Sunt cu atat mai recunoscator M. S. Imparatului Wilhelm de

a fi binevoit s permita Excelen0i Voastre de a asista la serbarile
noastre, cu cat am 0 mulIumirea de a Ara saluta in ConstanIa.
Prezenta d-voastre printre noi este o cheza0e pre0oasa a raporturilor excelente care unesc ambele Iri. Germania arata de mult
timp un viu interes pentru propa0rea i desvoltarea economic a
Romaniei. Tratatul de comer incheiat de curand i conven0unea
din 1899, care reguleaza un Serviciu special de cai ferate, pote 0
telegrafe, constituiesc o nou dovad despre aceasta. Executiunea
desavar0ta a acestei din urrna conven0uni a fost intarziata de

oarecari dificu1ta0 0 numai astazi, afundand cablul intre Constano. 0 Constantinopol, putem sarbatoti izbanda sforIrilor noastre.
Ma simt fericit c aceasta plcuta imprejurare imi da prilejul

de a reinnoi urarile calduroase ce le fac pentru Majestatea Sa Imparatul Wilhelm 0 beau In sanatatea Majesta-01or Lor Imparatului
i Imparatesei Germaniei.
*
Cu o placere cu tau], deosebit Ma folosesc de aceast impre-
jurare, pentru a ruga pe ExcelenIa Voastra de a face cunoscut

Majesta0i Sale Sultanului cat de mare pret pun pe prietenia Sa 0
cat Ma simt de fericit de solicitudinea parinteasca pe care Majestatea Sa o arata credincio0lor SE supu0 de neam romnesc,
pentru care am firWe o vie 0 statornica simpatie. Calauzit de
aceste sim0minte, beau in sanatatea Majesta0i Sale Sultanului,
facand cele mai calduroase urari pentru fericirea Sa 0 pentru prosperitatea imperiului Sau.
(M. 0., 1905, nr. 37, p. 1449).
www.dacoromanica.ro
ILTNIE 1905
CUVANTARI
341
295.
1/14 Iunie 1905.

M. S. Regele Isi exprima satisfactia pentru roadele legislatiei din sesiunea
ce se Inchide.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand intaia sesiune a acestei noui Legislaturi constat cu

deosebita mulIumire, ca increderea cu care am salutat pe ReprezentanIii naIiunii a fost intemeiata.
Mai toate proiectele cuprinse in Mesajul de deschidere s'au
prefacut in legi, mulIumita ravnei 9.1 patriotismului d-voastre.
Amintesc printre ele conventia de comer/ cu Germania, legile
vamilor 9i recensamanttilui, legea cailor ferate din iniVativa privata,
legea privitoare la reorganizarea Inaltei Curp de Casalie 9.1 la in-
franarea arbitrarului administrativ 9i legile care au reformat in

parte organizalia polipilor 9.1 a comunelor rurale.
Bugetul Iarii pe anul 1905-1906 a fost a9ezat pe temelie trainica. NevoiIi sa sporiIi cheltuelile pentru apararea na-Vonal, n'aIi
pregetat de a cere napunii noui jertfe, care cumpanesc veniturile
cu cheltuelile, fara a turbura alcatuirea economica a Iarii.
Prin conversiunea unei Valli in' semnate a rentei aIi indeplinit
un progres netgaduit in opera intaririi creditului Romaniei 9i aIi
creat o rezerva pentru nevoile mereu crescande ale Statului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In cursul acestei sesiuni am avut fericirea sa vedem ea una din

nazuinIele de capetenie ale Regatului, deopotriva indreptaIire a
Romanilor din Imperiul Otoman, supu9i prea credincio9i ai Majestlii Sale Sultanului, a facut un pas hotaritor inainte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Lucrarile savar9ite in aceasta prima sesiune mi dau credinIa

Ca intreaga legislatura va fi tot atat de rodnica. Astfel se va asigura opera neintrerupta de intarire 9i inalIare a Statului Roman,
www.dacoromanica.ro
RE GELB CAROL I
342
care a fost i ramne singura Mea grija, chiar in ceasurile de mare

durere, care Mi-au dovedit incodat cat de adnca 0 calda este
dragostea cu care MA inconjura. iubitul Meu popor.
Va mulIumesc pentru sprijinul pe care 1-aIi dat Guvernului

Meu i rog pe Atotputernicul sa reverse binecuvantarile Lui asupra
scumpului Meu Regat.
Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minitrilor i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu; Minis trul Afacerilor StrAine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelory Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion. N. Lalwvari ; Ministrul LucrArilor Publice, I. C. Grciclifteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice,
M. Vlitclescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beicleirciu.
(M. 0., 1905, nr. 48, p. 1883).
296.
Toast in onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungar

nr. 6 Carol I *.
Sinaia, 24 Iulie/6 August 1905.
M. S. Regele fnchinA pentru ImpAratul Francisc Iosef Rege al Ungariei
ureazA prosperitate Reg. nr. 6 # Carol I cu prilejul a 25 de ani de cAnd este
proprietarul acestei unitAti.
Cu o vie bucurie salut aflarea in mijlocul nostru a delega/iunii

Regimentului Meu austro-ungar, pe care M. S. imparatul i Rege,
eful vostru suprem, a binevoit a o insrcina sa-Mi transmita felicitari cu ocazia jubileului de 25 de ani, de and sunt proprietar al
Regimentului.
Foarte micat de aceasta graVoasa atentiune, mulTumesc din

suflet pentru inmanarea acestui atat de frumos dar, in amintirea
neuitatei zile in care M. S. imparatul M'a numit cap suprem al
Regimentului 6 de infanterie unguresc.
SA dea Dumnezeu ca legaturile, ce de un sfert de veac Ma unesc
Cu Regimentul 0 care acuma 40 de ani au luat fiinIa pe campul
de lupt inainte de Fredericia, sa se intareasca din ce in ce mai
mult! Fie incredinIat Regimentul ca 0 in viitor voiu purta cel mai
viu interes soartei lui.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1905
CUTANTA.RI
243
Nu pot da acestor sentimente o expresiune mai fidela cleat

ridicnd paharul in sntatea Augustului vostru St-4On, a bravei
Sale armate qi a scumpului Meu Regiment. Dumnezeu sa Tie in paza
lui pe Majestatea Sa incg multi ani in deplina sAnOtate pentru

fericirea i prosperitatea credincioaselor Sale popoare I Tara 0 armata
Mea, care au malta onoare de a fi cunoscute de Majestatea Sa, se

unesc cu Mine din toat inima la aceste adnci urri.
Triasca M. S. Impratul Francisc Iosef Rege al Ungariei.
(M. 0., 1905, nr, 94, p. 3521-2),
297.
Toast in onoarea delegatiunii I-ului Regiment de Dragoni

de Hanovra nr. 9 Carol I .
Sinaia, 22 Septenwrie/5 Octomvrie 1905.
O delegatie de ofiteri din Reg. I de Dragoni de Hanovra nr. 9, In frunte
cu Lt.-Colonelul Jochmus, prezint omagii Suveranului la 25 de ani de cand
e proprietarul numitului Regiment. M. S. Regele multumeste, artind legAturile Sale cu armata Prusiei i urAnd pentru ImpAratul Wilhelm.
Simt o deosebit plcere de a putea saluta in mijlocul nostru

deputaTiunea Regimentului Meu de dragoni prusian i sunt foarte
recunosator Majest4ii Sale Impratului i Regelui, supremului
Vostru Set de a-i fi incu,viinIat s MA felicite Cu ocaziunea jubi-
leului de 25 ani, ca Sef al Regimentului. Todeodat exprim cele

mai viri mulIurniri pentru frumosul album care Mi l-a-0 adus ca dar.
Amintirea zilei de 30 August 1880, &And ilustrul defunct, Im-
pratul Wilhelm cel Mare, Mi-a conferit al 9-lea de dragoni, este

adnc intiprit in inima Mea 0 sunt foarte mndru de a fi, aproape
de o jumatate veac, strns unit cu glorioasa armat prusianO.
Neuitat imi va rmOnea timpul ce 1-am petrecut In mijlocul
ei, timp care Mi-a dat ocaziunea de a prqui strAlucitele ei
care au intemeiat mrirea Germaniei.
indelungatele Mele raporturi cu armata prusian sunt o chez4ie de sincera Mea simpatie pentru Regimentul Meu de dragoni,
care poate fi asigurat ca. elduroasele Mele urri Il intovr4esc
inereu i pretutindeni. Nu pot dovedi mai bine aceste singiminte
www.dacoromanica.ro
344.
REGELE CAROL I
cleat ridicand paharul Meu in sAnAtatea ilustrului Vostru 8ef, in

acea a vitezei Sale armate i a scumpului Meu Regiment.
Fie ca binecuvAntarea DumnezeiascA s dAinuiasca asupra MajestAIii Sale, a Regalei Sale Familii i a puterii Sale armate.
Cu aceasta din suflet a Mea urare, VA invit deci pe d-voastre
to/i a V uni cu Mine pentru a striga:
SA trAiascA Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.
(M. 0., 1905, nr. t41, p. 4865-6).
298.
Toast dup, manevrele din Moldova.

Botofani, 30 Septemvrie/ 13 Octomvrie 1905.
M. S. Regele, satisfetout de manevre, Inching pentru Corpul IV de Armatl
pentru Botogani.
Privesc ca o intmplare fericit cA manevrele de estimp s'au

desfurat in jude-N1 Botoani, pe acest pAmAnt
prin faptele
mareIe ale lui 8tefan-Vod a cArui aniversare de 400 ani toat
suflarea romneascA a sArbAtorit-o anul trecut cu dragoste i recunotinVA.
Amintirile domniei sale binecuvntate este adnc intiparit in

mintea .1 mima tuturor, i noi toi, cu Regele in cap, trebue s
ne inchinAm cu recuncoinp inaintea acestui mare Voievod.
Pentru armat, D'Ausul este cea mai frumoas pild care ne-a
cAlAuzit in rAzboiu .1 ne-a condus la izbndA. Un regiment din
Corpul IV, care are cinstea s aib. numele lui 8tefan i steagul
su impodobit cu Steaua Romniei, arat cA urma0i lui sunt vred-
nici de lupttorii de atunci, reinviind vitejia strampasa. Sigur

fiind c faptele rzboinice ale trecutului vor inflacAra de-a-pururea
pe armat, gata s se fertfeascA pentru patrie, ridic acest pahar

In onorul Corpului IV de Armat, care i-a atras in timpul manevrelor via Mea mul/umire.
Implinesc o dorinIA a inimii Mele, inchinnd al doilea pahar

in onorul judepilui i oraplui Botoani, care Ne-au fcut o primire asa de caldA i strlucitA. Sunt adnc m4cat de teat& iubirea
de care am fost inconjurat in timpul ederii Noastre in mijlocu
www.dacoromanica.ro
INIOEMVRIE 1905
345
cuvANTARI
d-voastre i vom pstra o amintire scump de aceste zile petre-
cute in Botoarii. MulIumind incodat din suflet pentru toate

dovezile de credin0 ce Ne-au fost aratate, urez prosperitate judeIului care au luat un avant aa de insemnat in decursul acestor 35
de ani de and nu am mai avut bucuria de a le vedea, iar or4enilor, care Ne-au primit cu braIele deschise, le urez fericire
santate.
(M. 0., 1905, nr. 148, p. 5092).
Toast la pranzul din Dorohoi.

Preedintele Consiliului judelean arat. fericirea ce o simte Dorohoiul de
a avea Oaspe pe Suveranul Trii, caruia Ii aduce omagii. M. S. Regele arat
satisfacIia ce-O incearcA gsind Dorohoiul, dup 39 de ani, in plin progres.
Prirnirea stralucita i cuvintele cAlduroase cu care Ma salutaIi

in numele judetului i oraplui, umplu inima Mea ell vie recunostinV. Am dorit cu atat mai mult s vin in mijlocul d-voastre,
sunt 39 de ani de cand n'am mai avut placerea a revedea Dorohoiul, care atunci era un targuor, in o stare cu des4var0re priAsfzi am satisfacIia de a gasi un ora In plin desvoltare
Cu frumoase cladiri, care, bogat impodobit 0 in haine de srb5.toare, M'a primit Cu un avant aa de entuziast. Prin munch' i truda
ai dobandit acest humos sfar0t.
Adanc m4cat de dragostea i credinIa ce Mi s'a aratat In aceste
puine ceasuri ce am petrecut aci, atat de oraenii cat 0 de satenii
care au alergat de departe spre a Ma saluta, urez judqului prosperitate i inchin paharul Meu In santatea i pentru fericirea cetaIenilor.
(m. 0., 1905, nr. 148, p. 5094).

M. S, Regele releva starea rea in care se gAsesc Ron:Anil din sudul DunArii
din cauza Grecilor. Indica liniile mari ale politicei legislative in noua sesiune.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
346
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
In totdeauna M simt mulIumit cand Ala Osen In mijlocul

ReprezentaOlor naliunii. MulIumirea Mea este 9i mai vie azi eand
Ma aflu In pragul celui de al patruzecelea an al domniei Mele.
Privind drumul strAbatut, Inaodata lin s'a' constat a la munca
pe care i-am Inchinat-o, poporul roman, 9.1 in vremurile grele ca 9i
in cele de fericire, Mi-a raspuns cu o credinIa 9i o iubire neclintita.
Astfel In ace9ti patruzeci de ani, zi cu zi, ceas cu ceas, s'au

strans pentru vecie legaturile dintre Dinastia Mea qi na/iunea
roman.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Statornicia 9i InIelepciunea politicei noastre ne-a atras 9.1 ne-a

pfistrat increderea qi prietenia tuturor Puterilor.
In vremurile din urma, din pricina goanei violente care s'a pornit
asupra Romnilor din Imperiul Otoman, supu9i credincio9i ai M. S.
Sultanului, care nu au alta vin'a deat de a fi obTinut dela Suveranul
lor recunoa9terea dreptului primordial de a-9i Ostra 0 desvolta

individualitatea lor etnich", relaIiunile noastre cu Grecia s'au Insprit.
Tari de dreptatea cauzei ce susiinem, nad'ajduim ea guvernul

elin va contribui la suprimarea acelei goane neumane qi zadarnice,
fiindca prin sila nu se pot desna/ionaliza neamurile cele mandre,
9i ne va da astfel putin/a de a restabili relapunile prietene9ti de
al-adata.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Soliditatea aqezamantului financiar al Romniei a rezistat 9i la
greaua Incercare a secetei din anul trecut. Bugetul exerciIiului

1904-1905 s'a incheiat 9i el tot cu excedent. Bugetul in curs da
cele mai bune sperarge ; iar bugetul de cheltueli al anului viitor,
mulIumit celei din urma conversiuni, vi se va prezenta aproape
eu aceea9i cifra, deqi va satisface nevoile mereu crescande ale dife-
ritelor noastre servicii 9i in indiul fand ale armatei,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1905
CUVANT.A.R1
347
Starea imbucuratoare a finaigelor rii ne ingdue s reformara

d.area cailor de comunicalie, fcnd-o mai potrivita cu mijloacele
fiecruia i reducand cu o treime sarcina pturilor mai numeroase
mai srace.
Desvoltarea economica a Romniei este cea mai bun garanlia
a finaigelor Statului. in acest scop, guvernul Meu va va prezenta
o nou legiuire care s faca posibil punerea in valoare a bogliilor
care zac in terenurile petrolifere ale Statului, iar pentru a inlatura
neajunsurile care s'au constatat, vi se vor cere creditele necesare
ca A. se pun calk ferate in masur de a satisface nevoile agriculturii 0 ale industriei.
Tot in scopul imbunataiirii economice, guvernul Meu va va
nfia proiectele relative la creiarea unui fond pentru lucrarile

menite sa sporeasca suprafaIa cultivaba a Trii, prin secarea zonei
inundabile a Dunrii, la infiirgarea unui credit viticol 0 a unui

Munte de pietate i la brevetele de inveigle.
Fixarea sistemului nostru vamal a fost dusa mai departe prin
incheierea cu Marea Britanie a unei conven-puni de comert, care
va fi supusa aprobrii d-voastre.
Desvoltarea industriei noastre ne impune noui legiuiri asupra
muncii. in aceasta sesiune vi se va aduce o lege relativ la protee-Pa muncii femeilor 0 a copiilor intrebuilia/i in arzamintele
industriale 0 o alta in privima raspunderli intreprinderilor in caz
de accidente.
Buna stare a populaIiei noastre rurale trebue s fie grija noastra
de capetenie. De aceea, pe lang proiectele anuigate de Mine in

Mesajul primei sesiuni 0 care nu au fost Inca transformate in legi,
guvernul Meu va supune deliberarilor d-voastre reinnoirea domeniului
Statului i creiarea unui fond special pentru imbunataVrea starii
sanitare a satelor noastre.

Unele din legile organice ale invaIamntului public au nevoie
54 fie modificate. Deocamdat veTi avea s va ocupaIi cu invaIamantul normal 0 cu cel profesional.
Reforma codurilor noastre se va urma chiar in aceasta sesiune
cu acele parIi din codul civil care privesc mai ales populqiunea
rurala.
Vi se vor propune de asemenea modificri in legea de procedur
electoral, in legea pensiunilor in care experieiga ne-a dovedit ca
www.dacoromanica.ro
348
REGELE CAROL I
putem Mr pericol sa reducem intru atva limita varstei 0 in legea

organia a Corpului avocaIilor.
Oricfit de maxi ar fi progresele Statului Roman, ele nu ar avea
temelie dac vepic nu ne-am preocupa de intrirea armatei. Sunt
sigur ca veti primi cu cldur cererea guvernului Meu de a i se da
mijloacele necesare pentru imbun6t5Iirea armamentului nostru.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Campul care se deschide activit4ii i patriotismului d-voastre

este larg i frumos. Chipul In care ai conlucrat cu guvernul Meu
In prima sesiune a acestei legislaturi, mi d siguranIa ea' i aceasf
sesiune va fi dintre cele mai rodnice 0 mai demne de amintit.
Dumnezeu s binecuvanteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinard a Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, G. Gr. Cantucuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahoyari ; Ministrul Lucrarilor
Publice, Ion C. GreidiFteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, M.
Vlildescu; Ministrul Justitiei, A. A. Beuleirdu.
(M. O., 1905, nr. 181, p. 6185-6).
301.

Raspunzand Adresei Adunarii Deputatilor, M. S. Regele constata spiritul
de continuitate In activitatea Camerii mai cu seama cu privire la finante.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Bucuria Mea de a v vedea astzi in jurul Meu este cu atat mai

mare, cu ca de adnc am fost m'ahnit de a nu putea deschide Eu
insumi a doua sesiune a acestei legislaturi. Calduroasele urari ce
Mi le aduce0 din partea Adun4rii DeputaIilor, imi sunt o dulce
neprquit dovada de credinia sa 0 a Trii. Le primes cu vie
www.dacoromanica.ro
DEC. 1905 IA.N. 1906
CuvANTARI
349,
recunwinV i rog pe Atotputernicul s-Mi druiasca sanatate spre
a putea Inchina i In viitor toate puterile Mele binelui scumpei

noastre
Cu deosebit satisfaqiune constat din Adresa c, Camera este

hotrit a urma i In anul acesta opera de consolidare a finanTelor.
Invtmntul anilor treculi ne arat ca niciodat nu vom putea
fi In deajuns de prudenii i prevztori Intru Intocmirea bugetului,
amannd pentru mai tArziu toate cheltuelile care nu contribuesc
direct la mrirea puterii noastre productive sau la intrirea
noastre politice.
In vederea luptelor economice, ce vor deveni din ce In ce mai
grele, avem datoria pe de o parte s ne gandim matur la msuri
Imbolditoare pentru munca nalional, spre a-i da, prin toate mijloacele, desvoltarea dorit, iar pe de alta, sa asigurAm c't mai
neintarziat, In mod statornic, transportul i exportul bogatelor
producte ale pmntului nostru.
Din tot sufletul vfi multtimesc pentru nestrmutatele sentimente
de dragoste i devotament ce le aftaIi Reginei, Mie i Fanailiei
Mele 0 v urez munc spornic pentru binele i inltarea Patriei.
(m. 0., 1905, nr. 205, p. 6946-7).
302.
Ilispuns la Adresa Senatului.

21 Decemyrie 1905/3 Ianuarie 1906.
C. Boerescu, presedintele Senatului, citeste Adresa Maturului Corp, scotinct
In evident roadele doraniei de 40 de ani a primului Rege al RonAniei. M. S.
Regele e sensibil la omagiile si constatarile Senatului si multumeste.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Bucuria ce simt, de a Ira vedea astzi in jurul Meu, este tot ap

de vie, ca i prerea Mea de rau, cA n'am putut deschide Insumi
aceast sesiune a Corpurilor Legiuitoare.
Nicio mAng'ere nu putea fi mai dulce inimii Mele, Intristate
de perderea iubitului Meu frate, ca duioasele sentimente ce Mi le
aduce-p, In cuvinte aa de mic.toare, din partea Senatailui. Alinarea
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
350
ce o gsesc In dragostea marei familii romanqti cu care am

imparta0t vremurile bune ca i cele de restrite este cel mai
statornic reazem al vieIii Mele.
Cu drept cuvant arataii ca grija noastr de capetenie trebue
sa fie imbunatTirea soartei materiale i morale a iubiTilor notri
sateni. Ridicarea lor insemneaza Intarirea Statului, iar viitorul

nostru politic 0 economic atarna de sntoasa creqtere ce le vom da.
Nu Ma indoiesc dar ca, In aceasta insemnata chestiune, ca

In celelalte ce se vor supune cercetarilor d-voastre, ve0 da guvernului
Meu un sprijin patriotic 0 tnelept, pururea insufleIit de grija binelui
oNtesc.
Clduroasele urari ce le aduce-ti Reginei, Mie i Familiei Mele,
ca un rasunet credincios al glasului NaIiunii, deteapta In inimile

noastre cea mai adanca recunwinIa.
(M. 0., 1905, nr. 211, p. 7179).
303.
Inalt Ordin de zi crttre anima.

1114 Ianuarie 1906.
M. S. Regele scoate In evident contribuOile armatei, timp de 40 de ani,
la consolidarea prestigiului Romniei. Ureaz un an fericit otirii.
Ostafi,
In curand se Implinesc 40 de ani de cand am venit In capul

vostru cu nestramutata credinfa c M pot sprijini pe devotamentul
vitejia armatei, neaparat trebuincioase pentru Mine in implinirea
grelei sarcini ce luasem asupra-Mi.
Am gasit in once Imprejurare, adnc sapat in inimile voastre,
simIimantul de datorie 0 de disciplina.

Siinele voastre au intemeiat apararea rii aqa de tare ea putem
aqtepta viitorul cu linite i incredere.
Vitejia fraplor votri a faurit Coroana Regala de 13-01 9i Inca
In anul acesta vom sarbatori un patrar de veac de and Romania
este Regat. Cu mandrie puteli dar privi un trecut bogat In fapte
insemnate.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1906
351
CUVANTARI
Pstrand ca o sfnt. moqtenire virtuVle raboinice reinviate

i urmnd pe calea bun ce aft apucat, Patria
impreuna cu Mine ne vom putea rezema cu dragoste pe voi.
pe cmpiile de lupt
subofiTeri i solda-V., v urez un an bun 0 fericit.

Dat in Bucureti, la 1 Ianuarie 1906, in al 40-lea an al Domniei
Noastre.
CAROL.
(M. 0., 1906, nr. 218, P. 7425).

304.
7/20 Martie 1906.

M. S. Regele remarca activitatea Corpurilor Legiuitoare In sesiunea ce se
lnchide. Proectele anuntate prin mesajul de deschidere au fost transformate
In legi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Inchiznd a doua sesiune a acestei legislaturi, vad cu o vie mul-
Vimire c de0 scurf& ea a fost dintre cele mai demne de amintit.

Mai toate proiectele care fuseser anunTate in Mesajul Meu de
deschidere ca 9i cele care rmseser din Mesajul primei sesiuni,
au fost transformate in legi. Ne-am indrumat astfel spre stabilirea
unei regule de cpetenie pentru bunul mers al lucrrii legislative:
Mesajul fiechrei sesiuni sa nu anunie cleat ceeace In adeVr se poate
fptui intr'o sesiune 0 cele cuprinse in Mesaj s nu fmn neindeplinite.
Prquese cu att mai mult hrnicia d-voastre, cu cAt roadele

ei au fost din cele mai insemnate.
Grija d-voastre de cpetenie a fost traiul stenilor nowi.
Asigurarea in contra secetei, pe care ali alctuit-o in aceast
sesiune, va rmnea una din acele fericite reforme ale eror urmri
se vor simli vreme indelungat. Tot de acest gnd ali fost ptrun0
In modificArile legilor creditului agricol, Casei centrale a Bncilor
stqti, Clerului 0 a unor prV din Condica
Numeroase au fost legile votate de d-voastre.
Unele au avut drept scop s intreasca puterea armat, reazemul neatfirnrii i chez4ia linititei proprx0ri a Romniei.
www.dacoromanica.ro
352
REGELE CAROL I
Altele au fost menite s ajute desvoltarea noastr economic5...

Citez printre ele legile destinate a imbuntIi cdile ferate i prin
creare de noui linii i prin sporirea mijloacelor de care dispune releaua
actual noua legiuire asupra drumurilor, secarl'a zonei inundabile a

Dunrii, punerea In valoare a terenurilor petrolifere ale Statului,
crearea creditului viticol 0 a Casei de Imprumut pe amanet, Intocmirea
geologice i legiferarea brevetului de invenlii.
infiin-Ond impozitul asupra venitului capitalului mobiliar, uu-
rnd cu o treime darea cailor de comumica%ie pentru marea

majoritate a contribuabililor i transformnd-o Intr'un impozit
proporponal pentru ceilaii, ai facut un mare pas In opera ref ormei
impozitelor noastre directe 0 un act de dreptate. lar intinzand stabilitatea la funcIionarii financian, ai asigurat o mai bun& administraVe a finai4elgr publice.
Dei ptrun0 de datoria de a cuMpani cu mare Ingrijire cheltuelile publice, a adus lmbuntliri In legea pensiilor i ai putut
s sporii lefurile magistraVlor i ofiIerilor superiori, mu4umit
unei reducen i a sarcinelor fiscului faI de industria zahrului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ca Intotdeauna &And m avut prilej s5. M' adresez reprezentanIilor naIiunii 0 de astdat %in s constat c In toat vremea
0 n toate hnprejurrile am fost Inconjurat de dragostea cea mai
cald 0 de credin;a cea mai adnc4 a iubitului Meu popor.
MulIumindu-va pentru sprijinul pe care 1-4 dat i In aceast
sesiune guvernul Mea 0 pe care nu M5. Indoesc
veTi da i de
aci Inainte, rog pe Atotputernicul s binecuvnteze scumpul Meu
Regat.
Eu declar inchis sesiunea ordinar a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Prqedintele Consiliului Min4tri1or i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul de R4zboiu, General G. Manu; MinistruI Afacerilor StrAine,
General I. Lahovari ; Ministrul Finantelor, Take Ionescu; Ministrul Agriculturii,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucarilor
Publice, Ion C. Grcicligteanu; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publicc, M.
Vlitclescu ; Ministrul Justitiei, A. A. Bacliiritu.
(M. 0., 1906, nr. 270, p. 9673-4).
www.dacoromanica.ro
MAI 1905
353
CuvANTA.Ri
305.
Mesaj la desehiderea Corpurilor Legiuitoare.
8/21 Mai 1906.

La 40 de ani de domnie, M. S. Regele se bucur Impreura cu Tara de opera
inaptuita.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Atotputernicul Dumnezeu a vrut sa Implinesc 40 de ani In

scaunul Domniei.
In toat aeeast lung vreme, pururea am impartsit ca Intreg

-poporul i bucuriile i nevoile. $i asta-zi, &and se incununeaza In
siguran1,5. i In belug munca vie/ei Mele, impreuna Cu to/i Romanii
M veselesc si fericit M simt c cea dintaiu vorba a Mea este cu

reprezentarr/ii
and Irai intorc privirile spre drumul strabtut In aceti 40 de

cand revaz ceasurile cele hotarItoare ale Domniei Mele, intaiul
Meu gand este sa mulIumesc tuturor Romanilor, care In once treapt
au stat, din inaltele dregatorii pana la talpa -/.rii, intotdeauna 0 In
toate Imprejurarile, cu credinf nedrmuita i cu dragoste nesfarita,
M'au ajutat In Indeplinirea mre/ii, dar grelei meniri Cu care am

-venit In noua Mea patrie acum 40 de ani: recladirea din temelii a
Statului Roman. Mai ales gandul meu merge ctre cei care nu mai
sunt printre noi i Inainte de to-/i. &are cei care pentru asigurarea
neatarnarii i furirea Coroanei care sta pe capul Meu, au trecut
la nernurire In campiile de ciaste 0 de slav.
Sarbatoarea de astazi, care nu este numai a Mea, ci a intregului
popor, care s'a Invrednicit s ajung unde a ajuns, prin munca

necurmat i prin inIelepciune, strange i mai mult legaturile d'apu-
rurea binecuvntate dintre Dinastia Mea 0 natiunea romn.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Nu Ma indoiesc ea va ve/i folosi de aceast sesiune extraordinara
ea sa mai sporiii ca noui legiuiri opera legislativa atat de bogata

din cele dot& sesiuni ordinare In care a/i fost chema/i.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
354
Dumnezeu s binecuvnteze lucfrile d-voastre.

Eu declar deschis sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului Minigtrilor i Ministru de Interne G. Gr. Cantucuzino ; Ministrul RAzboiului, General G. Manu ; Ministrul Afacerilor Strine,
Industriei, Comertului i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucarilor
Publice, Ion C. Griklifteanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vleiclescu ;
Ministrul Justitiei, A. A. Beicliirciu.
(M. 0., 1906, nr. 30, p. 1089).

306.
Rfisplms la felicitrile Minitrilor pentru jubileul de 40 de ani de

domnie.
9/22 Mai 1906.

La urarile facute Dinastiei in numele Guvernului gi al prii cu prilejul a 40
de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I de cdtre pregedintele de Consiliu, G.
Gr. Cantacuzino, M. S. Regele r&spunde, multumind. Suveranul scoate in evi-
dent& c& in patru decenii Principatele-Unite au devenit Regatul Romaniei,

Stat modern, pretuit de toat& lumea. Arat& recunogtint sfetnicilor care L-au
ajutat intru indeplinirea grelelor Sale insArcinari.
Sunt viu miscat de patriotica voastr cuvntare, plin4 de simIiri

inalte si din adncul sufletului v muliumesc pentru aceste calde
ufri ce-Mi aduceti in numele Consiliului de Mini0ri.

Cu mare satisfactie privesc acest rstimp de 40 ani, bogai In
fapte insemnate, In capul c6rora straluceste transformarea Rom'Aniei
din Principate-Unite intr'un Regat, Intemeiat pe vointa national

pretuit de lumea intreaga.
Acest rezultat fericit s'a putut dobAndi numai cu sprijinul barbaiilor de Stat, care M'au inconjurat in toate imprejurdrile cu
dragoste i credinVti.
Sfetnicilor Mei datoresc dar ca pot grIAtori astAzi o lunga

domnie incoronat cu cele mai frumoase izbAnde.
Recuno0inta Mea pentru d-voastre si pentru toti aceia care au
lucrat cu Mine deapururea va ramnea intiprii in inima Mea.

(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1214).
www.dacoromanica.ro
;;;,:
.
9 ;;;;; t
,
tttttttttttttttt
0000 t ttt ttt ttttt tttttt
Efititog
.41757,rm'
Sala Tronului la jubileul de 40 de ani de domnie ai M. S. Regelui Carol I (1904.
www.dacoromanica.ro
MAI 1906
355,
ClIVANTARI
Rispuns la felicitarea Corpului Diplomatic.
10123 Mai 1906.

Felicitrilor Corpului Diplomatic, rostite de ctre Marchizul Di Beccaria
Incisa, M. S. Regele le rspunde cu vii multumiri.
Sunt adnc micat de amabilele cuvinte prin care salutati srbatoarea noastra national i v rog sa primii sincerele Mele multumiri pentru felicitrile i bunele urri ce-Mi adresati in numele
Corpului Diplomatic.
Le primesc cu atat mai mare bucurie, cu cat vad in ele, nu numai
un omagiu adus lungii Mele domnii, binecuvntat. de Providenta,
ci 0 o pretioas mrturisire a interesului 0 a viei simpatii pe care

le arat Tarii Mele Statele ce le reprezentati.
Yeti binevoi a fi interpretli sentimentelor Mele recunoscatoare
fata de Suveranii i8efil vo:Ori de Stat pentru acest nou i pretios
semn al prieteniei Lor, adaugndu-Le marturisirea statornicelor
urari ce fac pentru fericirea Lor.
(M. 0., 1906, nr. 33, p. 1216-7).
Rispuns la urrile Sf. Sinod.

11/24 Mai 1906.
In sala Tronului Mitropolitul Primat da citire actului sinodal prin care
se preamreste domnia de 40 de ani a Suveranului RomAniei. M. S. Regele
mulpimeste, aducAnd slavA lui Dumnezeu, care a ocrotit RomAnia in tot timpul
domniei Lui.
Din adncul sufletului multumesc Inalt Prea Sfintiei Voastre

pentru ca/dele urri cuprinse in actul sinodal ce Mi-1 aduceti in
numele Sfntului Sinod.
Impreun ca Inaltul Cler inaltm inainte de toate rugile Noastre
de multumire care cel Atotputernic, care a binecuvntat lunga

Noastra domnie, ocrotind scumpa noastra Tara i ferind-o de sguduiri i primejdii.
www.dacoromanica.ro
256
REGELE CAROL I
In veacurile trecute Biserica

astigat titluri nepieritoare
la recunostin0 rii prin pstrarea ne0irbit a nalionalitlii si a
graiului strinosesc, pregtind astfel calea la neatrnarea
bisericeasc.
O chemare tot asa de falnic i patrioticA are astzi Biserica:

indulcirea moravurilor, inlIarea sufletelor i indrumarea voinIelor
spre bine.
Doresc ca locasurile slvite din trecut, acum readuse la vechea
lor strlucire, s adposteasca totdeauna o credin% vie si adevarata,
eaci numai credinIa are putere in'alOtoare i mantuitoare.
Rog pe bunul Dumnezeu s rspndeasa cu belsug clarurile Sale
asupra Bisericii noastre nalionale i asupra pstorilor
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1254).
309.
Flispuns la urrile Corpurilor Legiuitoare.
11/24 Mai 1906.

Corpurile Legiuitoare aduc omagii Dinastiei prin adresele citite de catre
presedintii lor. M. S. Regele ra'spunde cu emotie evocand evenimentele capitale din timpul celor 40 de ani de roduica domnie.
Cu o vie emoliune 0 o adnca recunostin4 arunc asfzi o privire

asupra acestui lung sir de ani, strabatut in strns unire de simtiri
0 de voinI cu iubitul Meu popor i M simt fericit i mndru
c am rspuns, acum 40 de ani, la chemarea lui, primind nobila,
dar greaua sarcin de a inchina puterile Mele la indeplinirea aspiraIiunilor sale?.
Nu M jeluesc de greutAile ce le-am intmpinat in cale, nici

de ceasurile de intristare, caci le-am imprtsit cu intreaga na-pune
care M'a sprijinit cu credinta sa si M'a rspltit indoit prin o dragoste nesecatd; dimpotrivd, toate aceste piedici si duren i mresc
chiar prepil izbandei noastre.
Da, binecuvntat i rodnic a fost aceast epoc de renastere
a Romniei, In care, prin patrioticul avnt al tuturor inimilor

prin imelepciunea cumpnit a marilor nostri brbaIi de Stat, am
putut inscrie in istorie pagini glorioase pentru neamul romnesc.
Este o sfnt datorie pentru Mine de a da astzi acestor neuitati
fruntasi prinosul recunostiniei Mele nemrginite. MulIi din ei au
www.dacoromanica.ro
MAI 1906
CUVANTARI
357
trecut intr'o vieaV mai bun ; ins credincioasa noastr aducere

aminte nu se va terge niciodat, cci lor 0 vitezei noastre armate
datorim infiinIarea la gurile Dunrii a unui Regat romn neatrnat,
aezat pe tenielii trainice, a cruia aniversare de 25 ani o srbtorim acum Impreun cu al 40-lea an al domniei Mele.
Aceste roade strlucite sunt cea mai mandr rsplat pentru
munca statornica a unei intregi generqii, care a infruntat lupte
crncene 0 grele incercri spre a mntui Patria de primejdiile ce
ameninIau chiar fiinIa sa.
Cuvntrile clduroase ce Mi le rostiO in numele Reprezentaiunii na-ponale, cu prilejul acestei indoite aniversri, umplu sufletul
Nostru de o nespus bucurie. Le primesc cu recunotinV ca o credincioas mrturisire a dragostei poporului Nostru iubit. Mulvumesc
in deosebi frunta0lor in vieaVd, care M'au ajutat intru indeplinirea
grelei Mele chem.ri 0 au luat o parte insemnat in faptele svilite.
M rog apoi la Dumnezeu s le druiasc lor 0 Mie inc mul-i ani
cu sndtate ca s-i putem Cu to0 inchina la desvr0rea operei

incepute 0 la intrirea tot mai mare a scumpei noastre Romnii.
Oricum va fi voinIa Dumnezeiasca, areia Ne supunem Cu smerenie, totiq nu ne putem opri de a privi viitorul -Vdrii cu incredere,
cci acest viitor se intemeiaz pe virtutea acestui neam romnesc
care a infruntat netirbit restritele a 18 veacuri, pe o Vr'nime
vnjoas in rzboiu 9i rnuncitoare in timp de pace 0 se reazima de
reciproca 0 neclintita credint intre NaTiune i Dinastie, ai cArei
tineri VlAstari, nscigi pe pmntul romnesc 0 crescigi in legea
str'mpascA, vor ti, cu ajutorul lui Dumnezeu, s strng6 tot

mai mult aceste leg'turi sufleteti.
Sd ne unim dar cu to-Pi in acest strigat att de scump inimilor
noastre, care cuprinde i cele mai sfinte dorinIi:
S' triasc Romnia, tot mai tare, tot mai fericit, tot mai
binecuvntata!
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255).
310.
Rispuns la urrile Primarilor din aril.

11/24 Mai 1906.
In numele Primarilor din Tara, Primarul Iagilor face elogiul domniei M. S.
Regelui Carol. M. S. Regale multumegte.
www.dacoromanica.ro
358
REGELE CAROL I
Graba cu care v'aIi adunat In jurul Tronului In aceste zile mari

este cea mai vadita dovada ca, In toate judeTele /Ana In caminurile
cele mai departate, se impart4ete avantul patriotic al iubitei

Noastre capitale In. sarbatorirea acestei indoite aniversari de 40 ani
de domnie i de 25 ani dela proclamarea Regatului.
La urarile calduroase ce Mi le aduce-p din Romania intreaga

ca un micator rasunet al simIirilor sale raspund cu cea mai
pentru fericirea poporului, c'are
vie recuno9tinIa i cu rugi
tie sa prquiasca acest lung ir de ani de munca, Inchinat binelui sau.
Cu to-0 ne putem mandri astazi de lunga cale ce am strbatut

impreuna, cu roadele catigate i mai cu seama de legaturile sufle-
teti ce s'au statornicit intre Tara i Dinastie. Din aceste sfinte

legaturi au izvorit linitea, munca spornica, propa9irea i inallarea
noastra, &and Romaniei un nume ce rasuna falnic 0 peste hotare,
iar Mie dulcea rsplata a datoriei Implinite i dragostea neprquit
de scumpa a mult iubitului Meu popor.
(M. 0., 1906, nr. 34, p. 1255-6).
311.
Wispuns la felicithrile Inaltei Curti de Casatie.
12/25 Mai 1906.

Prim-Presedintele Inaltei Curlii de. Casafie, S. Ferekide, aduce omagiile de
recunogting ale Magistraturii pentru organizarea ce i s'a dat pe timpul celor
40 de ani de domnie ai primului Rege al Romaniei. M. S. Regele rspunde
a Justitia I-a dat tot sprijinul si pentru aceia S'a bucurat de grija regard.
Deosebit de scumpa-Mi este IncredinIarea simIimintelor de dragoste devotament ce-Mi aduceti In numele intregei magistraturi
a rii, aceasta insemnata putere a Statului, care, In cursul celor
40 de ani treculi vi-a dobandit deplina Mea incredere.
O justiIie luminata i nepartinitoare este nu numai o chezaie
a ordinei, a libertlii i a averii cetaIenilor, dar i cea mai puternick' parghie a progresului moral in vieata publica i privatfi.
Cu mare mu4umire sufleteasca constat ca magistratura romana
este din ce in ce mai patrunsa de malta sa menire sociala i ca se
arata tot mai vrednic de masurile ce s'au luat spre a o Inconjura
Cu o neatarnare tot mai deplina.
www.dacoromanica.ro
MAI 1906
359
CUVANTARI
art aclanca Mea recunotin-p pentru caldele urri ce Mi le

rost4i Cu prilejul acestei indoite aniversri i rog pe Dumnezeu
implineasc dorinIa noastr a tuturor: ocrotirea scumpei noastre
Romnii.
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1296).
Flfispuns la felicitirile Inaltei Curti de Conturi.

12125 Mai 1906(
malta Curte de Conturi aduce felicitari Suveranului prin presedintele G.
Lahovari. M. S. Regele primeste cu placere urarile i arata opera Inaltei Curti
de Conturi la insanatosirea finaiftelor tarii.
Primesc cu vie plcere urdrile ce Mi le aduce/i din partea Inaltei

Curp de Conturi.
Starea infloritoare a finatgelor noastre ne ingdue a privi cu

mandrie la progresele desvar9ite in aceti 40 ani din urm.
Totu0 nu trebue pierdut din vedere ch, de controlul neadormit
riguros al intrebuinOrii banilor publici, atfirn in mare parte 0
regulata gestiune a averii obtwi.
Nu M& indoiesc dar ca vep indrepta silinele d-voastre spre o
tot rnai contiincioas indeplinire a Insemnatei misiuni ce v este
incredinIat.
(m. 0., 1906, nr. 35, p. 1297).
Ilispons la felicitfirile Camerelor de Cornell din taxi.

12/25 Mai 1906.
L Kalinderu, fri numele Creditului Rural; Triandafil, in numele Creditului
Urban.; Carp, in numele Rancid Nationale; Assan, In numele Camerelor de
Comen, aduc felicitari i omagii Dinastiei la 40 de ani de domnie ai Suveranului. M. S. Regele remarca activitatea Camerelor de Comert din tara In momentele critica economice.
Pentru ntia oar am plcerea de a saluta toate Camerele de

Cornell din Tar, intrunite in Capital, cu prilejul indoitei aniversri a 40 ani de domnie 0 a unui sfert de veac dela proclamarea
Regatului.
www.dacoromanica.ro
360'
REGELE CAROL I
Cu o vie recunostiqa primesc urrile ce-Mi le aduce0 din partea

Corpurilor ce reprezentaTi.
Prin munca i struinIele voastre neobosite pentru propasirea

comerIului si a industriei rii, ai tiut In mai multe randuri s
lea arataIi vrednici de Insemnata voastra chemare si s desfasuraIi.
o Inraprire binefctoare pentru desvoltarea noastr economic.
ExpoziOa ce se va deschide peste puiine zile i unde se vor oglindi
progresele Indeplinite pe campul muncii na%ionale, va fi si pentru
Camerele de Cornell o frumoas rsplat a silii4elor lor.
Urez din suflet ca si In viitor aceste s1ine sa. fie Indreptate spre
Intemeierea In Iara a MINI industrii san.toase 0 a unui comer%
cinstit, care singure pot da Romaniei deplina sa neatarnare economica.
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1298).
314.
Rispuns la urfirile Armatei.

12/25 Mai 1906.
M. S. Regele rspunde cu recunostinIA Generalului Manu, Ministrul de
Rzboiu, care depusese la picioarele Tronului adnca recunoointA devotamentul Armatei.
Viu miscat de privirea retrospectiva ce arunca0 asupra unui

trecut, care-Mi aminteste vremuri deosebit de scumpe, raspund
recunostinIa cea mai cald la cuvantarea asa de bine sizntit' ce-Mi
rosti%i In numele Armatei.
Armata cunoaste cat de vie este dragostea Mea pentru dame

si cat de mare-Mi este grija pentru propasirea ei. La randul Meu
stiu ce rsunet adanc gsesc aceste simtiminte In randurile voastre.
indoita aniversare, care v adun astazi in jurul Meu, imi este
dar un scump prilej de a- -VA mulunii Cu toata cldura inimii Mele,
pentru statornica credint ce Mi-aTi artat in cursul lungei Mele

domnii, pe cmpul de lupt ca si in timp de pace. Medalia comemorativa ce impodobeste astaz pieptul lupttorilor, care au slujit
Tara in acesti 40 de ani ai Cpit.niei Mele, va rmanea ca un semn
vadit al acestor stranse legturi intre armata i eful ei.
Tara nu uita cA Armatei se cuvine o parte Insemnata a izbandelor strlucite inscrise In istoria noastr si ca ei datorim ea' putem
www.dacoromanica.ro
MAI 1906
cuvANTA.Ri
361
sarbatori cu mandrie implinirea unui de veac sfert dela neatarnarea noastra i dela infiiqarea Regatului.
Dar nici armata nu va uita ce grea rspundere izvora0e pentru
dansa din increderea Nqiunii 0 din jerfele ce le face necontenit

pentru intarirea ei.
In Romania, Armata este o instit4une popular, iubita
9i
cinstit. Acest fapt, de care ne putem fli cu drept cuvant, ne impune indatoriri mari. La nemarginita incredere a Tarii, care a dat
in paza noastra cele mai sfinte ale sale odoare, adica onoarea
neatarnarea ei, sa raspundem dar prin un nemarginit devotament.
Cu toIi s fim ptrun0 de aceastd inalt chemare i s nu cruVam
nici munc, nici jerfe, spre a o indeplini 0 a ne arata totdeauna
vrednici de aceea care au faurit coroana de otel pe campul de lupta.
Inteun gand 1 Cu o inimd sa strigm: Traiasca scumpa noastra
Romanie!
(M. 0., 1906, nr. 35, p. 1299).
315.
Rispuns la urkile Academiei Romne.

13/26 Mai 1906.
I. Kalinderu, Preedintele Academiei Romne, prezint felicitari Suveranului din partea acestei InaIto Instituii, scotnd In relief afectiunea gi sprijinul regal de care aceasta s'a bucurat. M. S. Regele scoate in relief bogata
activitate in cmpul istoriei si al limbei inscrig la activul Academiei Romane.
Printr'o potrivire placut sufletului Meu, Academia Romana

serbeaz in anuI acesta a 40-a aniversare a sa, impreun cu jubileul celor 40 ani ai Mei de domnie
InfiinIata sub numele de Societate Literara, inceputurile ei
au fost modeste; munca ins, pe care a desfaprat-o in acele patru
decenii
unind intr'un su/let pe reprezentantii culturii tuturor Romdnilor
a fost din ce in ce mai mare, aa ca puteii privi cu mandrie calea strbatuta i roadele dobandite.
Pe campul intins al culturii romane0i, Academia n'a lsat

niciun Ian nelucrat. Bogatele sale publicaliuni despre Iimba
istoria rii, precum i asupra tiinelor naturale, buna rnduiala
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
362
sarguinIa in sporirea i pstrarea pre-poasei sale Biblioteci, Ne

arat indeajuns ct d neobosit a fost rAvna Membrilor si, spre
a rspunde inaltei ei meniri. Prin bine cumpnita intrebuinOre a
insemnatelor sale dotaIiuni, Academia a ajuns asemenea a fi inTeleapta diriguitoare a tinerelor generaIii de invIaTi.
Cunoate-p necurmatul interes ce MA 1nsuf1etete pentru acest
aezmnt, in care se intrupeazd cultura noastr nalional, aa
n'am nevoie s. va spun at de calde 0 sincere sunt ur'rile Mele

pentru prop4irea lui mai departe.
VA mulIumesc din suflet pentru bunele d-voastre felicitri.
(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1340).
316.
Rispuns la felicitrile Profesorilor i Studentilor universitari.
13/26 Mai 1906.

La omagiile Corpului profesoral i ale studentimii, prezentate de Rectorul
Universittii din Bucureti, C. Dumitrescu, M. S. Regele cere ca Scoala
dea caractere.
De-a-pururea am urmat cu cea mai mare luare aminte i cu cel

mai necurmat interes, tot ce privew educOunea i instrucIiunea
poporului, ptruns fiind c in coal se fnrqte viitorul
Ur'rile calduroase i ineredinorea simIimintelor de dragoste
credin0 ce Mi-le aducqi in aceast zi memorabild, din partea Corpului profesoraI 0 a tinerimii studioase, g'sesc un recunoscator
rsunet in mima Mea.
Nina de grea rspundere va este, prin urmare, chemarea, deoarece generaVunea de maine va fi opera voastr.
PregatiIi-Ne dar, brbaIi cu iubire de lark cu sufletul curat
cu voina indreptat spre munca contiincioas i folositoare. Nu
c caracterele, mai mult decAt talentele, hotdasc soarta popoarelor i ca forIa moral, numai, le poate apara de invingere
nimicire.
In aceste zile de srbtorire a faptelor implinite in trecut, nu

poate fi anai mare bucurie sufleteasc6 cleat scumpa incredin/are
c' tinerimea noastr de as-02i va p60, Para ovaire, pe urmele
www.dacoromanica.ro
MAI 1906
CuvANTARI
363
lasate de cei batrani 9i ca mo9tenirea ce-i vom incredinta nu va fi

niciodat 9tirbita, ci din contra, pastrata cu sfintenie i sporita.
Multumindu-va pentru bunele feliciea'ri ce-Mi aduceti, urez
d-voastre i intregului Corp didactic ca samanta /mina Be aruncati
In ogoru/ sufletelor sa dea roade binecuvantate pentru inflorirea
inaltarea scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1906, nr. 36, p. 1341).
317.
Irispuns la feliciarile ofiterilor de Cavalerie i de Marini.

Generalul Gigurtu prezint. Suveranului, odat cu omagiile cavaleriei, o
statuet Intalind pe biruitorul dela Plevna clare primind defilarea primilor
prizonieri turci la 28 Nov. 1877. Vorbegte apoi Contra-arairalul Coslinski, In
numele marinei. M. S. Regele multumete 1i aduce laude odor doll& arme.,
Sunt viu mirat ca offterii de cavalerie 9i de marina au ales al

40-lea an al domniei Mele, spre a-Mi oferi aceste frumoase daruri,
In amintirea gloriosului nostru rzboiu, care a Intemeiat Regatul
Roman.
Le primesc cu bucurie i recuno9tinp..
Cavaleria ca 9.1 Marina pot privi cu mandrie aceasta mare epoca,
fiindca ele au inscris fapte insemnate in istoria tarii, una cucerind

un drapel pe campiile din Bulgaria, alta infundand un vas de rzboiu in Dunare. De atunci, peste un sfert de veac a trecut, in care
amandoua armele au muncit cu statornicie, au facut, adevarate

progrese i 0-au atras laudele Mele.
Multumindu-le calduros pentru silintele ce au desfa9urat, iar

d-voastre pentru cuvantarile a9a de bine simtite ce ati rostit, puteti
fi incredintati ca darurile voastre imi vor aminti de-a-pururea

aceste vremuri neuitate, cand Cavaleria, prin serviciile sale de cercetare pe campurile de lupta 9i Marina, in bateriile Elisabeta
tefan cel Mare dela Calafat, au luptat sub ochii Mei.
(M. 0., 1906, nr. 41, p. 1544)..
www.dacoromanica.ro
364
REGELE CAROL I
318.

24 Mai 16 Iunie 1906.
M. S. Regele multumeste reprezentantilor natiunii pentru sinrtimintele de
dragoste ce I-au aratat RornAnii la 40 de ani de domnie. E multunlit a constata totodata roadele pozitive ale trecutei sesiuni legislative.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand sesiunea, care a vazut srbtorindu-se implinirea a

patruzeci de ani ai Domniei Mele, in s constat c, in nesfrsitele
mrturii de credint si de iubire pe care si cu acest prilej Mi le-a
dat intregul popor romn, vxl cea mai scump rasplat pentru
munca Mea si cea mai sigura garantie pentru temeinica propsire
a iubitei noastre patrii.
Legtura hotrit de Cel Atotputernic intre Domnia Mea si

neatAruarea Romniei ai voit s o dovediti inck odat, zorind
ridicarea monumentului Independentei si al Domniei Mele.
VA multumesc din adncul inimii i nu Ma indoiesc ca, repre-
zentanti gi natiunii, yeti duce in toate colturile trii multumirile

Mele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'ati folosit si de aceast scurt sesiune ca s sporiti opera

legiuitoare a acestei legislaturi. Printre numeroasele legi pe cari
votat, citez conventiunea de comert cu Belgia, care insem,
neaz filed un pas in stabilirea reIatiilor noastre economice cutrile
In cari se duce prisosul mnoaselor noastre ampii legiuirile me-
nite s imbuntteasa soarta populatiei noastre dela sate, care a

fost i rmne grija Mea statornic. Astfel ati creat un fond sanitar
rural, ati hotrit cldirea a 32 de noi spitale rurale si ati pus in
sarcina Statului un sfert din datoria pentru porumbul de bran al
locuitorilor steni, lovii att de crud prin seceta dela 1904.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1906
365
CUVANTARI
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In opera desvoltrii i inlIrii Romaniei nu poate fi nici

odihn, nici sfar0t. S v
fericiIi ca i deastdat munca
v'a fost spornic i folositoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne gi ad-interim a/

Afacerilor Straine, G. Gr-. Cantacuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu ;
Ministrul Finautelor, Take Ionescu ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, loan C.
Grildi,steanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, M. Vletclescu ; Ministrul Jutitiei,
A. A. Bc1cicir.
(M. 0., 1906, nr. 42, p. 1593).
319.
Cuvntare la deschiderea Expozitiei national din 1906.

6119 Iunie 1906.
Raspunzand cuvantrilor rostite de Ministrul I. Lahovari si de Dr. C. I.
Istrati, Comisarul General al Expozitiei, M. S. Regele arata ca, dupa cucerirea
Independentei si a Regatului, Romania trebuia sa dea probe de o des.voltare
In acela grad i In carnpurile cele/alte de activitate (economie, industrie, agricultura), ceea ce face cu stralucire prin aceasta expozitie.
Din toat inima va mii4umesc pentru cAlduroasele urri ce Ni

le adresaIi Reginei i Mie In aceast solemn imprejurare.
Priviiile retrospective ce aruncaIi asupra Romaniei de ieri, cu
date 0 fapte aa de nemerite, pun la iveal, in mod izbitor, progresele indeplinite de Romania de astzi. Salut dar cu o adanca
bucurie sufleteasc prima noastr expoz4ie nationala, adevrata
serbare a muncii rom'anwi i vrednica incoronare a 40 de ani de
lupte i silinTe.
Cu drept cuvant ali amintit legionarii lui Traian i intruparea
acestei Iri la marele Imperiu roman, aci acest fapt istoric dominfi
www.dacoromanica.ro
366
REGELE CAROL I
intreaga viean a neamului nostru. malta ei obar9ie a fost, intr'adevar, pentru Romania un imbold 0 o pavan.
Aceasta rede9teptare a con9tiin/ei de neam afirman prin
virtu-Pe razboinice ale Romanilor i prin o azuinn seculara la o
viewn proprie 9i-a gsit desavargita sa alcatuire In Regatul
roman de sine statator.
Dupa izbanda de pe campul de lupta era firesc sa ne dam seama
de cuceririle dobandite pe tarImul luptei pagnice; s. 9tim ce am
facut 0 mai in deosebi ce avem de facut, spre a p9i inainte pe
cai sigure rodnice &are neatarnarea economica.
Aceasta frumoasa expoziIie, in care se desfa9un cultura 0

munca naPonal In toate vadirile lor dela plugritul trad4ional
pan la cele mai recente dobandiri ale industriei mici i mari, ne
va arata lamurit progresele s'avAlite In acest scurt timp, de &And
ne-am indreptat silinele catre o mai inIeleapta cautare. a bogaliilor
noastre.
Numai acei care cunosc punctul de plecare, adica starea noastra
de acum 40 de ani, vor putea s judece cu dreptate minunata trans-
formare ce s'a indeplinit pe tarlmul agriculturii, industriei 9i mai

ales pe acel al _mijloacelor de transport. imbunataIirea acestor din
urma, prin InfiinIarea cailor ferate, a incincit exportul nostru de
cereale 0 a marit in aceea9i propoqiune avu/ia %aril.
La randul sau industria, de9i Inca in periodul de cre9tere, a
luat deja un avant imbucurator, care promite s indestuleze o bun
parte din trebuimele noastre.
Putem fi mandri dar de acest mare pas inainte, care a de9teptat
un simpatic rasunet 0 peste hotare, in aceste OA care ne-au facut
cinste a lua parte la srbatoarea noastra. Sri nu uitam ins a indrepta prinosul recuno9tinIei noastre catre acei brbaIi de Stat care
au indrumat poporul pe aceasta spornic cale, intinzand astfel
asupra muncii pa9nice falnica deviz a coroanei de oIel: prin noi
in9ine.
In deosebi arat felicitarile i muiumirile Mele cele mai vii

sincere acelora care, insufleIiIi de o neclintit credinn i o osardie
neasemnata, au inchinat silinele lor la aceasta intaia manifestare
a propa9irii nalionale.
Declar expozi-pa. deschisa.
(M. 0., 1906, nr. 54, p. 2152).
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1906
CIWANTA.RI
367
320.
Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18

de Wologda # Carol I .
26 Iuniel9 Iulie 1906.
0 delegatie a Reg. de Infanterie rus'a nr. 18 a Carol I , prezina omagii si urri,
prin colonelul Platon Wladimirovich Karabchewsky, Suveranului eu prilejul

a 40 de ani de domnie si a 25 de ani dela proclamarea independenTei Ro-,
mniei, inminndu-i si o sabie. M. S. Regele multumeste si face urri pentru
Tarul Rusiei.
Cu o sincera satisfacIie salut prezenIa printre noi a deputqiunii

viteazului Meu Regiment o Wologda #. Sunt adanc micat ea M. S.
imparatul, Augustul vostru Suveran, a binevoit a va autoriza

sa-Mi aducqi aceasta frumoasa sabie. 0 primesc cu recuno0inIa,
ca o scumpa amintire din partea voinicilor Mei wologdeni, care
d'a-pururea s'au distins prin virtu-Ole lor militare0i 0 se vor bucura
de statornica 0 via Mea simpatie. Nu pot da a.cestor sentimente
o expresiune mai fericita deck Inchinand acest pahar In sanatatea
M. S. impratului Nicolae 0 aduca.nd urri fierbinIi pentru fericirea Sa personal, a M. S. finprtesei i pentru gloria armatei
imperiale.
Dumnezeu sa ocroteasca pe Augustul vostru Suveran i puternieul Sau imperiu. S. traiasa M. S. imparatul tuturor Rusiilor.
(M. 0., 1906, nr. 73, p. 2886).
321.
Toast la masa din Ploeti, dupi manevre.

29 Septemprie112 Octomprie 1906.
Multumit de rezultatul manevrelor, M. S. Regele inchintt pentru Corpul

III de ArMaa, pentru Ploesti si Prahova.
Cu vie bucurie am salutat din nou Corpul al III-lea pe campul

de manevre 0 astadata aproape de Ploeti, care s'a deosebit In toate
imprejurarile prin avantul sau patriotic.

Aceste frumoase simIiminte au 0 lndemnat pe cetkeni A ridice
In sanul lor cel dintaiu monument In amintirea razboiului, Inchinandu-1 Batalionului al II-lea de Vanatori.
www.dacoromanica.ro
368
REGELE CAROL I
Cu drept cuvnt strluceste In mijlocul orasului acest semn de
recunostinO, fiinde eran bravii Prahoveni care au reinviat la

Grivi/a vitejia stramorase6.
Genera/ia de astzi trebue sa pazeasca cu sfin/enie ce a fost
dobAndit prin sfingele celor mai vrednici fii ai Vrii; conductorii
armatei ins au datoria s ingrijeasc ca virt41e razboinice sa fie
s rmAie de-a-pururea vii In inimile ostasilor.
Sigur fiind c corpul ofi/eresc va veghea necurmat ca armata
s fie oricnd pregtit pentru malta sa chemare, ridic paharul

Meu in onoarea Corpului al M-lea, care si-a atras si astdat mul/umirea Mea.
Implinesc o dorin/, care-Mi este deosebit de scumpd, inchinnd al doilea pahar pentru jude/u1 Prahova i orasul Ploesti,
care M'au intmpinat cu atta bucurie i cldur.
Strlucita primire i aclamaiile entuziaste, care au gsit
rsunet recunosctor In mima Mea, vor rmnea o amintire dulce
de sederea Mea in mijlocul d-voastre.
Multumindu-v pentru toate dovezile de dragoste artate Mie
familiei Mele, urez judqului si orasului, care au luat o desvoltare asa de insemnat prin boglia solului i prin comer/u1 lar,
un viitor fericit. In sntatea locuitorilor din Prahova si din Ploesti.
(M. O., 1906, nr. 149, p. 5475).
322.
Cuvantare la inaugurarea lucrfirilor pentru aducerea apei in Ploeti.

30 Septemyrie113 Octomprie 1906.
Cu prilejul punerii pietrei fundamentale a lucrarilor de canalizare ale Ploetilor, Primarul Dobrescu a preamarit opera M. S. Regelui Carol I in Romania.
Suveranul e multumit In a inaugura asemenea lucrar care contribue Ia sanatatea locuitorilor gi la desvoltarea oralu/ui.
Salut cu att mai mare plcere inceputul lucrrilor de canalizare ce aduc apa, cu cat aceast Insemnatd intreprindere va contribui intr'un mod sim/itor la imbunt/ixea strii sanitare a locuitorilor si va asigura astfel Inca' mai mult desvoltarea orasului.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1906
369
CUVANTANI
MulIumindu-va pentru cuvintele atat de bine simIite cu care

ma intampinaii aci, urez ca toate aceste lucran i odata ispravite,
sa fie cea mai frumoasa rasplata pentru silinIele pe care Primaria
le desfaur pentru propa0rea acestui frumos ora'.
(M. 0., 1906, nr. 150, p. 5524).
323.

M. S. Regele indica un plan de lucru pentru sesiunea actual& a Corpurilor
Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Descbizand a treia sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit sh

aduc naiunii, prin ReprezentanIii ei, mulIumirile Mele cele mai vii,
pentru nesfar0tele dovezi de credinIa neclintit 0 de dragoste
duroasa ce Mi-a dat cu prilejul intreitului aniversar, pe care 1-am
sarbtorit anul acesta impreuna cu Poporul Roman. Pe credinIa

dragostea lui M'am bizuit Eu din ceasul in care am legat soarta
Casei Mele de aceea a Romniei; in ele voi gsi 0 de aci inainte
cea mai dulce rasplata a trudelor Mele.
M simt cu atat mai fericit, cu cat frumoasa ExpoziIie naTionala, care a avut un succes aqa de stralucit, a invederat inca odata
ca munca noastra de patruzeci de ani nu a fost in zadar. Fie ca
minunatele progrese, savar0te pana acum de scumpa noastra lark
s slujeasca drept imbold tuturor pentru o nou munca, pentru noi
progrese.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Politica inteleapta, pe care o urmam Cu atata statornicie, ne-a

asigurat i ne asigur increderea i prietenia tuturor Puterilor.
Nadejdea pe care v'o aratam anul trecut despre incetarea goanei
pornite asupra Romanilor din ImperiuI Otoman, supu0 credincio0
www.dacoromanica.ro
370
REGELE CAROL I
ai Majestatii Sale Sultanului, i prin urmare despre putinta resta-
bilirii unor relaii prietenwi Intre Romania i Regatul Elin, nu

s'a implinit. Dimpotriva, Grecia a rupt de atunci
diplomatice Cu noi. Privim aceasta ruptura, pe care o regretam, cu acea
uniste care isvoraqte din contiinta ea cererile Romaniei sunt nu
numai drepte, dar i in conglsuire i cu cele mai simple precepte
ale umanittii i cu interesele superioare ale p'cii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Starea finai4elor tarii este din cele mai infloritoare. Socotelile

anului 1905-1906 s'au Incheiat cu un excedent de peste 45 milioane i incasarile din cele apte luni ale anului 1906-1907 intrec
cu 14 milioane i juma-tate pe cele din anul precedent.
Este deci cu putinta ca sarcinile contribuabililor s fie u. urate.
Guvernul Meu v va propune scaderi in impozitul funciar al proprieta-0i mai mici de 10 hectare, In darea asupra salariilor i in
taxa asupra vinului.
Buna stare a finantelor dovedete c desvoltarea economica a
Romaniei este In continua proAire. Suntem datori sa *tam

aceasta desvoltare. In cursul acestei sesiuni vi se vor cere noi
credite, pentru a se pune calle noastre ferate in m'Asura de a raspunde la nevoile mereu crescande ale agriculturii i industriei
vi se vor propune proiecte de legi asupra regimului apelor, asupra
consolidarii concesiunilor de terenuri petrolifere, asupra cumpararii
de catre Stat a padurilor mopenqti i asupra crWerii fondului
de impdurire.
Urmand cu ingrijire imbunatatirea strii paturilor numeroase
sarace, yeti avea s'A chibzuiti asupra asigurarii vitelor i asupra
raspunderii intreprinzatorilor in caz de accidente. In acela0 scop,
Guvernul Meu va va propune o lege, care sa upreze pentru ob9tiile sateqti condipunile cu cari Statul sa le poata arenda moiile sale.
Asigurarea neatarnarii puterii judecatorelti fata de puterea exe-
cutiva, cea mai temeinica garanOe a drepturilor fiecruia, Guvernul Meu va va propune sa o duce-ti mai departe prin intinderea
namo'cribilitiii la judecatorii de Intaia instan-Va.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1906
CUVINTARI
371
Universit4ile, dela care pornqte direcia culturii nalionale, au

nevoie de multe Imbuntliri, ca sa corespund cu trebuin/ele de
azi ale societlii. Guvernul Meu v va supune un proiect de lege
care s completeze i modifice legea organicfi a Invtmntului
superior.
Alte proiecte de legi vor fi aduse lnaintea d-voastre relativ la

Infiintarea unei Casse a spitalelor, la intocmirea, revizuirea i permanenIa listelor electorale, la modificarea legii jandarmeriei .1 la
Marina comerciar.
Intreaga oper de desvoltare i prop0re a Statului Romiin
se reazm pe solida organizare a puterii lui armate. Pentru Intrirea ei ati sporit cheltuelile Ministerului de Rzboiu doi ani
de-a-rndul. Un spor i mai Insemnat vi se va cere anul acesta,
pentru a se mri numrul batalioanelor infanteriei teritoriale i
a se innaulti bateriile de artilerie.
Domnilor Deputali,
Domnilor Senotori,
Chestiunile care vor fi puse la chibzuinia d-voastre sunt din

cele mai insemnate. Nu m indoesc ca In deslegarea lor vei pune
aceeai ravna i v vei Insufleii de acelaqi Inalt patriotism ca i
pn acum i c astfel si aceast a treia sesiune va lsa urme tot
atat de trainice ca qi cele dou'd dintai.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Razboiului, General G. Manu; Ministrul Afacerilor Straine,
Industriei, Comertului Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Cultelor
Instructimaii, Const. G. Dissescu ; Ministrul Lucrtirilor Publice, Ion C. Grtl-
Justitiei, D. A. Grecianu.
(M. 0., 1906, nr. 184, p. 6793-4).
difteanu ;
324.

Gr. Triandafil, presedintele Camerii, d. citire Adresei de raspuns la Mesaj.
Camera ia act cu mfindrie, de ruperea relatiilor diplomatice cu Grecia pe tema
www.dacoromanica.ro
372
REGELE CAROL I
problemii Romnilor din Macedonia gi fagldueste sprijin Guvernului. M. S.

Regele multumeqte pentru urrile de sntate pe care I le-a facut naIiunea.
Impartseste punctele de vedere exprimate prin Adresa Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu bucurie Adresa Camerei Deputatilor. Aceasta bu,curie este cu atat mai vie, pe cat de mare mi-a foist parerea de
ru ca iara0 M'am vzut impiedicat de a veni insu-mi in mijlocul
Reprezentatiunii nationale.
Gandul Meu cel dintaiu este de a multumi din adncul inimii
pentru bunele urari de sanatate ce Mi-au venit de pretutindeni

pentru sentimentele de iubire ce cu atata caldura sufleteasca
intr'un singur glas Mi le arat Camera cu prilejul incheierii serbarilor jubilare. La aceste mult pretuite mrturisiri ale dragostei
poporului roman, care incununeaza In chip aa de mangaetor o
viata intreaga de lupte 0 de straduinte comune pentru binele obtesc, raspund prin o nemrginita recunotinta.
impartapsc in totul dreapta d-voastre mandrie pentru minunatele rezultate i Imbucuratoarele invtminte ale Expozitiei noa-
stre nalionale, care va rmanea una din cele mai mar* manifestri ale vointei noastre nestramutate de a dobandi prin munca
un loc de onoare printre natiuni 0 de a aeza marirea trii pe temelii trainice i sanatoase.
Nu mai putin IVI bucur de anul manos pe care 1-a daruit Dam-
nezeu holdelor noastre, precum 0 de starea infloritoare a finantelor Statului, care va permite prudente imbunatatiri in diferitele
ramuri ale administraiei 0 mai cu seam va inlesni o upirare a
sarcinelor ce apasa asupra paturilor sarace i muncitoare. Tot ce
vqi face intru acest sfar0t, ca i msurile de bun indrumare de
care suntqi preocupati pentru sporirea i propa0rea vieii economice taranqti, vor contribui puternic la inaltarea 0 la intrirea
scumpei noastre Romanii.
V multumesc inca odata, domnilor Deputati, In numele Reginei, al Meu 0 al Familiei Mele, pentru caldele urari ce Ni le-ati
a dus.
(M. 0., 1906, nr. 200, P. 7378).
www.dacoromanica.ro
DEC. 1906-IAN. 1907
CUVANTARI
373
325.
Toast la cina &FA' in onoarea delegatiunilor regimentelor prusiene:

1 artilerie de gardi qi 1 hanovrian nr. 9 de dragoni a Regele Carol I
al Romaniei a.
19 Decemyrie 1906/1 Ianuarie 1907.
La 50 de ani de jubilu militar Imparatul Prusiei a trimis o delegatie de
ofiteri din Reg. I Art, de gard i I hanovrian nr. 9 pentru a aduce omagii
daruri Suveranului Romniei. La masa pe care M. S. Regele a dat-o
cinstea ofiterilor prusieni, Acesta a multumit pentru delicate atentie si a facut
urri pentru Familia Imperiall a Prusiei.
Adanc micat de amabila ateOune a MajestaIii Sale Impratului Rege, Augustul vostru stapan, care cu prilejul intrarii Mele
in artileria gardei, acum o jumatate de veac, Mi-a trimis felicitarile Sale prin delegqiuni ale regimentelor Mele prusiene, va zic,
domnii mei, in modul cel mai cordial: Bine ai venit in mijlocul

nostru.
Cu mandrie i satisfacOune pot sa arunc o privire asupra acelei
jumtaii de veac, plin de evenimente mari 0 de razboaie glorioase, and avui fericirea, Inca la inceputul acestei mari epoci,
de a-Mi dobandi primele cunWinIe militare, ca i in razboiul danez
din 1.864.
In-valamintele ce am cules atunei in aceste ambe arme, care

0-au dobandit un renume nepieritor in batalii sangeroase, au contribuit nu pulin dupa un ir de ani la conducerea tinerei Mele armate la izband.
Cu deosebita rucunotinIa 1mi amintesc dar de acest trecut

deprtat, cand s'au stabilit aceste stranse legaturi intre Mine 0
armata prusiana, care legaturi exista i astazi i vor rmanea neatinse 0 pe viitor.
Conferirea numelui Meu la al 9-lea de dragoni este o distincIiune ce Ma umple de mandrie i dweapta in Mine cele mai calduroase mulIumiri; acelea0 sentimente le afat i pentru frumosul
dar al I-lui regiment de garda de artilerie de camp, la care dar
Augustul vostru stp'an ea asociat Cu atata afecIiune.
Cu calduroase urari pentru ilustra Pereche Imperiala ridic paharul Meu in sanatatea Majestatii Sale, in aceea a vitezei sale
www.dacoromanica.ro
374
REGELE CAROL I
armate 0 a scumpelor Mele regimente, care vor putea totdeauna

84 se reazeme pe sentimentele Mele de prietenie.
Traiasa Majestatea Sa Imparatul i Rege Wilhelm.
(M. 0., 1906, nr. 213, p. 7948-9).
InaIt Ordin de zi efitre armati.

1114 lanuarie 1907.
M. S. Regele ureaza un an spornic otirei Sale, care este acum otelitA
Intemeiata 'in mod statornic.
Ostafi,
Un an &Are% se incheie Cu intreita aniversare pe care am srbatorit-o impreuna.

Cu vie bucurie pot privi pe acest lung ir de ani de munc4
de lupte, in care am 2mpart4it ca voi momente grele i vremuri
glorioase. Armata este acum oelit, iar instrucIia sa este intemeiata
In mod statornic. Sunt convins ca, la ora primejdiei, Tara se va

putea sprijini cu incredere pe vitejia voastra. Nu uitavi cit" ea vh
incredhieazA onoarea ei. UrmaIi a munci mereu, fr preget, pentru
a pstra neatins ceea ce am ciltigat cu atata rfivn.
Cu mndrie i cu toat cldura inimii Mele vfi urez un an spornic.
Dat in Bucureoi, 1. Ianuarie 1907.
CA14.01,.
(M. 0., 1907, nr. 220, p. 8265).
Manifest &Aire taxi.
12/25 Martie 1907.

M. S. Regele, prin intermediul Guvernului, cere restabilirea linitei i anuntA
o sutrm de mAsuri apte a imbunAtAti viata tranimii.
In numele M. S. Regelui,
Chemaii la guvern in imprejurarile cele mai grele, cerena concursul alduros 0 patriotic al tuturor, pentru restabilirea linitei,
siguraniei i pcii ob9teti. Spre a indestula cereri drepte i legitime,
M. S. Regele a ineuviinIat a se lua de indat urniettoarele mAsuri z
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1907
CLIVANTXIII
375
S se desfiinIeze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea in contra

lipsei de porumb provenit din secet.
Sa se desfiinIeze cu totul taxa Statului pe decalitru de vin,

percepandu-se numai aceea pentru fondul comunal.
Pentru perceperea impozitului fonciar asupra proprietlii mici
irneti, venitul pamantului sa fie socotit intocmai ca acel al

proprietaplor mari.
ProprietaIile Statului, precum 0 ale wzamintelor publice de

binefacere i de cultur na/ionala sau s fie cutate in regie sau
arendate de-a-dreptul la Iarani.

SA se ja masurile cele mai temeinice pentru a intari Bancile
Populare, ca ele sa poata ajuta pe Iarani in arendari de
mo0i.
Ms'urarea drept a pamanturilor date in invoieli i rafuirea

cinstit a soc-otelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se
cu cea mai mare asprime msurile i rafuelile false.
Se va pregati o lege pentru uprarea tnvqielilor agricole. Pamanturile de cultura date in bani, se vor plti in bani. Invoielile
de munci agricole vor arta felul i catimea acestor munci, iar
plIile se vor rafui dup preTurile obinuite din timpul cand munca
se face. Munca agricola cu care se indatoreaza un cap de familie,
nu va intrece puterea acestuia. Pentru banii dati inainte pe mundi
sau pentru rma00 de munci platite nu se va lua o dobanda mai

mare de 10 la sun.' pe an; dobanda nu se va schimba inteo reducere a preIurilor invoielilor. Nu se va ingadui ca in invoielile agricole s se pun sarcine pe nume ci sarcinile vor trebui totdeauna sa fie proporponate cu numrul de pogoane date fiecrui
locuitor in invoial. Pe mo0ile arendate, ranii vor plti pmanturile inchiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste vabarca acestor locuri, dupa contractul de arendare.
Se va pregti o lege, pentru ca niciun arenda9 sau tovaril0e
de arenda9 sa nu poata tine in arenda mai mult de doua mo0i,
cuprinzand impreuna o intindere de 4000 hectare, fie arendarea
direct sau indirecta, sub orice forma ar fi, fie win rude, slujba0,
sau persoane interpuse.
Se va pregati o lege prin care se infiinieaza dregatorii administrative, cari s reguleze i s garanteze aplicarea legilor i regulamentelor privitoare la invoielile agricole.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
376
Se va pregti o lege pentru infiintarea Casei Rurale, spre a

Inlesni VAranilor luarea In arena. i cumprarea de proprietV.
Acestea sunt dorinIele M. S. Regelui 6 ale Guvernului SA.u.
In aceste zile de grea suferin0 ohs-teas* rugur pe toV RomAnii, de once treapt i condiVune sociald, s. dea Guvernului
tot ajutorul ce este rt putinIa lor, pentru readucerea

bunei rnduieli, intemeiate pe dreptate.
Trebue s intrra In moul an agricol cu incredere in viitor si
Cu munch' pasnic i spornic. NeorAnduelile nu pot trage dtp
sine deck foamete si srcie.
Guvernul Isi va da toate silinele pentru ca legile &A fie aplicate cu sfinIenie i pentru ca nedreptatea i apdsarea s'A fie inlturate ; dar Guvernul este totdeauna hotrIt a infrana cu energie
neornduielile si a pedepsi cu asprime pe cei care ar cuta s se
f oloseasc de prdciuni.
Bucuresti, In 12 Martie 1907.
D. A. Sturdza, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Externe
si ad-interim al Razboiului; Spiru Haret, Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publice; Ion I. C. Breitianu, Ministrul de Interne ; Emil Costinescu, Ministrul
Finantelor; Anton Carp, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor; Toma Stelian, Ministrul Justitii; V. G. Mortun, Ministrul Lucrarilor
Publice.
M. O., 1907, nr. 278, p. -10789-90).
328.

15/28 Martie 1907.
M. S. Regele multumeste Corpurilor Legiuitoare pentru patriotismul ce
le-a insufletit in ajutorul dat Guvernului ca s liniteasc. turburrile din tar.
Domnilor Senatori,
Romnilor Deputati,
Trecem In momentul de far prin insemnate greut.0 si mari

Ingrijiri. GAndurile tuturor sunt indreptate spre restabilirea ordinei i linitei turburate.
In aceste Imprejurri, Adunrile Legiuitoare au fost la inAlVmea chemrii lor, insufleVte de un patriotism luminat. Ele au
dat fr ezitaVune concursul lor pre-Vos guvernului Meu. S'a do-
www.dacoromanica.ro
MART.-APB. 1907
377
CUYANTARI
yedit incg data' c atunci cnd o primejdie ne ameninO, to1i fiii

Irii se unesc In singura cugetare de a-vi implini datoria catre patrie. Energica manifestare de ast6dat ivi va da -roa dele ei binefctoare In prezent vi in viitor.
V mulomesc cAlduros ca in aceste momente grele, care ne
umplu pe toTi de Intristare,
inconjurat cu iubire i devota=
ment. S rugm pe Atotputernicul Dumnezeu s ne ocroteasc
s condua pavii novtri.
Eu declar inchis sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL,
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor StrAine, D. A.

Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru Haret; Ministrul de Interne,
Ion I. C. Breitianu; Ministrul de Finante, Em. Costinescu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; Ministrul Justitiei,
Toma Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; Ministrul de RAzboiu,
General Al. Ayerescu.
(M. 0., 1907, nr. 281, p. 10885).

329.
Inalt Ordin de zi cifre armar".

M. S. Regele multumeqte 0tirii pentru ajutorul ce a dat la potolirea rAscoalelor.
Ostafi,
Evenimente grave s'au deslanIuit asupra noastf, sguduind inpn in temeliile sale i punand in primejdie
stituliile
munca a jumtate de veac.

In aceste grele Imprejurri armata a fost chemat s restabileasca linivtea turburata. Fra vovAire, ea vi-a indeplinit datoria
vi, in toate unghiurile rii, ostavii au rspuns grabnic la apel. In
cinci zile ovtirea a ajuns la numrul de 140.000 de oameni.
Mobilizarea repede i dislocarea trupelor cu ordine i fr intrziere sunt o puternica chezvie c armata va fi intotdeauna in
stare a face faV oricrei primejdii ce ar ameninIa Statul.
Tara datorevte oirii i atitudinei ei hotrite, c o mare nenorocire a fost inlaturat i ordinea In scurt vreme restabilit,
www.dacoromanica.ro
378
REGELE CAROL I
Ai avut o datorie dureroas de implinit; dar unde este omor,

foc i jaf, trebuesc ocrotite cu once pre/ averea cet4enilor i buna
rnduial. V mul/umesc cu mima cald j. privesc cu dragoste

nemrginit incredere spre scumpa Mea arma-a, care s'a aratat la
fallimea cheMarii sale, ori i cand o primejdie a ameninIat
scumpei Noastre
Dat tu Bucurelti, la 29 Martie 1907.
CAROL.
(M. 0., 1907, nr, 293, p. 11381).
26 Aprilie/9 Mai. 1907.

Fata de imprejurarile turburi din laxa, M. S. Regele dizolva Parlamentul,
in vederea unor noui alegan.
In fa/a imprejur4rilor actuale, un apel la /ar fiind necesar,

v'am convocat In sesiune extraordinar pentru a v fncunontinla
c' Adunrile Legiuitoare urmeaz5 a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri vi Ministru al Afacerilor Straine, D. A.
Sturdza; Ministrul Cultelor vi Instruc/iunii Publica, Sp. C. Haret;

de Interne, Ion l. C. Bratianu; Ministrul Finantelor, E. Costinescu, Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Cctrp ; Ministra'
JustiVei, T. Stelian; Ministra' Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; Ministrul
Razboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 20, p. 809).
M. S. Regele Carol, pizitor al picii saciaba.

M. S. Regele a primit o delegaIiune a t Societatii Agrare e, care I-a descris
trista situatiune a proprietarilor, creiata prin evenimentele ultime, i L-au
rugat sa-$i intrebuinIeze influenta, ca proprietarii i arendaii pagubiti ta ultimele rascoale farazeqti sa fie cel pulin in parte despagubiti de catre Stat
sal li se dea posibilitatea a putea lucra mai departe
putea strange recolta
viitoare In pace i linite Suveranul recunoscu indreptatirea pretentiunilor
www.dacoromanica.ro
cuvArrrARI
IUNIE 1907
379
ridicate gi promise ca proprietarii se vor impartagi, In limita mijloacelor disponibile, de ajutor Ili sprijin. Igi exprim dorinta ca, in interesul agrieulturii, care
reprezinta baza economica a Romaniei, raporturile cele bune intro proprietari,
arendagi gi trani, s se restabileasca cat mai curand. Delegatii L-au Intrebat
daca pot comunica cuprinsul convorbirii avute membrilor societatii respective.
i spuneti prietenilor d-voastre c5. Regele

vegheaza cu aceea0 grij4 asupra scutului sAracilor ca 0 asupra
siguraroi bogaIilor.
Da, VA autorizez!
(Schlesiche Zeitung, 3/16 Mai 1907),
Convorbire cu corespondentul din Bucureqti al

ziarului a Wiener Tageblatt *
Corespondentul din Bucuregti al ziarului amintit a avut einstea sa vorbeasca cu M. S. Regele despre rascoalele taranegti. Felicitand pe Suveran pentru
infatigarea Sa excelenta, M. S. Ragele a rspuns ea e restabilit ea sanatate.
Da, mulIumit lui Dumnezeu, sunt pe deplin restabilit.

Gaud am irnplinit 50 ani de militrie 0 am serbat jubileul acelei
aniversri, la inceputul acestui an, in Ianuarie, 0 and am primit

deputa0unea regimentului Meu prusian, schimbAnd de mai multe
ori uniforma IVI'am simIit foarte obosit; acum insa, cu inspecliunile
militare din ultimele zile, nil am simIit nici cea mai mic urma
de obosearit.
(Vana Nall:maid, 19 Mai/1 Iunie 1907).
7/20 lunie 1907.

M. S. Regele convoaca in sesiune extraordinara Corpurile Legiuitoare pentru
constituire.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In lima disolvArii Adunarii Legiuitoare, colegiile electorale au
lost Intrunite pentru ca Iara sli arate voinIa In imprejurririle

prin care trecem.
www.dacoromanica.ro
380
REGELE CAROL I
Linitea interna i pacea dintre .cetleni sunt o necesitate de

prima ordine pentru desvoltarea normal i propa0rea neiutrerupt a
Avep o frutnoas chemare, aceea de _a stabili un echilibru satisfacator intre pturile sociale, care formeaza-"baza existenIei Statului.
Ploile ultimelor saptamni au impr4tiat ingrijirile unei secete

ameninftoare. Astazi, speran/ele inteo recolta satisfcatoare au
reinviat i manca agricola v reclama la cminele d-voastre. Deaceea v'am convocat acum, numai Inteo seurt sesiune extraordinark pentru a v constitui.
Para ,in sesiunea de toamn aveIi timp indestulator a studia
aducerea la indeplinire a msurilor anunIate in numele Meu de
manifestul guvernului din 12 Martie anul curent. Asigurnd bunul
traiu al Iranimii i apzand zelatiunile dintre proprietarii mari
sateni, spre mulIumirea ambelor pri, vei desavar0, prin buna
inIelegere i conlucrarea tuturor, o mare 0 binefactoare reform,
care va ramnea trainica
Urez ca acesata legislatura s fie in toate privit4ele spornica,
s asigure progresul economic 0 desvoltarea fericit a scumpei
noastre OH.
Sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Strine, D. A.

Sturdza Ministrul Cultelor si InstrucTiunii Publice, Sp. Haret; Ministrul de
Interne, loan .1. C. Brtianu; Ministrul FinanTelor, Em. Costineseu; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domeniilor, Anton Carp ; Ministrul
Justitiei, Toma Stelian; Ministrul Lacrari/or Publice, V. G. Mortun; Ministrul
Rzboiului, General Al. Averescu.
(M. O., 1907, nr. 53, p. 2113).
334.

14127 Iunie 1907,
Dupg constituire i votarea catorva legi cu caracter urgent, M. S. Regele
dizolvA Corpurile Legiuitoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Scurta sesiune extraordinar, convocat pentru a va constitu4

a fost intrebuintat in mod folositor.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1907
38f
CUVANTA RI
Pe lng votarea mai multor legi urgente, privitoare mai ales

la chestiuni financiare,
ocupat a numi o comisiune de studiu,
avnd de scop ca Corpurile Legiuitoare s5 intre in sesiunea de toamn
viitoare bine pregtite spre a cerceta 0 discuta proiectele de legi

ce se vor prezenta de guvernul Meu.
Ndjduesc c astfel se va asigura in mod statornic bunul train
al Ib'rnimii i relaiunile dintre proprietatii mari i steni.
V mulIumesc, In numele Meu 0 al rii, pentru ravna cu care
ai imbraIipt, chiar dela Inceputul legislaturfi, interesele superioare
ale Statului.
Eu declar Inchis-sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri gi Ministru al Afacerilor Strine, D. A.

Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Spiru Haret ; MinistruI
de Interne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Em. Costinescu ; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comertului i Domenii/or, Anton Carp ; Ministrul
Justitiei, Toma Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Morfun ; Ministrul
Rzboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 59, p. 2337).
335.
Cuvintare la botezul celor 12 vase de rzboiu.

Galati, 19 Septemprie/2 Octomprie 1907.
Ministrul de Rzboiu spune
satisfactiunea noastr trebue s. fie cu att
mai mare, Cu at am ajuns la o stare de lucruri multumitoare, pornind relativ
de putin timp i aproape dela nimic. In adevr, pe cand In 1866 flotila

noastr dispunea numai de un vas, zis de rzboiu, armat cu dou tunuri i 8
galupe cu pane& cu un personal compus din 13 filed gi 370 oameni, azi, dupA
41 ani, ea dispune de 45 vase cu 129 tunuri, avnd un personal de 117 ofiteri
gi 2.159 oameni . M. S. Regele salut cu bucurie sporirea marinei militare

romne.
Ascultnd cu viu interes darea de seam a d-voastre care imbr4ieaz aproape o jumtate de veac, privesc cu un simpmnt
de mndrie acest lung ir de ani, in care tnra noastr marina s'a
dezvoltat Inteun mod ap de Imbucurtor. Nutnai prin rzboiul
neatrnrii, care ne-a fcut stpni pe gurile Dunrii 9i ne-a deschis
marea, puterea noastr naval a putut lua o fiinp. serioas. Prin
www.dacoromanica.ro
a82
REGELE CAROL I
urmare, avem datoria ca sa o Intarim i sa o Inmultim treptat,

spre a putea implini inalta noastra misiune, pe acest falnic
Salut dar, cu bucurie, sporirea marinei noastre prin noi vase
botezate cu numele acelor barbati de Stati cu care am faurit Statul
Roman 0 al acelor osta0 care 0-au jertfit via-0 pentru Patrie.
Domnia Mea este aa de strans legata cu aceste nume, scurope
inimii Mele, 'hick ele trebue sa fie Intiprite in mintea tuturor 9i
venic pastrate ca o pild inaltatoare pentru generatiunile viitoare.
Sunt cu deosebire multumit ea aceste frumoase vase au fost
montate la Galati, In acest port insemnat, caruia Ii doresc sa se
ridice din an in an mai mult. Avntul comertului tarii a luat proportiuni aa de mari, 'hick toate porturile noastre pot participa,
cu folos, la export ca i la import. Pentru acest sfar0t insa, ele trebue
sa fie inzestrate cu bate mijloacele moderne, spre a grbi i a inlesni
multiplele
Multumind pentru simtimintele credincioase ce Ne exprimati

pentru dovezile de dragoste aratate Noua cu atata caldura de Intregul ora, urez din suflet, ca tanara noastra marina sa fie vrednica
de malta situatiune pe care Romania a dobandit-o, nu numai
In Orient, ci i in lumea Intreaga, prin politica sa leala i cumpanit.
(M. 0., 1907, nr. 138, p. 5276).
336.
Toast la pranzul din Constanta, dupil manevre.

23 SeptemvrieI6 Octomprie 1907.
M. S. Regele aduce laude otirei pentru felul su de comportare in manevre.
Inchina pentru Dobrogea, teatrul de operatii al acestor exercitii militare.
Simt o deosebita satisfactiune ea manevrele de estimp s'au des%prat In Dobrogea ; osta0i amanduror tarmuri ale Dunarii 0-au
dat aci o mana frteasca, ca o noua marturie, ca prin sangele vitejilor cauzti pe campiile de lupt, vechea tara a lui Mircea, deapururea
este alipita cu Romania. Armata are falnica sarcina s pastreze

neatins ceeace a fost dobandit prin atatea jertfe ; Ina ea nu poate
Indepiini aceasta sfanta znisiune, fa% o munca necurmata i Incordarea tuturor puterilor sale.
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1907
CITVANTARI
383
Cu prilejul acestor manevre M'ara 1ncredinIat din nou, ca armata
se silete a raspunde la asteptrile Iarii 0 ale Mele, facfind din an

In an progrese simiitoare. Exprim dar, via Mea mulIumire i ridic
paharul Meu In onorul diviziilor intrunite pentru intaia data pe
Iarmurile Marl
SA traiasca scumpa Mea armata!
Al doilea pahar 11 inchin Dobrogei i In deosebi judeIului 91
orasului Constano, care Ne-au inconjurat cu dragoste In timpul
ederii Noastre In mijlocul vostru i Ne-au dat atAtea dovezi de
credinTa.
MulIumindu-va calduros pentru stralucita primire cu care am

fost ntmpina%i, urez judqului i oraplui toata fericirea i ca
mrewl nostru port sa devie un izvor de bogaIie pentru %ark asigurandu-i desvoltarea sa economica.
In sanatatea locuitorilor din Dobrogea!
Ura!
(M. O., 1907, nr. 141, p. 5363).
337.
Toast la cina dati in onoarea Marelui Duce Vladimir

i a Sotiei Sale.
28 Septemyrie/11 Octomvrie 1907.
M. S. Regale toasteaza pentru Familia Imperial a a Rusiei.
Salutam calduros printre No i pe AlteTele Voastre Imperiale,

a caror vizita Ne umple inima de mare bucurie i recuno0int.
PrezenIa AlteIelor Voastre Imperiale Ne d placutul prilej de a
reinnoi urarile calduroase ce facem pentru fericirea M. S. Imparatului
Nicolae 0 a AlteIelor Voastre Imperiale, rugfindu-Ne la Dumnezeu
ca sa-I ocroteasca. InsufleIit de aceste simiiminte, ridic paharul

Meu In sanatatea MajestaIii Sale Imparatului 0 a Familiei Imperiale.
Traiasca M. S. Imparatul Nicolae !
Traiasca AlteIele Lor Imperiale Marele Duce Vladimir 0 Marea
Ducesa Maria Pavlovna!
(M. 0., 1907, nr. 145, p. 5485).
www.dacoromanica.ro
384
REGELE CAROL I
338.
Convorbire despre chestiunea Orientului.
Sinaia, inainte de 8/21 Octomyrie 1907.

C. A. Bratter, corespondentul pentru Peninsula Balcanica al ziarului 4 Horraburger Nachrichten s, solicitase o audienta, care a tinut un coas, In care timp
M. S. Regele S'a exprimat, Intre altele, i asupra politicei din Peninsula Balcanica.
M. S. Regele a spus:
Se stie azi in toate Cabinetele Europene ca Eu n'am fost

nici nu pot fi astigat pentru unele planuri aventuroase ale unor
State balcanice. Ca si Austria si Rusia, mentinerea statului-quo
In Peninsula Balcania Eu o consider ca o necesitate absoluta, ca
singura inlaturare a haosului care altmintrelea ar deveni inevitabil.
In sensul acesta, am incercat s influentez asupra Printtilui Bulgariei, care M viziteaza din and In and i Ma' bucur foarte mult,
vaz'and c sfaturile Mele sunt ascultate.
De altmintrelea, In Bulgaria se stie azi prea bine a In Rusia
nu gasesc rasunet unele dorinIe i nazuinte pan-buigare, pentru a
aror realizare era nevoe de sprijinul rusesc
Prin urmare sperantele legate In Sofia de vizita din urma a Marelui
tntreba Bratter. Apoi continua':
4 M. Voastra gtie ca, dela aoeasta vizita, In multe cercuri din Bulgaria se
pun cele niai puternice sperante spre o colaborare rusa la o eventuala actiune
Duce Vladimir sunt nule gi zadarnice
macedoneana in sensul nazuintelor pan-bulgare
Totul e neadevar
rspunse Regele, facand cu mana un
Marele Duce n'a vorbit in Sofia despre Macedonia. Prin atitudinea sa a dat destul de lmurit s'a se inteleaga
a tema Macedonia >> poate fi discutabila pentru guvernul rus,
numai Inteun sens, in sensul linistei si ordinei i a pzirei statuluigest semnificativ,
quo. De altimntrelea astfel de vizite se comenteaza fals de cele mai
multe ori. Aproape niciodata ele n'au in vedere inaugurarea unei

politici noui, ci numai confirmaren i intarirea unei politici deja
existente.
Rusia si Austria se vor opune cu toata energia oriarei acTiuni

care ar putea avea tendinIa sa sdruncine at de pulin linistea In
www.dacoromanica.ro
OCTOTAVRIE 1907
CUVANTIRI
385
Balcani. Intru aceasta, ele sunt mandatarele tuturor Puterilor
semnatare. Marile Puteri stiu ca, n aceasta nazuinia, ele pot conta
pe colaborarea cinstita a guvernului roman*.
S'a spus
zice Bratter
ca Rusia, spre a-si reface prestigiul stirbit
In Asia rasdritean, se gAndeste din nou la politica ei traditional& in Balcani
va relua planurile vechi de sute de ani, planuri care in Constantinopol
sunt cunoscute i temute
o Acest lucru nu-1 cred exclus

totusi
raspunse Regele
pana atunci vor trebui s treaca desigur ani multi. Acum Rusia
e ocupat cu alte griji, mult mai importante. Afara de aceasta,
Rusia pentru a ajunge la marea deschisa, n'are nevoe sa ocupe
intaiu Constantinopolul. Sunt alte cli; Rusia le cunoaste si probabil ca le va prefera drumului prin Constantinopol .
Convorbirea se indreapta iarAsi asupra chestiei macedonene ; M. S. Regele
In& cartea pe care I-o oferise Bratter, Die Kuzowalachische Frage, Hamburg,
1907, si zise:
4 Sper, ca in cartea d-tale ai aratat ca Romanii din Macedonia

sunt un element cu totul pasnic, ca ei, contrar atitudinei celorlalte
nalionalitati din Macedonia, n'au aspiratiuni politice, nu turbura
pacea i sunt supusi leali ai Sultanului i ca ei nu voiesc nimic
altceva decat s-si poat linea slujba bisericeasca i invaIa copiii
lor in propria ion limb o.
Bratter rspunse afirmativ.
Sultanul
zise mai departe Regele
o Cu care corespondez
in aceasta privint, stie deasemenea aceasta si deci aci politica

Sa din anii din urma favorabila Aromanilor. In anii de mai inainte,
dusmanii nostri fi insuflasera neincredere si deaceea ezita in atitudinea Sa faI de conalionalii nostri. Dar de ani de zile El a recunoscut ca atat elementul romn, cat i guvernul roman, care sprijineste pe conationalii lui din Macedonia, merita cea mai deplina
incredere. i Hilmi Pasa, inspectorul general al provinciilor macedonene i Ferid Pasa, Mande Vizir, stiu aceasta i deaceea sunt
bine dispusi fa0 de noi
www.dacoromanica.ro
386
REGELE CAROL I
4 Dar tocmai n timpul din urma, Hilmi Pap ar fi afirmat existen ta unor
bancle aromne in Macedonia .
4 Am auzit despre aceasta, dar n'am primit nicio confirmare

oficiala. N'o pot crede Hilmi Pap tie tot ap de bine, ca oricine
altul, c in Macedonia nu exista bande,
comitagii romanwi
Sunt dealtimtrelea, in Macedonia, ca i in Bucurwi, oameni

care sunt pentru o astfel de formare de bande
4 pentru apararea
contra atacurilor din partea celorlalte nationalitarti cum zic ei.
Ei au incercat chiar sa c4tige pe unul din Minitri Mei e mort
'acum pentru planul acesta. Eu lima am declarat scurt i cuprinzator: daca nu se pune capt acestor tendinte, Eu incetez de a Ma
mai interesa de Romnii din Macedonia. Asta ajuta. Aceasta se
tie foarte precis In Turcia 0.
a Turcia
zise Bratter
a e vadit ea face acum silinti mai serioase
cleat inainte vreme, spre a pune capat bandelor in Macedonia si mai ales
pentru a zadarnici lucrarea celor grecesti. Neat a n'a recut asa mai de mult
M'au incredintat raspunse Regele

ca autorittile turcqti se temeau In toata puterea cuvntului de a lua masuri impotriva
Grecilor. Grecii se afla In numb' foarte insemnat in toate oraple

mari ale Turciei, au mare trecere 0 mai ales multi bani.
Pe MITI asta, au un aliat puternic, pe Patriarhu/ ecumenic,
care e In slujba intereselor nationale greceti i ai carui preoti
atla mereu nemultumirile in Macedonia. Pe cata vreme aceasta
stare de lucruri nu inceteaza, nu se poate gandi la lin4tea Macedoniei. Grecia face o politica mioap i ti instraineaza cu totul
simpatiile Puterilor *.
Ca alta dovada de aceasta miopie, &kin Bratter faptul ca Grecia, ar avea
cel mai mare interes a merge mane' In mna cu Romania, In loe de a cauta
conflict cu aceasta Tara. Ar avea de inlaturat impreun o primejdie care le
ameninta pe amandoua: cea slava. O politic priceputa romano-greaca ar
putea fi cea mai puternica apArare Inpotriva acestei primejdii.
Regele facu semn de aprobare.

Neaparat
zise. <( Am struit asupra acestui punct, acum
In urma la Viena .
(Bukarester Tagblatt, 1907, nr. 238).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1907
CUIUNTARI
387
339.

15/28 Noenwrie 1907.
Fat de grelele imprejurdri interne, M. S. Regele cere Corpurilor Legiuitoare
sa. rezolve problema relatiilor dintre marii proprietari i 'arani. De asemeni
s dea atentie conventiilor cu strAinatatea i chestiunilor economice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
SimIesc o deosebit multumire vazandu-Ma Inconjurat, in
momentele grele prin care trecem, de Corpurile Legiuitoare, chemate a regula chestiuni de netagaduita Insemnatate pentru desvoltarea noastra economica.
Proprietatea mare 0 Vranimea sunt paturile sociale pe care se
reazema mai ales buna stare 0 progresul oricarui Stat ; de aceea se
cere ca in relqiunile lor sa domneasca buna InIelegere i armonia
cea mai perfecta.
Pentru a da chestiunii agrare o soluOune care sa indrumeze din
nou fonele noastre spre munca spornica i hinefacatoare, guvernul
Meu va prezinta deliberarii d-voastre diferite proiecte de legi, Intre
cari cele dintai sunt invoielile agricole i Casa Rurala.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relatiunile exterioare ale Regatului sunt din cele mai satisfacatoare. Ma felicit in deosebi de intrevederea ce am avut i In anul
acesta cu imparatul-Rege al Austro-Ungariei 0 de vizitele ce am
primit, a Marelui Duce i a Marei Ducese Vladimir a Rusiei, ca 0 a
Principelui Bulgariei. Misiunile preschimbate intre Mine 0 Sultanul
sunt o not& dovada de Increderea de care se bucura Romania.

Constat astfel cu fericire ca relaiiunile cu toti vecinii sunt dintre
cele mai cordiale.
Noi dorim cu loath' sinceritatea intarirea papicei

dintre State. Am vazut deci, cu o vie satisfacIie, ca a doua Conferinr de pace dela Haga a introdus In ConvenIiunea din 1899, privitoare la regularea pacifica a conflictelor internalionale, insem-
nate imbunataTiri, pe care experienIa celor din urma opt ani le
www.dacoromanica.ro
ns
REGELE CAROL I
dovedise necesare. Aceste imbunatatiri vor Inlesni aplicarea arbi-
trajului facultativ ca mijlocul cel mai eficace pentru rezolvirea

nelnIelegerilor interna-lionale.
Guvernul Meu va prezinta d-voastre CavenOunea de pescarie

Incheiata. cu Rusia si sper c In curnd se vor Incheia cu Turcia o
Conven-pne comerciar si una consulara, precum i cu Bulgaria o
ConvenTiune de comen si alta pentru regularea fruntariei dunarene.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In faIa crizei economice si monetare, care s'a intins peste toate

finanTele noastre trebue s fie conduse cu multa' pruden0
prevedere.
S'au desfiinIat, ca prea apasatoare, taxa Statului pe decalitru

de vin i taxa pentru asigurarea In contra lipsei de porumb, provenita din secet ; iar pentru perceperea impozitului funciar s'a
socotit venitul prnantului proprietaplor mici intocmai ca acel al
proprietaiii mari.
Guvernul Meu va supune Corpurilor Legiuitoare un proiect de
lege privitor la usurarea daunelor suferite de agricultori prin neoranduielile din primal/ara trecuta.
De mare nevoie este a se lua masuri pentru a da invaIamantului
primar rural o direqiune practica si a intari In popor simIimntul
datoriilor morale si religioase.
Am avut fericirea s vad realizat, In anul acesta, un progres
Insemnat In Marina noastra militar, cu ocaziunea inaugurarii, la
Galaii, a flotilei dunrene. In timpul manevrelor din aceasta toamna
M'am IncredinIat din nou, c puterea noastra militara' se desvolta
neIncetat in mod satisfacator ; totusi, pentru a-i da o mai mare
trie, va trebui sa i se imbunat- easca organizarea.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
In Imprejurarile actuale, mai mult decAt oricand, cetaIenii de

toate treptele trebue sa fie uni%i, spre a asigura linistea si a intari
fericirea rrii. De clte ori, in cursul desvoltarii Romniei, ne-am
aflat In faya de greutaIi mari, divergenIele de opiniuni s'au impacat
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE.-DEC. 1907
CUVANTillI
389
ca abnegaIiune prin InIelegeri bine cumpanite. Sunt IncredinTat ca

0 de asta data, activitatea Corpurilor Legiuitoare va fi insufleOta
de un spirit Impaciuitor 0 de siamimantul luminat al iubirii scumpei
noastre patrii.
Dumnezeu s ne povaluiasca In calea Implinirii datoriilor qi sa
binecuvnteze lucrrile d-voastre, ca astfel manca noastr a tuturora sa fie rodnia i folositoare.
Sesiunea ordinar. a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Preedintele Consiliului de Minktri i Ministrul Afacerilor Strftine, D. A.

*Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret ; Ministrul de
Interne, loan I. C. Brdtianu ; Ministrul Finantelor, Ern. Costinescu; Ministrul

Agriculturii, Industriei, Comerjului i Domeniilor, Ant. Carp ; Ministrul
Justitiei, Torna Stelian ; Ministrul LucrArilor Publice, V. G. Moll= ; Ministrul
Razboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1907, nr. 182, p. 6681-2).

340.
Itispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

29 Noemyrie/ 12 Deeemprie 1907.
Dupi citirea Adresei de raspuns la Mesaj a Camerii de eitre Presedintele
M. Pherekyde, M. S. Regele apeleazA la patriotismul tuturor pentru a face
fat& imprejurarilor turburi prin care trece %are.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Primesc cu adnca recunWinI bunele ur5.ri de sntate ce

Mi le aduceti din partea Adunrii Deputaiilor; zilele ce Mi le va
mai drui bunul Dumnezeu le voiu inchina binelui rii, spre a
duce la bun sfr0t malta misiune ce Mi-a fost IncredinIata.
Cu mare mulIumire vad ca, Camera este hotarlt a da tot sprijinul guvernului Meu intru indeplinirea operei de reforme, cerute
nu numai de imprejurari, dar 0 de interesul superior al Statului

0 de dreptate.
Dorima Mea cea mai vie este ca patriotismul sa v caluzeasca
Intru cautarea soluTiunii acestei grele probleme i ca binele ol:Itesc
singur sa va InsufleIeasca In hotartrile ce veli lua.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
390
Este netagaduit ca proprietatea mare alcatuiqte partea cea

mai insemnata a bogaVei /aril 0 a propa0rea intregii noastre
agriculturi atarna de meMinerea ei. LA o uprare a condi/iunilor
de traiu a Iranului i indrumarea sa spre o munca mai spornica
sunt asemenea necesitli recunoscute de toIi. Impacarea acestor
nevoi? deopotriva insemnate, trebue cautat pe tramul bunei
intelegeri 0 al drepttii, singurele temelii pe care se poate lucra
cu InIelepciune. Jertfele ce se cer nu vor fi niciodata prea scumpe,
daca vom izbuti a atinge acest %el dorit, adic desvoltarea prospenoastre agricole i restabilirea increderii reciproce intre
fiii
Reinnoiesc, dar, din adancul inimii Mele, apelul Meu catre to-P,
pentru o patriotica conlucrare la deslegarea greut4ilor ce stau

inaintea noastr. InalIap-va inimile i daTi Trii o pild mai mult
c In imprejurari grele, nimic in gandul d-voastre nu st mai presus
deck, mantuirea i marirea scumpei noastre Romanii.
numele Reginei 0 al Familiei Mele V mulIumesc asemenea
pentru calduroasele urari ce Ni le aduceIi cu acest prilej,
(M. p., 1907, nr. 194, p. 7106).
341.
Inalt Ordin de zi etre armat.

1/14 lanuarie 1908.
M. S. Regele Ii manifest& Increderea fa-/A da ogtirea care a gtiut sa fie la
InA//imea chemrii ei impunand ordinea In /ara'
ureaza multi ani.
Ostafi,
In imprejurarile grele prin care a trecut Romania in anul din

urm, sunt fericit sa constat ca armata, pururea patrunsa de sentimentul datoriei, a fost la inallimea chernrii sale.
Totdeodata aTi dovedit cat de adanc este inradacinat in inimile
voastre spiritul disciplinei militare.
Tara intreaga, impreun cu Mine, va privim dar cu o deplin
incredere i suntem recunoscatori pentru purtarea voastr brbateasc intru restabilirea ordinei turburate, care a facut cu putinf
indeplinirea operei de reforme cerute de toti. Astazi nu Ma pot
www.dacoromanica.ro
.;
Pg.
rot
cY,
a.,
a,
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1908
CUVINTARI
391
indoi ca, la once vijelie, veli fi gata la toate jertfele pentru a asigura
viitorul i propirea Patriei.
VA' urez din tot sufletul un an bun 0 linitit, rugnd pe Dumnezeu s V druiasca fericire i sanatate.
La mulIi ani.
Dat In Bucureti, la 1 Ianuarie 1908.
CAROL.
(M. 0., 1908, nr. 217, p. 8081).

342.
13126 Ianuarie 1908.

Coste cu-Com'aneanu, vicepregedintele Senatului, d citire Adresei. M. S.
Regele multuraeste Maturului Corp pentru spiritul de concordie de care a dat
dovad sprijinind Guvernul n rezolvarea celei mai insemnate parti a refor-
melor cu caracter agrar.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adancul sufletului v mulIumesc pentru calduroasele urari

ce Mi le aduceti In numele Senatului, ca o scumpa marturisire a
sentimentelor sale. De asemenea va art via Mea bucurie pentru
spiritul de concordie ce v'a InsufleIit Intru rezolvarea celei mai
insemnate pili a reformelor agrare i pentru sincerul i lmninatul
sprijin ce-1
guvernului Meu. Bunul cel mai prqios pentru un
Stat este Increderea i InIelegerea intre toate clasele ; el nu poate
izvori cleat din o dreptate neprtinitoare pentru
0 din o deopotriva ocrotire a tuturor intereselor. Binecuvantata va fi aceast
legislaturk daca va putea Indeplini greaua misiune ce-i este lucredintatk fr a jigni niciun drept qi far a turbura buna cumpaneala a puterilor noastre de producIiune, neavand altceva in vedere
deck binele obtesc. Aceasta este dorinIa -tarii Intregi spre a se
asigura ordinea si linitea, fr de cari nu poate fi propaire.
Nu Ma Indoiese c vei desvri opera Inceputa cu acela spirit
patriotic ce v'a Insfle/it 'Ana acum i ca scumpa noastra Romanie

va iei din aceast Incercare; nu slabit i micorat, gjIntarita i
www.dacoromanica.ro
392
REGELE CAROL I
marit, prin 'prestigiul ce-I va dobandi din aceast mare izbanda

moral.
V mulTumese calduros pentru bunele ..urari ce aduceIi Reginei
Famillei Mele.
(M. 0., 1908, nr. 227, p. 8402).
Toast la prinzul dat in onoarea AA. LL. RR. Principelui

Principesei Bulgarlei.
7/20 Martie 1908.

M. S. Regele face urAri de bine Principelui i Principesei Bulgariei i pentru
propAqirea statului vecin.
MulIumim AlteIelor Voastre Regale din tot sufletul pentru

amabila lar vizita care-Mi da placutul prilej de a V reinnoi asigurarea
cat de mult Ne-am bucurat de castoria AlteIelor Voastre Regale

0 cat de clduroase sunt urrile noastre pentru fericirea Voastra,
urari care s va insoleasca si peste hotarele Noastre ; Dumnezeu s
V ocroteasc, s V daruiasca ani muFi fericii i indeplinirea
dorinIelor Voastre celor mai scumpe.
insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu in sntatea
AlteTelor Voastre Regale, a Augustelor Voastre Familii i pentru
propasirea Bulgariei cu care Romania este legat prin relaOunile
cele mai amicale.
sa traiasca AlteIele Lar Regale Principele i Principesa Bulgariei.
(M. 0., 1908, nr. 272, p. 10223).
Urare pentru M. S. Irnpiratul Nicolae II.
Salina, 6/19 Mai 1908.

Serbandu-se aniversarea naeterii Imp'ratului Nicolae II, M. S. Regele,
adresandu-se Contra-amiralului Baron de Nolcken, la mask a itnchinat pentru
Tarul i 'farina Rusiei.
Viu atins de gra ioasa atergiune a M. S. impratului Nicolae,

care v'a trimis in nxisiune special pentru a Ma saluta pe coastele
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1908
CUYANT.XEI
898
Marii Negre, profit cu bucurie i recuncoinIa de acest fericit prilej

ca sa reinnoiesc urarile cele mai sincere ce fac pentru Majestatea
Sa, urri crora doresc sa le dau o expresiune cu atat mai calduroasa,
Cu cat serbam astazi aniversarea naqterii Sale. Dumnezeu sa ocroteasca pe Majestatea Sa i sa-I acorde o inn& i fericita domnie
pentru prosperitatea puternicei Sale imparaIii.
insufleIit de aceste sentimente, ridic paharul Meu pentru preioasa
a MajestaIii Sale.
Sa triasca MM. LL. Imparatul i Imparateasa Rusiei.
(m. 0., 1908, nr. 30, p. 1546-7).
Cuvintare la inaugurarea Muzeului de Zoologie.

24 Mai16 lunie 1908.
Raspunzfind d-lui Dr. Antipa, directorul Muzeului, care citegte darea de
seanna asupra preocuprilor xnuzeistice la noi, M. S. Regele deschide Muzeul
de Zoologie.
Am ascuItat cu viu interes darea de seam i va mulIumesc

pentru sarguinIa ce ai desf4urat pentru acest institut cat i pentru
caldele urri ce Ne aduceTi. Deschid astazi, cu mare placere, acest
frumos muzeu, care, sper a fi un nou indemn pentru studiul tiin-
Telor naturale. Trebue s dqteptam in inimile tinerilor iubirea

pentru istoria natural& ap de atragatoare, prin cercetarea tainelor
naturii, pare sunt vrednice a fi cunoscute de aproape.
Doresc ca aceasta bogata colecIie sa aduca un adevarat folos
Invtmantului nostru superior.
(M. 0., 1908, nr. 41, p. 2109).
Urare pentru M. S. Impiratul i Regele Francisc Iosef I.

Adresandu-Se &due Seful Statului Major al armatei austro-ungare, Franz
Conrad von Htzendorf i catre ofiterii ce-1 insoteau, M. S. Regele inchin,
la masa, pentru Imparatul 1i Regele Francisc Iosef I.
Sunt foarte bucuros de a putea saluta, In mijlocul nostru, chiar

In anul jubiliar al MajestaIii Sale fmparatului i Rege, suprema
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
394
voastr apitnie, pe 8efu1 de Stat Major 0 pe reprezentanIii armatei

imperiale 0 regale i profit de acest plcut prilej spre a inchina in
sntatea MajestaIii Sale.
Privim cu sincer admiraIiune asupra att de binecuvntatei

Sale domnii de 60 de ani i rugAm Pronia cerease s druiasc
Majestlii Sale Inc& un lung ir de ani In plin putere i sntate
pentru fericirea credincioaselor Sale popoare i pentru bucuria
noastr a tuturora care-L inconjurm cu deosebit iubire cald
afecOune.
insufleliIi de aceste sentimente, s unim glasurile noastre in

strigtul de: TrAiasa Majestatea Sa impratul i Rege Francisc
Iosef I-iu!
(M. O., 1908, nr. 56, p. 2795).
Rspuns cfitre delegatia Tulcenilor.

Prefectul Judetului Tulcea citete actul delegatiunii prin care se exprim
M. S. Regelui omagiile Dobrogenilor cu ocazia jubileului de 30 de ani dela
anexare gi se supune rugamintea lor de a fi uniti cu patria mama' printr'o
cale ferata gi a se infiinta o sectiune a Camerei de Cornell la Tulcea. M. S. Regele rAspunzand delegatiunii a declarat ca se simte foarte migcat de urarile
ei recunoagte importanta cererilor atat de intemeiate ale populatiunii judetului Tulcea.
Linfa ferat, de care vorbiIi, are nu numai o important& politic i comercial& pentru Tulcea dar chiar strategic pentru in-
treaga Dobroge 0 de aceea vom interveni pe lng Guvern, ca lu-
crrile pentru construirea acestei linii s iriceap at mai neintrziat.

(Regele Carol I, Cuv. i Scris., III, p. 615-6).

M. S. Regele anunt ca s'au implinit 30 de ani dela alipirea Dobrogei la
sanul Patriei; in tot acest timp provincia s'a bucurat de o atentie deosebit.
Suveranul indica apoi directia de activitate a Corpurilor Legiuitoare in aceasta
sesame.
www.dacoromanica.ro
N OEMVRIE 1908
CU VANTARI
395
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
SimIesc o vie bucurie ca pot veni Eu insumi in mijlocul d-voastre spre a va aduce caduroasele Mele salutari.
In imprejurarile grele prin care trec toate Statele, relqiunile
internalionale ale Romaniei sunt normale. Am veghiat to0 cu cea
mai mare bagare de seama, ca interesele Regatului s'a nu fie atinse.
De astadata, ca i in trecut, Iinta politicei noastre este indreptat
spre meOnerea pacii generale. Aceast atitudine a fost cu deosebire aprecian.' de Europa intreaga.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Eri s'au implinit treizeci de ani de cand, in capul armatei,

am pus piciorul pe parnantul Dobrogei rec4tigata prin sangele vitejilor noltri osta0 czui in razboiul independenTei. De atunci
aceasta parte a Romaniei a luat un avant puternic. Prin con-,
naTionala reinviatd, prin lucrarile mareIe 9.1 roditoare cu
cari Regatul necontenit a inzestrat-o, ea este astzi de-a-pururea
unit cu patria muma., prin simIiminte de dragoste i de recumntin-Va. A sosit dar momentul s'a' Intindem asupra judetelor Constaina i Tulcea regimul nostru constitulional,
1360m inainte cu incredere in aplicarea legilor agrare. Guvernul
Meu va pune, dar, toat ingrijirea, ca realizarea acestei mari

reforme economice .1 sociale sa fie pe deplin asigurat i va pro-
pune in acest scop masurile pe cari experieno le va fi aratat necesare.
Spre a desavar9i reorganizarea administrativa i spre a da o

vieafa noua organelor administraTiunii locale, se impune schimbarea legii Consiliilor judeIene. intrunirea inteun colegiu unic al
alegatorilor acestor Consilii, va constitui un mijloc practic de educa-liune cetalIeneasca.
Pentru asigurarea sa.nataTii publice, atat de strans legata de

desvoltarea noastra naTionala, se va supune desbaterilor d-voastre
modificarea legii sanitare, ca urtnare a masurilor votate in sesiunea
trecut.
www.dacoromanica.ro
396
REGELE CAROL I
Situqiunea finanOlor Statului se men-line prospera i solida,

desi doua recolte succesive slabe au incercat tara.
Ministrul Finantelor va pro pune diferite legi privitoare la imbunata-prea ramurilor de administraVune d'ependinte de acest departament, precum i unele masuri financiare de ordin economic.
Ministrul JustiIiei va inainta deliberarilor d-voastre o lege pentru
numirile i inaintarile in funcOunile judecatoresti, care, impreuna
cm Intinderea inamovibilita-Iii la to# magistra-Iii, va ridica i va

Intari inca mai mult increderea In justiIie i prestigiul ei.
Ministerul Agriculturii i Domeniilor a pregatit un proiect de
lege privitor la modificarea codului silvic, pentru o mai huna ingrijire a padurilor, regulamentandu-se totodata vanzarea padurilor
stapAnite in indiviziune de mosneni. Veti fi chemaIi asemenea a
discuta proiectul de lege, prevazut In manifestul din 12 Martie

1907, pentru arendarea la asocia-Viunile rrnesti a mosiilor Statult si a asezmintelor de l!oinefacere si de cultura.
Ministrul Industriei i al Comenului, pe lnga noua organi-
zare a acestui departament, va prezenta legi privitoare: la incurajarea industriei nationale, la- modificarea legii pentru consolidarea dreptului de a exploata petrolul pe proprietatile particulare
si o lege care s'a prevada un regim mai prielnic pentru exploatarea
sta0unilor balneare ale Statului.
Armata nu inceteaza a fi incurajata de dragostea si de ingrijirea noastra a tuturora. In urma concentrrilor de toamna,
mai cu seama a incercarii de mobilizare facuta cu o intreaga divizie,
s'a putut constata ca ostirea noastr se desvolta neincetat, spre

marea noastra mulomire. Se simte insa trebuinIg ca unele din
legile militare sa fie puse in acord cu legea de organizare si ca toate
nevoile armatei s'a fie satisfacute, pentru a spori i intari puterea
noastra
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Sunt convins ca in aceasta sesiune lucrrile d-voastre vor fi

atat de roditoare ca ale trecutei sesiuni i ea -yeti desfasura aceeasi
rvna de a pasi inainte pe calea progresului si de a pstra i ridica
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1908
397
CUVANTARI
neincetat situatiunea ce am cpatat Intre state prin o mum& Incordat i neobosit.

Dumnezeu sA binecuvinteze lucrrile d-voastre.
Sesiunea ordinarA a Corpurilor Legiuitoare este deschisA.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Afacerilor Strline, D. A.

Sturdza ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Spiru C. Haret; Ministrul de Interne, Ion I. C. Breitianu; Ministrul Industriei i Comertului, Al. G. Djuvara ;
Ministrul Finantelor, E. Costinescu; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Anton
Carp ; Ministrul Justitiei, Toma Stelian; Ministrul Lucrrilor Publice, V. G.

Mortun; Ministrul RAzboiului, General Al. Averescu.
(M. 0., 1908, nr. 185, p. 7669-70).

349.
Fritspuns la Adresa Senatului.

Generalul Budisteanu, vice-presedintele Senatului, (151 citire Adresei Maturului Corp. M. S. Regele multumeste pentru concursul pe care Senatul 11
va da Guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adAncul inimii VA mulIumesc pentru caldele urdri de sAnA-
tale ce Mi-le aduceIi din partea Senatului. Singura Mea dorinIA

este de a Inchina zilele ce Mi le va mai drui Dumnezeu, la temeinica intrire a orAnduielilor aezate, cu atAta rAvna i greutati,
spre propd0rea i fericirea iubitului nostru popor.
Cu mare plAcere vad cA Senatul este hotArit a sprijini mAsurile
propuse de guvernul Meu, menite a ImbunatAIi igiena publicA i
educaOunea cetAVA'neascA, a desvolta puterea noastrA economich
a IntAri armata. in deosebi MA bucur cA veIi da concursul d-voastre
pentru a inlesni aplicarea reformelor agrare i nu MA indoiesc

ye-0 ti a Tinea o dreaptd cumpAnA intre interesele private i nevoile sociale. Mult este de dorit ca dobAndirea de pmAnt sA fie
Inlesnit celor ce-1 muncesc, &dei adevArata tArie a unui Stat se
reazemA pe indestularea legitimelor interese ale muiimii. Jerfele
www.dacoromanica.ro
398
REGELE CAROL I
ce se cer intru acest sfr0t vor fi intotdeauna cu prisos compensate prin crWerea siguranIei 0 a binelui obtesc.
domnilor Senatori, adnca Noastra recuncoinI pentru
sentimentele de iubire i devotament ce le
cu atta cldur
sufleteasca Reginei, Mie i intregii Mele Familii.
(M. 0., 1908, nr. 203, p. 8382).
350.
Flispuns la Adresa Adunfirii Deputapor.

16/29 Decenwrie 1908.
Adresa Catnerii o citete preedintele AdunOrii, M. Pherekyde. Suveranul
lqi manifest bucuria fag de activitatea viitoare a Adunrii Deputatilor.

Domnule Preqedinte,
Domnilor Deputati,
Cu ? vie bucurie 0 o adanca recunotinfd primesc clduroasele

urgri ce Mi-le aduce Camera DeputaIilor.
Aceste sentimente Imi dovedesc c stransele legturi dintre

NaIiune i Dinastie se intresc din an in an mai mult, prin o redproc increclere i prin o deopotriva dorinI de a asigura viitorul
scumpei noastre Romnii.
Mare imi este satisfaqiunea c Adunarea DeputaIilor Ii d

seama de adevdratele interese ale Statului in chestiunile externe
c este ptrunsa de prudenIa cerut de imprejurarile actuale,
spre a nu compromite buna situa-pune ce am cAtigat.
Rodul vdit a 30 de ani de munch' papic. Ne indeamn a nu
tirbi cele dobndite 0 a pstra aceast politica demna, inIeleapta
far pripire, pe ate am urmrit-o cu statornicie pn acum.
O dovad de aceste frumoase roade ale pruden-pi ne-o infaIieaz
finan%ele noastre, cari ne-au permis, chiar dup doi ani Cu recolte
pulin mulIumitoare, a urma 9irul insemnatelor lucrri incepute
a realiza totu0 cele mai mari excedente bugetare ce le-am avut
vreodat.
imprt4esc, de asemenea, dorinIele ce le artaIi asupra organizqiunii noastre internei mai cu seam- cu privire la administraVune, magistratur, coal i armat, care sunt neapratele temelii
ale ordinei 0 ale adevratei propa0ri morale 0 materiale.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1909
CUVANTXRI
399
Sunt deplin incredinIat de lealul sprijin ce-I veIi da Guvernului
Meu intru deslegarea acestor grele probleme si c numai dorul

binelui obstesc v va insuflqi in autarea soluiunilor drepte ce
Tara le asteapt dela reprezentanIii ei.
VA muliumesc din suflet, domnilor DeputaTi, pentru credinIa
dragostea ce arataIi Reginei, Mie si Familiei Mele in chip asa
de clduros.
(M. 0., 1908, nr. 210, P. 8646-7).
351.
Inalt Ordin de zi cifre armati.

1/14 lanuarie 1909.
Imprejurrile externe impun ca Tara s se bizue pe o arma-a puternia.
C4tirea romn, areia eful ei suprem fi face urri, va corespunde totdeauna
nadejdilor ce se pun in ea.

Osta.yi,
Evenimentele, ce se desfsur in jurul nostru, ne aran.' c neincetat trebue s veghiem asupra puterii noastre militare, spre a
fi de-a-pururea pregti.-0 a infrunta primejdiile, care s'ar putea ivi.
insufle-pa de dragoste pentru armatd, Tara nu va cruIa nimic,
pentru a intri inca mai mult aprarea naTional si a v da toate
mijloacele necesare la implinirea mandrei voastre chernri i a
sfintei voastre datorii.
Astept dar dela voi o mune& incordat i un devotament neOrmurit, pentru a inradcina in inimile tuturor credinIa c nimeni
nu poate sta impotriva voastr. Fii siguri c silinele voastre vor
gsi cea mai frumoas rsplata In recunostinIa Patriei si a Regelui
vostru.
V urez ani muii, sntate si fericire.
CAROL.
(M. 0., 1909, nr. 221, P. 9029).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
400
352.
Cuvintare rostiti la cina dela 24 Ianuarie.

24 lanuariel6 Februarie 1909.
Implinindu-se 50 de ani dela Unirea Principatelor, M. S. Regele lAmureste
procesul Unirii In trecutul nostru i Inchina In cinstea si pentru prosperitatea
Romaniei.
Dup vechile datini, Domnitorii chemau Imprejurul lor, atat

In vremurile de grele incercari, cat 0 in zilele de sarbtoare, pe
frunta0i Tarii in mare sfat.
Credincios acestei frumoase tradiIii, am dorit s sarbatorim
astzi al 50-lea aniversar al Unirii in mijlocul barbaIilor de Stat
care au conlucrat cu Mine la ridicarea i intarirea Romaniei.
Daca aruncam o privire asupra acestor 50 de ani, atat de bogaIi In fapte mari i roade stralucite, trebue s recunowem ea,
n fruntea lor st fericitul eveniment al Unirii Moldovei cu Tara
Romneasc, savar0ta dupa 5 veacuri dela InfiinIarea lor.
Ca toate faptele mari din vieala unui popor i Unirea a fost
pregatit, incetul cu incetnl, de acei fadtori care vor fi totdeauna
ai fiinei noastre nalionale: vorbirea aceleia0
limbi i pastrarea acelora0 datini mo0enite din tata in fiu inchinarea in aceea0 credin0 sub aripile ocrotitoare ale sfintei biserici, stramoeti, aceeai obar0e romana, data la iveala din ce in
ce mai desluOt de catre carturarii neamului, dela Miron Costin,
Sincai i Petru Maior, Ora In zilele noastre.
Stralucita pleiad de patriqi pe care Dumnezeu i-a daruit /aril
catre mijlocul veacului trecut, cuprin0 de o dorima arzatoare i
de adanca credin ca numai prin Unire poate fi asigurat viitorul
Romaniei, n'au cruIat nicio jertfa pentru atingerea acestei inalte
Iinte i, infruntand toate greutaille i primejdiile, au de0eptat i
intarit sentimentul Unirii, plamadit de veacuri in sufletul romanesc, &And lupta din urma, Incununata de izbanda.
Binecuvntata izbanda i plina de roade fericite! aci ea a fost
intaia raza a rasaritului Romniei i izvorul norocit de unde purced
toate faptele mari din zilele noastre.
Intr'adevr, fara Unire n'ar fi fost cu putinIa alegerea Mea ca
Domn
i Implinirea celeilalte dorinIe de a intemeia o Dinastie,
www.dacoromanica.ro
IAN.-FEBR. 1909
CuvANTA.RI
40t
chezie puternic a statorniciei. Prin Unire am atigat taria

trebuincioas pentru a cuceri pe ampul de lupt Neatttrnarea
Coroana unui regat liber i tot prin Unire a dobAndit Iara puteri
mijloace noui pentru treptata i sndtoasa propiiire a vieIii
In sfarit Unirea a dat Romniei deplina fiint de Stat
vaza de care se bucur in faia lumii.
Suntem dar datori a srbtori aniversarea celor 50 de ani ai
Unirii cu toat dragostea i cinstea .1 a ne indrepta gAndurile cu
adnc recunotinI, a-tat atre lupttorii Unirii, ct i chtre Acela
care a fost sortit s fie alesul Irilor surori, cci prin jertfele i
indelungatele lor lupte s'a fptuit una din cele mai scumpe dorinti
ale neamului romanesc.
Cu veneratie s ne inchinm inaintea lor!
Bucuria Mea ins& ar fi fost cu mult mai mare, daca numrul
reprezentantilor acestei genera-0i, care a furit sau a fost martor
la renaterea Romtiniei, n'ar fi fost aa de redus i dac din mijlocul
lor n'ar lipsi tocmai acel brbat care, timp de peste 50 de ani, a
fost muncitor neobosit pentru binele Vrii 1. Ei se pot mfindri de
opera lor, iar noi le aducem cinstea noastr.
Acum vine rndul generaTiei noui, care trebue sa pstreze i
sa sporeasca frumoasa mwenire pe care o primwe, inzestrat

cu o puternic pavaz pentru infruntarea furtunelor i a impune
ca Romnia s fie Iinut in seam i drepturile ei respectate.
Adnc micat, inchin dar acest pahar, singurul care trebue
ridicat astzi, in onorul Romniei de-a-pururea unit i intdrit
prin patriotismul fiilor si, totdeauna uniii and cere interesulIrii.
Dumnezeu s ne ocroteasc iubita noastr lark imboglit

prin izbAndele vitezei noastre armate cu acel frumos Iinut care
ne-a deschis drumul mrii, pe care tricolorul nostru, acel mfindru
simbol al Unirii, fAlfaie 9i vestete 'Ana in Idrile ceIe mai deprtate
cA la gurile Dunrii este un popor care s'a ridicat prin virtuIile sale
civice i rzboinice.
Dea Domnul, ca insufleIindu-ne de mntuitoarea idee a Unirii,
pe care o srbatorete astazi toat suflarea romneasca

ne nim inimile tot mai sus Vi contienti de faptul c. tria
Statelor sta In unirea i in buna stare a tuturor treptelor

D. A. Sturdza.
www.dacoromanica.ro
RBGELE CAROL I
402
ne Inchinm toate silinele intru indeplinirea Inaltei meniri a iubitului nostru popor.
S triasca Romnia, totdeauna gata la once jertfe pentru

mrirea Patriei.
(M. O., 1909, nr. 240, p. 9656).
353.
Cuvantare la investitura II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al UngroVlahiei i primat al Romaniei i Pimen al Moldovei i Sucevei.

Dupa formula de rigoare ce Insotegte predarea carjilor i dupa discursurile
celor doi prelati, M. S. Regele lqi exprima' credinta ea cei doi na1i slujitori ai
Bisericii vor pstori cu vrednicie yi pace peste credinciogii ce li s'au incredintat;
MulIumesc inalt Prea Sfiniilor Voastre, in numele Reginei,

al Meu i al Familiei Mele, pentru bunele urri ce Ni le aduceIi.
i devotament ce Ni le arAtaIi
9 pentru sentimentele de crediap
Cu atata cAldur. sufleteasc.
La rndul Nostru, In aceast zi solema, cand ambii
primesc deodat investitura nu putem lipsi a Le cere s

mnale rugile Lor pentru mantuirea scumpei noastre Patrii 9i s
ne imprt9easc cu ale Lor binecuvntri.
ai
Inalt Prea SfinPe Parinte,

inalt Prea Sfirgia Ta inlocue9ti pe un pstor care un lung 9ir
de ani a Iinut Cu vrednicie caria. mitropolitan 9i a fost prin virtuOle
sale podoaba i mndria bisericii.
M'Ano ptruns de indatoririle inaltei sale chemAri, mult regre-
tatul Mitropolit Iosif nu a incetat de a fi o pild vie de blandele

9i de iubire cre9tineasa care a impus venera0e tuturor. Constat cu
vie bucurie c, Insuflept de duhul su curat, pa9nic 9.1 smerit, vei
0.9i pe urmele sale ne9terse i vei pdstra ca un sfnt odor cultul
memoriei sale atAt de scump inimilor noastre.
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1909
CUVANTiRi
403
Nu Ma indoesc ca vei fi vrednic de aceasta mare 9i grea mo9tenire i c vei pstori cu bunatate i dreptate, cu purtare de grije
pentru popor j Cu ravn i osardie pentru intarirea credinIei.

Insemnata lucrare istoric ce ai inchinat-o eparhiei RamniculuiNoul Severin Imi este o chez4ie ca silinTele Inalte Prea SfinTiei
Tale se vor Indrepta spre o inalIare 9i mai mare a acestui insemnat
'scaun mitropolitan.
Din adncul sufletului 9i spre binele rii i doresc
ani
de ocarmuire pa9nica i rodnic ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei
9.1 Primat al Romaniei
Malt Prea Sfin;ite Parinte,

Ales de Marea Adunare A.. hiepiscop i Mitropolit al Moldovei
9.1 Sucevei, cu vie mulTumire Te-am intarit in acesata inalta treapta,
Incredinindu-Ti, dui:4 vechile datini, toiagul arhipastoresc.

Urcndu-Te pe scaunul mitropolitan din iubita noastra a doua
Capitala, unde strlucesc neuitatele virtuIi ale fericitului Veniamin,
am deplina incredere c vei inenIine tradiIiile de evlavie lsate de
acest vrednic pastor, precum 9.1 necurmata grija a pregtirii tinerelor generaIii de pastori suflete9ti. Cu drept cuvant ai vorbit de
misiunea preo-pmei, caci dela ea a9teapta Iara acea straj neadormita pentru pstrarea credinIei, pentru indemnul la faptele bune
9i pentru intarirea morala a familiei, pe care se reazem buna ran-
duiala a Statului.
Deasemenea rodnica activitate ce ai desfa9urat pe scaunul
Dunarii-de-Jos nu-Mi lasa nicio Indoial c vei pastra cu o cuvioasa
ingrijire falnicile lacapri, odoare ale pieta-Pi stramo9e9ti, ce impodobesc acest scaun mitropolitan.
Dumnezeu sa Te hraneasca din darurile Sale cele bogate 9i,

ca a Sa iubire de oazneni, s reverse mila Sa asupra Inalt Prea
SfinVei Tale, ca 54 poIi fi folositor norodului in mijlocul caruia
vei trai 9.1 s-Ti indepline9ti datoriile morale catre scumpa noastra
Din tot sufletul Ip doresc- muii ani de ocarmuire i ca Domnul
A* Te conduca i s Te lumineze in sfanta Ta chemare.
(M. 0., 1909, nr. 241, p. 10058-9).
www.dacoromanica.ro
404
REOELE CAROL I
354.
Cuvantare la investitura PP. SS. Episeopilor Ghenadie al Ramnieului-Noului Severin i Nifon al Punrii de os.

M. S. Regele incrediateazI earjile episeopale noilor ierarhi, rostind formula
vacramentalA. Cei doi episcopi aduc urfiri de bine Suveranului, la care Acesta
ea'spunde cu multumiri i Indemnuri la adresa episcopilor.
Prea Slintiti Pdrin;i,

MulIumesc Prea SfinIiilor-Voastre- pentru urrile ce Ne-a/i adus
Reginei, Mie i Familiei Mele cu prilejul solemnit/ii in care, dup
vechile datine, am intrtrit glasul Marei Adunri ce v'a chemat la

pstoria eparbiilor ocarmuite pn acum de Inalt Prea
Prea Sfinte Episcop al Rdmnicului-Noului Severin,
Incredintndu-Ti aria episcopala a intinsei frumoasei Epis-
copii de peste Olt, In strvechea vatr de unde, dupa vremuri, a

roit Romnimea peste plaiurile Carpalilor hi este dat s pstoreti asupra unor poporeni plini de vlaga nalional i mndri, Cu
tot dreptu/, de trecutul lor. CurIenia caracterului lor naTional s'a
Intemeiat pe acea credinI i evlavie care a insufleIit pe
deocretini. Acestei
potriv, dela cei mai de sus pfin' la cei mai
credinIi tari, acestei sntoase
sufleteti, se datoresc virtuile
insu0rile gospodreti i puterea de expansiune
a Oltenilor. Tot din aceast credinO, au rsarit stflucite mrturii
ulturale, cum sunt mreIele mnstiri din Oltenia.
Sunt sigur c ve%i prqui dup cuviinI aceste Inlttoare daruri
ale trecutului pe care trebue s le pstrm cu toat sfinIenia
insufleIindu-Te de frumoaslele pilde ale Ierarhilor premergAtori,
vei conduce turma Intru intrirea credinlei i buna sporire a faptelor
cretineti.
Prea Sfinte Episcop al Dundrii-de-Jos,

Chemat In insemnatul scaun episcopal al Dunrii-de-Jos, vei
avea ocArmuirea sufleteasc i asupra Iinuturilor de peste Dunre,
reajtigate cu mari jertfe 0 de care sunt legate interesele cele mai
vitale ale nii. SAdirea tot mai adnc a iubirii de patrie i inche-
www.dacoromanica.ro
MART.-APB. 1909
CUvANTAlti
405
garea, pe veci, in aceeasi simtire, a tuturor locuitorilor de peste

Dunare, o asteptm inainte de toate dela sfnta noastr. Biseric,
maica mneetoare i bine indrepttoare a tuturor sufletelor, preeum si dela inteleapta ei conlucrare cu celelalte organe ale ocArmuirii. mi fac o datorie amintind aici i deosebita grij ce trebue
sa o aib preotimea pentru scumpii Mei lupttori din rzboiul
pentru neatrnare asezati peste Dunre i chrora le datorim toat
dragostea noastr.
Inaintasii Prea Sfintii Tale si-au indeplinit cu prisos datoriile ctre
Biserid. si Tar ; road ele muncii lor se vd in inltarea atator lcasuri
Dumnezeesti, intre care strluceste mreala catedral de resedint
si va strluci in curnd frumoasa biseric dela intrarea in portul

Sulina, ea o vestitoare a stpAnirii noastre pe Irmul Mrii Negre.
Prea Sfintifi PcIring,
Mergeti acum la scaunele voastre episcopale i cautmi a apropia
cat mai mult de biseric sufletele credinciosilor, propovduind
tuturor treptelor sociale iubirea aproapelui, bun intelegere i pace
obsteasc. intdriti in inimi frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptIli
fapte rele, respectul ocarmuitorilor ctre oearmuiti si al acestor
din urm catre autoritate. Numai prin pstrarea i intrirea unor
asemenea simtiminte putem avea o tara bine intemeiat, cu o

propsire sigur in timp de pace si o puternic pregatire pentru
once vremi gr. ele.
(M. 0., 1908, nr. 288, p. 11479).
355.

M. S. Regele scoate in evident bogata opera' legislativa a Corpurilor Legiui-
toare penfru care le multumelte.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
A doua sesiune ordinar a acestei legislaturi a fost plin de muncl
rodnica.
In aceasta sesiune, d-voastre ati avut prilejul, pe de oparte,

s urmati lucrarea de imbunttire a starii tranului nostru, iar
www.dacoromanica.ro
406
REGELE CAROL I
pe de alta, s daIi o indrumare mai potrivit cu nevoile timpului

acelor institiqiuni, de al cror bun mers sunt strns legate tria
i viitorul Regatului.
Prin modificarea legii pentru alegerea-MitropoliIilor i Episcopilor eparhiqi, cum si a constituirii Sf. Sinod ai asigurat bisericii
noastre i mai bine mijloacele de
indeplini malta sa misiune.
Votarea legii judeatoresti corespunde unei trebuinIe de mult
cheZsuind o mai 'Duna distribuire a justiVei i sporind,
In acest chip, increderea pe care cetlenii trebue s o aiba in cei
care reprezint aceast putere a Statului.
Legea votat pentru acordarea drepturilor politice in cele dou
judeIe ale Romniei de dincolo de Dunre consacr identificarea
lor cu intreaga wr, cu care sunt unite printeo legatur deapururea
PreocupaIi de una din cele mai insemnate probleme ale economiei nalionale,
votat legea prin care guvernul este autorizat
a emite titluri de renta pentru cumprare de pduri.
Asemenea
legiferat ca propriet4ile Statului, ale aezmin-
telor de binefacere 0 de cultura nalional s fie pe viitor cutate

In regie sau arendare deadreptul asociqiunilor Vrneti, indeplinind astfel, ultimul punct din Manifestul din 12 Martie 1907; iar
prin modificrile aduse legii pentru invoelile agricole, ai adus
inlesniri menite s garanteze 0 mai mult aplicarea acestei legi.
InsufleTiti de cel mai viu patriotism, ReprezentanIii nafiunii
au urmat opera pentru intrirea scumpei noastre o9tiri, prevziind
mijloacele necesare pentru neincetata ei imbuntIire, astfel hick
ea s poata rspunde in toate imprejurrile marei sale chemri.
Fknd faI la nevoile numeroase ale Statului, s'a asigurat bunul
mers prin stabilirea echilibrului bugetar, a cgrui menIinere va face
obiectul necontenitei ingrijiri a guvernului Meu.
Noua intocmire a legii pensiunilor a indulcit unele dispozifiu_ni
cu privire la numrul anilor de serviciu i a dat recompense peste
cele acordate pn acum veteranilor din rzboiul pentru independen-p.
In urma desparIirii in dou a fostului Minister al Agriculturii,

Industriei, Comerwlui i Domeniilor, s'a impus o nou organizare
a fiecruia din cele dot& ministere, chemate s aiba un rol atat de
important pentru propa0rea noastr economic.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1909
407
CUVANTARI
Legea pentru darea in exploatare a terenurilor cunoscute petrolifere de pe proprietalile Statului va da un nou avnt acestei industrii, asigurand exploatrii petrolului o desvoltare in raport cu insemntatea acestei bog4ii. Bezervand Statului i intreprinderilor
exclusiv romne0 jumaate din aceste teenuri, s'a acordat desvoltArii acestei industrii garanIiile cerute de o bun indrumare econo-
Prin legea pentru exploatarea staIiunilor balneare ale Statului

s'au prevazut msurile necesare pentru punerea in valoare a acestui
important factor al sntIii publice, care poate deveni in acela

tirnp un isvor de avirpe na-ponal.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V mulIumesc calduros pentru concursul luminat i patriotic

dat guvernului in indeplinirea grelei sarcini ce-i e incredirot,
doresc rii un an imbelugat, care s reverse bucuria in casele
tuturor, iar d-voastre intoarceIi-v in sAnul familiilor d-voastre,
nsoii de urrile Mele cele mai elduroase cu prilejul Sfintelor
Sarb4tori.
Eu declar inchisa sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne si ad-interim

Afacerilor Strine, Ioan I. C. Bralianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii
Publico, Sp. Haret ; MinistrurIndustriei i Comertului, Al. G. Djuvara ; Ministrul
Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Anton Carp ;
Ministrul Justitiei si ad-interim al Razboiului, Toma Stelian ; Ministrul Luca-
rilor Publice, V. G. Mortun.

(M. 0., 1909, nr. 288, p. 11461-2).
356.
Rispuns cfiire Principele I. i R. de corona, Wilhelm al

Germaniei i Prusiei.
7/20 Aprilie 1909.

ImpAratul Germaniei i Prusiei transmite prin Principele de Coroana o
scrisoare de felicitare Suveranului la Implinirea vArstei de 70 de ani, prin care
II numeste i Feldmaresal al Armatelor Germane. M. S. Regele multumeste
adanc Impratului pentru aceast distinctie.
www.dacoromanica.ro
408
RRGELE CAROL I
Sunt foarte fericit i tot- pe att de placut surprins prin rara

distinqiune pe care M. S. Imparatul i Rege, Augustul Vostru
Tata, Mi-a conferit-o prin numirea Mea ca Generalfeldmaresal in
armata Sa, incununata de glorie. Nu pot exprima Indeajuns prin
cuvinte ceeace simte mima Mea In aceste momente solemne. Privesc
inapoi asupra unei jumata-0 de veac de legaturi cari M'a unesc

atat de aproape de armata prusiana,
amintesc cu recunostinf de timpurile departate, and am trecut prin 'Malta scoala a
regimentelor de gard si am invaIat arta razboiului, prin care am
izbutit a conduce la biruinia tnra Mea armata. Acestor doua
fericite Imprejurari datoresc ca M. S. Imparatul a hotarit sa-Mi
confere bastonul de Feldmaresal ; iar aceasta demnitate capt
pentru Mine o valoare si mai mare prin. faptul ca Altqa Voastra
Imperiala si Regara' a fost Insarcinata a Mi-o oferi.
Va rog a transmite Augustului Vostru Tata adncile Mele mulIumiri si a raporta ea Eu, Impreuna cu armata Mea, suntem mndri
de primirea Mea In rndul Feldmaresalilor imparaliei Germane.
(M. 0., 1909, nr. 8, p. 276).
357.
Toast la prinzul dat in onoarea A. S. I. Principelui de Coroani al

Germaniei i Prusiei.
8/21 Aprilie 1909.
M. S. Regele, multumit de vizita Principelui de Coroana al Germaniei, care
I-a adus ura'rile Imparatului la 70 de ani de viata, Inchina pentru Casa ImpeHala si Regala a Germaniei i Prusiei i pentru glorioasa ei armata.
Cu inima plin de bucurie salut In mijlocul Nostru pe AlteIa.

Voastra Imperiala si Regar i sunt infinit de recunoscator Majestblii
Sale Imparatului i Regelui ea a trimis pe Augustul Su Mostenitor
la Tron, Inconjurat de o stralucita Suita, impreuna cu comandan-0i
sunt cu deoseregimentelor cu care stau in aproape legaturi
bire scumpe, spre a-Mi transmite felicitan i pentru aniversarea a

70-a a zilei Mele dela nastere.
Majestatea Sa. Imparatul Imi d prin aceasta gra0oas aten0une o noua chiezasie a sentimentelor Sale de Inrudire i intareste
legaturile de prietenie ce exista de at4ia ani, legaturi scumpe

inimii Mele, si pe cari Tara Mea stie sa le prquiasca pe deplin.
www.dacoromanica.ro
PI. X
ta
7'77
1
t,r7v
r__
64.0
ts
,000"ef
M. S. Regele Carol I in unifornai de Feldinareal prusiao (7/20 Aprille 1909).
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1909
CUVANTARI
409
De mai bine de 50 ani sunt strns legat de viteaza armat a

Prusiei ; prin numirea Mea de Generalfeldmaresal aceste legturi
an devenit
; lunga Mea carier militar dobAndeste
astfel o inAlIare i totodat o Incheiere istoric. Aceast rar distinc-
pune, precum i numeroasele dovezi de iuhire pe cari Majestatea

Sa Mi-le arat in toate imprejurrile, misc.& adne ivima Mea,
si nu pot exprima mai bine via Mea recunostinO, deck cuprinzAnd-o In urrile clduroase ce fac neIncetat pentru fericirea
prosperitatea mult iubiPlor Prinp ai Altepi Voastre Imperiale
Regale.
Fie ca binecuvntarea Celui Atotputernic s se reverse asupra

M. S. Imparatului, a Casei Sale Regale si a glorioasei Sale armate.
Fie ca Pronia cereasc s ia sub puternica Ei ocrotire pe AlteIa.
Voastr Imperial' i Regala si pe tnra Voastr Familie.
Cu aceste ur'ri ridic paharul Meu In sntatea MajestaPlor

Lor impAratului i imparkesei, precum si a AltePi Voastre Imperiale si Regale.
Ura, ura, ura.

(M. 0., 1909, nr. 8, p. 277).
358.
Toast la masa dati in cinstea perechii motenitoare a tronului

Austro-Ungariei.
Sinaia, 27 Iunie/ 10 lulie 1909.

Amintind legturile strAnse dintre Austro-Ungaria i Romnia, M. S. Regele
face urAri de bine pentru familia Arhiducelui Francisc-Ferdinand O. a so-pei Lui,
Principes de Hohenberg.
Voastre Imperiale si Regale, Impreun cu graVizita

Poasa Sa Sope, ne pricinueste o mare bucurie si din fundul inimilor noastre v ur'm, la amndoi, bun venire in mijlocul nostru.
Printre numerosii Membri ai Casei de Habsburg, pe care am

avut onoarea a-i primi In Castelul Peles, pstrm mai presus de
toate o nestears amintire despre sederea ilustrei perechi Imperiale si a mult iubitului vostru Tat, cu care eram unit Inca din
tinerqe prin legkurile unei strnse prietenii si a crui memorie
www.dacoromanica.ro
4 l0
REGELE CAROL I
Imi va fi de-a-pururea scumpa. 1mi place a nadajdui ca fiul Satz

va pstra .1 el afecOunea ce Augustul defunct a avut-o pentru
mine. Prezen/a AlteTei Voastre Imperialei Regale 1mi este despre
aceasta o pre0oasa dovada; ea 1mi este 9.1 o nota marturie despre
simpatia i neclintitul interes ce M. S. Impratul i Rege, ,A.ugustul Vostru Unchiu, ne arat Mie i Trii Mele.
Aceste binevoitoare s'entimente Ma indeamna la cea mai vie
recunotin% i maresc satisfacOunea ce o am, in aceast placuta
imprejurare, de a face sa reiasa marele pre-; ce punem in relaiiunile
aga de amicale ce intrelinem de un lung ir de ani cu puternica
Monarhie vecina, pentru propairea careia aducem urarile cele mai
calduroase.
Nenumratele i duioasele aten%iuni ale MajestAii Sale pentru
Mine i ai Mei, de care ne-a dat acum o nota .1 stralucita marturie insarcinnd pe Altqa Voastra Imperial i Regala sa remita
nepotului Meu Colanul Mielului de Aur, Imi inspira cea mai adnca
.1 sincera gratitudine.
N'a putea rosti mai bine sentimentele recunoscatoare de care
sunt ptruns, decat unindu-le cu caldele urri ale inimei Mele

pentru fericirea MajestaIii Sale. Aceleai urri le aduc i
Voastre Imperiale i Regale, rugnd pe Dumnezeu sa reverse asupra
Sa i ai Sai binecuvntari/e Sale.
Reinnoindu-Va expresiunea bucuriei ce Ne-o face amabila voastra vizit, ridic paharul Meu in sanatatea Majestiii Sale Imparatului i Rege, a AlteIei Voastre Imperiale i Regale i a mult
iubitei Sale Familii.
(M. 0., 1909, nr. 74, p. 3121).
359.
Cuvintare la inaugurarea portului Constanta.

Constaata, 27 Septemprie/ 10 Octomyrie 1909.
V. Mortun, Ministrul Lucrdrilor Publice, evidentiaz Insemntatea portului
Constanta pentru prosperitatea economiei romnesti i proslveste pe M. S. Regale
pentru struinta ce-a depus ca s se duc la bun sfilit aceast mreat oper.
Inginerul Saligny face un istoric al proiectelor de Intemeiere a portului Constanta
1881, Hartley; 1891-1894, Cantacuzino
si arat c lucrrile si planurile
www.dacoromanica.ro
SEPTa-OCT. 1909
CUVANTA.RI
411
executate, incepand cu 1896, se datoresc ingimerilor romani. Suveranul e fericit
a vedea realizat aceasta infptuire. Portul Constanta va pune tare in directa

legtur cu pietele Apusului si va constitui semnul legturii definitive dintre
Dobrogea i celelalte provincii ale Romniei.
Cu mare bueurie am venit in Dobrogea spre a inaugura mare4a

lucrare a portului ConstanIa, datorita ca i falnicul pod peste
Dunare
tiintei i harniciei inginerilor romni, sub priceputa conducere a Incercatului lor ef.
Deschiderea drumului spre mare este o trebuinf neaparata a
prop4irii comerciale; porturile maritime sunt plamanii unei Iari;
de aceea guvernul n'a cruiat nimic pentru a da portului ConstanTa
tot ce i-a trebuit spre a indeplini malta sa menire.
Inca dela inceput am urmat Cu cel mai viu interes 9i am spri-
jinit necurmat aceste lucrari, care au dat comeqului nostru un

avant aa de puternic 0 au legat tot mai strans Dobrogea de ca.
minul strmoesc.
Cu drept cuvant le putem dar privi ca un factor de capetenie

al propa0rii noastre economice 0 ca o mandrie naponala.
Portul Constara, cu ajutorul serviciului nostru maritim, ne-a
pus In legaturi statornice i directe cu targurile straine, mai ales
Cu apusul Europei, care este cel mai mare cumparator al productelor noastre.
Activitatea acestui centru comercial, care se va desfapra, de
sigur, fara daune pentru porturile noastre dunarene, va fi adevaratul barometru al desvoltarii noastre; de aceea am credinIa ca,
de0 mari, lucrarile savar0te 'Ana acum, cu instalapile cele mai
perfecponate, nu sunt cleat un Inceput faia de ceea ce ne rezerva
viitorul i ea Constania va deveni, peste un timp nu prea indepartat, unul din cele mai insemnate porturi ale Marii Negre.
Cu acest prilej nu pot uita sa amintesc ca astazi o noua legatura strange pe Dobrogeni 0 mai aproape de sufletele noastre, cu
intrarea lor In deplina viar constitu-Ponala a Trii. Prin aceasta
desavar0ta Intrupare a Dobrogii cu patria romana dela sanul
careia nimic nu o mai poate desparP s'a infptuit, pe veci, Iinta
strbunilor luptatori pentru stapanirea rrmului romanese al marii,
visul batranului Mircea Voievod 0 al lui $tefan cel Mare.
Cu adanca recunotinTa mulIumesc tuturor pentru primirea stralucit cu care am fost intampinap din partea oraplui, cat i pentru
www.dacoromanica.ro
412
REGELE CAROL I
bunele urri ce Ni s'au adus in cuvinte aa de clduroase i mgulitoare i sunt fericit a am plcutul prilej de a ridica paharul Meu
pentru prop0rea mereu cresand a portului Constanta 0 pentru

fericirea scumpilor notri Dobrogeni.
(M. 0., 1909, nr. 145, p. 5894).
360.
Discurs la inainiarea ca sublocotenent a Printului Carol.

&Julia, 3/16 Octomvrie 1909.
Intemeietorul Dinastiei hot.1111te ca Principii Romini a fie Inaintati ofiteri
la 16 ani. Da ca deviza Printului Carol maxima lui Frederic ce! Mare: 4 Sunt
ce/ intAiu slujba al Statuiui*. Ii fncredinteaza apoi comanda unittii Sale.
Sunt 16 ani Oe cand bubuitul tunurilor vestea Capitalei Romniei naterea unui Principe, salutat cu cea mai vie bucurie;
pot fi dar incredinIat a Iara intreag se unqte ast'zi cu Mine,
spre a srbtori numirea intiului vlstar al Casei Mele, nscut
i crescut pe pmnt stramopsc, ca Sublocotenent In 1-iul batalion
de vn.tori, comandat odinioar de Mwenitorul Tronului.
Sunt sigur a fried in vremuri deprtate se va aminti de acest
moment solemn, and Intemeietorul Dinastiei, care a condus vi-
teaza sa armata la izband, hotrise ca Principii Romni sh fie

numiIi la varsta de 16 ani ofiIeri.
Aceast cinste va fi, fr indoialk un puternic indemn pentru
iubitul Meu Stanepot, care se va sili a merita, printr'o deosebit.
sarguinI 0 o munc necurmat, o distincOune ap de inalt. Avnd
prin nwerea sa o situqiune privilegiat, El trebue s. tie a datoiiile Sale sunt cu att mai mari 0 a nimeni nu ..poate avea drepturi tr. datorii.
Sper a Dnsul va fi de-a-pururea aluzit de acest principiu,

i odat, and Dumnezeu va hotri ca Dnsul s fie chemat s urmeze opera Mea, va fi insufleVt de frumoasa maxim a lui Frederic
cel Mare:
4 Sunt cel intaiu s1ujba9 al Statului .
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1909
CuvANTARI
413
Doresc din adancul inimii Mele ca tanrul Principe, care intrfi

acum In armat, urmnd incO studiile sale, sa indeplineasca toate
sperantele Patriei Sale.
Caldele noastre urri II Insotese pretutindeni.
M. S. Regele, Intorcandu-se catre A. S. R. Principele Carol, Iti comanda:
Sabia afar!
LuaIi comanda 1-lui pluton dn 1-a companie a 1-lui batalion
de vantori i fiIi totdeauna cel Intaiu ca pild, ca munea, ca datorie i ca iubire a Patriei.
tM. 0., 1909, nr. 151, p. 6131).
361.
Mesaj pentru desehiderea Adunirilor Legiuitoare.

15128 Noemvrie 1909.
M. S. Regele arata situatia international buna a Regatului si scoate In evidenta probele de amiciVe ce I s'au dat de ctre suveranii straini. Se bucura de
simpatia pe care Tara a manifestat-o tala de dinastie cu prilejul intrarii Prin-
lului Carol In rndul ofiterilor. Da apoi indicatii generale privind legislatia

ce se deschide: bugetul se va mentine echilibrat; conventia economica incheiata
cu Austro-Ungaria se va vota; Tulcea va fi legata prin cale ferat de releaua

pea mare a Romaniei; agricultura si industria vor atrage atentia alesilor
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Intrand In a treia sesiune ordinar a acestei legislaturi, menit

s intreasa apzarea economic6 i social a Statului roman prin
conlucrarea tuturor paturilor sociale, constat cu o vie mulIumire
munca d-voastre pentru atingerea acestui inalt ;el i nu m Indoiesc de patriotica ravna cu care ve/i duce mai departe opera
Inceputa, a carei desvar0ta realizare Guvernul Meu o urmareqte
cu cea mai hotarit struinIA.
Situqiunea Regatului, din punctul de vedere al relaliunilor
sale din afara, este din cele mai bune. Prin aciiunea ei statornia
cumpanit, Tara noastra a c4tigat o situaIiune care ii (la dreptul
de a fi privit ca un factor insemnat in politica generala. Romania
fr o-Nraire a lucrat pentru reu- Ota silinelor desfdprate de toate
www.dacoromanica.ro
414
REGELE CAROL
statele ca s Intreasca pacea de care, impreuna cu linistea interna, avem atta nevoie pentru propsirea fortelor noastre naponale. De aceea veghem cu o deosebit grije la desvoltarea
nilor noastre internalionale i constatara cufericire simOmintele de
care Regatul se bucura din partea celorlalte State.
Vizitele pe care le-am prima in cursul acestui an, ale Principilor Mostenitori ai tmpriilor Germana i Austro-Ungara, au
fost o nou i prelioas marturie a acestor
Insemnele de Feld-Maresal, pe care Majestatea Sa Impratul
Wilhelm Mi le-a conferit, sunt o dovad a prieteniei care Ne leag
totodat arata prestigiul pe care armata noastra 1-a dobandit

faIa ostirilor celor mai puternice.
Acest prestigiu a crescut neincetat din vremea and vitejii
nostri osteni au vrsat sangele lor pentru m.rirea Patriei. Am fost
dar viu miscat and in anul acesta s'a inviat din nou amintirea
acestei epoci glorioase prin prezenIa in mijlocul nostru a unui asa
mare numar din bravii nostri tovarasi de lupta din armata rus.
Este de datoria noastr, spre a menIine situqiunea intern4onal a Regatuluij a urmri neintrerupt intarirea puterilor noastre
militare pentru care nu m indoiesc c veli da Guvernului Meu,
ca intotdeauna, cel mai neclintit sprijin.
Intrarea in rndurile ostirii a Iubitului Nostru Stranepot, Principele Carol, salutata de Tara intreaga cu un entuziasm atat de
mare, este o nou consfintire a legaturilor pururea nedespartite
clintre Dinastie i scunapa noastr armat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Desvoltarea economic. a Trii a fost neincetat una din grijile

noastre de capetenie. Constat cu mulIumire c izvoarele noastre
de produatiune sporesc meren i c astfel, chiar in anii agricoli
sub-mijlocii, situalia financiar ramne imbucur'toare.
Sunt sigur ea nu veli pierde un moment din vedere trebuinIa
de a men-One bugetul Statu/ui in principiile sntoase dupa care
a fost alcatuit de nou ani i carora datorim soliditatea strii noastre financiare. Guvernul Meu v va supune proiecte de legi prin
care rezervele legale ce stau astazi in casa tezaurului neproducatoare si expuse la ispita cheltuelilor, se vor consolida la Casa de
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1909
CUVANTA.RI
415
Depuneri, crescand prin capitalizare, spre a se asigura astfel 9i

mai mult Statul de once eventualitate vatamatoare finanplor sale.
Asemenea once msuri legislative, menite a imbunatali administrarea finanplor i a rspunde la principiile de dreptate in propunerea sarcinilor, vor gasi, nu ma indoiesc, primirea cea mai bine-
voitoare din partea d-voastre.

Mari le interese ale agriculturii noastre aqteapt dela d-voastre
aceea0 vie solicitudine pe care au aflat-o in sesiunile trecute. Ministrul Domeniilor va aduce In desbaterile d-voastre un proiect
de lege menit a cre0e proprietatea silvica a Statului. El va va cere
Inca msurile legale necesare pentru a da culturii Insemnatele intinderi de prnant pan acum supuse la inundaiii.
Pentru a Inlesni avantul industriei noastre, precum pentru a
intri i ocroti munca naPonala Guvernul Meu v va infPqa un
nou proiect de lege privitor la incurajarea
ConvenIiunea de comer l cu Austro-Ungaria, pe care de asemenea
ve%i fi chemaIi a o vota in aceasta sesiune, stabilind intre noi

monarbia vecina un regim statornic, va avea de sigur o inraurire
binefcatoare asupra economiei noastre na/ionale.
Cum o snatoasa Intocmire economic este Insa strans legata
de desvoltarea cilor de comunicalie, Guvernul Meu nu va pregeta
ca, treptat cu mijloacele de care dispune, s pun caile ferate la
mnlimea nevoilor creseande ale Tarii, sa duca cu struin-Va la bun
sfar0t toate lucrarile publice incepute in ultimii timpi i sa urmeze completarea sistemului nostru de cal de comunicaVune
de transport. Intre cele dintai construqiuni noui vi se va propune
legarea Tulcei cu repaua noastra de cai ferate 0 se va Intregi
din acest punct de vedere desavar0ta noastra unire cu judeple
de peste Dunare.
Astfel ne vom putea folosi pe deplin de mreple lucrani. ale
portului Constanp., pe care, cu atata mulTumire, 1-am inaugurat
In cursul acestei toamne.
In acela0 scop, ministrul lucrrilor publice v va supune mofificarea legii drumurilor, care s asigure mai bine pe viitor construe-
i intrqinerea lor.
Impailirea dreptaIii i inzestrarea Tnii ca o cat mai buna
oranduiala judecatoreasca a fost una din grijile legislaturii actuale.
votat,
Pentru completarea masurilor atat de nemerite pe care
-tiunea
www.dacoromanica.ro
416
REGELE CAROL I
ministrul justiVei va va supune modificarile ce principiile sangtoase

ale dreptului preeum 9i practica judecatoreasca le-au dovedit necesare de introdus n legea organica a Curtii
Casa-Oune 9i in dispozi%iunile legiuirilor penale, referitoare mai ales la intocmirea
funclionarea Curillor cu
InmulOrea continua a qcolilor rurale, precum i indrumarea cea
mai solida i mai practica' data invaiamntului, 4i va arata Inraurirea din ce In ce mai binefacatoare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Prin votarea noilor proiecte de legi, precum i a celor depuseInca din sesiunea trecutk vei urmari opera de reforme atat de
adnc cerute de nevoile Trii, dand totodata Guvernului Meu sprijinul trebuincios pentru aplicarea ei sincera i inIeleapta. Astfel,
prin munca d-voastre spornick va yeti asigura dragostea i hierederea Varii i cea mai adnca mul%umire a Mea.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre pentru binele
fericirea scumpei noastre Patrii.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brii-
tianu; Ministrul Afacerilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finan-telor: E.

Costine,scu; Ministrul Justitiei, T. Stelian ; Ministrul Lucerilor Publice i adinterim el Cultelor i Instructiunii, V. G. Mortun; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, A. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului, M. G. Orleanu ;
Ministrul de Razbeiu, General Gr. Critiniceanu.
(M. O., 1909, nr. 185, p. 7281-82).

362.

Pregedintele Camerii, M. Pherekyde, remarca' relatiile pagnice ale Romaniei
cu celelalte state. Adunarea Deputatilor igi va face o m'andrie examinnd cu
triotica' intelegere proiectele de legi ce i se vor supune spre desbatere gi votare
d e catre guvern. M. S. Regele e multtunit a aproba principiile Adresei la mesaj.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1909
417
CUVANTXRI
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputcqi,
Cu o vie mul-tumire am primit caldele uari ce ni le aduce-ti

din partea Adunrii Deputatilor ; ca in totdeauna ele au avut un
rsunet adnc recunosctor in inimile noastre.
Constat cu mare satisfac-tiune c din Adresa Camerei reiese o
deplin comunitate de veden i cu Guvernul Meu, ant cu privire
la consolidarea tot mai mare a finantelor, prin un control corqtiincios al cheltuelilor 0 o mai proportional repartizare a sarcnilor,
cAt qi despre necesitatea de a men-tine puterea noastrmilitar
la inal-timea cerut de imprejunri.
Sunt asemenea bine fncredin-tat c sntoasele traditii de prevedere din anii trecu-ti se vor statornici In gospodria noastr de
Stat, caci numai prin a lor strictd observare vom avea putiffta de
a indeplini programul nostru economic 0 ne vom pune la adpost
de surprinderi primejdioase.
Cu deosebit bucurie vd c Adunarea Deputa-tilor pre-tuqte

cinstea i onorurile aduse Armatei i Trii in persoana Mea 0 c
ea este insufle-tin de cel mai sincer devotament pentru Mine 0

Familia Mea. Aceste mult pre-tuite mrturii sunt nsplata noastr
cea mai dulce.
V urez o munc rodnic, de-a-pururea indreptan spre

rirea i mdrirea scumpei Noastre Patrii.
(M. 0., 1909, nr. 204, p. 8010).
363.

11/24 Deeemyrie 1909.
Generalul Budisteanu, presedintele Senatului dfi citire Adresei prin care se
aduc urri Suveranului. Prornite sprijinul Senatului pentru armat i pentru
luarea In discutie a proiectelor d legi ce se vor propune de Guvern relative la
modificarea legii organice a Curtii de Casatiune si a Gurtilor cu jurati precum
pentru proiectele relative la proprietatea silvica si la apArarea de inundatii
a parnnturilor cultivabile, pentru Incurajarea industriei si pentru cile de comunicatie. M. S. Regele multumeste pentru devotamentul Senattlui fattt de
Dinastie i pentru dorinta ce-si manifesta de a sprijini efectiv sforfarile politice ale Guvernului.
www.dacoromanica.ro
418
REGELE CAROL I
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu adnca recunotin-1 bunele urari-ce Mi le aduce-1i din
partea Senatului, precum i reinnoita incredintare a statornicei sale

credinte. Asemenea Ma bucur c cinstea ce Mi s'a %cut de Inaparatul german a gasit un rasunet aa de puternic printre d-voastre ;
ea insa se cuvine mai intaiu scumpei noastre arrnate, care, prin

vitejia sa pe ~pul de lupt, ne-a deschis calea larga spre neatarnare i propire.
Sprijinul luminat i hotrit ce Senatul il va da Guvernului Meu,
intru cercetarea proiectelor de legi ce i se vor supune, imi este

o chez4ie sigur c lucrrile acestei sesiuni vor fi rodnice i ea
veti da o inteleapt deslegare insemnatelor chestiuni privitoare la
incura5area industriei i la codul silvic, a carui menire cata sa fie
In primul rand pastrarea padurilor, acest izvor de bogatie
Doresc din toat mima ca silinele d-voastre s'O se indrepte
struitor catre acest tel practic dorit de tara, adica imboldirea

ocrotirea muncii cinstite.
Din adncul sufletului va multumesc in numele Reginei, al

Meu i al Familiei Mele, pentru sentimentele de dragoste ce mi le
aratati cu atata caldura.

(M. 0., 1909, nr. 207, p. 8122).
364.
Inalt Ordin de zi chtre arma.

1114 Ianuarie 1910.
M. S. Regele aduce la cunostinta otiri1 favorul de care s'a bucurat seful
ei suprem, fiind nurnit feldrnaresal al armatei germane si primind vizita delegatiei
$arului. Adauga ca o nou trAstura de unire 11 leaga de acum de ostire prin

intrarea In rndurile ei a Printului Carol. Face urari pentru fericirea Armatei.
Ostafi,
In cursul anului ce se incheie am avut multumirea de a- constata
cat de mult a crescut prestigiul nostru. Numirea Mea ca general

al infanteriei in armata imperiala .1 regala austro-ungara, insem-
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1910
419
CUVANTA.RI
nele de feld-maresal, care mi-au fost remise de Principele Mostenitor al Germaniei, in numele Augustului Su Printe, ca i vizita ce ne-au fAcut-o vitejii nostri tovarAsi de lupta din armata
imperial rusk sunt mrturii preTioase de stima de care ne bucurm pe l'ang armatele mari. Putem fi mAndri de aceste rezultate, dobAndite prin munca si sArguinIa noastr si pe care suntem
datori a le spori din an in an.

Tot in cursul acestui an, legturi noui s'au stabilit intre Dinastie i ostire, cu prilejul intrArii in rndurile voastre a iubitului
Meu strAnepot. Sunt adAnc convins c tAnArul ofi%er, cAluzit de
pilda noastr, va sti s: indeplineascA speranIele ce punem in El.
Fac clduroase .urAri pentru fericirea voastr a tuturor.

CAROL.
(M. 0., 1910, nr. 222, p. 8681).
365.
Toast la prinzul de gala dat in onoarea misiunii belgiene.

5118 Februarie 1910.
M. S. Regele Inchina n cinstea Suveranilor Belgiei.
PrezenIa misiunii belgiene imi d plAcutul prilej de a inchina

pentru intAia oar in sAntatea prea iubitului Meu nepot, M. S.
Regele Albert.
Urez din toatA mima tAnArului vostru Suveran o domnie lungA
si fericit spre a-si indeplini nobila-i menire, asigurAnd linistea si
propsirea Belgiei, pentru care avem cea mai vie simpatie si ale
crei asezAminte liberale ne-au servit ca pild in atAtea imprejurAri.
PAtruns de aceste sentimente, va rog a v uni cu ufrile Mele

si a ridica paharele voastre in sAnatatea Regelui i a Reginei Belgilor, precum si a Familiei Regale. SA trAiascA MajestAIile lor!
(M. 0., 1910, nr. 249, p. 9743).
www.dacoromanica.ro
420
REGELE CAROL I
366.
Mesaj de inehiderea Corpurilor Legiuitoare.
10/23 Aprilie 1910.

M. S. Regele trece in revist activitatea Corpurilor Legiuitoare, care const
din legile pentru reorganizarea Curtii de Casatiune, a repausului duminical, a
cooperativelor de .meseriasi, a locuintelor ieftine, pentru infiintarea Casal PAdurilor, pentru fondul de rezerv al tezaurului public, conventii comerciale q.a.
i le multumete pentru concursul dat guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Prin lucrrile pe care le-aIi indeplinit In a treia sesiune a acestei

legislaturi,
urmrit des6v&Iirea operii de Intrire economia i
social, Inceput de trei
i aii inzestrat -lara cu legi de triare
folos.
Legea pentru reorganizarea CurIii de Casa/iune a dat celei mai

Inalte instanIe judecatoresti un aezara'Ont potrivit Cu menirea ei.
Completndu-se astfel reforma Intreprins prin legea judeatoriilor
de ocoale i prin legea privitoare la reorganizarea tribunalelor
CurIilor de apel, toat justiIia a fost push' pe o temelie trainica i
dreptatea va putea s' fie imparlit mai bine 0 cu mai mult Inlesnire.
Legea repausului duminical, a cooperativelor de meseria0, a

locuinIelor eftine, precum si legea pentru vnzarea catre comune
a lemnelor din Odurile Statului, vor Inlesni traiul unei insemnate
prp din muncitorimea orwlor noastre.
Infiinlarea Casei pdurilor i intocmirea unui nou cod silvic
rdspund unei nevoi de mult simIite i ocrotesc o ramurd de seam4
a avuliei na Vonale.
Grija pe care ali purtat-o intotdeauna finanIelor Statului s'a

adeverit i de astdat prin asigurarea ecbilibrului bugetar i prin
lmbundaTirea organizapunii noastre financiare. In deosebi, legea
privitoare la fondul de rezerva al tezaurului public va da cele mai
bune roade.
Nouile linii de drum de fier, pe care le-ati votat i creditele puse
la dispoziTia cbilor de comunicatie vor da un avnt puternic desvoltArii noastre economice. lar convenIiile de comerl, incheiate Cu
www.dacoromanica.ro
MAI 1910
CUVANTIRI
421
Austro-Ungaria ca
Cu alte State, vor avea o inrurire fericit
nu numai asupra comerIului i industriei noastre, dar 0 in general
asupra raporturilor noastre internaTionale.
Viul interes pe care 0 de randul acesta
artat scumpei
noastre armate, inzestrand-o cu toate cele trebuincioase aprrii

nalionale, Mi-a adus o deosebit mulIumire. Puterea militara
neincetata propa0re a intregii noastre organiza-Ouni naiionale ne
chezuesc printre State situaTiunea ce se cuvine Regatului nostru.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
V mulIumesc pentru munca desfurat in aceasta sesiune

pentru concursul clduros pe care 1-ati dat Guvernului Meu. Rog
pe cel Atotputernic s v aiba sub a sa paz i sa reverse peste
Romania in acest an, care se arat atat de manos, tot belpgul
toat fericirea.
Eu declar inchis sesiunea ordinara' a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brittianu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Sp. Haret; Ministrui Aface-
rilor Straine, Al. G. Djuvara; Ministrul Finantelor, E. Costinescu; Ministrul

JustItiei, T. Stelian ; Ministrul Lucrarilor Publice, V. G. Morfun; Ministrul
Agriculturii i Domeniilor, Al. Con.stantinescu; Ministrul Industriei si ComerM. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.
(M. 0., 1910, nr. 10, p. 425-6).
367.
Inalt Ordin de zi &Sire armatit.
7/20 Mai 1910.

M. S. Regele Carol, dup Inaltul Ordin de zi din 10 Mai 1902, da instructiuni
noui pentru pregAtirea armatei. In acelasi timp, Principele Ferdinand, numit

inspector general al armatei, va raporta de implinirea acestor instructiuni.
Ostafi,
Munca far-a preget ce to0 ai depus Rani instruirea armatei,

pe baza directivelor ce v'am dat prin Ordinul de zi din 10 Mai 1,902,
a Intarit intr'un mod vadit armata, pregtind-o bine la malta sa

chemare.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
422
UrmaIi mai departe pe aceast cale i ve-li fi vrednicii apilatori

ai patriei.
In interesul unei unitili mai mari i in urma Imbunat-prilor aduse armatei, in ultimii ani, prin modificarea legii de
organizare, schimbarea
materialului de
artilerie,
modificarea
regulamentelor tactice i diferite sporiri .1 creqiuni, socotesc de
tre'buinta a da scumpei Mele armate noui prescrimiuni pentru

propairea ei.
Izbanda se intemeiaza pe credin; i voinIa nestramutata

a fiecarui otean, de a invinge cu once preI; pe vitejia fiecarui
soldat i pe infliativa fiecarui conducator Cu o hotarire nestramutata in once imprejurare ; pe conlucrarea stransa a tuturor .1 a
celor trei arme imprenn.
Aceste daruri se dobanesc numai prin desvoltarea Ingrijit a
fiecarui otean .1 prin o educa-Pe osteasca desavarita.
Nimic nu e mai primej dios pe ~pul de lupta deck lipsa de

credinr .1 de voinr in izbnda i teama de raspundere.
Infanteria va fi sigura a atinge scopul, daca va fi obipuita

a strabate mari distai4e In un timp relativ scurt, sa traga cu linite i siguranr, s'a se foloseasca de teren i sa Infrunte chiar
lupta cu baioneta.
Cavaleria va implini frumoasa ei menire, In chip stralucit,
daca va fi desavilita In serviciul de cercetare, daca se va putea
mica repede i se va afla intotdeauna acolo, invingand toate obstacolele, unde se va da lovitura decisiva.
Artileria va asigura izbanda, daca va 9-ti a trage bine, intr'un mod sigur, fila a fi expusa la pierden i mari i a avea Inca
destule muniii In momentul suprem al luptei.
Trupele speciale .1 serviciile diverse vor da un adevarat
sprijin armatei, asigurand toate Inlesnirile in m4carea i IntreIinerea ei.
T'aria armatei se sprijina pe iubirea i Ingrijirea superiorului
pentru soldat i mai ales pe disciplina, care nu poate fi capatat

nici prin mijloace dureroase, nici prin ingaduiri peste legi i regulamente, bis& numai prin o severitate binevoitoare i neprtinitoare.
Insarcinez pe Principele Ferdinand, prea iubitul Meu nepot,

astazi numit inspector general al armatei, a veghia, cu ocazia in-
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1910
423
CUVANTARI
specIiunilor sale, ca s se indeplineasc toate ordinele Mele de zi

i s-mi raporteze asupra aplicrii lor.
Dat In Bucuresti, la 7 Aprilie 1910.
CAROL.
Ministru de Razboiu, General de divizie, Gr. Criiiniceanu.
(M. 0., 1910, p. 1257-8).

368.
Toast pentru Regele Angliei.
16/29 August 1910.

Luni, 16 August, la orele 12%2 din zi, Feld-Maresalul Lord Roberts a fost
primit in audienp oficiala in salonul de receptiune al Castelului de atre M. S.
Regele caruia I-a remis scrisorile prin care se notifica rnoartea Regelui Eduard
VII si urcarea pe tron a M. S. Regele George V, Rege al Marei Britanii i Irlandei, ImpArat al Indiilor. La sfArsitul mesei, M. S. Regele a toastat pentru
fericirea Suveranului i Reginei Angliei.
Ridic paharul Meu In sntatea M. S. Regelui George al V-lea,

rugnd Pronia cereasc s5.-L ocroteasc i s-I acorde o domnie
lunga i fr grije, pentru fericirea credinciosilor Si supusi
prosperitatea vastului su imperiu.
Cu aceste sim-pminte i ytruns de afecIiunea cea mai sincerk
pentru Majestatea Sa, beau In sntatea MajestVlor Lar Regelui
Reginei a Marei Britanii i Irlandei, precum si In acea a Augustei lor familii.
Triasc Majest4ile Lor f
(m. 0., 1910, ru.. 110, p. 4648).
369.

Prin mesajul de deschidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare Suveranul rearainteste opera legislativA infptuitil si importanta ei pentru prosperarea
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
424
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt fericit ca ma gasesc azi din nou_in mijlocul d-voastre

pentru a deschide a patra sesiune ordinara a acestei legislaturi
si nu Ma indoesc ca, prin votarea legilor propuse de Guvernul
Meu, din care ati inceput a lua lunele in cercetare, veti desavarsi
opera d-voastrelegislativa atat de bogata i binefcatoare pentru Iara.
Chemqi in vremuri grele spre a readuce, printr'o legiuire cum-
panita, linistea i increderea intre diferitele straturi sociale, aTi

indeplinit cu ravna marea datorie care vi se impunea tuturor in
fa-0 unor imprejurari asa de grave.
In urmarirea acestui inalt el aTi dat sprijinul d-voastre cel
mai puternic Guvernului Meu pentru a reorganiza vieqa noastra
rural i a da un avant santos intregei noastre desvoltari nalionale.
Legile agrare, privitoare la invoieli agricole, la infiinIarea Casei
rurale, la obstiile pentru arendare_ si la cele de mosneni, cat si la
trusturile arendasesti, au lmurit i impacat raporturile economice
si, prin incurajarea spiritului de prevedere, au sporit formarea
micei proprietti de sine statatoare, asigurand odata cu linistea
social i cresterea bogaIiei generale.
Reforma legilor de organizare judecatoreasc, infiintarea judecatoriilor rurale, stabilirea unor norme mai bune pentru recrutarea
inaintarea magistraplor; au pus la indemana populatiunii rurale o justiVe grabnic i nepartinitoare si au intarit prestigiul magistraturii.
Prin. Consiliul administrativ permanent, prin legile comunale

si a Jandarmeriei, prin msurile contra alcoolismului cuprinse in
legea carciumilor, prin veniturile ce aceasta lege a creat comunelor
rurale, prin avantul dat invaIamantului primar, construind in toate
localuri de scoli, precum i prin solicitudinea pe care
ali artat-o pentru starea sanitara,
dat satelor noastre putinIa
sa se desvolte in condiIiuni mai fericite, atAt din punctul de vedere administrativ, ct i din punctul de vedere cultural i moral.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inzestrarea larga a ailor ferate i a portului Constai4a cu imbunataIirile trebuincioase, nouile linii de cai ferate pe care
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1910
CUVANTARI
425
votat i a caror executare s'a inceput Cu activitate, grija pe care

ai purtat-o industriei i comeqului, a caror interese sunt astzi
incredinIate unui ministru special, sprijinul dat bancilor populare
cooperativelor steti,
prevzute in Codul silvic
In legea Casei pdurilor pentru apararea i sporirea domeniului
silvic, indemnul dat creterii vitelor In urma Infiinrii islazurilor
comunale, a livezilor artificiale, a imbunt4irii serviciului zootehnic
i a nouai conveniiuni comerciale cu Austro-Ungaria, vor contribui
Inca la mdrirea avupei nalionale, care atat s'a desvoltat in ultimii

ani, Incat situaiia financiar, cu toate nouile nevoi ale Statului,
este astzi mai prospera ca oricAnd, Para sa se fi ingreuiat intru
nimic sarcinile contribuabililor.
Printr'o serie de legi, ce sprijin o imeleapt" politiea comu-
nal, ai urmdrit uprarea strii populaiunii orapneti; bncile

de meseriai, legea pentru cumprarea de catre comune a lemnelor
din pdurile Statului, legile pentru locuinIele ieftine i pentru inmulIirea linillor de tramvai In Bucurwi, precum i creditele pentru
alimentarea cu N a diferitelor ()rae, inlesnind i insntoind
conditiunile de traiu, vor indruma mai bine vieaTa comunelor noastre
urbane.
Un insemnat pas s'a fcut prin intinderea regimului nostru

constitulional in Dobrogea. Acordarea drepturilor politice a desAvarit legaturile vepice a judqelor transdunrene cu Patria
mum5 si a incoronat activitatea struitoare ce s'a desfpirat In
ele de peste treizeci de ani.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaft,
Mull,umit msurilor energice luate la hotarele trii

serviciului nostru sanitar, care ne-au ferit de o groaznica
epidemie, s'a putut face Para primejdie manevrele de ast toamn.
Ele au dat tuturor prilejul sa constate c, prin munca neobosit
a ostaOlor notri, prin legile de organizare i prin creditele Indestuldtoare votate de d-voastre, scumpa noastr armat este in
msur s rspunza oricnd la Weptrile
Romania, cu hotrirea linitith pe care i-o ingaduie puterile
sale neincetat crescnde, afirma fra ovire importanIa
www.dacoromanica.ro
REGLE CAROL
426
sale In mijlocul marilor interese europene. Astfel ne-am asigurat

increderea i prietenia tuturor Statelor care, ca i noi, gsesc in
pace cea mai prielnic chez4ie a desvoltrii lor.

Domnilor Senatori,
Donznilor Deputati,
Cluziti de dorul de infraTire a tuturor straturilor sociale

de dorul de dreptate,
asigura i in aceasta ultima sesiune a
legislaturii, consolidarea Statului i temeinica sa prop9ire i de
aceea, cu neclintita credin0 In viitor, rog pe Cel Atotputernic
s'a Intinda peste lucrrile d-voastre cereasca sa binecuvantare.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL.
Preedintele Consiliu/ui de Minitri i Ministru de Interne, Ion I. C. Brcitianu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, Sp. Haret; Ministrul Afacerilor Straine,
Al. G. Djuvara ; Ministrul Finantelor, E. Costinescu ; Ministrul Justitiei,
Toma Stelian; Ministrul Lucrarilor Publica, V. G. Mortun; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul Industriei i Comertului,
M. G. Orleanu; Ministru de Razboiu, General Gr. Crcliniceanu.

(M. 0., 1910, p. 7417-8).
370.

1114 Decemvrie 1910.
M. Pherekyde, presedintele Adunarii, da citire Adresei In care arata multumirea ea Suveranul a rostit cuvinte de rasplata pentru adunarea DeputaWor care a dat concurs Guvernului la readucerea linigtei i asigurarea drept'a-0.i In sanul populgiei rurale. Anta importatrta reformelor agrare prin care
se l'acepe o era noua In viga politica' i sociala i datoria tuturor de a le apara
IntAri. Asiguri pe Suveran de activitatea ce o vor depune Deputatii qi de solidaritatea lor Cu guvernul. M. S. Regele se bucura ca Armata va atrage deosebita atentie a Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Cu o adanca recunqtinf primesc bunele urri ce-Mi le aduce0

din partea Adunrii DeputaIilor, precum i dovezile de iubire 9i
devotament ce Mi le reinnoiIi astzi, in chip aa de magulitor pentru
Mine.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1910
427
CUVANTAIII
Nu m. indoiesc c munca desfsurat in cursul acestei legislaturi, pe care, cu regret, o vd apropiindu-se de sfArsitul ei, va fi
bogat in roade bune i c legile votate vor contribui la pasnica
propsire a scumpei noastre Patrii.
Necurmatul interes ce 1-4 aratat pentru arman.' M bucur in
mod deosebit. Prin desvoltarea si intrirea ei, am dobandit neatrnarea politick intocmai precum bunele noastre finanIe ne asigura neatArnarea economick
S veghem dar, ca acesti doi factori precumpnitori de care
atarna t'Aria Statului s fie feriii de vence stirbire, astfel ca

putem privi viitorul cu deplin incredere i s urmm cu statornicie politica noastr cumpnit din trecut.
Din adncul inimii va mulIumesc din partea Reginei i Familiei Mele, pentru dragostea cu care ne inconjur4.
(M. 0., 1910, nr. 196, p. 7970).
371.

11/24 Decemprie 1910.
Generalul C. Budisteanu, presedintele Senatului, arat cl prin sprijinul
dat Guvernului si prin votarea legilor propuse s'a asigurat linistea i bunele
raporturi dintre toate clasele. Prin imbunattirea soartei $rnesti, prin crearea micei proprietti, agricultura se va aseza pe baze mai temeinice i astfel
se va Imbunt4i starea economic a pturii rurale. Acordarea drepturilor politice Romnilor de peste Dunre a desavrsit legatura Dobrogei cu Romnia.
Asigur pe Suveran de sprijinul pe care-I va da Senatul Guvernului. M. S.
Regele e de acord cu hotririle Senatului si-i multumeste pentru urAri.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Mrturisirile de iubire si devotament ce Mi le aduceIi din partea
Senatului sunt scumpe inimei Mele si le primesc cu o adnc recunostinV.
Cu incredere i mulIumire, putem privi sirul de reforme ce s'au

svrsit in cursul acestei insemnate legislaturi si prin care se indeplinesc dorinIele ce, in momente grele, le-am artat ca trebuincioase, pentru a readuce pacea social. Aceast huna armonie
reciproc ineredere suntem datori a le aseza pe trainice temelii de
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
428
dreptate 0 a le intari prin o neadormit sarguinO, caci numai ele

ne pot asigura o desvoltare normala.
De asemenea am vazut cu plcere alcatuirea legilor menite a
pastra prin un regim adevarat conservator, domeniul nostru silvic,
aceasta podoaba a Trii i izvor insemnat de boglie, cu o inraurire
aa de binefcatoare asupra agriculturii noastre.
Hotaritul sprijin ce 1-4. dat Guvernului Meu, a inlesnit mult
desvr0rea roditoarei opere intreprinsa cu atata ravna, spre binele
i intarirea Patriei.
Din tot sufletul, v mulIumesc pentru caldele urari adresate
Mie, Reginei i Familiei Mele.
(M. 0., 1910, nr. 204, p. 8242).
372.
malt Ordin de zi efitre armat.

1/14 lanuarie 1911.
M. S. Regele ureaza ostasilor ani multi, sntate i fericire, cu prilejul anului
nou, multumindu-le pentru munca staruitoare, simtimntul de datorie si spiritul de disciplin6 de care au dat dovezi.
Ostafi,
Tara nu cruIa niciun sacrificiu pentru intrirea armatei, avand
nestramutata credin0 ca sunteli oricnd gata a implini malta

voastr. chemare. Ultimele manevre au dovedit din nou ea Regatul
se poate rezema cu siguranI pe puterea sa militara. V mulIumese
dar calduros pentru munca voastr struitoare i pentru toate

silimele ce ai desfaurat in cursul anului care s'a sfar0t. RamneV,
ca i n trecut, InsufleIiIi de simIimantul de datorie 0 de spiritul
de disciplina. lubii pe efii i fratii voWi de arme, pstrand un

neelintit devotament pentru Patrie i Tron.
neincetat
la juramantul vostru, care trebue sa fie adane intiprit in mima

voastra. Astfel ve-i fi de-a-pururea siguri de dragostea Mea 0 veIi
bine merita recunwiinIa Tarii.
Din tot sufletul va urez ani muii, sanatate i fericire.
Dat in Bueurqti, la 1 Ianuarie 1911.

(M. 0., 1911, nr. 220, p. 8945).
www.dacoromanica.ro
CAROL.
MARTIE 1911
429
GUVANTXRI
373.
7/20 Martie 1911.

Parlamentul precedent, in urma demisiei guvernului, fusese dizolvat i nouile
Corpuri sunt convocate avAnd s'a se ocupe indeosebi cu masurile menite s5.
Imbuntteasca starea economica i social a rii in deosebi a meseriailor,
micilor functionari i corpului didactic la orase i a tranilor la sate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu o deosebit mulIumire viu astazi in mijlocul d-voastre pen,

tru a deschide intaia sesiune a nouai legislaturi.
Demisia Cabinetului precedent i numirea guvernului actual au
tras lupa sine dizolvarea Corpurilor Legiuitoare, ajunse aproape
la termenul lor constitulional.
IeiIi de cateva zile din alegerile generale, d-voastre, prin o
insemnata majoritate, aduceIi guvernului pe care 1-am chemat la
arma Statului, increderea 01.1

Acest acord intre Tara i Tron este o chez4ie pentru indeplinirea misiunii guvernului Meu, cu atat mai mult cu cat putem
privi in linite situalia din afara. Politica statornica i cumpatata
ce o urmarqte Romania rara Bovaire de peste un patrat de veac
ne-a asigurat cele mai bune relaIii cu toate statele. Merginerea
pacii, care este scopul comun al nazuintelor, este Bi dorinIa noastra
de capetenie.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Guvernul Meu a adus la cunostinIa tuturor masurile ce le

crede menite a Imbunatali starea economica i social a Prii. Ele
vor forma obiectul activita/ii d-voastre in decursul legislaturii care
incepe astazi.
Pentru scurta sesiune de faIa Barcina d-voastre va fi mai ales
cercetarea i votarea la timp a bugetului. Prin votarea legilor ce
stau in legtura cu el vevi face de pe acum un pas hotritor In direcia
cerute de situalia interna i mai ales intru uu-
www.dacoromanica.ro
430
REGELE CAROL I
rarea vieii Omnilor 0 a multora din oraenii prea atin0 de scumpirea traiului.
Pana ce se vor vota legile pentru vanzarea-d.e pamant la Iarani,
pentru asigurarea lucratorilor, pentru noua organizare a meseriilor
i pentru descentralizarea administrativa, veti avea sa veniti indata
In ajutorul pranilor nevoia0, scutind loturile mai mici de ease
hectare de once dare atre Stat 0 pe de alt parte sa imbunatteasca starea funcTionarilor inferiori dela cile ferate, precum
salariile din inva-pmantul primar 0 secundar.

Situalia finantelor noastre ne ingduie aceste inlesniri i ne
impune totodata s destinam, far a sdruncina echilibrul bugetului,
un spor de opt milioane pentru armat, la a carei intrire Tara a

fost totdeauna gata s aduca jertfele cele mai mari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In fiecare an al lungei Mele Domnii am avut adanca mulIumire

s constat progresul savar0t in scumpa Noastra Patrie.
Urez ca i aceast legislatura, prin concursu/ luminat ce-I ve%i
da guvernului Meu, sa fie cat mai bogat in rezultate fericite.
Dumnezeu s binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministrul Finantelor, P. P. Carp,

Ministrul Afacerilor Straine, T. Maiorescu; Ministru de Interne, Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. C. Arlon ; Ministrul de Razboiu, N. Filipescu; Ministrul Lucrarilor Publice, Barba St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si Comertului, D. E. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1911, nr. 271, p. 11385-6).
374.
Rspuns la Adresa Adunkii Deputatilor.

C. Olanescu, presedintele Camerei, impreuna cu delegatia acestui corp
legislativ, prezinta raspunsul la mesajul Tronului, prin care afirma ca se va lucra
de acord cu guvernul pentru reformele propuse. M. S. Regele, multumind pentru
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1911
431
CUVANTA.RI
asigurarile de dragoste i credinta ce I se exprima, simte o deosebita bucurie

c imbunatatirea soartei trnimii preocupa Corpurile Legiuitoare, ca gi
bunttirea situatiei corpului didactic 1i dotarea armatei.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu o deosebita ruulIumire asigurarile de dragoste si cre-
dinIa ce Mi-le aduceIi, In cuvinte asa de calde, din partea Adunarii

Legiuitoare.
Cu mare bucurie vad ca primele gnduri ale Camerii sunt Indreptate catre acei mai greu atinsi de scumpetea traiului, mai ales
-catre Vrani, a caror munca contribue 'hate masur insemnata la
looglia Tarii si care, ca ostasi, sunt scutul Patriei. Nu ma indoiesc
dar ca grija ce va insufleTeste de a usura soarta lor va putea fi inlaptuita prin masuri bine chibzuite, pstrand neatins soliditatea
finanIelor noastre, asa de strans legate cu buna stare economica
politica.
Sunt incredinIat ca. Imbuntalirea ce se va aduce In folosul

Corpului didactic va fi un imbold nou la munca sa pentru buna
Indrumare a tinerimii scolare.
De asemenea simt o vie satisfac-Vune vazand cat de patrunsi
sunteTi de menirea scumpei noastre armate si de datoria ce avem
de a o inzestra cu toate mijloacele spre a-si Indeplini malta sa chemare.
Sprijinul ce sunteli hotarlIi a-1 da guvernului Meu intru realizarea programului ce vi 1-a Inf4isat este o chezasie sigura ca lucrarile Camerii vor fi rodnice i Inchinate binelui Trii.
Inca data va mulIumesc din suflet pentru mrturisirile de

credinIa ce 1e arataIi Mie i Familiei Mele si rog pe Atotputernicul
s binecuvanteze munca acestei legislaturi.
(m. 0., 1911, nr. 286, p. 11953-4).
375.
3/17 Aprilie 1911.

G. Gr. Cantacuzino, preedintele Senatului, prin citirea Adresei arata. ca
Ilaturul Corp va bilesni realizarea programului pe baza caruia a fost ales, privitor la Imbunatatirea strii economice i sociale a Tarii. Legiuirile pe care
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
432
guvernul le anunt relativ la vAnzarea de pmnt stenilor, la asigurarea lucrtorilor, la reorganizarea meseriilor si la reforma administrativa vor constitui
obiectul preocuparilor Senatului i vor contribui la intrirea armatei. Incheie
cu urri. M. S. Regele e incredintat de patriotismul Senatului q'i e sigur c
activitatea lui va fi rodnic.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit cand ma gasese'in mijlocul membrilor

Senatului, care, prin experienla 9i maturul lor sfat aduc un concurs
a9a de luminat, la buna alcatuire a legilor.
Sentimentele de iubire 9i credinI ce Mi le arataii din partea

acestui inalt corp au pentru Mine un deosebit preI 9i va mulIumese calduros pentru bunele voastre urri.
Privesc ca o danta datorie de a inchina puTinii ani pe care
Dumnezeu va binevoi O. Mi-i daruiasca 'inca, la prop9irea 9i. marirea scampei noastre Romanii.
Doresc ca noua legislatura., care incepe cu aceast sesiune, s'a
fie rodnica' in foloase pentru binele ob9tesc 9.1 ca prin sprijinul ce-1
ve/i da guvernului Meu, sa asiguraIi desvoltarea noastr. treptat
9i statornic.
Am deplina incrediMare ca tot ce vom face intru huna indrumare 9i ridicare a Iaranului, va largi 9i consolida temeliile Statului, marind in acela9 timp si bogaIia publica'.
Inca dela inceputul lungii Mele domnii, toate guvernele impreuna cu reprezentqiunea nalionala, au inconjurat o9tirea cu o
neIarmurita ingrijire 9i. dragoste, iar Tara 9i-a impus cu bucurie
cele mai insemnate jertfe pentru dansa. Cu vie satisfacIiune constat ca 9.1 de astadat Corpurile Legiuitoare sunt gata a p5.9i pe
aceea9i cale patriotie, spre a pune puterea noastr6 armat6 in stare
de a apara oricand neatarnarea 9i vrednicia Patriei.
Reinnoindu-va viile Mele mulIumiri 9i in numele Reginei 9i Familiei Mele pentru scumpele dovezi de dragoste din partea Sena-
tului, urez din suflet ca lucrarile d-voastre sa intareasca 9i mai

mult insemnata situaIie ce Romania 9i-a castigat-o prin manca 9i
politica sa inieleapta.
(M. 0., 1911, nr. 4, p. 194).
www.dacoromanica.ro
MAI-ILJNIE 1911
433
CUVANTAlli

M. S. Regele inchide sesiunea Corptuilor Legiuitoare manifestandu-si satisfactia el si-au indeplinit misiunea fixat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
inchizand astazi intaia sesiune a nouai legislaturi, sunt fericit

a VA exprima mulIumirile Mele pentru munca inieleapta, cu care
raspuns la insarcinarea primita dela Tara.
In scurtul timp in care v'aIi putut desfaura activitatea,
contribuit la realizarea unei parIi insemnate din imbunataIirile
cerute de situaiia interna.
Prin votarea bugetului intocmit in vederea acestor imbunataIiri i prin modificarea pariiala a catorva legi, ai upirat
Iaranilor i qi dovedit ingrijirea ce o aveIi pentru interesele claselor celor numeroase, &And totodat armatei mijloacele trebuincioase pentru intarirea ei.
MulIumita sprijinului ce daIi guvernului Meu, rodnica sesiune
inceput, va fi urmat de altele tot ap de binefcatoare
cu care
astfel vqi fi facut un pas mai departe intru inaintarea Romaniei.
Sesiunea actuala a Corpurilor Legiuitoare este inchisa.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Finante, P. P. Carp ;

Ministrul Afacerilor StrAine, Titu Maiorescu ; Ministrul de Interne, Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahovari ; Ministrul
Cultelor i Instructiunii, Const. C. Arion ; Ministrul de Rzboiu, N. Filipescu ;
Ministrul LucrOrilor Publice, B. St. Delavrancea ; Ministrul Industriei si ComerIului, S. D. Nenifescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1910, nr. 18, p. 713).
Discurs la inaugurarea noufii clidiri a Camerei de Comerl

si Industrie.
24 Mai16 funie 1911.
Hagi Tudorache, presedintele Camerei de comerI si industrie, printeo cuvntare manifesta bucuria fatal de prezenta M. S. Regelui; Infliseaza apoi
www.dacoromanica.ro
434
REGELE CAROL I
activitatea Camerii in cei 42 de ani dela Infiintarea ei, fAcAnd istoricul acestei
institutii. Vorbesc In acelas sens: M. Blank, In numele Bursei i Ministrul Comertu/ui i Industriei, Nenitescu, In numele guvernului. M. S. Regele multumeste pentru IntAmpinrile rostite i aratA partea luatil de Camera de Comert
si Industrie la desvoltarea economicA a RomAniei.
Sunt viu mirat de alduroasele cuvinte eu care MAIntmpinati

In numele Camerei de Cornell i a Bursei 0 de bunele urri ce mi
le aduceti cu
acestei solemnitti.
V rog s primii adnca Mea multumire pentru aceste mult
pretuite mrturisiri de credin; i devotament.
Prop0rea economica a Romniei se datoreW Inmultirii 9i
ieftenirii mijloacelor de transport, care i-au dat, In mai putin de
50 de ani, un avnt neasemnat in Europa Intreagd. Elementele
acestei prop4iri le avem in rodnicia pmntului, in bogatiile

ascunse in subsol i in situatia noastra geografia. Spre a ie0 la
iveal nu le lipsea dect o inteleapt i Incordatiniiativ. Aceast&
initiativ a luat-o Statul, care, indat dup rzboiul pentru neatarnare, a Indrumat toat activitatea sa In aceast directiune, prin
infiintarea de drumuri de fier, prin regularea navigatiunii dunrene, prin amenajarea porturilor i arzarea mretului pod peste
Dunre, prin conveatiuni comerciale i nenumrate msuri, menite
toate a ridica valoarea productelor agriculturii noastre .0 a Incuraja comertul qi industria.

Aceste silnite, urmArite Cu o necurmat statornicie, au avut o
rsplat de care toi ne putem bucura ast6zi.
Se cuvine ca In aceast zi, and reprezentantii cei mai de seam.
ai comertului i industriei se afl adunati spre a inaugura fruraosul
local al Caraerei de Cornell. din Capital, s reamintim acest trecut
de muna struitoare i s culegem din aceast privire inapoiu, un
Invtmnt pentru
Camerele de Comert 0 Industrie au dat guvernului un pretuit

sprijin, prin sfaturi luminate i lucrri insemnate. Am marea multumire de a recunowe c aceste sfaturi i lucrri au avut mai
totdeauna in vedere, nu interese particulare, ci binele olvesc 0 c&
infiintarea acestor Camere, alcatuite din frunta0i comertului
industriei, a rspuns Inaltei lor meniri.
vou, dar, se datorete o parte din frumoasele izbnzi
gate pe terenul economic, care ne umple mima de o indreptatit.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1911
435
CUVANTARi
mandrie i ne permite a ndjdui ca acest rninunat avnt
pe
care L-am putut constata 0 admira din nou in ultima Mea WA-
torie pe Dunare 0 la ConstanIa nu se va opri aci, ci se va

desfa9ura tot mai imbucur5tor i binecuvntat, artnd astfel
lumii civilizate c5. Romnii ravnesc
face un nume respectat,
nu numai prin arme pe cmpul de luptd, dar 0 prin munc cinstit
struitoare.
ComerIul 0 industria sunt la noi cele mai puternice auxiliare

ale agriculturii; desvoltarea armonia a acestor trei nesecate izvoare
de bun traiu i bogaIie ne este o chez4ie de un viitor frumos i blagoslovit.
Urez, dar, Camerei de Cornell 0 Industrie din Capital5 s fie

pild neclintit acestor patriotice silinIe i ca munca ei pe ampul
economic
de-a-pururea inspirat de interesul general al Vrii
s fie spornia i rodnica.
(M. 0., 1911, nr. 40, p. 1722).
378.
Toast la primirea in audient a Generalului de Romanenko.

5/19 19 Iunie 1911.
Generalul de Romanenko vine in fruntea unei misiuni rusesti
s'a* aleagA
locul pentru aezarea monumentului in amintirea generalului Suvarov in Rfim-
nicul S'arat. La masa ce a dat in cinstea misiunei ruse, M. S. Regele inchina

pentru Impratul i Imprteasa Rusiei, amintind confraternitatea armatelor
ruso-romane in luptele dela 1877.
Cu o indoit bucurie v salut printre Noi, caci prezenLa

d-voastra Imi reamintwe epoca atat de scumpa inimei Mele, care
a cimentat confraternitatea armatelor noastre pe cmpul de btaie.
M folosesc deci, cu vie mulLumire, de aceast5 fericit ocazie,
pentru a ridica paharul Meu In sal:Ma-tea M. S. Imparatul Nicolae,
facand urri calduroase pentru fericirea Sa i pentru gloria bravei
Sale armate.
S trgascA MM. LL. impratul i imprteasa.
(M. 0., 1911, nr. 52, p. 2380).
www.dacoromanica.ro
436
REGELE CAROL I
M. S. Regele atre Iussuf Izzedin.

14/27 August 1911.
Vizita mostenitorului tronului otoman, Iussuf Izzedin, la Constanta. La cina
ce s'a dat In onoarea lui, M. S. Regele Carol I a ridicat un toast in sAntatea
Sultanului i a Mostenitorului Tronului.
Vizita Altelei Voastre Imperiale Ne aduce o vie bucurie i salutam prezenIa Voastr printre Noi, cu att mai mare satisfacIiune,
cu cat ea confirma din nou excelentele raporturi stabilite inteun
mod asa de fericit 'filtre statele noastre, in interesul pcii generale.
Facand urrile cele mai clduroase pentru fericirea M. S. Sul-tanului i aceea a Altwi Voastre Imperiale, precum si pentru prosperitatea Imperiului Otoman, a carui desvoltare i progres ti urmrim cu o sincera simpatie, ridic pahArul Meu in snatatea M. S.
Sultanului si a AlteIei Voastre Imperiale.
Triasc Majestatea Sa Impratul Otomanilor.
(M. O., '1911, nr. 108, p. 5253).
M. S. Regele citre Vice-amiralul Bosirem.

Sinaia, 18 Septempriel 1 Octomvrie 1911.
Escadra rusa din Marea NeagrA, sub comanda vice-amiralului Bostrem,
vine la Constanta. O -delegatie, sub conducerea vice-amiralului, merge la Sinaia sA salute pe M. S. Regele Carol L Delegatia e retinut la dejun i Suveranul ridica un toast In einAtatea Tarului si gloria marinei imperiale.
Sosirea escadrei rusesti la Constal4a i prezenIa ofiTerilor ma-
rinei imperiale in mijlocul Nostru, imi d pentru a doua oar',

anul acesta, fericitul prilej de a inchina in sanatatea M. S. Imparatului, Augustului vostru Suveran. Viu miscat pentru graIioasa
atenTiune ce a avut, binevoind a trimite escadra Marei Negre in
apele romne spre a M saluta, mulTumesc Majesttii Sale din
-fundul inimei pentru aceasta nou' dovad de prietenie, ce are un
ap mare pre% pentru Mine. Facand urarile cele mai clduroase
www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1911
COvANTARI
437
pentru fericirea Sa, precum i pentru gloria marinei Imperiale,

ridic pabarul Meu in sntatea Augustului vostru Suveran, care
Imi este cu deosebire scump.
TrAiasca Majestatea Sa Impratul Nicolae.
(M. O., 1911, nr. 135, p. 6386)._
381.
M. S. Regele efitre Ieeni.

25 SeptemPriel8 Octomprie 1911.
Dup asistarea la manevrele din jurul Romanului, Familia Regard a plecat
cu trenul spre Iai. Acolo a fost Intimpinat de autorit'ali i notabilitkti si o
imens multime. Seara s'a dat o cina la Palat la care au fost invitati ministrir
atasati militari s.a. Primarul Iasilor aduce omagii de recunostint5 Suveranului
din partea cettenilor Ieseni. M. S. Regele multumeste Iesenilor pentru primirea
ce I-au Aleut si ridica paharu/ in sangtatea lor.
Cuvntarea d-voastr, ap de bine sim%it i mgulitoare pentru

Mine, gsete un r5sunet recunosc5.tor In inima Mea.
Suntem fericiti CO. am putut veni din nou in scumpa noastr

a doua Capital, care Ne-a prirnit i astdata cu bratele deschise.
Adnc miqcat de calda O. strlucita intampinare, multurnim din
fundul inimei pentru dragostea ce Iwnii Ne arat in bate imprejurrile. Doresc ca Iaii s fie nu numai un focar al tiintei,
dar s se poat folosi i de avntul neWeptat pe care tara 1-a luat
In cursul unei jumtti de veac.
Aceast desvoltare insemnat se datorete in mare parte Unirii
Principatelor din care a rsrit RegatuI.
Vechiul scaun domnesc al Moldovei a fcut in privinta aceasta
jerfe simtitoare qi merit& prin urmare cea rnai vie recunwint
pentru abnegatia sa, artat In momente ap de hotritoare pentru
viitorul Romniei; nu se va uita at de mult Iaii au contribuit

la mrirea Patriei.
Insuflelit de aceste simtiminte i cu urrile cele mai ealde pentru
acest frumos ora, ridic paharul Meu in sntatea iubitilor Mei

Teeni.
(M. O 1911, nr. 142, p. 6707).
www.dacoromanica.ro
438
REGELE CAROL I
M. S. Regele citre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei.

Iayi, 26 Septemvriel9 Octomyrie 1911.
La manevrele armatei romne din Moldova, Tarul Rusiei i Imparatut
Austro-Ungariei au trimis delegati speciali s salute pe M. S. Regele Carol I la
Suveranul a dat o cin la care a invitat pe acesti trimili i a ridicat

toast in saniitatea ambilor monarhi.
indeplinesc o datorie scump inimei Mele, ridicnd paharui

Meu in sntatea Majest-Olor Lor impratului Francisc Iosef
a tmpratului Nicolae, care au binevoit a M saluta cu prilejul
ederii Mele in Iai prin trimi0 speciali. Exprim Majest4ilor Lor
adnca Mea recuno0inV pentru aceast gra-pas atenVune, care
M m4c viu i fac urrile cele mai clduroase pentru fericirea
Lor i prosperitatea Imperiilor Lor, cu care suntem legaTi printeo
strans prietenie.
In sntatea Majestlii Sale impratul Austriei, Rege al Ungariei i in sntatea MajestaIii Sale impratul tuturor Rusiilor.
(M. 0., 1911 nr. 143, p. 6763).
M. S. Regele la 50 de ani dela intemeierea Universiatii din Iasi.

Ia.yi, 27 Septemyrie/ 10 Octomprie 1911.
In sala Teatrului National a avut loc solemnitatea pentru aniversarea a 50
de ani dela infiintarea Universialii din Iasi. Suveranul si Familia Regar, la
sosire, sunt IntAmpinati de Presedintele Consiliului de ministri, de Primarul
IaIilor si de Rectorul Universitatii. Dup executarea compozitiei nwtionale
de G. Enescu, M. S. Regele se oacup'd de menirea Universitatii In stat.
Cu cea mal vie bucurie urez bunvenire inv4a-Por no9tri

oaspeIi, care ne-au fcut mare cinste de al veni spre a srbtori
Cu noi intaiul jubileu al tinerii noastre Universit4i din Ia0. MulIumirea Imi este cu a-at mai mare ca M gsesc in mijlocul
Mei Iepni i ca pot prezida la o serbare de aa mare insemntate
pentru desvoltarea cultural a Romniei.

intemeiat acum 50 de ani de ctre Principele Alexandru Ion
Cuza, dup iniiativa marelui su ministru Mihail Kogalniceanu
www.dacoromanica.ro
cuvANTIni
SEPT.-OCT. 1911
439
a crui netears6 amintire se va slavi mane aceasta Universitate a fost primul rod binecuvantat al Unirii Principatelor dunarene, cea dintaiu manifestare a rede9teptari1 intelectuale i nationale, mult timp dorita 9.1 impiedecat. Ea s'a ridicat pe ruinele
Academiei Mihailene, unde cuvantul inflacarat a lui Kogalniceanu
rasunase deja, aruncand samanta cea mntuitoare 9.1 vestind timpurile mai bune ce erau s soseasca. in cursul su de istorie nationala, insufleiit de un edam patriotism, Kogalniceanu vorbe9te
nu ca un Moldovean, ci ca un Roman, care ptrunde viitorul 9i-1
pregate9te. Dar aceasta indrazneal prematura provoaca o nemiloasa reacIiune: voinicul lupttor o plate9te cu surghiunul, iar
Academia Mihaileana este inchisa.
Nu trecu mult timp insa i Kogalniceanu, ajuns sfetnicul
ascultat al unui Domnitor patriot, avu fericirea de a putea atinge
elui urmarit fara preget In tot timpul tinerelei sale, adica de a
deschide larg u9i1e acestei Universitti i de a da sufletului romanesc
hrana intelectuala care trebue sa-1 invioreze
regenereze.
Din acest moment inaltator 9i sub impulsiunea unor profesori

cu iubire de tall, con9tiinIa national incepu a relua cuno9tinIa
de ea insa9i, iar calea propa9irii se deschise larga in toate directiunile i pentru toate treptele sociale.
Luand contact cu 9tiinta i civilizatia, am putut sa ne asinailam,
pe incetul, progresele dobandite de celelalte popoare, s ne apropiem de ele 9i s ie9im din izolarea i Intunecimea In care traisem.
Acesta este nemsuratul folos ce 1-am cpatat prin intemeierea
ambelor noastre Universiati, ele ne-au invIat a cunowe condiIiile neaparate ale adevaratei culturi 9i ale adevaratel mariri a unei
adica munca struitoare care imbogaiqte, instrucIiunea sn6toas care largeste judecata i educaOunea moral, care alcatue9te
caractere tari 9.1 asigura buna ordine social.
Universitatea este dar cheia de bolta a cladirii Statului, menin
a intinde campul cuno9tintelor folositoare, ale adevarului 91 ale
frumosului,
ca un focar puternic
a lumina minple
9.1
incalzi inimile spre a le Indruma pe caile rodnice 9.1 moralizatoare

ale muncii aprige, inchinandu-le binelui obptesc.
Ltd, domnilor profesori, programul
9.1
domeniul vostru de
actiune ; el cuprinde nu mai putin ca intregul viitor al Patriei 9i
acest fapt can' sa v dea, impreuna cu mandria falnicei noastre
www.dacoromanica.ro
440
REGELE CAROL I
chemri i simu1 marei raspunderi ce apas asupra constiinIei

d-voastre.
voie s. Ira reamintesc una din frumoasele invVaturi
ce le dedea batranul Voievod Neagoe Basarab fiului su ; ea v va

arata aceast rspundere sub o forma si mai miscatoare:
Mintea st in trupul omului drept ca steagul in mijlocul rz-
boiului si toata oastea caut la steag. Si Ora st steagul in rzboiu, nu se cheama acel razboiu biruit ; macar de are si naval
grea spre sine, ei tot cauta steagului i se aduna imprejurul lui.
Ia-r (lac& steagul cade, atunci toate ostile se risipesc si nu se stie
unul cu altul cum fac i incotro merg )>.
Acest steag, de care atarn viitorul Nostru, 11 TineIi in mainile
voastre-; sub cutele lui alearga o tinerime doritoare de izbanzi.
Dea Domnul ca sa stea tot sus, pe calea mntuirii si premaririi

neamului i s se vaz de departe pentru cinstea i inalIarea scumpei
noastre Romanii.
Aceasta este cea mai adanca, cea mai mare dorinV a inimei
Mele.
(M. O., 1911, nr. 144, p. 6798).
384.
Discurs la inaugurarea cursurilor universitare din Iai.

29 Septemprie/12 Octomprie 1911.
Rectorul Universitatii, Dr. Bogdan, prin cuvantarea ce tine arata mandria
recunostinta &fa de prezenta M. S. Rege/ui i Familiei Sale /a deschiderea
cursurilor, sprijinul dat de Suveran Universitatii de cate ori a fost cerut, misiunea i progresele acestei Institutii de cultura. M. S. Regele indic ideaul
pe care trebue sa-1 urmreasca Universitatea: munca sarguitoare inchinata
binelui i adevarului: pastrarea nestirbita a credintei stramosesti i ridicarea
Patriei prin fortele Morale si intelectuale # ale fiilor ei. Darue 300.000 _de lei
senatului universitar din a caror doba.nda sa se Intretina studenti saraci
a se publice teze universitare.
Sunt viu miscat de sentimentele de dragoste i credinp. ce Mi

le reinnoiIi din partea UniversitaIii Iai1or i care gases un adanc
rsunet de recunostinp in inima Mea.
Dup vrednica sarbatorire a jubileului Universitapi, in care s'a
amintit trecutul, am dorit sa viu din nou in mijlocul vostru, la
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1911
441
CUVANTARI
deschiderea cursurilor, pentru a ne indrepta gandul impreun spre

viitor 0 a va arata desvar0ta Mea incredere ea' roadele acestui
Tnaltasezmant de cultura, care a primit acum o lima sfinTire,
vor rspunde weptarilor Trii.

Aceste a0eptri le cunoasteIi: o munch* sarguitoare inchinata
binelui i adevarului; pastrarea nestirbita a credinIei stramose0i
ridicarea Patriei prin forIele morale si intelectuale ce le veIi
do bandi aici.
Jertfele insemnate ce le face Statul pentru voi, iubii studenli,

solicitudinea
necurmatul Meu interes pentru studiile voastre,
v vor indemna cu siguran-Va a va arta vrednici de dragostea ce

va inconjura.
Ca un semn al acestui interes 0 un non imbold la munca, am
hotarit, in amintirea acestor serbari, a darui 300.000 de lei, a caror
dobanda se va intrebuinTa de Senatul Universitar pentru tipariri
de teze i mai ales pentru sprijinul studen-Olor lipsii de mijloace.
Urez ca anul univ&sitdr, care incepe, sa ne aduc dovada
nadejdea ce punem i voi este pe deplin intemeiat i ca din
cuvantul profesorilor ca din o sarnanta bun aruncata inteun ogor
mnos
va rasri un rod imbelsugat, spre folosul vostru 0 al
scumpei noastre jri.

(M. O., 1911, nr. 146, p. 6890).
385.

M. S. Regele atarue asupra imprejurarilor externe, fata de care Romania
pastreaza o absoluta neutralitate. Dintre legile care vor fi supuse Corpurilor
Legiuitoare, are o deosebita insemnatate cea privitoare la descentralizarea
administrativa. Apasa asupra Inzestrarii armatei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschizand astazi a doua sesiune a legislaturii actuale, simt o

deosebita mulIumire de a Ma vedea din nou in mijlocul reprezentanIilor
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
Doresc mai intaiu de toate sa exprim in fa/a d-voastre cat de

adanc recunoscator sunt pentru toate dovezile de iubire si devotament cu care am fost intampina/i cu prilejul calatoriilor Noastre
intreprinse in cursul anului prin o mare parte a /arii. Pretutindeni
reprezentan/ii districtelor, insq4i de ceta/eni in numar covarsitor,
au venit s Ne salute cu dragoste i cu atata entuziasm, incat am
fost mica-/i 'Ana in fundul inimii. Mai ales a doua Mea Capitala
Ne-a primit cu o cldura ce nu o vom uita.
Fericit am fost, ca am putut fi fa-Va impreun cu intreaga Mea
Familie la frumoasele serbari jubilare ale Universita/ii din Iasi
si am putut arta astfel viul interes ce L-am purtat totdeauna

desvoltarii intelectuale a scumpei noastre Patrii. Prezen-/a atator
delega/i trimisi de vechile i renumitele Universita/i din strinatate spre a aduce felicitrile lor a dat o mare stralucire acestor
serbari si a invederat importan/a la care a stiut sa ajung. Romania
In asa scurt timp intru raspandirea i inaintarea culturii generale.
Zilele de srbatoare dela Iasi au primit o deosebita insemnatate prin aten/iunea Majesta/ilor Lor Impratul i Regele Francisc
Iosef i Imparatul Nicolae II, care au binevoit a Insrcina trimisi
extraordinari spre a-Mi aduce asigurarile lor de prietenie. Aceasta'
noua dovada de deosebitul interes al Majest/ilor Lor pentru Noi
Ma indatoreste la cea mar vie recunostinia.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag.,
In rstimpul dela inchiderea sesiunii trecute, un gray conflict

a izbucnit intre doua mari Puteri, cu care suntem in cele mai bune
Situa/ia noastra Ne-a impus dela sine si fara anume declarare o neutralitate absoluta, care ne d putin-a de a contribui
noi la impiedecarea oricarei turburri din Peninsula Balcania.
Putem privi dar cu liniste si incredere viitorul, fiindca Romania
este inconjurata de simpatiile generale si raporturile sale cu toate
Statele sunt din cele mai cordiale.
In aceste vremuri cam inourate, starea finan-Olor noastre este
asa de imbucurtoare, incat putem indestula pe o scar mult mai
larga' trebuinole armatei. Din an in an ea face progrese sim/itoare, dovedite din nou la marilo manevre din toamna aceasta,
Cu prilejul arora trupele au aratat o coeziune si o rezisten0 care
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1911
CUVANTARI
443
ne dau siguranTa c ostapl roman va fi oricand la Inalpmea chemrii sale.

Tria armatei este insa strans legat cu starea economic a
Sunt dar IncredinIat ch d-voastre ve-P urma Cu toat sarguin%a opera social Inceput In sesiunea trecut 9i vfi ve0 ocupa
In deosebi de mijloacele spre a upra traiul la sate 0 in orap. In
acest scop se vor supune de Indat aprobrii d-voastre proiectele
de legi pentru vanzarea bunurilor de mama moart la Orani, pentru
suprimarea reducerilor dela pensii, pentru desfiinIarea claselor de
patente, care nu trec peste 10 lei, i pentru scutirea de impozite
chiriilor dela 300 lei In jos.
Dintre legile organice ce se vor aduce In deliberrile d-voastre,
.cea dintaiu va fi legea pentru organizarea meseriilor, a creditului
asigurrii muncitorilor i legea incurajerii industriei nwponale.
0 lege de mare insemntate, care va Inlesni intr'un mod simptor nevoile populapei 0 va asigura un mers mai regulat 0 mai
.repede al treburilor Statului, este aceea asupra descentralizrii administrative. D-voastre, bland aceast lege In deaproape cercetare,
vei Infaptui Insfar0t imperioasa cerin a articolului 131 din Con.stituPunea dela 1866.
Alte legi, care vor fi Inaintate Gorpurilor Legiuitoare, au scopul
de a Inltura unele neajunsuri constatate In cursul anilor. Organi.zarea Universit6Plor, ca 0 a InvKmantului primar au trebuin/e
de a fi revdzute ; asemenea i cateva legi In privinIa justi-Pei, a
administrapei interne 0 a lucrarilor publice, precum 0 a armatei.
Toate aceste lucra'ri supuse chibzuirii d-voastre vor Imbunt-p
diferitele ramuri ale administrapei publice i vor Indestula totdeodata trebuil4ele 'or.
Domnilor Senator i,
Domnilor Deputati,
SunteP patrun0 de insemntatea operei la care va cheam

=datoria d-voastre de legiuitori. Stiu c o vep indeplini cu devotamentul care v insufiqwe pe toP intru Inaintarea i Intrirea
patriei. Incredirgat sunt ca ve-P da prePosul d-voastre sprijin Guvernului 1VIeu si ve-P desfaura toat ravna i activitatea ca aceast
sesiune s fie roditoare, ridicand astfel 0 mai mult prestigiul de
.care Romania se bucur prin politica sa inieleapt 9i cumpnit.
www.dacoromanica.ro
444
REGELB CAROL I
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrrile d-voastre!

CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru al Finantelor, Petre P.

Carp ; Minitstrul Afacerilor Straine, Titu Maiorescu; Ministrul de Interne,
Al. Marghiloman ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, Ion N. Lahoyary;

Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. C. Arion; Ministrul Ra'zboiului, N. Filipescu ; Ministrul Lucrdrilor Publice, Barbu St. Delayrancea ; Ministrul Industriei
Comertului, D. S. Nenitescu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino.
(M. 0., 1911, nr. 180, p. 8275-6).

386.

27 Noemvrie/10 Decemvrie 1911.
P. 'Missir, vicepresedinte al Senatului, arattt foloasele politicii intelepte
a Romniei care a permis sa se pstreze o neutralitate absolut fag de con,.
flictul ivit intre dou5. marl Puteri deopotriv de prietene. Promite ajutor pentru
trebuinTele armatei si concurs Guvernului /a a/cAtuirea iegilor care s usureze
traiul populatiei i s5 imbun'atteasca starea economic5. a TAAL M. S. Regele
e recunoscator fag de Adresa Senatului; Intrucat II liriveste, va depune toate
puterile Sale la opera de ingrire si propasire a Romaniei.
Domnule Vice-Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Din adncul inimii r mulIumesc pentru sentimentele de iubire i credint ce Mi le arataIi, in cuvinte ap de magulitoare,
din partea Senatului.

ImbunAt4irea sAnt.64ii Mele care Mi-a perrais s iau parte
la serbArile ap de inalOtoare dela Ia0, Ifni va inlesni, cu ajutorul
lui Dumnezeu,
indeplinesc 0 mai departe datoriile Mele a.tre
Tara, inchinnd toate puterile Mele ridicarii i desvoltArii sale.
Dup masurile luate pentru uurarea traiului Oranilor era firesc drept s va ganditi la meseria0 i lucrtori. Cu mare bucurie vad dar ca sunte0 insufleii ca 0 Mine, de dorinIa de a indruma munca lor pe csi sAnatoase 0 a le asigura un ajutor pentru
btrneIe. Tot ce v8fi face spre acest sffirit va sluji puternic la
consolidarea rdinei sociale care este astazi bunul cel mai scump,
dar tot data cel mai greu de atins.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1911
CUVANTARI
445
Sprijinul ce suntap hotar4i a-1 da Guvernului Meu, Intru Infptuirea msurilor ce vi le va propune, Imi este o sigura chez0e
ca munca d-voastre va fi de un adevrat folos pentru scumpa

noastra Romnie.
V rog s nu Va. Indoiti de adnca rectinostin0 cu care Inti1mpinm caldele urri ce le adresqi Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1911, nr. 191, p. 8748).
387.

3/16 Deeemyrie 1911.
C. P. Olanescu, presedintele Adunarii Deputatilor, remarca entuziasmut
cu care M. S. Regele a fost primit in calatoriile din tara si la Iasi. Scoate In
evidenp intelepciunea cu care e dusa politica externa a Romaniei. Manifesta
aprobare pentru programul guvernului. Suveranul e incredintat ca activitatea
Camerii va corespunde intereselor superioare ale Statidui.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Mrturisirile de iubire devotament ce Mi le aduceIi, cu atata
aldura, din partea Adunrii DeputaIilor, umplu inima Mea de

o vie bucurie vi de o adnc6 recunostinT; ele sunt pentru Mine,
ca i manifestrile de credinI ale iubitului nostru popor, cea mai
dulce rsplat a muncii Mele 0 un nou imbold de a inchina restul
puterilor Mele binelui
Intotdeauna am primit desvoltarea culturii ca o necesitate soojal de o insemntate covAr0toare; iar aezmintele menite a o
raspandi, ca mijloacele cele mai sigure de a Inmulti numrul bunilor cet/eni, InsufleIiIi de un patriotism cald i coWienti de
datoriile lor.
Statul, cel dintaiu, este dator s dea pild de acest spirit de

economie i prevedere, care n'a intrat inch' In deajuns In deprin-
derile noastre. FinaaIele bune Bunt un semn hotritor de band

gospodrie 0 de t5rie, i, numai prisa ele, putem aduce la Indeplinire programul de uprare a traiului 0 a nevoilor poporului.
Nu m indoesc de sprijinul luminat ce-1 -yell. da Guvernului
Meu 0 de rAvna cu care veIi cerceta msurile ce vi le va propune,
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
446
pentru inllarea
i proAirea tot mai mare a scumpei noastre
Romnii.
Din tot sufletul v mulTumesc pentru aldele urri ce le aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1911, nr. 196, p. 8956).
388.
Inalt Ordin de zi eAtre armat.
1/14 Ianuarie 1912.

M. S. Regele ureae tuturor ostmilor sandtate i ani multi i fericiIi, cu
prilejul anului nou.
Ostafi,
La inceputul anului, intAiul Meu end se indrepteaz cu dragoste i recuncOnVa' ctre scumpa Mea armatd, care a luat un
avant aa de imbucur5tor in toate ramurile activit4ii sale.

Prin infiinIarea de mai multe noi regimente i prin inzestrarea
cu materialul cel mai perfectionat, armata s'a intrit intr'un mod
iar Tara a fcut 0 de astdat, cu deplina incredere ce
are in noi, insemnate jerfe sigur fiind cveispunde oricAnd
Ja weptrile sale. You'd vi se impune dar o raunc' statornica
sforpri neobosite, spre a va arAta vrednici de a-a-La ingrijire cu
care sunteli inconjuraIi.
Cu prilejul inspeciunii Mele 0 al manevrelor mari eonduse de
iubitul Meu Nepot, s'au pus iar40 la iveal insusirile voastre ost5.-eti, de mult cunoscute de Mine.
Mu4umesc efilor tuturor treptelor ierarhice pentru devota-
mentul cu care indeplinesc datoria lor, precum i vou pentru

rvna voastr.
Armata p0nd inainte frd ovAire pe calea progresului i ab,nega-pei, Ne ingaduete s privim viitorul cu linite i sigurantA.
Ptruns de aceast credini, v urez la toIi s4ntate i ani
CAROL.
(M. 0., 1912, nr. 217, p. 9931).
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1912
447
CUVANTARI
389.
M, S. Regele la investirea Episcopilor de Roman i Arge.

12/25 Februarie 1912,
Investiture Arhiereului Teodosie Ploesteanul ca Episcop al Romanului
a Arhiereluui Calist Botosneanul ca Episcop al Argesului. Dup incredintarea crjei episcopale, fiecruia dintre noii alesi i dup cuvintele de devotament ale Prea Sfintiilor Lor, M. S. Regele, dup ce arat trecutul vestit al
fiecAreia din Eparhii, exprim incredere In activitatea noilor pstori.
Prea Sfintite Episcop al Romanului,
Ales de Sfntul Sinod si de reprezentan/ii na/iunii Episcop al

Eparhiei de Roman, cu incredere Ti-am inmnat cArja pastoral.
Dup o bogat activitate literar pe trmul scrierilor bisericesti, Prea Sfin/ia Ta esti chemat a cArmui aceast veche si renumit eparhie a Moldovei, inscris cu pagini frumoase In istoria
unde inc din tinere/e si in mai multe rfinduri Ti-ai desf-surat munca pentru binele bisericii.
Numele cuviosilor Domni si a inv/a/ilor Arhipstori ai Moldovei sunt strAns legate de aceast Episcopie, de unde au izvorit
numeroase documente de valoare istorica, precum i car/i bisericesti de o deosebit insemntate. Nu se poate uita activitatea lui
Dosoftei si Melchisedec, care au Inchinat neobosita lor munc bisericii, imbunat4ind literatura sa. Episcopul Macaria sub numele
de dasclul Moldovei, a imprstiat dela Roman luminele pe vremea
lui Petiu Raves Voevod si tot acolo s'a scos la iveal interesante
hrisoave domnesti si catistiful breslelor de meseriasi, cel mai vechiu
In privin/a breslelor din Iara, Intocmit prin ingrijirea episcopiIor,
tare ne arat via/ a economic de atunci desfasurandu-se sub aripa
ocrotitoare a bisericii.
Prea Sfin/ia Ta ai dat pilde frumoase de muna folositoare si de itnktoare fapte crestiuesti. Sileste-Te a psi pe
aceste ci binecuvntate i fii mereu insufle/it de duhul blAnde/ei
si al toleran/ei, spre a implini astf el insemnata Prea Sfin/iei Tale
hemare.
www.dacoromanica.ro
448
REGELE CAROL I
Prea Sf inite Episcop al Argefului,

GheIn urma trecerii in o viard mai fericita a Prea
rasim Tirmq, a carui memorie va ramane e9tears pe frumoasele
maluri ale Argeului, ai marea cinste de a fi urmaul
Cu vie mulTumire am intrit alegerea Prea SfinIiei Tale la scaunul Eparhiei de Argq, incrediniandu-Ti, dup vechile datine, carja
episcopal, ca semn al puterii duhovnicWi.
Cunosc inaltele Tale insuOri i ravna ce ai inchinat in folosul
sfintei
biserici ; sunt dar sigur ca. Prea Sfinia Ta vei fi de-a-pu.
rurea condus de simtimantul de dreptate ,0 de blandee. Nu poIi
avea o satisfacIie mai mare decat aceea de a carmui tocmai o eparhie
mide, de veacuri, este o manstire al carei renume a trecut departe
peste hotarele noastre. Sunt mandru ca acest sfant loca, In parte
daramat de foc 0 de cutremdr, s'a putut reina4a sub domnia Mea,
In vechea sa stralucire, ca un falnic odor stramopsc, vrednic de
a fi pstrat i cinstit din genera/ie in generatie, drept semn neperitor al evlaviei blandului Neagoe Basarab i ca o amintire vdita a intemeierii Regatului.
Regina 0 Eu II inconjuram cu o nemrginita dragoste i nadjduim
c, atunci cand Noi nu vom mai fi in mijlocul vostru, urma0i Notri
se vor indrepta cu drag catre acest sfant loca 9 Basarabesc, ca spre
simbolul de unire intre slava strbunilor i renwerea naTionala,

amintinduli de Cei ce au iubit Romania din adancul inimei Lor.
Prea SfinNi Parinti,

MulIumesc clduros pentru sentimentele de credinVa i bunele
urari ce Mi le-aTi artat cu atata duio0e In cuvantarile voastre
ele gasesc un rasunet recunoscator In mima Mea.
Cu deplina incredere V privesc plecand In Eparhiile Voastre,
unde veli duce asigurarea viului Meu interes 9i a dragostei Mele
pentru preo0i i poporenii VoTtri, fiind bine incredinIat ca
trichina teat& ravna numai In folosul mririi bisericii i fericirea
Tarii, povaluind neincetat pe fiii VoMi suflete9ti sa viquiasca intru

unire i dragoste unul cu altul i In, inalOrea inimilor spre jertfe
cat mai mari pentru binele obtesc.
Din tot sufletul v urez ani multi i fericiIi pe scaunele Voastre
episcopale.
(M. 0., 1912, nr. 249, p. 11478-9).
www.dacoromanica.ro
FEBR1JARIE 1912
CUVANTXRI
449
390.
M. S. Regele la investirea Mitropolitului Primat 9i a Episcopului

Huilor.

Investitura lui Conon ca Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei gi a lui
Nicodim Bacaoanul ca Episcop al Eparhiei Ilizsilor. Dupa Inmanarea carjelor
pastor le noii alesi exprima devotamentul lor fat de Suveran. M. S. Regele
tras eaza obligatiile acestor demnitati si exprima toata lucre derea Sa In per-
sonalitatea noilor ale0.
Inalte Prea SfinPe Pdrinte,
Glasul Marei Adunri ridicnd pe Inalt Prea Sfin-tia Ta pe

scaunul mitropolitan al Ungro-Vlahiei, cu deosebit. multumire
Ti-am incredin-tat Toiagul arhipdstoresc ca semn vfidit al stpnirii duhovnicesti.
Sigur fiind c Inalt Prea Sfin-tia Ta de-a-pururi vei fi insufle-lit
de sfnta datorie i. de insemnata chemare ca Primat al Romniei
i Preedinte al Sinodului, simt o adevrat bucurie c, dup un
lung sir de ani ca profesor, ca Arhiereu si ca Episcop de Hui, ai
ajuns la cea mai inalt treapt a Bisericii autocefale romne. Cinstea este mare, dar si mai mare rspunderea. Cunosc inaltele Tale
insusiri si huna-Latea sufletului Inalt Prea Sfintiei Tale si stiu
ca, ptruns de aceast rspundere, vei psi pe scaunul mitropolitan
Cu aceeasi rvn ca si pana acum, spre a rspandi simIimntul
de evlavie si de iubire de Patrie, sao:11nd in sufletul norodului credinta si frica de Dumnezeu.
Neclintitul sprijin si via Mea simpatie vor insati pe Inalt Prea
Sfin-tia Ta in munca pentru binele li mrirea Bisericii, acest stalp
puternie al Statului si al NaOunii.
Din toati, inima doresc s ffi condus in imp/inirea sfintei Tale
chemri de duhul crestinesc al pcii; dea Domnul sa pstoresti
mul-ti ani in deplina sntate pe scaunul mitropolitan al UngroVlahiei 0 Primat al Romniei.
Mul-tumesc din suflet pentru cuvntarea Inalt Prea Sfin-tiei
Tale, plin de sim-tiri inalte s'i patriotice, ca si pentru caldele urri
ce Ne aduce-ti Reginei, Mie si Familiei Mele, care de sigur vor fi
www.dacoromanica.ro
450
REGELE CAROL
binecuvntate de Atotputernicul, pe care II rog s ocroteasc pang.

In veac scumpa noastr' Patrie.
Prea Sfingte Episcop al Hufilor,

Cu vie mulIumire am incredintat Prea Sfintiei Tale, earja pastoral, intarindu-Te in Scaunul Episcopal al HuOlor.
Munca desfaurata ca Vicar al Sfintei Mitropolii din laqi, sub
inIeleapta conducere a inalt Prea Sfirritului Mitrnpolit al Moldovei precum i cuvntarile qi publica ille pentru buna sporire
a simIimantului religios, Te-au ridicat la aceasta inalta demnitate
0 nu m indoesc ea vei fi vrednic de increderea ce Tara 0-a pus
InPrea Sfinpa Ta. Vei carmui o Eparhie care are un insemnat
trecut istoric, (land bisericii mulp mitropoliIi, ale c'ror nume au
rmas neuitate in istoria naVonal. Aci a pastorit Mitrofan, acel
harnic ucenic i ajuttor al marelui Dosoftei al Moldovei, pentru
tip'rirea er-Olor biserice0i, care, ajungand Episeop de Buzau, a
muncit eu atata ravna la inlocuirea carIilor de slujba slavone prin
carIi in limba roman.
Prea Sfinia Ta ai mare cinste de a fi urmaul Primatului Romaniei, care lasa amintiri neuitate in Eparhia Hu01or, mulTumit
silinIelor sale neobosite pentru buna stare 0 inzestrarea sfintelor
locaquri biserice0i.
Am deplina incredere c Prea SfinIia Ta vei pstori cu blandee cu toath osardia, indreptand i povluind pe to0 credinpentru pacea, sufleteasea lor mantuire i pentru implinirea
datoriilor ctre Biserica. 0 Tara.
Ndjduesc Ca' cuvintele bine simIite ce Mi-ai adresat, i pentru
care mulIumesc elduros, se vor implini cu ajutorul lui Dumnezeu.
Ti urez ani mul%i i fericiIi pe Scaunul Episcopal al Hu010r.
(M. 0., 1912, nr. 255, p. 11816-7).
391..
6/19 Aprilie 1912.

M. S. Regele face bilanIul activittii Corpurilor Legiuitoare scoOnd ca
exemplificare legue insemnate ce au fost votate. Intre acestea autonomia universitara i Legea Sinodal sunt de cea mai mare important5.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1912
CUVANTARI
451
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ajungand la sfar0tul actualei sesiuni legislative, va pxprim

viile Mele muiumiri pentru munca neobosita ce ai intrebuiniat-o
Intru discutarea i adoptarea numeroaselor proiecte de legi supuse
cercetarilor d-voastre.
Aproape toate legile anunIate In Mesajul de deschidere au fost
infaptuite. Amintesc intre altele legea meseriilor, a creditului
asigurarilor muncitoresti, legea incurajarii industriei na;ionale, legea
pentru trecerea in proprietatea Statului a bunurilor de mn

moarta, legile financiare pentru scutirea de impozite a micilor proprietaIi urbane 0 a micilor patente, precum i reducerea taxelor
vamale, In vederea ieftinirii traiului.
De mare insemnatate este reforma universitar, conceputa pe
temeiul autonomiei celei mai 'Mahe instituIii a invIamantului public.
Solicitudinea d-voastre pentru armata s'a dovedit din nou prin

votarea legilor privitoare la organizarea i intarirea ei, precum
prin acordarea larga a creditelor cerute, nu mhi pulin prin intinderea data bugetului Ministerului de Razboiu.
Sporul cheltuelilor necesare pentru realizarea acestor ImbunataIiri se acopera prin sporul veniturilor evaluate cu prudenTa
bugetul votat de d-voastre se arata perfect echilibrat.
Dar pe langa aceste mndeletniciri, prevazute Inca dela inceputul
sesiunii, d-voastre nu
pregetat de a hiera impreun Cu guvernul
Meu la indestularea 0 a altor trebuinte. Cea mai imperioasa prin
inaportaro ei, cea mai 'Malta prin obiectul ei, a fost restabilirea
pacii in Biserica. Modificarea legii Sinodale a curmat controversele
dogmatice, iar alegerea Mitropolitului primat 0 a noilor episcopi,
indeplinit de Marele Colegiu i alegerea a trei arhierei, facuta spre
completarea definitiva a Sf. Sinod, a asigurat situalia normal
mersul linitit al organizarii bisericeti.
De amintit mai este, In alta ordine de idei, reInfiinIarea contenciosului administrativ i completarea legii pentru acordarea
drepturilor politice locuitorilor din Dobrogea.
Asemenea trebue menponata, in raport Cu interesele economice,
una din ultimele legi, de care v'aIi preocupat, autorizarea construirii uhei conducte de petrol dela Baicoi la Constara.
www.dacoromanica.ro
452
REGELE CAROL I
Pentru rodnica activitate ce

desfa9urat-o astfel, Va. aduc
Inca ()data, In numele Meu 0 al Tarii, calduroasele Mele mulIumiri.
Eu declar inchisa a doua sesiune a Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru Afacerilor Straine, T. Maiorescu ; Ministrul de Final*, Th. Rosetti ; Ministrul Agriculturii si Domeniilor,
Ion N. Lahoyari ; Ministrul de Interne si ad-interim la Culte i Instructiune,
C. C. Arlon ; Ministrul Industriei i Comertului, D. S. Nenitescu; Ministrul
Justi-Oei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul Lucrarilor Publice, Er. Pangrati ; Ministrul de Razboiu, General I. Argetoianu.
(M. 0., 1912, nr. 6, p. 249-50).
392.
Discurs la Academia Roraima.

M. S. Regele bland loc pe tribuna presedintial, Iacob Negruzzi, presedintele Academiei, rosteste o cuvantare in care arat ca. sunt 7 ani de cand Suve-
ranul a prezidat ultima oara o sedinta a Academiei. De atunci, vorbind de

activitatea desfsurata de catre Academie, Presedintele spune ca prin staruinta i ajutorul M. S. Regelui s'a fcut posibil lucrarea diciozaruIui eti,
mologic al limbii romane si a crescut mult biblioteca Institutiei care prin legea
din 11 Aprilie a devenit biblioteca tarii. Incheie Cu urari la adresa Suveranului,
care se bucur nemsurat vazfind roadele muncii ce se desfsur aid i ndj-
dueste s vad tiparit in intregime Dictidnarul Libii Romane.
Vin astzi cu atat mai mare pia cere In mijlocul d-voastre cu

cat un limp mai Indelungat a trecut de cand n'am mai putut lua
parte la lucrarile Academiei, ceea ce nu m'a Impiedecat totu0 a le
urmari cu acel statornic interes ce ma insufleIete pentru acest
Inalt institut de cultur' nqionala.
In cursul anilor din urma mulIi din membrii Academiei au fost
rapiti, fara vreme, de soarta nelndurat, Insa noui puteri de munca
au fost chemate sa le ja locul. O deosebita bucurie este pentru
Mine ca gasesc aici, la vechiul post de onoare, pe iubitul Secretar
General al Academiei, pururi neobositu/ domn Dimitrie Sturdza,
care dupa ce a slujit cu atata ravna Tara i Tronul mai bine de
jurnatate de veac, Inchin cu aceia0 dragoste verdea sa batraneIe
www.dacoromanica.ro
ism
le
Pl. XI.
www.dacoromanica.ro
ISIAI-IUNIE 1912
CUVANTXRI
454
cercetrilor istoriei naTionale, adaugand astfel 'Inca un serviciu

prelios pe langa cele multe savar0te in rodnica sa vieaVa.
Dintre bogatele i variatele publicaiiuni prin care Academia In
iimpii din urm a tras brazde noui pe tarimul studiilor economice,
etnografice, istorice i tii0fice, am vazut Cu placere, Insemnate
lucrari, care vor lua un loe de onoare In literatura roman.
Dar marea Mea dorinIa ar fi ca lucrarea Diclionarului limbei
romane sa se grabeasca cat mai mult, spre a putea avea multumirea sufleteasca de a-1 vedea dus la bun cal:4A Inca In zilele Mele.
Viul interes ce port pentru savar0rea acestei opere, care poate

fi privit printre cele mai insemnate ce Iara le ateapt dela Aca-
demie, va fi de sigur impart4ita de d-voastre cu to0, caci trebuinIa neaprata a Dic-ponarului a fost recunoscuta chiar dela
InfiinIarea acestui inalt aezamant de cultura, acum 46 de ani i
aa prin grabnica i inIeleapta lui alcatuire, veii raspunde unei
-vechi nevoi, adanc sinqita de intreaga suflare romneasca.
Mul0mindu-va din Wat inima pentru caldele cuvinte i dra-
gostea cu care totdeauna MA Inconjurqi, fac cele mai vii urari

pentru propa0rea insemnatelor voastre lucrari.
(M. 0., 1912, nr. 43, p. 2190).
393.
Discurs la desvelirea statuii lui Cuza-Vodi din 14.

Imyi, 26 Mai/8 lunie 1912.
Tin cuvantari: Mitropolitul Pimen al Moldovei, Grigore Ghica-Deleni,
Primarul G. Botez, A. D. Xenopol i Ministrul C. Arion, vorbind despre Domnitorul Unirii. M. S. Regele evoca faptele mari Indeplinite de Cuza i aduce
prinosul de cinste memoriei neuitatului Domn.
Cu o vie satisfaqiune viu in iubita Mea a doua Capitala, spre

-a da o insemnatate 0 mai mare acestei sarbatori nalionale menita
a dovedi c poporul roman 9tie a se arata recunoscator catre acei
-care l-au sprijinit intru indeplinirea aspiraIiunilor sale.
Cea mai Inaha, cea mai sfanta dintre aceste aspiraiuni a fost
Unirea Tarilor-Surori, pentru care au luptat necurmat, in imprejurri grele i chiar primejdioase, to0 frunta0i marii genera0 dela
mijlocul veacului trecut.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL
Domnitorul Alexandru Ion Cuza a avut gloria de a lega numele

Sail de acest mare fapt istoric, inceput prin alegerea sa i adus la
deplina infptuire prin incordata sa st'aruinra.
Sunt ins alte fapte mari, mai personale care Indrepniesc cinstirea care i se face astzi.
Pe hinga Unire, acest monument, ridicat prin recunoTtinla

oNteasck mai insemneazA, desrobireaTranilor, secularizarea bunu-
rilor manstire0i i indrumarea larii etre neatarnare.

Voina hotArin a lui Cuza-Voa i patrunzatoarea ir4elepciune
a Sfetnicilor Sai gsesc in sfAlit dreapta i frumoasa /or rsplat5...
Primul Rege al Romniei Iiindep1ine0e o srant datorie careprimul Domnitor al Prilor-Surori unite, aducnd n faIa acestui
inonument prinosul de cinste ce se cuvine memoriei lui Cuza-Voda
care va eamnea de-a-pururea ne0eara in amintirea poporului.
(M. O., 1912, nr. 45, p. 2321).
394.
Toast pentru Francisc Iosef cu prilejul trimiterii unui mesager

al acestuia.

In timpul mesei M. S. Ragele inchin6 in sfinatatea M. S. Francisc Iosef, ImpArat Rage Apostolic.
Cu o deosebit plAcere salut venirea Exce/etgei Voastre,
de un num4r ap de mare de generali i ofiIeri din Corpul XII de

armat i art viile Mele mulIumiri pentru aceast aten-pne.
Bucuria Mea de a VA vedea in mijlocul nostru este cu a-Ca mai
mare cu cat Mi se d mult doritul prilej de a reinnoi caldele Mele
urAri pentru Majestatea Sa Impratul i Rege, prea graIiosul

vostru stapfin, a erui fericire i snatate sunt deosebit de scumpe
inimelor noastre a tuturor i asigurarea statornicului Meu interes
pentru desvoltarea i intrirea glorioasei Sale armate, cu care sunt
unit de un lung ir de ani prin strfinse legAturi.
insufleIit de aceste sentimente ridic paharul Meu in s6natatea
M. S. 0 in onoarea Wirei Sale.

S traiasc6 Majestatea Sa Imparatul i Rege Francisc Iosef t
(M. 0., 1912, nr. 56, p. 2910).
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1912
CUVINTIRI
455
395.
M. S. Regele dare Principele Carol i profesorii examinatori.
29 lunie/ 12 lulie 1912.

Examenul de absolvire a Liceului al Principelui Carol. Comisia examinetoare declara absolvent al sectiilor moderna' i reala pe Principe. M. S. Regele
arata importanta acestui examen de maturitate pentru Principe 0 apoi multumegte profesorilor pentru grija i munca Inchinate educatiei gtiintifice a
Principelui.
Ziva de astazi este pentru Tine, scumpul Meu Carol, o data*

solemna, tot ap de solemna ca i aceea de acum doi ani, &and ai
intrat in rfindurile
Acum, dupa examenul Tau de maturitate, inchei intaia epoch'
a tinereIei Tale 0 intri in vieala civica. Epoca urmatoare
va
fi Cu atat mai upara, cu cat nu vei uita cele ce ai invaIat In aceti
din urma ani.
Cu vie placere am luat parte la examenul Tau
cu bucurie
M'am incredimat ca ai desfaprat o munch' sfirguitoare pentru a
invala bine, cautfind a atrage laudele profesorilor Ti, care sper
c n'au fost prea indulgeqi cu Tine.
Suveranul se adreseaza apoi profesorilor exarainatori 01 le multumegte
pentru pregatirea gtiintifica temeinica a Principelui Carol.
VA mulIumeP calduros de toata grija i munca pe care ai inchinat-o spre a da o invalatura solida iubitului Meu stranepot.
Ai zis ca era o mndrie 0 o bucurie pentru voi de a fi chemaIi
sa fi InvaVtorii Principelui Carol. Eu v raspund
datoria voastra cu dragoste i credinVa i ca ai pus astfel o temelie
trainica invaIaturii Sale.
Am toata Increderea ca ea va da mai tArziu roadele dorite,

pe care Eu nu le voi vedea, dar qtiu c vor fi spre binele
Dupa aceste cuvinte Principele Carol, multumegte profesorilor pentru toata
munca depusa i timpul petrecut Impreuna va fi pentru A. S. R. un imbold
la munca i datorie.
(M. O., 1912, nr. 73, p. 3826).
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
456
M. S. Regele &titre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei.

17/30 Septemvrie 1912.
0 delegatiune a Regimentului al 2-lea de Dragoni al Gardei, trimisa de Impratul Wilhelm, prezint felicitari M. S. Regelui Carol I, cu prilejul implinirii
a 50 de ani dele intrarea Sa In acel Regiment. Suveranul exprim deosebita
Sa multumire catre delegatiune si face urari pentru Impratul Wilhelm II.
Salut cu o deosebitA mulTumire delegaPunea vechiului Meu

Regiment trimisa de M. S. Imparatul si Rege, eful vostru suprem,
pentru a MA felicita, cu prilejul Implinirii a 50 de ani, de cAnd am
intrat in rAndurile Regimentului al II-lea de Dragoni al Gardei.

AdAnc miscat de aceasta prieteneasca atenPune, gAndurile Mele
se opresc la frmnosii ani petrecuP cu vechii Mei camarazi, carora
le pAstrez o sincerA amintire.
Scumpul Meu frate, mult neprquitul d-voastr tata
ficoi
precum 0 Inca mulP alP camarazi,

la care pneam atAt de mult, nu mai sunt printre noi, numele lor
insa va r6mne intiprit de-a-pururea in mintea Mea.
inchin In tacere i cu sfinIenie un pahar in memoria lor.
Dupa aceast privire spre lungul ir de ani trecuP, sa ne Indreptam gAndurile catre prezent, care aduce placuta d-voastra
comandanp ai Regimentului
vizit.
N'aq putea sa exprim mai bine marea Mea bucurie si mulIumire de prezema d-voastra ad, decAt reinnoind cele mai sincere
urari pentru fericirea Majestapi Sale Imparatul i Rege, pentru
gloria vitezei Sale wiri, cum si pentru propAsirea Regimentului
al II-lea de Dragoni al Gardei, pe care il asigur de dragostea calda
0 de vesnica Mea prietenie.
Sa traiasca Majestatea Sa Imparatul 0 Rege Wilhelm.
(M. O., 1912, nr. 136, p. 6620).
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

M. S. Regele dizolva Corpurile Legiuitoare; date fiind imprejura'rile politice un nou apel la tara impun'andu-se.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1912
457
CUVANTARI
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In lata Imprejurarilor actuale, un apel la Tara fiind necesar,

v'am convocat In sesiune extraordinara, pentru a lua cunwinIa.
ca Adunrile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.
CAROL.
Pregedintele Consiliului de Minigtri i Ministru Afacerilor Strine,, T. Malo-
rescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take

lonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. Bildirciu ; Ministrul de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrul
de Rzboiu, General G. HO'rjeu; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.
(M. O., 1912, nr. 160, p. 7713).

398.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

26 Noemprie/ 9 Decemprie 1912.
M. S. Regele naclajduegte c statele beligerante din Balcani vor pzi interesele Romniei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
In Imprejurarile Insemnate de astzi i in momentele de adnca

durere pentru Mine, sinat o vie i deosebita multumire a M'a vedea
Inconjurat de reperzentanIii intregei Romnii. Va salut dar din

tot sufletul intruniti in intaia sesiune a noui legislaturi.
In mina constituirii actualului guvern un nou apel la Tara a
devenit necesar. TeOti de curand din alegerile generale, sunteti In
stare de a cunoate mai bine adevaratele trebuinte ale Trii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Politica Romniei, urmat cu o statornicie traditional, politic

de cumpnire i de pace in limitele compatibile cu interesele superioare ale Trii, ne-a pus In stare sa hm in relatii amical& cu toate
statele .1 s ne bucuram mai ales de increderea deosebit ce ne-o
arata Marile Puteri ale Europei.
www.dacoromanica.ro
45.8
REGELE CAROL I
Romania, In voil4a ei de a contribui la localizarea razboiului,

a pastrat neutralitatea faia de statele beligerante din Peninsula
Balcanica, urmarind Insa cu luare aminte clestasurarea unor evenimente, care ating numeroase interese ale Statului nostru.
Suntem in drept a nadajdui ea aceast atitudine va da rezultate favorabile pentru bunele relatii cu Statele Balcanice in noua
lor constituire i ea interesele noastre vor fi respectate.
Romania este privita ca un factor important In concertul European i la regularea definitiva a chestiilor desteptate prin criza
Balcanich glasul ei va fi ascultat.
Increderea ce NaIiunea o are in cunoscuta i recunoscuta vitejie a ostasilor sai este cu desavarsire indreptaIita. Armata se
afl in stare de a raspunde acestei increderi si este totdeauna gata
la indeplinirea misiunii sale. Noile credite ce se vor mai cere pentru
trebuinIele ei vor gasi deplina lor justificare in luminatul d-voastre
patriotism.
Guvernul Meu va supune deliberarii d-voastre mai multe proieete de legi menite sa clued mai departe opera de intarire i inain-
tare a Statului Roman in toate direeVile.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Nu ma indoiesc c i in imprejurarile de far veli fi la inalIimea

misiunii ce v'a incredinIat-o Tara si c, eland guvernului Meu sprijinul trebuincios, veti Indeplini impreuna cu el dreptele asteptari
ale NaIiunii.
Dumnezeu s va bineeuvinteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Prepdintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Straine, Titu

Maiorescu ; Ministrul de Final*, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne,
Take Ion,escu; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul
Agriculturii i Domeniilor, N. Filipescu ; Ministrul Lucerilor Publice, Al. Bcidlirdu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ;.Ministrul de Razboiu, General
C. Hdrjeu; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.
(M. 0., 1912, nr. 193, p. 9033-4).
www.dacoromanica.ro
NOEILVRIE-DEC. 1912
CUVA.NTA.RI
459
399.
Toast pentru Impiratul Rusiei.

26 Noenwrie/9 Decenwrie 1912.
In timpu/ pranzului M. S. Regele, ridicand paharul, trichina pentru M. S.
Imparatul Nieoiae al II al tuturor Rutilor, amintind Iegaturile stranse dintre
Rusia 0 Romania.
Dup numeroasele delegaIii ale armatei i marinei imperiale

ruse, pe care am avut plcerea a le primi in cursul anilor din urm
0 care au contribuit a strnge legturile confraternitIii noastre

de arme, nicio misiune nu-Mi putea face o bucurie mai mare ea
aceea incredinIat Alteei Voastre Imperiale de catre M. S. 16pratul, Augustul Vostru Suveran, spre a-Mi remite bastonul de
Marepl al vitezei i credincioasei Sale armate.
Alegnd aniversarea a 35-a dela luarea Plevnei, spre a-Mi da
acest semn att de scump al prieteniei Sale, Majestatea Sa
indreapta gndul cAtre o data glorioas pentru armata mea
consfinIqte o amintire nepieritoare; aceea a luptelor noastre comune In Bulgaria, unde am avut cinstea de a comanda armatele
aliate inaintea acestei cetli aprat vitejqte de Osman Paya.
Pe cat de mndru am fost de Increderea ce Impratul Alexandru al II-lea Mi-a artat in acele timpuri, in grelo Imprejurri,
tot atat de mndru sunt astAzi de neprquita distinctiune ce Mi-o
confera Augustul Su Nepot, inlVnd-o inch' prin mgulitoarela
cuvinte prin care a binevoit a Mi-o vesti.
Aceste cuvinte au avut atunci un adnc rsunet in Tara Mea,
iar armata a vzut in ele, cu indrept4it mindrie, o pre-Pasa

recunoatere a conlucrsrii sale In acest rzboiu dela 1877, care a
intemeiat Statul bulgar 0 a inlesnit rodirea siIineIor acestei Tari
spre intreaga Indeplinire a aspiraIiunilor sale. Amintirea acestor
timpuri glorioase, a luptelor vitejeti 0 a marilor jertfe ce Ne-am
impus impreun, care au fost incununate de izbnda, va rmnea
pe veci una din paginele frumoase i generoase ale istoriei noastre.
Astzi 'MA toate gndurile mele se indreapt cu cea mai duioas
afecTiune care Augustul Vostru Suveran spre a-t exprima adnca
Mea recuncltin-0 a a ales pe Altqa Voastra Imperial spre a-Mi
remite insemnele inaltei demnitli ce Mi-a conferit. Nu pot mr-
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
460
turisi altfel aceasta sim-pre, decat aducnd cele mai fierbinli urari
pentru fericirea Majestlii Sale Imperiale i pentru gloria vitezei
Sale armate. Fie ca pronia cereasca sa-i ddruiascd o lunga i panica Domnie, care s asigure ,desvoltarea i inflorirea marelui sau
Imperiu.
Patruns de aceste sentimente, ridic paharul Meu in santatea

Augustului Vostru Suveran 0 a intregei familii Imperiale.
Triasc M. S. Imparatul Nicolae!
(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9191-2).
400.
Cuvantare la aniversarea lufirii Plevnei.

28 Noempriel 11 Decemyrie 1912.
A. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailoviei exprima M. S. Regelui fericita
misiune ce i-a dat M. S. Impratul Rusiei de a prezenta insemnele de maresal
al armatei rusesti, la 35 de ani dela caderea Plevnei, Aceluia care a pecetluit
pe campul de onoare confraternitatea armatelor ruso-romne. M. S. Regele
multumeste calduros pentru aceasta Inalta distinctie.
Sunt adnc mirat de gralioasa atemiune a Majestalii Sale

Imparatului care a binevoit a insrcina pe AlteIa. Voastra Imperiala a-Mi remite bastonul de Marerl al vitezei Sale armate, cu
prilejul aniversdrii a 35-a dela cderea Plevnei. insemnatatea acestei inalte distincIiuni este 0 mai inalt prin prezenIa Altqei Voastre Imperiale, insolita de o numeroas delega0e de filer", al
cror nume imi de0eapta scumpe amintiri dela razboiul din 1877,
la care prea iubitul Vostru Tat a luat o parte atat de stralucita.
De0 au trecut multi ani de atunci, n'am uitat uralele cu care
trupele ruse 0 romne M'au aclamat in momentul IntAlnirii Mele
cu Osman Par lnga podul dela Vid.
Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confraternitatea
noastra de arme, simt o mare mullumire sufleteasc de a putea
narturisi sentimentele Mele de vie dragoste catre Augustul Vostru
Suveran, cruia Altela Voastr Imperiald va binevoi a-I transmite
expresiunea adncei Mele recuno0inte pentru numirea Mea ca Marerl al armatei Sale, asigurandud, cat sunt de manciru de aceast
inalta distincliune la care armata Mea are 0 ea partea sa Insemnata.
(M. 0., 1912, nr. 197, p. 9190).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1912
461
CUVANTARI
401.

Presedintele Senatului, G. Gr. Cantacuzino, arata durerea care a cuprins
toata tara pentru pierderea Surorei Suveranului; multumirea Senatului pentru
politica de cumpanire a guvernului, gratie careia s'au pastrat legaturile prietenesti cu toate Statele si increderea Marilor Puteri In Romania, ceea ce va face
ca interesele vitale ale tarii sa fie respectate si glasul ei a fie ascultat la regularea chestiunilor trezite prin criza balcanica. Senatul va examina creditele necesare pentru Intrirea i imbunatatirea aprarii nationale. Incheie cu
urari pentru M. S. Regina si Dinastie. M. S. Rege/e constata cu muitumire
ea Senatul impartaseste pe deplin vederile Guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sunt viu mipat de duioasa parte ce Senatul, Impreunb'. Cu Tara
a luat la dureroasa lovitur ce M'a 1ncereat prin pirderea prea

iubitei Mele surori. V ark adnca 0 sincera Mea recunotinV
pentru aceast nou dovad de simpatie care-Mi este deosebit de
scump.
Cu mare mullumire constat c Senatul Impartmte pe deplin

vederile guvernului Meu cu privire la evenimentele ce se desfoar la graniole noastre de miaZzi 9i la consecinole lor fireti
pentru interesele noastre vitale. Mai pstrm ndejdea ca situa/ia
grea de astzi se va putea deslega prin bun inolegere, spre Intemeierea unei paci statornice dorit de lumea intreag..
Sentimentele patriotice ce VA insufle-Ose 1mi sunt o sigur
cheza0e c vei cerceta cu toat6 luarea aminte i bunvoinra proiectele ce vi se vor cere pentru Intarirea apairii naVonale.
in toate imprejur'rile, and a fost /a mijloc un mare interes
na-ponal, Romanii au fost strAns uni-p spre a-1 apra. Nu e nicio
Indoiald c5. i astzi -Ora eu reprezentanIii ei, se va arta vrednic
de aceast mandr datin.
Din adncul inimei V mulIumesc pentru bunele urri ce aduce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. 0., 1912, nr. 211, p. 9778),
www.dacoromanica.ro
462
REGELE CAROL I
402.
Rfispuns la Adresa Adunfirii Deputatilor.

Presedintele C. Cantacuzino exprim multumirea Adunarii Deputatilor de
a avea printre membrii ei pentru prima dat pe reprezentantii Dobrogei care
va tri aceiasi vieat constitutionala a Romitniei Mume; arat satisfactia pentru
politica traditional de cumpanire si pace si pentru asigurArile M. S. Regelui
privind relalijie amicale cu toate statele. Adunarea Deputatilor va vota noile
credite ce se cer pentru armata. Cuvintele M. S. Regelui exprim bucuria efului de Stat pentru principiile enuntate de Adresa Camerii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Primesc cu mare bucurie Adresa Camerii Deputaiilor care aratd,

In cuvinte aa de hotArIte increderea sa In guvernul Meu 9i spri-
jinul ce-1 va da msurilor menite a ocroti interesele noastre In

aceste grele Imprejurari.
Unitatea de veden i ce insufleIe0e intreaga reprezenta-Vune naIional este o for0 moral& neprewit. pentru a duce la bun sfargit
deslegarea greutVlor actuale.
NAdajduiesc c situa-Va ce Tara
creat-o, mai ales In vre-
murile din urm5., prin atitudinea sa cumptat i panica va da

roadele ce le a0eptani 0 va asigura legitima desvoltare a
noastre na-Vonale, fr griji pentru viitor.
Jerf ele ce sunteTi hotriIi pentru Intrirea puterii noastre
armate i pstrarea nemicorata a situaliei noastre politice vor
rspunde, fr Indoialk ateptrilor Trii intregi.
Sunt adnc micat de via parte ce
luat la doliul Meu, ea
0 de IncredinWrea devotamentului d-voastre, rostit In cuvinte aa
de magulitoare. Din toat. Mima v art via 0 sincera Mea recu.no0inI pentru aceste scumpe mrturisiri de dragoste, precum
pentru clduroasele urari ce le aduce-V Reginei, Mie i Familiei
Mele.
(M. 0., 1912, nr. 212, p. 9810).
www.dacoromanica.ro
TAN.-FEBR. ans
463
CUvANTARI
Inalt Ordin de zi cifre armatit.

1/11 Ianuarie 1913.
M. S. Regele exprima Increderea Sa in armata romana, in aceste vremi
turburi; o indeamna sa fie vrednica urmase a eroilor dela Plevna, Rehoya,
Vidin si Ii ureaza un an bun.
Osta?i,
In aceste momente de grea cumpana, rara Intreaga se intoarce

Cu Incredere i Cu dragoste catre ostaii si, tiind ca interesele ei
vor fi totdeauna aparate cu vitejie i abnegariunea care asigura

izbanda. Sunt incredinrat ca va veIi arata atunci vrednici fii qi
urma0 ai eroilor care, la Plevna, la Rahova i la Vidin, cu sangele
lor au relnviat renumele romanesc.
In amintirea luptelor glorioase din acele vremuri de vepica

amintire, M. S. Imparatul Rusiei a binevoit a-Mi remite prin A.
S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mareal al armatei ruseti, spre a cinsti barbaria i virturile militare, care au
fost atunci, cum vor fi i In viitor, fala oastei romane.
dovedit ca sunteri patruni de Imita
In anul care s'a nchis,
voastra chemare. Prin disciplina .1 silinele voastre v'ari atras
mulrumirea Mea. Urmari pe aceasta cale .1 munciri fr preget
spre a fi vrednici de insemnatele jertfe, care le face rara, pentru
intarirea puterii sale militare.
Din adancul inimii va urez un an fericit.
Dat In Bucureti, la 1. Ianuarie 1913.
CAROL.
(11. 0., 1913, nr. 219, p. 10129).
M. S. Regele cifre Principele Eitel-Frederic.
21 Ianuarie/3 Februarie 1913.

Principele Eitel-Frederic, Insrcinat de Impiiratul Germaniei sa-L reprezinte la botezul celui mai tallar vlastar din Familia Regala Romana. La cina
ce s'a dat la Palat, Suveranul inchina In santatea Imparatului, Imparatesei
a Principelui.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
464
Cu mult bucurie salut prezeara Alterei Voastre Regale in

mijlocul Nostru si mutrumesc cat mai calduros M. S. Imparatului,
pentru malta insarcinare data scumpului Meu fin." de a-L reprezenta
la botezul celui mai tanar vlstar al casei Mele.

Vd in aceasta delicat atenriune, o nou dovada a duioaselor
sentimente de rudenie i a unei prietenii ce-Mi este atat de scumpa,
si pe care Majestatea Sa Mi-o arata la fiece imprejurare, inteo

msura atat de larga.
Rugand pe Altera Voastra Regal& sa asigurari pe Majestatea
Sa de credincioasa Mea dragoste i sa exprimari din parte-Mi cele
mai calduroase urari pentru fericirea i scumpa Ana-Late a Ilustrilor Vostri Parinri, ridic paharul Meu in sanatatea MM. LI,.
Imparatului i Imparatesei, precum i in sanatatea Alterei Voastre
Regale si a scumpei Voastre
Triasca MM. LL. Imparatul i imprteasa Germaniei. Ura!
(M. 0., 1913, nr. 237, P. 10963).
405.
M. S. Regele efitre Episeopul Ramnieului Noului-Severin.
7/20 Mai 1913.

Investitura Arhiereului Sofronie Vulpescu Craioveanul ca Episcop al Ramnicului Noului-Severin. Dup inmanarea carjii pastorale, Episcopul exprima
devotamentul su fat. de dinastie, iar M. S. Regele arat Increderea Sa In
buna carmuire cu ravn a Eparhiei de peste Olt de atre nou? ales.
Pi-ea Sfin;ite Parinte,

Mulrumesc Prea Sfinriei Tale pentru urrile ce Ne-ai adus cu
prilejul solemnit4ii prin care am intrit votul Marei Aaunari care
Te-a ales s conduci insemnata Eparhie a Ramnicului i Noului
Severin.
incredinrandu-Ti carja pastoral pe care a purtat-o cu multa

vrednicie fericitul intru pomenire Prea Sfinritul Ghenadie, esti
chemat a urma cu aceeasi ravna munca pentru buna carmuire sufleteasca a iubirilor Mei Olteni, care au fost totdeauna atat de statornici in credinra lor.
Sfintele lcasuri, care se gasesc in toate juderele Olteniei, sunt
cea mai strlucit marturie a dragostei cu care strmosii nostri

au inconjurat biserica.
www.dacoromanica.ro
MAI 1913
CUVINTARI
465
Nu ma indoiesc ca aceste maree monumente ale trecutului,

vor avea in Prea Sfin-Pa Ta un bun ocrotitor.
De asemenea sunt sigur c'd vei propovadui pana in cele mai

departate col-piri ale intinsei eparhii de peste Olt, frumoasele virtuP orestinesti, dragostea neclintita pentru biserica si mai presus
de toate unirea tuturor pentru inalIarea sentimentului patriotic

Urez Prea Sfin-Pei Tale, mulp ani de fericita pastorie.
(M. 0., 1913, nr. 28, p. 1205).
406.

18/31 Mai, 1913.
M. S. Regole multumeste reprezentantilor natiunil pentru sprijinul dat
guvernului la acceptarea Protocolului dela St.-Petersburg i pentru creditele
acordate armatei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizand astzi sesiunea Corpurilor Legiuitoare, sunt fericit sa

va pot exprima -Wan* mulIumirea Mea pentru inIelepciunea
zelul cu care aP indeplinit greaua misiune ce v'a incredirgat-o
Tara.
Alesi dupa ce se terminase prima faza a crizei balcanice, aIi.

fost in msura de a cunoaste mai de aproape cugetul Trii,si increderea cu care aP insoPt actele guvernului Meu este o prePoas
dovada ca politica urmata de guvern a fost conform cu adevratele interese ale Regatului.
Pstrand neutralitatea, Romania a contribuit in mod hotaritor ca razboiul din Balcani sa rmaie localizat i ca restul Europei, impreun Cu noi, sa se bucure de binefacerile pCii. Intru
aceasta ocrotind in acelasi timp interesle bine inIelese ale Trii,
am putut fi in deplin acord cu staruinIele Marilor Puteri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relaiile noastre cu Bulgaria, care, in urma modificarii radicale

a tratatului dela Berlin, trebue sa primeasca o nota baza, si care
www.dacoromanica.ro
466
REGELE CAROL I
am fi dorit sa se poat stabili prin directa InIelegere intre cele dou

state, ne-au adus s primim o mediqiune a celor ease Mari Puteri
ale Europei, medialiune al arei rezultat a fost Protocolul semnat

la St.-Petersburg, in ziva de 26 Aprilie a. c.
D-voastre, autorizand guvernul Meu a primi 0 a executa dispozi-pile acelui Protocol, aIi dovedit maturitatea politic la care a
ajuns Tara 0 sunt cu att mai mndru de a o constata, cu cat intr'un Parlament, in care opozilia este aa de numeroas, aproape
unanimitatea reprezentanOor NaIiunii a contribuit, inteun inalt
patriotism, la acest Insemnat rezultat.
Creditele exceplional de mari ce le-aTi votat pentru armed,
au pus acest scut puternic al siguran-oi Patriei pentru prezent 0
al /egitimelor ei aspirri pentru viitor in stare de a rspunde 0
mai bine desvr0tei increderi ce a avut-o totdeauna Tara in osta0i
Ei, dovedind totodat situalia infloritoare a finanIelor Statului.
Cu aceea0 srguinI v'aIi. ocupat 0 de celelalte legi supuse deliberarii d-voastre 0 nu pot dect sa v exprim In& data, In numele Meu 0 al Trii, cele mai adnci mulIumiri
Eu declar inchis sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
CAROL.
Preedintele Consiliului de Minitri i Ministru Afacerilor Straine, T. Maio-
rescu ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman, 1Viinistrul de Interne, Take

Ionescu; Ministrul Instructiunii 9.1 Cultelor C. G. Dissescu; Ministrul Agriculturii 0 domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrrilor Publice, Al. A. Bitddrilu ; Ministrul Justitiei, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, General
C. Ildrjeu; Ministrul Industriei i Comertului, .IV. Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 37, p. 1633-4).
407.
M. S. Regele &Aire Elevii Scoalei de Cavalerie.
Targovilte, 11/24 lunie 1913.

M. S. Regele a inspectat coala de Cavalerie dela TArgovite, uncle a fost
IntAmpinat de A. S. R. Principele Ferdinand. S'a flicut un serviciu religios
0 Suveranul, cu un cuvnt ocazional, a 1nmnat, steagul coalei, vorbind
despre 1nsemnfitatea lui pentru ostagi.
Steagul este simbolul cel mai Inalt al armatei. In timpul de

pace el este un Indemn pentru osta9 A implineasc oricnd datoria
www.dacoromanica.ro
Pl. XII.
M. S. Regele Carol I la 1913.
www.dacoromanica.ro
UNIE 1913
cuvANTARI
467
care Patrie, in razboiu el arata drumul la izbanda. Am hotarit

dar a incredinTa voua, elevi ai 8coalei de Cava/erie, acest sfant
simbol, care trebue sa v aminteasca neincetat falnica chemare
pentru care' va pregatip. InconjuraIi cu dragoste i veneraIie steagul
care primiTi din manile Mele 0 fii de-a-pururea vrednici de aceasta
cinste.
In curand ve/i intra, ca ofieri In randurile armatei, atunci

incepe raspunderea voastra, nu uitaIi dar ce
invaIat aci, nu
cuvintele Mele, cu care incredinIez acum coalei de Cavalerie acest steag, binecuvantat In faIa voastra.
Sa tralasca Romania!
(M. 0., 1913, nr. 55, p. 2472).
408.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/16 Iunie 1913.

M. S. Regele anun0 decretarea mobilizrli i intrarea trupelor rornAne
In Bulgaria. Sesiunea extraordinar a Corpurilbr Legiuitolue va fi dedicatgi
examinrii legilor cerute In atare Imprejurari.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Rzboiul In Balcani a izbucnit din nou, de astadata provocat

fara veste de Bulgaria impotriva propriilor sai
Guvernul Meu a trebuit sa la masurile indicate pentru
nerea situaiei cuvenite Romaniei faIa de noua stare de lucruri
din Peninsula Balcanica.
Mobilizarea intregei armate a fost decretata la 20 Link 0 in

dimineala zilei de 28 ale aceleia0 luni, primele trupe romane au
intrat in Bulgaria.
V'am convocat lute scurta sesiune extraordinara pentru a
supune patrioticei d-voastre chibzuiri urgentele proiecte de legi
reelamate de imprejurari.
www.dacoromanica.ro
468
REGELE CAROL
$tiu cA In aceste momente, deosebit de Insemnate, cugetele

noastre ale tuturor sunt unite Inteo singur hotrire: de a aduce
once jerf pentru apararea i inlIarea Rdmniei.
Eu declar deschis sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.

CAROL.
Preedintele Consiliului de MiniOri i Ministru Afacerilor Strine, T. Maiorescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take Ionescu; Ministrul Culte/or i Instructiunii, E. G. Dissescu; Ministrul Agriculturii
Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilor Publice, Al. Bcidcirdu ; Ministrul Justitiei, General C. Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N.
Xenopol.
(M. 0., 1913, nr, 73, p. 3201).

409.
Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
4117 Iulie 1913.

M. S. Regele inehide sesiunea extraordinar
in urma votarii legilor cerute de imprejurari.
Corpurilor 7_,egiuitoare,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
implinit patriotica datorie de a vota legiIe indicate de

Imprejurarile prin care trece Tara.
Ir mulIumesc si In virtutea art. 95 din ConstituTie, declar

sesiunea extraordinar a Corpurilor Legiuitoare inchis.
CAROL.
Preledintele Consiliului de Minitri i Ministru Afacerilor Strine, T. Maiorescu ; Ministrul de Finante, Al. Marghiloman ; Ministrul de Interne, Take
lonescu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii, C. G. Dissescu ; Ministrul Agriculturii i Domeniilor, C. C. Arion ; Ministrul Lucrarilor Publice, Al. Beidcirdu ;
Ministru/ de Justitie, M. G. Cantacuzino ; Ministrul de Razboiu, General C.

Hcirjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 75, p. 3273).
www.dacoromanica.ro
Pl. XIII.
2X
11
-;1
=If
ate'
M. S. Regele Carol I en Generalul Avereseu la 1913.
www.dacoromanica.ro
IULIE-AU GUST 1913
469
CUVINTA R
410.
Toast la masa dat 'in einstea delegatilor

la Conferinta Pied.
28 Jadie/l0 August 1913.
M. S. Regele crede c pacea a fost restabilit pentru mult timp i poate
pentru totdeauna dadi popoarele din Balcani vor lucra libere la propsirea lor
economica. Inchina pentru Suveranii acestor State.
Cu cea mai vie bucurie vad strani In jurul Meu pe d-nii delegan ai Statelor Balcanice, care au incheiat i semnat pacea In Capitala Romaniei.
Aceasta pace atat de arzAtor dorit' de lumea Intreag5., a cerut
dintr'o parte un mare spirit de resemnare qi jertfe dureroase
de0
pentru a face s' inceteze aceste lupte sangeroase
inevitabile
care au dinuit prea mult intre popoare menite a se irgelege.
Aceste sacrificii vor fi totuTi Indulcite, prin uurarea ce se va
aduce tuturor celor care sufer i prin speranIa de a vedea deschizandu-se o era de incredere reciproca i de prop4ire pentru
Peninsula Balcanica.
Nu exprim numai o dorinIa, dar chiar convingerea Mea ea,

daca statele noastre vor putea lucra libere la organizarea i. desvoltarea lor economica, vor culege negreit, in punni ani, roadele
binecuvantate ale sforIarilor i inIelepciunfi lor.
Aceasta era nou, a crei inaugurare atarna numai de noi, Romania o dorwe in deosebi, In mod sincer i va contribui din toata
mima spre a inlesni Infaptuirea ei. S facem urari spre a ne uni
inteo acnune comun pentru atingerea acestui scop atat de nobil
at'at de dorit, care va face sa se uite un trecut Intristtor i va
pregati cile unui viitor fericit. Popoarele noastre se vor binecuvanta i noi vom binemerita dela omenire.
Ca b'tran soldat, nu M pot opri sa nu marturisesc adanca
Mea admirane pentru vanjoia, jertfa de sine i bravura ce au
desfaprat-o vitezele noastre o9tiri, In timpul acestui razboiu de
aproape un an, menit a asigura libera desvoltare a Vrilor noastre
i a statornici intre ton un echilibru stabil.
www.dacoromanica.ro
470
REGELE CAROL I
Amintirea tuturor acelora care au pltit cu sangele lor opera

de liberare intreprins in comun, trebue s fie cinstit cu sfinIenie,
ca o pioas datorie de recunotinIA.
Pstrez adanca incredintare, c pacea care s'a incheiat va fi

statornica i c cu ajutorul lui Dumnezeu, ea va fi un prim pas ctre
acea in-telegere mnoas care va crula popoarele noastre de noui
incercari 0 le va inlesni ridicarea, dup greutVle prin care au

trecut.
DorinIa. Mea cea mai scump este de a vedea stabilindu-se
men/inndu-se intre Romnia i regatele Peninsulei Balcanice,
relaIiile cele mai prieteneti in interesul nostru al tuturor.
Patruns de aceste sim-timinte, beau in sntatea Majestlilor
Lor Augutii votri Suverani i rog pronia cereasca s intind ocrotirea i binefacerile sale asupra Regatelor lor.
TrAiasca MajestIile Lor, Augutii voWi Suverani.
(M. O., 1913, nr. 95, p. 3935).
411.

31 I ulie113 August 1913.
M. S. Regele multumete oqtirii pentru felul pilduitor In care i-a facut
datoria In rAzboiul balcanic.
subofiteri .,si soldati,
Inlltorul avnt cu care ap rkpuns chemrii Mele inteun

ceas de grea cump-n, Mi-a dovedit din nou c sunteli oricnd
gata a v da viea-ta pentru Patrie.
cu incredere pe cmpul de onoare, parhAi plecat voio0
sind holdele voastre, hotari/i de a infrunta cu brb%ie toate priznejdiile
Muli dintre camarazii votri au czut jerfa
bolilor nemiloase de peste Dunre. Dureroasa lor pierdere a &Angerat mima Mea.
Niciodat nu voiu uita mkturisirile de dragoste cu care M'aIi
inconjurat pe amiindou4 Irmurile Dunrii in ziva cfind armata,
www.dacoromanica.ro
f
4
M. S. Regele Carol I studiind Italia In anul 1913.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVR E 1913
471
CUVANTARI
sub ochii Mei, a trecut a doua oar acest fluviu mreI. Strigatele
voastre Inflcrate au gsit un puternic r6sunet dela Carpqi pfin6
In Balcani 0 au patruns adnc mima Mea de bucurie.
ajuns Cu o repeziciune mai presus de toate aTteptrile pttna
In creasta Murgilor Bulgariei. PrezenIa voastr acolo a impus pace
fr vrsare de sfinge, a 'BLit Tara voastifi cu un Iinut insemnat
spre intrirea hotarului ei 0 a inlIat vaza Romniei In ochii tuturor. In amintirea acestor fapte ve-p purta cu cinste, pe piept, un
semn doveditor al brba-Vei voastre.
In curfind v6 veti putea intoarce la caminele voastre cu inalta
mulIumire sufleteasc6 c6
f6cut datoria i ca ai scris una din
cele mai mndre pagini ale istoriei Patriei.
S plecbn cu smerenie capetele noastre, 1161-0nd rugi
atre Atotputernicul care ne-a invrednicit 6 trim aceste zile
Otoare i s6 'Agra urma0lor notri o Romnie mai tare 0 cu mai
mare Incredere in vitejia fiilor
Din tot sufletul mulIumesc scumpei Mele armate pe care de-apururea o voiu incuraja cu o parinteasc6. dragoste.
Dat in Bucurwi, la 31 lulie 1913.
CAROL.
(M. 0., 1913, nr. 97, p. 4009).
412.
Rispuns delegatiei sotiilor, mamelor, fiicelor

surorilor ostasilor.
21 August! 3 Septemvrie 1913.
Elena Cornescu aduce in numele doamnelor omagiul bucuriei i rnandriei
lor pentru faptele de arme si politice indeplinite in al 48-lea an de domnie al
M. S. Regelui. Suveranul multumeste cAlduros.
Sunt adnc micat de gralioasa atenpune a doamnelor, care

prin o frumoas6 adres conceput. In termeni prea mgulitori frni
aduc clduroasele lor felicitri pentru insemnata izbetnd care am
dobAndit-o prin pacea dela Bucure0i.
www.dacoromanica.ro
472
REGELE CAROL I
VA mulIumesc din tot sufletul pentru aceast dovad de dragoste vi recunovtinI ce-Mi arataIi in imprejurari ava de fericite
pentru noi toIi. Numai prin prudenIa, rbdare vi hotarire grabnick' in momentul decisiv, am putut asigura Romaniei malta situaTie de care se bucur acum in lumea intreaga.
Minunatul avant al armatei, abnegaIiunea femeilor vi jerfele
tuturor, ne-au dat mare sprijin vi au contribuit mult la atingerea
acestui succes strlucit.
inch' odata, va mulomesc calduros 0 in numele Reginei, pentru
bunele voastre urri vi va rog a transmite tuturor doamnelor care
au semnat _aceast adresa viile mele mulIumiri.
(M. 0., 1913, nr. 115, p. 4590).
413.

Deschizind sesiunea ordinar. a Corpurilor Legiuitoare M. S. Regele are-Ca'
multumirea Sa pentru contributia Ronaniei la pacificarea Peninsulei Balcanice
i traseaza in cteva linii activitatea ce au. de desfasurat reprezentantii natiunii
in urma pAcii dela Bucurepi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
La deschiderea Corpurilor Legiuitoare in Noemvrie 1877, am

zis reprezentanIilor nafiunii de atunci:
# Instinctul de conservare ne impune datoria ca sa alergm la
locul de pericol, vi dar, in capul junei noastre armate, am trecut
Dunarea. Cum ovtirile romane vi-au fcut datoria pe campul de
bataie, o vtie Iara, o recunosc invivi duvmanii novtri! Solda0i novtri
n'au desminIit nobilul sange, ce curge in vinele lor .
Pentru a doua oara, astazi, dup 36 de ani, am adanca mulIumire sufleteasca de a deschide noua sesiune a Corpurilor Legiuitoare cu aceleavi cuvinte de laud vi de recunovtin0 pentru armat.
Dac de astdat ostavii novtri n'au avut prilejul sa-vi arate

vitejia In lupte sangroase, le-a fost insa dat sa dovedeasca un
avant, o pricepere vi un spirit de disciplin, care i-a fcut destoinici
www.dacoromanica.ro
PI. XV.
www.dacoromanica.ro
NOEMITRIE 1913
CUVANTARI
47;
s rspund, cu o iui,eal i exactitate uimitoare, la bate cerintele
MulIumit prevederii guvernului Meu i luminatului d-voastre

concurs, armata, pregAtit i inzestrata cu cele trebuitoare, a fost
pus in micare Ja momentul nimerit 0 a trecut iar0 Durirea,
andu-ne putere de a impune in Balcani pacea mult dorit de

Europa intreag i asigurand totodat limitele Dobrogei prin intinderea lor paria la apus de Turtucaia i la miazzi la Ecrene.
Anexarea noului teritoriu, aa, cum e hotrit prin Tratatul de
Pace dela Bucurwi, incheiat la 28 Iulie, va fi de indat supus
aprobrii Corpurilor Legiuitoare, conform prescrierii ConstituOunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ca o urmare a atitudinei politice pstrat de guvernul Meu in

decursul crizei balcanice, relqiunile internationale ale Rom'aniei
au fost i sunt din cele mai bune. Pe de o parte Mari le Puteri au
putut prqui concursul Nostru la toate strduinIele lor pentru pace,
pe de alta Tratatul dela Bucurqti, a statornicit raporturile amicale
deosebit de steal:Ise intre Romania 0 Statele de peste Dunre..
Atat ptotocoalele ConferinIei de Pace dela Bucurwi, ce vi se
vor inf4ia odat cu legea pentru anexarea noului teritoriu, cat
numeroasele acte i rapoarte anterioare, ce se vor aduce deosebit
la cunotinIa d-voastre, vor arAta cu de-a-mnuntul tot mersul
politicei externe a guvernului Meu.
Suntem in drept a veghea neincetat ca pacea incheiat in Capitala Romaniei sa fie cat se poate de statornick astfel ca lin4tea
sd nu fie turburat. Am avut dar un deosebit interes, ca pacea
se restabileasc i intre acei care se aflau Ina In stare de rzboiu,
am lucrat fr preget in aceast direcIie i silinele noastre n'au
famas fr succes.
Putem privi acum viitorul cu mal mult incredere i vom con,
centra toata munca noastr spre a pstra i intemeia ceea ce am
dobAndit.
Nu ins fr jertfe dureroase am putut ajunge la strlucitul

rezultat. Flagelul ce pare nedeslipit de once rzboiu mai intins,
a bntuit i armata noastr la intoarcerea ei de pe campul de razbout' 0 a ptruns in Tara..
www.dacoromanica.ro
474
REGELE CAROL I
Mul/umit msurilor aplicate dup gtiin/a i experien/a dobndite in zilele noastre, focarele de infectiune, cu toate greut/ile in-
tmpinate, au putut fi izolate 0 Tara a Amas scutit de o prea

mare l/ire a epidemiei. Iar de urma0i celor cazu/i jertfa s'au ingrijit 0 se vor ingriji Statul i asisten/a particular.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Guvernul Meu v va inainta spre legitimare creditele reclamate

de imprejurrile rzboinice.
Cu toate cheltuelile insemnate de mobilizri, finan/ele Statului
se OA in stare bung i ne permite a face far la feluritele nevoi

economice. Printre aceste se impun fr intrziere cele privitoare
la completarea parcului ailor ferate.
Tara s'a putut incredin/a cu ct. energie i indemAnare cane
noastre ferate au rspuns ceria/elor armatei in timpul mobilizrii
demobilizrii 0 nu le va refuza mijloacele de a satisface mai
bine i trebuir4ele comer/ului.
Se vor mai supune in curnd deliberrii d-voastre proiectele de
lege menite a corespunde situa/iunii create Trii prin evenimentele
din urma i mai intAiu de toate legile relative la organizarea noului
teritoriu.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Sunt mndru de a Ma vedea inconjurat de reprezentan/ii NaVunii in momentul istoric, in care prestigiul Trii s'a inl/at intr'un
mod ap de insemnat 0 in care am cVigat recunowerea Europei

intregi pentru sforrdrile {acute de noi intru restabilirea pcii in
Peninsula Balcanica. Suntem datori s pastrdm neatins aceast
situa/ie, 0, fiind incredinIat c d-voastre ve/i da tot sprijinul spre
a meniine scumpa noastr Patrie pururea la inl/imea ce i se cuvine, rog pe Dumnezeu s binecuvnteze qi in viitor, precum a
binecuvntat in trecut, patrioticele d-voastre lucrri.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisfi.
CAROL.
Preqedintele Consiliului de Miniqtri i Ministru Afacerilor Strine, T. Maioream ; Ministrul Finantelor, Al. Marghiloman; Ministrul de Interne, Take
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1913
475
CUVANTARI
Ionescu ; Ministrul Instructiunii qi Cultelor, C. C. Arion ; Ministrul LucrArilor

Publice, A. A. Baddreu ; Ministrul Justitiei, M. Gr. Cantacuzino ; Ministrul
de RAzboiu, General C. Hdrjeu ; Ministrul Industriei i Comertului, N. Xenopol.
(M. 0., 1913, nr. 183, p. 7921-2).

414.

La sentimentele de dragoste 11.1 devotament exprimate de Senat, Suveranul
mulIumeqte In numele SAu qi al Farailiei Regale, aducAnd totodatA prinos de
laudAtArAnimii care a rAspuns fArA preget la chemarea trii i cfireia Ii trebue,
prin qcoalele rurale o pregAtire mai potrivitk nevoilor practice.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Cu vie bucurie am ascultat cuvintele insufleIite de un inalt

rostit din partea Senatului.
Multumita Celui Atotputernic, munca noastra a tuturor
politica cumpanita ce am urmat in toate imprejurarile, au avut
rasplata lor i ne-au adus roadele dorite. Cu drept cuvant putem
fi mandri de pacea incheiata la Bucuresti, care va ramane una
din cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre nalionale si nu
patriotism, ce Mi
Ma indoiesc ca fericitele ei urmari, cu timpul, vor fi privite de toate
popoarele care au semnat-o, ca adevaratul inceput al unei ere de

propasire pasnica i manoasa.
Impreuna Cu d-voastre aduc i eu prinosul Meu de laude avantului mareI al tuturor i insufletirii Iaranimii noastre in deosebi,
care s'au manifestat in mod asa de stralucit in grelele imprejurari
prin care am trecut.
tiu ca Corpurile Legiuitoare vor purta grija ca armata scutul
fala noastra sa fie totdeauna in stare de a apara bunurile
dobandite i tot asa sunt bine incredinIat ca vai chibzui i asupra
masurilor menite a usura soarta familiilor care au suferit pierdeni
dureroase. Cu privire la InvilIamantul rural, a carui inraurire este
asa de hotaritoare pentru pregatirea viitotului, trebue s cautana
a-1 indruma pe o cale larga i practica, spre a fi de un folos ade-
www.dacoromanica.ro
476
REGELE CAROL I
varat plugarilor notri, atat din punct de vedere al bunei stri

materiale, cat i al igienii.
Entuziasmul cu care Intreaga suflare romawasca a raspuns la
chemarea Patriei /mi este o chezaie sigur ca i d-voastre
ti s raspunde0 la weptrile Irii, infaptuind ImbunataIirile

cerute de binele oNtesc i de interesele superioare ale poporului
roman.
Din adancul inimei v mul/umesc, domnilor Senatori, In numele
Meu 9i al Familiei Mele, pentru sentimentele de &agoste i devo-
tament cu care Ne inconjuraIi.

(M. O., 1913, nr. 202, p. 9058).
415.
Rispuns la Adresa Adunarii Deputatilor.

22 Decemprie 1913/5 lanuarie 1914.
Dupa citirea adresei la mesajul Tronului de catre preedintele Adunarii, C.
Cantacuzino, M. S. Regele, multumind mai intaiu pentru cuvintele magulitoare adresate de Camera, releva avantul armatei 9i fineleapta politica a guvernului cu prilejul conflictului balcanic. Cere Adunarii s'a se ocupe de nevoile
cailor de connunicatie, de a-dtia interna' i de organizarea noului teritoriu.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Cu o vie bucurie am ascultat cuvintele patriotice 9.1 magulitoare
ce Ni le adresaIi din partea Camerei DeputaIilor.

Avantul nelutrecut al armatei ca i Iqeleapta politica a Guvernului, au tot dreptul, Intr'adevr, la recunotinIa Tarii, caci
tai vi-au fcut pe deplin datoria.
Jerfele ce a trebuit s'a vi le impunem pentru a aduce pacea
a ne asigura un hotar statornic peste Dunre, au fost mari
chiar dureroase ; totui putem aved mulonnire sufleteasca ea
aceste sacrificii au fost larg raspltite prin roadele catigate ; echiIibrul stabilit 'filtre statele balcanice i increderea tot mai mare
ce am captat In viitorul nostru.
Cu drept cuvant IndreptaIi grijile d-voastre catre imbunataIirile de care au nevoie mijloacele noastre de transport, spre a nu
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1914
477
CI.TVANTARI
sdruncina cu desavAr0re desvoltarea noastrA economick precum

catre ridicarea administraIiei interne la nivelul situaiunii noastre externe. Legile de organizare ale noului teritoriu ateaptA de
asemenea regularea lor. Nu ma indoiesc c sunteIi pAtrun0 de
insemnAtatea acestor vitale probleme care trebue s'A gAseascA o
potrivita deslegare spre binele i spre mrirea scumpei noastre
Rornnii.
Din adAncul inimei VA' mullumesc in numele Meu 0 al Familiei
Mele pentru scumpele 9i mult prquitele marturisiri de dragoste

devotament cu care Ne inconjurap.
(M. 0., 1913, nr. 214, p. 9762).
416.
InaIt Oral de zi citre armat.

1114 Ianuarie 1914.
Pentru modul cum armata
indeplinit datoria in anul trecut, Suveranul
cu prilejul anului nou, ti ureazi multi ani i D-zeu s-i dAruiasca fericire
belgug.
Pute0 privi cu mAndrie anul care s'a dus. El va rAmAne neters

In amintirea noastrA prin insemnAtatea faptelor s'AvAr0te.
.
indeplinit datoria mai presus de once laudA. Simt dar, o vie mulIumire a v impart0 adAnca Mea recunotinIA pentru graba Cu
care ai rspuns la chemarea TArii.
Ai arAtat ea In once clip. Patria se poate rezema pe voi. DacA
nu au fost lupte sAngeroase, totu0 ai dovedit adevArate insuOri
razboinice, rabdAnd Cu bArbdIie toate ostenelile i neajunsurile.
Ai infruntat boala nemiloas ca n4te voinici. IntipArite pe veci
vor fi in inimile noastre numele acelora care nu s'au mai Intors la
cAminurile lor.
pururea insufleIiIi de inaltele sentimente care v'au cAlAuzit
In acele vremuri mari 0 care vor rAmne fala armatei. Medalia

AvAntului, care vA impodobew pieptul, VA va aminti you'd i viitorimii aqiunea mreard care prin grabnica i hotArita ei indepli-
nire a ridicat 0 mai sus renumele vostru.

VA niulIumesc clduros pentru ascultarea 0 disciplina ce
artat in acele zile inraptoare, fAr s daTi o clipA inapoiu in fata
jerfelor i greut4ilor de tot felul pe care imprejurrile le impuneau.
www.dacoromanica.ro
478
REGELE CAROL I
S dea Dumnezeu ca Anul Non s'a v druiasa fericire i belpg.
Din adncul inimii V urez mu1i ani.

CAROL.
(M. 0., 1914, nr. 219, p. 9969).
M. S. Regele catre Principele George al Greciei.
23 lanuarie/5 Februarie 1914.

Vizita Principelui Mogtenitor al Greciei. E intampinat In gara de nord
de A. S. R. Principele Ferdinand, o companie de onoare, Ion I. C. Brtianu,
g.a. La Palat se da' o masa de gala gi M. S. Regele exprima deosebita Sa multumire pentru aceasta vizita, In ur,ma colaborArii militare pentru restabilirea
p'cii In Balcani. Inchina In sanatatea Familiei Regale elene.
Vizita Alteei Voastre Regale Imi pricinuete o satisfacIie Cu

atat mai mare, cu cfit vdd inteinsa o confirmare a relaTiunilor
cordiale intre rile Noastre.
Aceste raporturi ne sunt in deosebi scumpe, aci ele au fost

alatuite prin o acIjune comun, care a putut restabili pacea
asigura echilibrul in Peninsula Balcania.
Am ferma convingere c acest fapt istoric va contribui a strnge
i mai mult legturile Noastre de prietenie i va deschide o ea
nou de linite i de prosperitate pentru Statele Noastre.
Aducnd urrile cele mai alduroase pentru fericirea M. S. Remult iubitului Vostru Tata i a membrilor Familiei Voastre,
precum i pentru un fericit viitor al Greciei, ridic paharul Meu
In sntatea Augiwilor Vqtri prinTi i in sntatea AlteTei Voa.
stre Regale.
Traiasa MM. LL. Regele i Regina Elenilor.
(M. 0., 1914, nr. 238, p. 10872).

Prin mesajul de deschidere, M. S. Regele anunta Corpurilor Legiuitoare
reformele ce sunt de implinit In aceste vremi turburi i t'Are aceste reforme
e vorba de legea de organizare a Dobrogei gi de reforma agrara.
www.dacoromanica.ro
FEBR,-MART. 1914
CUVANTIRI
479
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Simt o deosebita mulIumire ea Ma aflu iar5.0 in mijlocul reprezentanVlor na/iunii.

Alegerile generale din care
e0t v'au putut convinge t in
neintrerupta ei propa0re Iara are inca mari trebuinTe de satisfacut. Mai ales imprejurarile anului trecut, care au arktat tuturor
Insemnatatea
noastre internalionale, au pus totdeodata
mai bine in lumina' datoriile pe care ni le impune trainica i neincetata noastr desvoltare.
intrirea contiimei nalionale, raspandirea invgamntului, o
mai stransa solidaritate social, o otire tot mai puternic organizat i consolidarea finamelor Statului prin sporirea muncii 9i a
economiei naVonale ne vor da putinIa s pastram netirbita i sa
imbunataIim situa-tia cu care ne mndrim astazi, situa-Pnea care
este rodul staruinTelor statornice a acelora ce au inIeles in trecut
ca numai prin inchinarea tuturor inaintea interesului olOesc se

pot intemeia Statele puternice i societli sanatoase.
Sunt incredinIat ca i d-voastre, insufleIiIi de acelea0 patriotice simiminte, veti purcede la disculia masurilor cerute pentru
infaptuirea reformelor agrare 0 a celor politice 0, aci, impreuna
Guvernul Meu,
ti sa dai operei d-voastre caracterul de armonie sociala pe care se cuvine sa-1 aib.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa#,
Sunt fericit sa constat i astadata c relaIiunile Regatului cu

toate Statele sunt din cele mai bune. Romania nu va pregeta sa
menIina i sa asigure pacea la care a contribuit atat de puternic
0 care i-a atras increderea tuturor. Prin insa0 aceasta ineredere
ea este in masura sa aiba in aceasta parte a Europei o aqiune
binefacatoare de impaciuire.
Armata, prin insuOrile ei i minunatul avant de care a dat

dovada anul trecut vi-a narit prestigiul 0 a cOtigat toata recunovtinIa noastra. Nevoile ei reclama noui imbunataIiri i noui
inzestrari, pe care nu ma indoiesc ca i le veIi Incuviina, deoarece
soarta arii este stalls legat de puterea ei militar.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
480
Fr intrziere se va supune deliberrilor d-voastre legile bugetare, care, cu toate sporurile necesare i Impreun cu creditele
trebuitoare, nu vor altera. starea imbucurtoare a, echilibrului nostru financiar.
Asemenea guvernul Meu v va infAip legea organic pentru
Dobrogea Nou, caro va stabili In aceste tinuturi o administratie
statornica.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Convins c ve-i fi la
marei chemri a zilelor noastre,
rog pe Cel Atotputernic s binecuvinteze lucrArile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschis.
CAROL.
Pretiedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Razboiu, Ion I. C. Bra-
tianu ; Ministrul Afacerilor Strabae, Em. Porumbaru ; Ministrul Finantelor,

E. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Moqun ; Ministrul Agriculturii
Dorneniilor, Al. Constantinescu ; Ministrul Industriei i Comertalui, Al. Ra,
dovici ; Ministrul Lucrrilor Publice, Dr. C. Angelescu ; Ministrul Justitiei,
Victor Antonescu; Ministrui Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.
(M. O., 1914, nr. 261, p. 12025-6).
419.

M. S. Regele, raspunzand la Adresa Camerei, multumeste mai Intaiu pentru
urarile faoute i apoi exprima satisfactia Sa pentru concursul promis guvernului.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu vie bucurie bunele urAri ce Ne aducqi din partea

Camerei DeputaIilor.
Cu mare multumire constat c Adunarea DeputaIilor este hot-dill-a a da Guvernului Meu Intregul sat' sprijin pentru studiul con0iincios i InIeleapta Infptuire a reformelor pe care Tara le weapt
dela dreptatea frunta0lor si, pentru intarirea temeliilor noastre
sociale.
www.dacoromanica.ro
MAATIE 1014
481
CUYANTLRI
Dragostea cu care am rostit, acum aproape un sfert de veac,

iubiIilor notri ateni, cuvintele ce-Mi amintiti cu acest prilej, a
sporit 9.1 mai mult in inima Mea de cnd cu totii ne-am incredintat
despre puternica lor contiin patriotick dovedit in imprejufrile grele din anul trecut. Avntul neintrecut cu care au rspuns
la chemarea rii, ne-a dat mdsura vredniciei lor cet4eneti i ne
aran datoria noastr de a ne ingriji tot mai mult de imburatlirea
strii lor economice i culturale. Jerfele pe care le vom face cu
totii in acest scop vor fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, cel xriai in-
mijloc de a stabili o armonie trainica intru toate paturile

sociale i de a asigura neintrerupta i papica propaire a iubitei
noastre Romnii.
Din toatd mima v multumnc in numele Reginei, al Meu i

al Familiei Mele pentru dragostea cu care Ne nconjurai.
(m. O., 1914, nr. 268, p. 12386).
420.

6119 Martie 1914.
Prin rspunsul la mesaj, preedintele Missir, dup exprimarea omagiilor
Senatului fata' de Suveran, Il asigura de Intregul concurs al maturului corp
In implinirea reformelor propuse de guvern. M. S, Regele multumete pentru
omagii gi crede In eficacitatea reformelor propuse.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Cu adnc recunwint primesc mrturisirile de dragoste 9i

devotament Ce ne aratati din partea Senatului.
Caldele i patrioticele cuvinte cu care intampinati reformele
sociale i politice ale Guvernului Meu, sunt cea mai bunA chezOe
de sprijinul ce veli da pentru inteleapta lor cercetare i ducerea

lor la bun sfArOt.
Nu MA indoesc c data cu imbunttirea strii economice qi
culturale a iubitilor noWi steni se vor lua i mAsuri nemerite

pentru indreptarea stArii sanitare a comunelor rurale, precum
pentru infiinIarea unei adnainistratii adevArat printe0.
www.dacoromanica.ro
482
REGELE CAROL I
Cu bucurie constat ca scumpa noastr armat va avea din

partea d-voastre Intreaga solicitudine pe care o merit, spre a fi
pe viitor la inalpmea marei sale chemari.
Organizarea noului teritoriu Weapta de asemenea 1n/eleptele
d-voastre masuri legislative i administrative, pentru o cat mai
stransa alipire la patria muma.
Din tot sufletul v mulIumesc, d-lor Senatori, pentru bunele
urari ce aduceP Reginei, Mie i Familiei Mele.
(M. O., 1914, nr. 273, p. 12642).
421.
M. S. Regele citre Principele de Orleans 1i Burbon.

8/21 Aprilie 1914.
Principele Alfons de Orleans vi Bourbon, Infant al Spaniei, insotit de o
misiune militar spaniolfi, viziteaza diferite regimente romne i asista' la exer-
citiile lor. La orele 12 e primit, cu suite, de M. S. Regele Carol I, canna in

numele Suveranului Spaniei ii prezint uniforma Reg. al 2-lea de 844' tori-mineri.
Principele Alfons Inmanand M. S. Regelui sabia aduce laude armatei romine

care se bucura de o organizare 1i instructiune model. M. S. Regele micat de
cuvintele Principelui i atentiunea Regelui Spaniei, exprima recunoTtinTa Sa
Suveranului Spaniei i face urri pentru armata Lui.
Sunt foarte mirat de binevoitoarele cuvinte ale AlteTei Voastre Regale, cum i de grapoasa aten-Pune a M. S. Regelui, Augustul Vostru Suveran, de a Ma numi colonel proprietar al Regimentului al 2-lea de sapatori-mineri.
Ii mul-pimesc din toata inima pentru aceast 'Malta distinc-pune care-mi face o Placere cu atat mai mare cu at este Inltata
prin misiunea speciala pe care Majestatea Sa a Incredirgat-o Alteei
Regale, de a veni Insotith de o delegaPe a armatei
Sale, pentru a-Mi remite uniforma Regimentului pe care Majestatea
Sa a binevoit a-Mi conferi.
Va rog, Altepi Regala, de a transmite Suveranului vostru,

odat cu asigurarea sentimentelor Mele prieteneti, Intreaga Mea
recunotin0 i urarile sincere ce fac pentru Majestatea Sa i pentru
viteaza Sa armata.
(M. 0., 1914, nr. 6, p. 354).
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1914
CUVANTARI
483
422.
M. S. Regele &afro misiunea mi4tari spaniol.

8121 Aprilie 1914.
Seara se da o masa de gala in cinstea misiuni militare spaniole la care iau
parte, pe langa misiune In frunte Cu Infantul i Infanta Spaniei, Principesele
Maria i Elisabeta, Ministrul Spaniei In Romania, pre9edintele Consiliului de
1Vfinitri 1i alte personalitati. M. S. Regele arata cum legaturile dintre Romania
Spania se intaresc pe zi ce trece i face urari pentru faricirea Dinastiei
Spaniole.
Placuta aten-Pune a M. S. Regelui Alfons, de a-Mi trimite pe

Altea Voastra Regala Cu o misiune militara, Ma bucura mult.
In aceasta atenpune vad nu numai o dovada a rela-Punilor de prietenie ce unesc ambele noastre Iari, dar 0 o scumpa legatura intre
armatele noastre, pe care numirea Mea ca proprietar al Regimen-
tului 2 spaniol de geniu ne va strnge 0 mai mult.

Armata Mea va fi mandr de aceasta marturie de simpatie a
Augustului i cavalerescului Vostru Suveran care a urmarit desvoltarea i progresele sale cu un statornic interes. De aceea, Va
rog, Alte Regard, de a fi pe lnga Majestatea Sa interpretul credincios al sentimentelor Noastre de recunotinV, pentru aceasta
inalta distinc-Pune care Ne cinstew in chip deosebit.
Pentru Mine ea este 0 mai scumpa, prin amintirile neterse

ce pastrez de mai bine de jumatate de veac, de cand am avut prilejul de a vizita 0 admira minunile Spaniei. Nu voiu uita niciodata
graPoasa primire a M. S. Reginei Isabela, precum i stralucita
revista in onoarea Mea, comandata de Marealul Concha, Marchis
de Havana. De atunci Mi-a fost dat sa cunosc vrednica Iinuta a

armatei i admirabilele calitaP de rezisten-Va i vioiciune a infanteriei spaniole, care s'au manifestat din nou aa de strlucit in
razboiul Marocului, unde Altea Voastra Regala a avut onoarea
de a primi botezul focului 0 de a fi martor vitejiei soldatului
spaniol.
Sunt fericit de a avea un prilej atat de placut pentru h reinnoi

M. S. Regelui Alfons expresiunea sentimentelor Mele celor mai
afectuoase, precum i urarile calduroase pe care le fac pentru fericirea Sa, a Reginei 0 a tuturor membrilor Augustei Lor Familii.
www.dacoromanica.ro
484
REGELE CAROL I
Ridic paharul Meu in sanatatea MajestaPlor Lor i a Altetelor Voastre Regale, pentru prosperitatea frumosului Regat al
Spaniei .1 pentru gloriosul viitor al vitezei Sale armate.
(M. O., 1914, nr. 6, p. 354-5).
423.
M. S. Regele citre elevii Scoalei Militare de Artilerie,

Geniu i Marini.

M. S. Regele viziteaza Scoala militara de Artilerie, Geniu i Marina i tine
un cuvant ocazional care elevi aratandu-le importanta din ce in ce mai mare
a armelor apeciale.
Cu o vie placere am putut constata in cursul acestei

buna stare a Scoalei i V arat deplina Mea mulIumire. Armele
speciale, mai ales artileria, au luat o desvoltare aa de mare hick
au devenit o adevarata arta i tiinV., care impune acum din punct
de vedere teoretic i practic o munca indoita, spre a ramanea la
inal-Pmea progresului
cerintelor.
Putep fi mandri ca a-P imbrlipt arma artileriei, caci artileria noastr a dobndit un renume care a trecut peste hotarele
Asemenea geniul nostru s'a fcut cunoscut prin fortificapile
construite i lucfrile executate in timpul mobilizarii din anul
trecut. Ca o placut dovada despre aceasta este, numirea Mea de
catre Regele Spaniei ca Colonel proprietar al unui Regiment de
sapatori i minen. Aceast magulitoare marturie trebue s fe
pentru voi un indemn care insa marete raspunderea voastra

datoria de a pastra 0 a desvolta Inca mai mult ce am catigat pana
acum.
Nu Ma Indoiesc ea ve-P .desf4ura, ofiteri i elevi, toat sra rama'nea la inalpmea falnicii voastre chemari.
guina
Va multumesc.
(M. 0., 1914, nr. 17, p. 861).
www.dacoromanica.ro
tUVANTAIII
MAI 1914
485
424.
Ctivintare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, cu prilejul mririi ei.
9/22 Mai 1914.

Inaugurarea noului local al Fundatiunii Carol I. Dupk slujba religioask M.
S. Regele Carol I coboarl din loj pe estradk i d citire unei cuviintkri In
care pe de o parte constata nevoia urgentk la care a rkspuns aceast FundaVune iar pe de alta Indeamn pe studenti sk se foloseasck din plin de mijloacele de luminare ce le stau la Indemank spre folosul patriei.
Se apropie un patrat de veac de cand am hotarit infiinIarea

acestui asezamant, pentru inlesnirea la invttura a tinerimei universitare.
Cu printeasca dragoste am urmarit$ an dui:4 an, mersul acestei
Funda-puni de cultura si am avut marea mangaiere s constat ca
eh raspundea unei nevoi asa de adanc simite, that abia dup.&

civa ani dela deschiderea ei s'a vzut ca este prea mica pentru
numarul studenIilor doritori sa se foloseasca de mijloacele de Invatatura ce li Se pusese la indemana.
Vazand dar ravna cu care tinerimea alerga la acest liman de
studii, am hotarit lrgirea lui in masura acestei rvne i inzestrarea
sa potrivit cu cele mai moderne cerinIe.
Sunt fericit CA pot asfzi darui UniversitaIii noastre acest incapator locas pentru cultura tinerilor generaIiuni, harazind totdata scumpei noastre Capitale o cldire care face cinste celor ce
au executat-o si vrednica de inaltul ei scop.
Iubili Studenli,
Fat de aceste bogate mijloace de cultura ce vi se (Ara, OndiIi-va la greut4ile fara numar cu care aveau sa se lupte, pana in
veacul trecut, dasclii i inv4a/ii nostri de odinioara, spre a ne
aduna comoara de cultura nalionala mostenita dela dansii si pe
care sunte0 chemaIi a o cerceta cu scumpatate si a o spori cu dragoste.
Este deajuns sa v amintki acele dureroase cuvinte pe care

Miran Costin, al carui nume straluceste in faia acestei cladiri, ni
le-a lsat in prologul cronicei sale:
www.dacoromanica.ro
486
REGELE CAROL I
Sosir. asupra noastr cumplite vremi, de nu stm de scrisoli., la care trebuwe gAnd slobod i f Orb.' valuri, ci de grije 0 suspinuri. Puternicul Dumnezeu s. ne dOruiasc dle aceste cumplite
vremi a anilor no0ri, cnclva, 0 mai slobode veacuri intru care,

pe lng alte trebi sO fie vreme Cu cetitul crtilor a face iscusit
2ObavO, c nu este alt i mai frumoas i mai de foIos In toatd
-viewta omului z.bav, decht cetitul cartilor
Atotputernicul s'a indurat a asculta ruga marelui nostru istoric
ne-a druit timpuri mai bune in care sufletul romOnesc
luat
sborul cu incredere in toate directiile culturale.
Si nu MO indoiesc c acest nou i falnic loca menit a indestula
In chip larg nevoia de lumina a acelora care sunt chemati a fi indrumatorii Romniei de mane, ya fi un puternic imbold de a trage
at mai multe foloase pentru pregtirea lor la misiunea ce-i

aTteaptd.
Nu uitati insA niciodat e tiina trebue insotit cu cultura

inimii, cu iubirea de lard i cu demnitatea vieii pentru ca roadele
ei s fie binecuantate i Cu adevrat folositoare binlui ob0esc
Patriei.
Din toatO inima rog pe bunul Dumnezeu s ocroteasc in veci
de veci acest aezOmOnt inchinats culturii nationale, spre intrirea
inltarea scumpei noastre Ronanii.
-
D. Al. Tzigara-Samurcas, directorul Fundatiunii, citeste actul de inaugurare,

i Instructiunii i ludentul Al. Slavescu.
apoi vorbeste ministrul Cultelor

(M. 0., 1914, nr. 30, p. 1514).
425.
M. S. Regele eitre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni.

9122 Mai 1914.
La 20 Aprilie M. S. Regele implinise 75 de ani. O delegatie din Reg. 2 de
Dragoni vine la Bucuresti sa prezinte felicitri. In acelasi timp sosise i Prineipele de Waldeck si Pyrmont, varul M. S. Reginei. Se da o cina la Palat in
onoarea delegatiunii. In timpul mesei Suveranul ridia un toast pentru Impa-
ratul Wilhelm si pentru Reg. 2 de Dragoni.
Cu o sincer satisfacTiune salut sosirea deputatiunii Regimentului Meu de Dragoni, a crui prezent .M bucurA cu eat ma]:
www.dacoromanica.ro
Pl. XVI.
II
o
,
Yizila Taralui Ituslei la Conslanta

(1/14 lunIe 1914).
www.dacoromanica.ro
Pl. XVII.
Vizita TarnWI Rusiei la Constanta

(1/14- Iunie 1914.).
www.dacoromanica.ro
I__
"to
__rr
T:
rs,
.2.
Familia Regala Romailit en Familia Tandui Itusiei la Com.taillit po ziust de 1/14
www.dacoromanica.ro
hide
1914.
IUNIE 1914
487
CUVANTAIII
mult, cu cat Imi procura doritul prilej de a reinnoi expresiunea

credincioasei prietenii ce o pastrez Majestlii Sale impratului
Wilhelm, precum i recunostinIa Mea, pentru caldurosul interes
ce-Mi 1-a aratat in toate imprejuarile. Acest interes a fost nepreIuit, mai cu seama in timpul marilor evenimente care s'au desfasurat in Peninsula Balcanicb.' si a lasat in Tara Mea o adana
trainicd impresiune, care a contribuit puternic a strange si mai
inult legaturile intime care unesc, de un lung sir de ani, Romania
.leImperiul Germaniei.
Cu cele mai bune urari pentru Majestatea Sa irnparatul

care cuprind si pe AlteIa. Voastra pa Principe confederat
in
precum
pentru glorioasa Sa armata, si in deosebi pentru Regimentul

Meu de Dragoni, ridic paharul in santatea Supremului si Augustului Vostru
Traiasa. Majestatea Sa Imparatul si Rege Wilhelm al II-lea.
(M. O., 1914., nr. 30, p. 1523).
426.
M. S. Regele dire Tarul Rusiei.

Constanta, 1/14 Iunie 1914.
Tarul Nicolae II Impreun'a cu Familia Sa fac o vizit'a M. S. Regelui Carol
la Constarga. La masa dela prAnz M. S. Regele, dup ce amintete multe
semne de aten-tie din partea Tarului fat de Ronania, inehin in siintatea
Lui i a Impartesei.
Cu o sincera' bucurie salut sosirea pe pamantul romanesc a M.

Y. Imperiale, insolit de M. S. Imprdteasa i de Augusta Sa Famine.
In acest fericit eveniment vedem o noua dovada a sentimentelor de prietenie ce Majestatea Voastra Mi Le-a ardtat in chip
asa de misator de un lung sir de ani.
Amintirea primirei graIioase si atat de cordiale ce Majestatea
Voasta Mi-a fcut cu prilejul alatoriei Mele in Rusia, va ramnea
nestearsa pentru Mine; de asemenea nu voiu uita vizita flotei Imperiale in Portul ConstanIa, nici aceea a A. S. I. Marelui Duce
www.dacoromanica.ro
488
4EGELE CAROL I
Nico/ae Mihailovitch, din mainile caruia am primit bastonul de

Feld-Maresal, al armatei ruse, in comemorarea confraternitatii
noastre de arme, pecetluit, pe eampurile de bat* din Bulgariaf
sub glorioasa domnie a Augustului i neuitatului Vostru Mos.
Aqeste scumpe marturii de interes si de simpatie vor destepta
In toate inimile romanesti o vie i, In deosebi intr'a Mea, cea mai
afectuoasa recunostin/a i vor contribui a strange si mai mult raporturile excelente asa de fericit stabilite in tre Imperiul Rus si Tara
Mea.
Nobila
i generoasa initiativa a Majestrqii Voastre pentru infiinIarea Conferintei dela Haga imi este o chezAsie sigur ed Ma-
jestatea Voastra prqueste serviciile ce Romania a putut aducecauzei pacii Europene in cursul evenimentelor ce s'au desfasurat
anul trecut in Peninsula Balcanied.
Tinta statornica i neschimbata a Romniei este de a contribui
printr'un echilibru stabil i prin relatiuni cordiale intre toate statele din aceasta parte a Europei, la mentinerea pdeii binefcatoare,
care singurd le poate permite sa ajunga la propasirea ce o doresc..
Din adancul inimei urez 'Duna venire Majest4ii Voastre i multumesc MajestaIii Sale impratului pentru toate amabilele Sale
atenIiuni far de Tara Mea, care se va uni intr'un end cu Mine,.
la urrile calduroase ce fac pentru fericirea Sa personal i aceea
-a Augustei Sale Familii, pentru prosperitatea marelui Su Imperiu si pentru viteaza armata, de care Ma leaga atatea scumpe
amintiri.
Traiasca Majestatea Sa Imparatul Nicolae.
Triasca Majestatea Sa ImparAteasa Alexandra Fedorowna.
(M. O., 1914, nr. 49, p. 2383).
427.
5/18 lunie 1914.

Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordinar pentru
indeplini lucrrile premerOtoare modificArii Constitutiei. Suveranul prezintil.
apoi din c&teva fapte rolul important pe care 1-a eastigat Rom'ania intre celela1te state.
www.dacoromanica.ro
IUN1E 1014
GLIVANTARI
4S9
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Cu cea mai vie multumire M. gsesc iards in mijloeul Reprezentatiunii Nationale, cdreia -tam i-a dat misiunea de a revizui
pactul nostru fundamental.
Sunt incredintat c yeti duce la bun sarsit aceasta mare opera,
menita sd intdreasc temeliile Statului i sd-i asigure pentru multd
vreme o pasnicd si sdntoas propdsire i c yeti sti s'o indepliniti
In liniste, punnd de acord interesele legitime inteun spirit de armonie sociald.
Sesiunea ce se deschide astzi este chematd s pregAteased

numai lucrrile pentru aducerea la indeplinire a acestei legiferri
eonstitutionale in sesiunea dela toamn.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
In ceasul in care incepeti ind'untru o lucrare att de insemnatd,

imi este cu deosebire pldeut s pot constata c bunele noastre
raporturi cu toate statele s'au intdrit inch' mai mult in interesul
Credinciosi acestei ;jute constante a politicii noastre, vom
urma s veghem la mentinerea echilibrului din Peninsula Balconied, echilibru la stabilirea cruia am contribuit atat de puternie
vara trecutd si s unim silinele noastre cu ale acelora care lupt
pentru consolidarea pcii europene,
Vizita pe care ne-au f'cut-o la Constanta Majesttile Lor
pdratul si impdrteasa Rusiei, impreund cu familia Imperiald, pe
ldng multumirea intim ce datorez afectiunii personale, manifestat totdeauna atat de clduros de Majestatea Sa Tinpratul,
este o dovad a inaltei situatiuni dobandite de Romnia in Europa, prin politica ei inteleapt i puternica propsire a tuturor
f orte/ or Regattilui.
Aceastd vizit este totodat pentru tara noastra o mrturie a

pretulni pe care Marea Imp'rlie Ruseasc' II pune pe strduintele noastre pacifice, precum si o nou consfintire a glorioasei confraterniati de arme din 1877 si a relatiunilor tot mai prietenesti
ce existd intre cele dot& fri.
www.dacoromanica.ro
490
REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Rog pe Cel Atotputernic s lumineze mintea i sufletele

d-voastre, pentru ca opera ce suntai chemati s infaptuiti s fie
din cele mai rodnice si sa contribuiasca la fericirea scumpei
noastre Romanii.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministru de Rzboiu, Ion I. C. Brdtianu ; Ministrul Afacerilor Straine, Em. Porumbaru ; Ministrul de Finante,
Em. Costinescu ; Ministrul de Interne, V. G. Morfun ; Ministrul Agriculturii
si Domeniilor, Al. Constantinescu; Ministrul de Industrie si Comer, Al. Radovici ; Ministrul Lucrrilor Publice, Dr. C. Angelescu; Ministrul Justitiei, Victor
Antonescu ; Ministrul Instructiunii i Cultelor, I. G. Duca.
(M. 0., 1914, nr. 50, p. 2433-4).
428.

20 Iuniel 3 Iulie 1914.
La Adresa Senatului de raspuns la mesaju/ Tronului M. S. Regele, mu/
tumind mai IntAiu pentru sentimentele de credinp. din partea Senatului, aratrt
Increderea Sa in cumintenia i unirea reprezentantilor Natiunii pentru revizuirea Constitutiunii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Sentimentele de credint ce Mi le ar'tati din partea Senatului,
precum i asigurarea ce Mi-o dati ea va yeti pune toate
pentru o ctiminte revizuire a Constitaiei, umple inima Mea de

o vie si adanca recunostinta.
Tara asteapta Inteadevar dela tai fiii sai, ca cu hotaire
buna chibzuiaa, s se satisfaca toate nevoile i interesele legitime,
prin armonizarea lor, spre un mai mare avant al desvoltarii sale
si o mai stransa leg-aura a tuturor pturilor sociale.
Situatiunea ce am astigat-o In anul trecut, prin patriotismul
iubitului nostru popor i in4e1epciunea barbatilor nostri de Stat,
www.dacoromanica.ro
PI. XIX.
www.dacoromanica.ro
Pl. XX.
10
M. S. Movie Carol I la 1914.
www.dacoromanica.ro
ITJNIE-IIILIE 1914
491
CUVANTARI
avem datoria de a o pstra nestirbitd, prin intrirea noastr intern si menIinerea bunelor relaiuni cu to/i vecinii nostri.
In imprejurArile grele Romnii au fos- totdeauna
intr'un
singur gaud de jertf patriotic6; nu M Indoesc c i astzi ye-0
fi credinciosi acestei frumoase i mntuitoare datini.
Din tot sufletul doresc ca lucrrile d-voastre s rspund si
asteptrilor Trii i v mulIumesc clduros pentru bunele urri
ce Ni le aduce-p Reginei, Mie i Familiei Mele.
(m. O., 1914, nr. 64, p. 3193-4).
429.

M. S. Regele raspunzAnd la Adresa Camerei multumqte pentru bunele
urri apoi indeamn pe Deputa0 sa procedeze la revizuirea Constitutiei preocupati nuMai de binele olcqtesc.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputafi,
Cu vie bucurie si adnc recunostin am ascultat bunele urri

ce Mi le aduceii din partea Camerii DeputaIilor.
In aceste momente solemne, cnd e vorba de viitorul scumpei
noastre Tri, am deplin incredinore ca ReprezentaTiunea
ptruns de inalta sa chemare si de simpil grelei sale fspunderi, va Indeplini revizuirea pactului nostru fundamental, cu
concursul leal si patriotic al tuturor, intr'un spirit de dreptate

si de 'Main prevedere, far alth pasiune decAt aceea a bineIui obstesc.
Tara e doritoare de a-si pstra situalia politic dobndit prin

evenimentele anului trecut, de a lrgi i intri temeliile noastre
sociale, numai doritoare de munc pasnie si de bun gospodrie
intern, chezsie puternic6 pentru un nou avnt al propsirii sale.
Fac urri fierbinTi ca s pute/i satisface aceste legitime dorin-O
,care sunt si ale Mele, cci nu rvnesc altceva mai mult decttt a
putea inchide ochii linistit, lsnd In urma mea o Romnie tare
si un popor fericit.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
492
Din tot sufletul rog pe Atotputernicul s binecuvinteze sumsi v mulIumesc calduros pentru scumpele mrturisiri de eredirga i dragoste ce le arata0 Reginei, Mie i Familiei
lele
Mele.
(M. 0., 1914, nr. 65, p. 3258).
430.
M. S. Regele aim Batalionul al 2-lea de Vinitori.

30 Augu.st/12 Septenwrie 1914.
La sArbIitorirea aniversrii luarii Griv4ei M. S. Regele reaminteste vitejia
Batalionului al 2-lea de Vntori la cucerirea falnicei redute si de acum inainte
acest Batalion va purta cifra Reginei Elisabeta.
Simt o deosebit bucurie ca pot sarbatori aniversarea cucerirei redutei dela GriviIa, In mijlocul Batalionului al 2-lea de Vanatori al carui nume este asa de strans legat de aceasta insemnata
izband a.
37 de ani au trecut de atunci, insa Steaua Romaniei care

luceste pe varful steagului nostru, v aminteste netncetat vitejia
fra-tilor vostri cazu-P pe campul de lupta.
Steagul vostru este Inca impodobit cu o panglic claruita. de
Regina, pe care este serse: ((rose pentru vii, laure pentru morIi
Aceasta inscripiiune fiind cam stears, Regina a dorit ca ea sa fie
reinnoita, spre a ramanea ca un semn de recunostin0 pentru trecut
si ca un indemn pentru viitor.
In amintirea acestei aniversari asa de scumpa inimelor noastre, am hotarit ca batalionul al 2-lea de Wild-tor! sa poarte de
astzi Inainte cifra Reginei. Sunt incredinIat c veli fi vrednici
de aceasta cinste i vei Impuni oricand sfanta voastra datorie,
raspunzand astfel la asteptarile %aril i atragandu-va
Yea Mea.
SA traiasca Romania!
(M. 0., 1914, nr. 124, p. 6274).
www.dacoromanica.ro
Pl. XXI.
www.dacoromanica.ro
INDICE'
Abazzia, II, 262.
Academia Mihileana, II, 439.
Academia Romana, felicitari M. S. Regelui la proclamarea Regatului, 361-2;
euvantarea Suveranului In sedinta sor
lemna', 407-8; vezi Societatea Literara
Romana' ; II, 53, 54, 74-5, 148, 306,
307, 361-2, 452-3.

Adakale, 261.
Adam-Klissi, II, 250.

ad-hoc, divanul, 247.
Adjud, calea ferata, 195, 197.
Adrian G., colonel, Ministru de Razboiu,
46, 55; general, Min. de Razboiu, 58.
Adunarea Deputatilor, felicitari M. S.

Domnului de Anul Nou, 30; passim.
Albert, Regele Belgiei, II, 419.
Alecsandrescu, capitan, 143.
Alecsandri V., 225, 407; vice-preedinte
al Camerii, urri M. S. Donmului de 10
Mai, 80; bardul national, 284; II,

76.
Alexandra Feodorowna, imprateasa Rusiei, 11, 265, 488.

Alexandria, 6azarma, II, 49.
Alexandru, Principele Bulgariei, 327.
Alexandru I Regele Serbiei, II, 177-8.
Altxandru II, Tarul Rusiei, 242, 258, 262,
269, 270, 272; decorat cu Virtutea
Militara romana, 265-6; II, 314, 316,
318, 320, 459.
Alexandru cel Bun, 161.

Alexandru loan Cuza, II, 438, 4534.
Alfons, Regele Spaniel, II, 483.
Alfons, de Orleans si Bourbon, Infant al
Spaniei, II, 482.
America, 40.
Angelescu, Lt.-Col., comandantul Reg. 2
Artilerie, 78.
Angelescu Al., general, Min. de Razboiu,
435, 445; II, 8.

Angelescu C., Min. Luerarilor Publice,
490.
Angelescu G., general, Min. de Razboiu,

388.
Anglia, Consulul ei In Romania, 33; II,

7, 36, 112, 120, 254, 347, 423.
Antim, II, 126.

Antipa, dr., directorul Muzeului ZooTogic,
II, 393.
Antonescu Victor, Min. Justitiei, II, 490.
Aparatorii Independentei Romaniei, medalle, 264, 270.
Argel, episcopul, 209, 281; eparhia, 162;
jude-tul, 583 145, 154; vanatorii si cala-
rasii, 145-6; raid, 438; II, 59, 125,

137, 158, 447, 448.
Argetoianu I., general, Ministru de Razboiu, II, 452.
Arghiropol Gr., Ministru, 46.
Arion Anton, ministril, 55, 58, 60, 61,

63, 70.
1 Cifra II dupa un nume triinite la vol. al 2-lea ; cand nu se all aceasta cifra
.dupa un nume trimite'rile sunt la vol. 1.
www.dacoromanica.ro
494
REGELE CAROL I
Arion C., general, II, 280.

Arion C. C., Ministrul Industriei si Comertului, II, 243, 244, 247; al Instructiei i Cultelor, 430, 433, 444; de
Interne, 452, 453, 475; al Agriculturii,
466, 468.
139-40, 183, 262, 263,- 324, 387, 409,

413, 415, 421, 425, 438.
Averescu Al., general, Ministru de Razboiu, II, 377, 378, 380, 381, 389, 397.
Axelov T., consulul Greciei in Romania,.
61.
Armata romana, juramantul de credinta

catre Suveran, 12; organizare, 58, 120,
169, 191-2; avantaje pentru subofi$eri
gradati, 75-7; primeste steaguri,
180-1, 351-2; regimente noi, 345, 349.
Aromanii, II, 385.
Arseniew, vice-amiral, II, 211.
Artilerie, Reg. 2 Iasi, 78-9, 142; inspectie
domneasca, 109; noile regimente primesc steaguri, 256-7; toastul Suveranului pentru aceasta arm, 325.
Asachi G., 320.
Asia, 261 ; - rasariteana, II, 385.
Assan, II, 359.
Athanasie, episcop al Ramnicului-Noului
Severin, 160, 161; mitropolitul UngroVlahiei, II, 402.
Athos, 439.
Aurelian P. S., director al Swill de Agrictiltinl dela Pantelimon, 59; Min.
Agricattuii, Comertului i Lucfarilor
Publice, 263, 268; al Cultelor i InstrucVunii, 393, 398, 401, 413; II, al Lucra-
rilor Publice, 17, 22, 319; de Interne,
253, 259, 262, 263, 264, 269, 275;

preved. Adunarii DeputaIilor, 169; al
Senatului, 290, 304, 330; al Acadenaiei
Romane, 306.
Australia, II, 177.

Austria, 58, 113; Consulul ei In Romania,
36; doreste desfiintarea jurisdictiei con-
salare In Romania, 50; Conventia de

navigatie a Prutului, 54; conven$ia
potala cu Romania, 69; II, 173, 175,
179, 254, 256, 310, 325, 354, 438.
Austro-Ungaria, 95, 111, 155, 191, 197;
consulii ei In Romania, 74-5, 129; conventia revizuirii granitei spre Romania,
88, 90; convex-ilia cu Romania pentru
jongiunea c. f., 120; conveinia comer-
ciala cu Romania, 203; II, 13, 30,
Azarian Effendi, presed. C.E.D., II, 141,

142.
Bacau, 117, 340; II, 40, 41, 42.

Bahna, minele de carbuni, 349, 374.
Baia, victoria lui Stefan cel Mare asupr4
Ungurilor, 403.
Baiazid I, sultanul Turciei, II, 308, 309r
310, 311, 312.
Balcani, regiunea, 291; II, 192, 213, 311,
385, 457, 465, 469, 473, 478.
tal, 146.
Banca de Scont i circulatiune, 170, 316,
330.
Banca Na$ionala, 186, 397, 419.

Barozzi C., general, Ministru de Razboiu,
II, 23, 26, 30, 34, 111.
Basarabi, 320.
Basarabia, 376; sudul, 288, 289; improprietrirea colonistilor, 178, 179.
'Radar:au A. A., Min Justrtiei, II, 335,

342, 348, 352, 354, 365; al Lucrari/or
Publice, 457, 458, 466-8, 475.
conducta de petrol, II, 451,
Mass. Doarnna, 227.
Balaceanu I., Min. de Externe, 210.
Balcescu, familia, 225.
Bldana-Fundata, comuna, vizita M. S.
Domnului, 59.
Balan, maior, 147.

Bneasa, 180.
Barlad, 51, 96, 204, 389, 390, 391, 442
II, 42, cale ferata, 199; vale, 329.
Barsescu, maior, 146.
Basca de Sus, rau, 90.

bdelul, impozit pentru scutirea der armatay
298.
Beccaria Incisa, marchiz, reprezentant

Italiei in Romania, II, 355.
Bechet, 446, 246.
Beck, maresal, II, 262.
www.dacoromanica.ro
495
INDICE
Belcic A., II, 39.

Belgia, consulii ei In Romania, 72, 101-2,
109-10; II, 139-40, 364, 419.
Belgrad, 413, 415.
Benolt, consiiier de Legqie, II, 254, 255,
Botosani, judetul, 201; orasul, 204; II,

90, 344, 345.
256.
13ergman, supus francez, 203.
Berindei A., Ministru de Razboiu, II,

188, 201, 208, 218, 223.
Berlescu, capitan, 147.
Berlin, 52, 377; congresul, 286, 287, 289,
291, 314, 31.5; tratatul, 288-90, 296300, 305, 308-10, 314, 316, 325, 326,
329, 334, 374, 376, 400, 429; II, 95,

178,, 465.
Berna, congresul, 184;
Bosniacii, II, 311.

Bostrem, vice-amiral rus, II, 436.
Botez, capitan invalid de razboiu, II, 87.
Botez G., primar al Iasilor, II, 453.
tratat pentru
uniunea pastan., 191.

Bibescu N., II,. 6.
Bieberstein, baron_ marchal v., ambasador german, II, 340.
Bizant, II, 309.
Blank M., II, 434.
Blaremberg N., Min. Justitiei, II, 100.
Boemia, II, 310.
Boemii, II, 311, 312.
Boerescu B., Min. de Justiiie, 80, 85, 97;
Min. de Externe, 171, 174, 175, 179,
187, 193, 197, 203, 328, 335, 339, 351;
ad-interim la Culte Instructiune
Publica', 174, 339; la inaugurarea fabricei de Chibrituri, 306.
Boerescu C., II, 252; preved. Senatului,

81, 82, 227, 234, 336, 349; Min. Instructiunii Publice i Cultelor, 35, 38, 43.
Bogdan, rectorul Universitatii din Iasi, II,
440.
Bolintineanu D., 225.

Bonifaciu, IX, II, 308.
bonuri de tezaur, 26.
Borcea, pod, II, 63, 64.
Boucicaut. mansa', II, 310, 311, 312.

Bran, II, 309.
Brandenburg, II, 307, 308, 313, 314.
Branicki, comite, general, II, 255.
Brasov, 90; II, 308, 310.
Bratter C. A., ziarist, II, 384-6.
Braila, oras, 140, 143, 296, 298, vizite

domnesti, 165, 235, 294-5; cheiul, 168;
bombardat de Turci, 245; porta 430;

judetul, 253; II, 14, 29, 68, 129.
Bratianu D , Ministru, 40, 46; vice-presedintele Senatului, 245, 248, 275;
preved. Adunarii Deputatilor, 381-2;

384; urari dinastiei, 384.
Bratianu L C, Ministru, 40, 55, 58, 60,

61, 63, 70; Min. de Finante, 15, 17,
214, 223, 231, 233, 351, 368, 380; adinterim la Finante, 240, 243, 254; de
Interne, 38, 240, 243, 254, 263, 268,
311, 317, 388, 416, 420, 424, 430, 435,
445; presed. al Consiliului de Ministri,
231, 233, 240, 243, 254, 263, 268, 288,
292, 298, 302, 311, 317, 325, 328, 335,
339, 351, 368, 380, 388, 393, 398, 401,
413, 416, 420, 424, 430, 435, 445; Min.
ad-interim la Rilzboiu, 263, 268, 368,
380; Min. de Rzboiu, 393, 398, 401,

413; Min. de Agricultura, Comert
Lucrari Publice, 288, 292, 328, 335,
339; ad-interim la Agricultura si bomenii, 445; ad-interim la Culte si In-
structiune Publica, 298, 302; ad-in-
Boscamp, reprezentantul Poloniei la Con-
terim la Externe, 430; presed. Camerii,

70; felicita pe M. S. Domnul, 38, 247;
II, presedintele Consiliului de ministri,
stantinopol, II, 257.

Bosfor, 424; II, 311.
Bosianu C. presed. Soc. pentru Invt.a-
Bratianu I. I. C., Min. Lucra'rilor Publico,
tura poporului roman, 222; preved.
II, 201, 208, 218, 253, 259, 262, 263,
Senatului, 31.8.
264, 275; Min. .A.facerilor Strine, 287,

302, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,
Bosnia, II, 310.
7, 8, 17, 21; Ministrul Lucrarilor Publice, 188; 201, 321.
www.dacoromanica.ro
496
REGELE CAROL I
397; presedinte al Consiliului de ministri, 407, 416, 421, 426, 478, 490;
223.
Brebu, comuna, 60.

Bucukesti, primarul prezint felicitri M.
S. Domnului, 10, 40, 56, 362-3; Inam-
pina pe Suveran la intoarcerea din

Constaritinopol, 53; darmarea unei
sinagoge, 14; manifestatie la Palat,
28; consiliul comunal se prezinta M.
S. Domnului, 82, 110, 119; inspectarea
trupelor garnizoanei de catre Suveran,
149; tabra de concentrare a ostasilor,
166; Scoli comunale, 228; II, 5, 14,

19, 24, 33, 35, 36, 43, 48, 52, 62,
73, 95, 101, 109, 111, 135, 151, 155,
160-1, 164, 171, 173, 185, 196, 203,
221, 235, 251, 271, 279, 292, 306, 332,
351, 374, 376, 378, 386, 391, 399, 419,
423, 425, 428, 446, 471, 472, 473, 475,
478, 486.
Buda, II, 310, 313.

Budapesta, 341; II, 192.
Budisteanu C., general, Min. de Rzboiu,
II, 166, 169, 173, 181; vicepresed. Se-
primat al Romaniel, 199; urari M. S.

Domnuitii, 216, 221, passim; intiimpin pe Suvekan la Pitesti, 271; moartea lui, 444.
Calist Botoseneanul, episcop de Arges,
II, 447.
Camerele de Comer, modificarea legii,
375.
Cantacuzino, trimis al Romaniei pe langa
Principele Nicolae al Muntenegrului,

43.
Cantacuzino, inginer, II, 410.

Cantacuzino G., Min. Finantelor, II, 166,
169, 173, 181, 188, 190, 201, 208.
Cantacuzino G. Gr., primar al Capitalei
82, 85; Min. Agriculturii, Comertului
Lucrrilor Publice, 104-7, 115, 1745
175, 179, 180, 181; presed. Consiliului
Judetean prahovean, 148; presed.
Arnicii Artelor Frumoase, 159;

Min Finantelor, 193, 197, 204, 207
preved. Adunrii deputatilor, II, 52,
73, 274; al Senatului, 108, 117, 133,
431, 461, 462; al Consiliului de Minisoc.
Bulgaria, 257, 259, 265, 266, 271, 273,
stri, 224, 226, 229, 242, 333, 335, 342,

348, 352, 354, 365, 371.
Cantacuzino I. A., Min. Justitiei, 15, 17;
Ministru, 27; aI FinaMelor, 104.
274, 276, 280, 282, 288, 293, 295, 326'
Cantacuzino M. G., Min. JustiVei, II,
390; 403, 446; pustiit de Turci, 261;

H, 11, 41, 71, 87, 122, 194, 198, 206,
Cantili G., Min. Cultqor si Instr. Publ.,
natului, 397; presedintele Senatului,

417-8, 427.
216, 244, 216, 2767 279, 280, 283, 284,

285, 290, 317, 318, 319, 321, 384, 387,
388, 392, 465, 467, 470.

Bulgarii, colonia din Romania, 326-7.
Bureleanu, maior, 146.
Burgundia, II, 310, 311.
Buzan, II, 137, 138, 450.
Buziu-Mrasesti, cale ferat, 333, 348.
Calafat, 259, 278, 295, 325; militieni con-
centrap, 146; granicerii, 117; II, 280

296, 315, 363.
Calimachi, II, 257.
Calinie Miclescu, MitroRolit primat, presedinte al senatului, 208, 213, 215,
235, 238, 272, 303; investitura lui ca
430, 433, 444, 452, 457, 458, 468, 475.

311, 317.
CaracaL II, 99.

Carol-Anton de Hohenzollern, cettean
al Romniei, 29; decedat, 429.
Carol I, Trincipele, Domn i apoi Rege
al Romaniei, intampinat la Pitesti de
N. Golescu si Ion Ghica, 5-6, vizite
inspectii la Pitesti, 5-6, 58-59, 143-144,
281; juramintele, 6, 15, declaratia solemn catre Constituanta, 15-17;e proclamatii catre Romni, 7,12-13, 21-22,
105-106, 258-263; la felicitarile autoti-
ttilor la venirea In tar, 8-11; catre

ofiteri, 13-14, 163-164; ca.tre
vizite i inspeetii la Iasi, 18-21, 77-79,
118, 204, 342, 404-405; la Constanti-1
www.dacoromanica.ro
497
INDICE
nopol, 21-23; catre consuli, 22-23, 32,

33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61,
64, 65, 72, 73, 74, 75, 88, 98, 99, 101,
102, 109, 110, 116, 117, 125, 129, 216,
357; toast la Rusciuc pentru Sultan,

23; multumiri i urari catre Mitropolitul Primat, minigtri, Corpurile Legiuitoare, Primarul Capitalei, 23, 29-32,
34-35, 38, 47, 56-57, 74, 80-81, 107,
118, 119, 127-128, 138, 148, 160, 172174, 189-190, 197-198, 215, 217-219,
238, 240-241, 271-276, 279-280, 293294, 306, 341, 383-385, 396, 401, 407,
446;
mesaje p. deschiderea, inchiderea gi dizolvarea Corpurilor Lgiuitoare, 24-27,
409-410,
423,
433-434,
445,
3940, 45-46, 49-55, 57-58, 60, 61, 6263, 65-70, 79-80, 84-85, 88-97, 103-104,
105, 107, 110-115, 119-122, 125-126,

130-135, 139-140, 154-157, 166-171,
174-175, 178-179, 179-180, 182-187,
190-193, 194-197,
203-204, 206-207,
209-210, 211, 212, 214, 222-223, 231,

232-233, 239-240, 241-243, 253-254,
266-268, 286-288, 288-290, 291-292,
298-302, 308-311, 314-317, 324-325,
326, 327-328, 329-335, 338-339, 345351, 365-368, 372-380, 387-388, 391393, 396-399, 411-413, 416, 417-420,
423-424, 428-430, 434-435, 441-445.
raspunsuri la adresa Adunarii DeputaOlor, 27-28, 55-56, 70-71, 81-82, 99,
115-116, 122-123,
137-138, 157-158,
171, 187-188, 199, 207-208, 230, 234,

244, 304-306, 319-320, 336-337, 381382, 394-395, 402-403, 421-422, 431,
448449; raspunsuri la adresa Senatului, 28-29, 55, 71-72, 115, 123-124,

136-137, 158-159, 172, 188-189, 198,
208, 213, 229-230, 235, 245-246, 303304, 318-319, 335-336, 381, 394, 402,
421, 431,432, 451-452; multumiri la

proclamarea Principtlui Carol-Anton
ceta-lean roman, 29; prezident al Comisiei de binefaceri, 35; legaturi cu
Principii Serbiei, 37-38, 177, 413-415;
la felicitarile judetelor
comunelor,
41-42, 340, 385-386, 386-387, 410-411;
legaturi cu Principele Muntenegrului,

42; Inalte ordine catre armata, 43, 4849, 73-74, 75-77, 82-84, 101, 116, 117,
138, 140-143, 145-148, 149-150, 151152, 159-160, 165-166, 173, 177, 181,
189, 205, 209, 210, 214-215, 23238, 246, 256-258, 264-266, 268-
270, 277-279, 281-282, 292-293, 295-,

296, 302-303, 311-313, 337, 339, 343,
351-352, 357-358, 382, 391, 395-396,
406, 422, 432, 439-440; catre profesorii scoalei Normale Carol I, 48; la $coala
de agricultura dela Pantelimon, Herastrau, 59, 129-130; vizita la Campulung, 58-59, 282; in Dambovita gi la
Targovigte, 58-60, 150, 151, 282; in
Prahova i. la Pibes-ti, 58-59, 108, 109,
406; la inaugurarea lucrarilor c. f. Buc.-
Galati, 62; catre Academia Romana,

62, 108, 407-408; la toastul ofiterilor
Col. Cernat, 64, col. Donici i Maior
Gorjan, 103, col. Cerchez, 106; cuvara la 10 Mai, 81, 427-428; legaturi
Cu Tarul Alexandru: vizita in Crimeea,
decorarea, urari, 84, 265-266, 271; la
felicitarile cu prilejul calitoriei, 85, 86,
87, 89, 97-98; catre gitrzile civice, 88,
276-277; pentru Universitatea din Bucuregti, 99-101, in diferite Imprejurari
catre armat, 109, 127, 135, 152-153,
210-213, 288, 294, 313, 314, 325; asista
laimpartireapremiilor la gcolile primara
gi secundare, 124-125, 222, 224-226,

227-229,
255-256, 283-286, 320-324,
368-369, 370; cu prilejul tragerilor la

semn, 427, 128, 148-149; pentru Principesa Maria, 128, 175-176; la inaugurarea Uzinei de gaz dela Filaret, 135-136;
catre Gorjeni, 144; vizite i inspectii

la Craiova, 144, 233-234, 280, 281,
428; la punerea pietrei fimdamentale
a cheiului dela Giurgiu, 153; inspectia
c. f. Buc.-Pitegti, 154; la inaugurarea
expozitiei sec. amicii artelor frumoase,
159; Investiri de Episcopi i Mitropoliti, 160-163, 199-200, 209, 307-308
www.dacoromanica.ro
498
REGELE CAROL I
354-355, 447-448, 449451; la Scoala de

ofiteri, incredintarea steagului, 163,
446, 447; vizite i inspectii la Galati,
tre Suveranii Suediei i Norvegiei, 424425 ; autocefalia bisericii romana, 426427 ; la Buzan la manevre 436-
164, 236, 341-342; vizita la Ismail,

165; vizite i inspectii la Braila, 165
437 ;
235, 294-295 ; vizita In Austro-Ungaria,
sericii episcopale dela Curtea de Arges, 438-439; II, alocufittni, la tintuirea steagului bat. 2 V., 276-7; catre
ofiterii de Infanterie, 287; inchina pan-
167, comandant al Reg. 6 austro-ungar, 341; imparte ostirii steaguri, 18018/ ; la desvelirea statuii lui Mihai Viteazul din Buc., 182; la Cercul Militar
193; la inaug-urarea Jockey-Clubului,
193-194; presedinte al Soc. Geografice
Romana, menirea ei, 200-202, 383; la
la reorgnizarea Scoalei de po-
duri i osele, 437-438; la sfintirea bi-.
tru Romnia, 35-6; catre Roialani, 12930 ; proclamatie catre tara, 190-1, 3746 ; cuycinteiri, la Academia Romana, 22
54, 74-7, 105, 121-2, 156-7, 159, 188-9,
Barlad, 204, 389-390; in legatur cu
205-6, 223-4, 238-41,
Castelul Peles, 204, 405-406; catre corpul didactic, 220, 229; la punerea temeliei scoalei primara din str. Clememei,
221; catre delega -tia Curtii de Casatie
452-3; la inaugurarea Camerii de Co-
cu relatiunea asupra reformelor de introdus, 238-239; la urarile preved. Camerei p. unomastica Doamnei, 245; la
felicitrile Cu prilejul proclamara in-
Constanta, 176-7; la inaugurarea lui,

419-12 ; la inaugurarea Fundatiei Regale Carol I, 157-9, 485-6; la punerea
temeliei Palatului Postelor, 144-5; la
punerea pietrei fundamentale a Palatului de Sustitie, 62; la inaugurarea
hceluiasi Palat, 164-6; la inaugurarea
Universiatii din Iasi, 195-7; a Palatului Curtii de Conturi, 225; la inau-
clependentii, 247-253; comandant al
armatelor ruso-romne dela Plevna,

258; catre biruitorii dela Grivita
aniversri, 263-264, 389, 415-416, 435-
-436 ; vizita la Vidin, 280; catre Prefectul de Ilfov, 291; proclamatie catre
Dobrogeni, 296-298; la inaugurarea
Fabricei de chibrituri, 306; la declara-tia de lealitate a Bulgarilor, 326-327;
catre primarul din Tulcea, 328; aniversri ale caderii Plevnei, 335, 380,
-395, 420; toast la Roman, 342; la ex-
pozilia de arta. si industrie, 344; la

inaugurarea lucrarilor de canalizare a
Dambovitei, 344-345; calatoria in ca-
253-7, 337-8,
mert si Industrie, 433-5; la punerea

pietrei de temelie a Casei de Depuneri,
190; la inaPerea /uerarilor portului
gurarea Po dului Carol I, 162-3; la desvelirea statuii lui Cuza Vocl din Iasi,
453-4; la punerea pietrei fundamentale
a Scoalei de Comert, 36-7; catre profesorii Principelui Carol, 455; la Seminarul Veniamin din Iasi, 325-7; la aniversarea a 25 de ani ai Universitalii din
Bucuresti, 43-4; la Universitatea din

Iasi, 327-8; la 50 de ani ai aceleiasi
Universitati, 438-40; la inaugurarea
pitalele apusena, 346; cu prilejul reglementarii succesiunii la tron, 352-353,

.354-357, proclamat Rege, 358-359, la
felicitarile cu prilejul proclamcIrii Re-
cursuri/or universitare, din Iasi, 440-1;

etre epitropii Seminarului Nifon
Mitopolitul s, _221-2; la jubiIeul de 50
gatutui, 358-359, 360-364; cuvantare

la tncoroirare, 365; la inaugurarea c. f.
narsesti-Buzau, 371-372; la inaugu-
Herastrau, 294; la Scoala de Cavalerie
de ani ai Scoalei de Agricultura dela
Iasi, 403-404; catre perechea imperiaW
466-7; catre elevii Scolii Militare de

Artilerie, Geniu i Marina, 484; la jubileul de 25 de ani al Societatii Geografice Romana, 24g-51; la expozitia
mostenitoare a Austriei, 408-409; e-
din 1903, 302; la expozitia agrara, g23-
rama statuei lui *tefan cel Mara, la
www.dacoromanica.ro
INDICE
4; la expozitia din 1906, 365-6; la Muzeul Zoologic, 393; la trnosirea Mst.
Sinaia, 2934; la investituri de mitropoliti i episcopi, 181-3; 402-3, 449-50;

125-7,272-4, 404-5, 137-9, 204-5,464-5;
155-6, 119-20, 186-7, 237-238, 447-8;
la 24 Ian. 1909, 400-2; la 25 de ani

(lela independent, 276, 82; la depunerea vechilor steaguri in Sala Tronului, 279; cdtre Primari, 89; la denumirea stneei Francisc Iosef o, 176; la
-desvelirea montunentului bat. 2 V. In
Ploesti, 194; catre noile regimente ce
primesc steaguri, 122; pentru marina
romn, 210; la sfintirea a dou vapoare, 209; Inalte Ordine de zi ccItre

drmatd, 5, 19, 33, 51-2, 73, 101, 120-1,
135-6, 154-5, 171, 185, 203, 221, 235,
251, 277-9, 281-2, 271, 291.-2, 296-7,
.305-6, 332, 350, 374, 377-8, 390-1, 399,
418-9, 421-3, 428, 446, 463, 470-1,
477-8; mesaje pentru deschiderea,

chiderea i dizolvarea Corpurilor Lesiuitoare, 6, 7-8, 13,6, 20-21, 22-3, 26,
26-30, 35, 37-8, 44-8, 54-5, 56, 57-8,
64-70, 78-79, 93-4, 95-100, 101-4, 109,
112-6, 123-5, 130-3, 139-41, 149-52,
499
218, 227, 234-5, 248-9, 260, 269-70,

290-1, 304-5, 330-1, 336, 349-50, 391-2,
397-8, 417-8, 427-8, 431-2, 444-5, 461,
475-6, 481-2, 490-1; riispunsuri la felicita:pi, 292; 5-6, 8-9, 10, 20, 52-3, 148,
360-1, 361-2, 363-4, 359; 334, 734,

136, 155, 171-2, 185-6, 203-4; 84-5,
147; 85, 359; 80, 108-9, 355; 82-4,
147, 356-7; 79-80, 107, 145-6, 306, 354;
86-7, 148-9, 362-3;
92-3, 109, 145,
357-8; 48-9, 81-2, 111, 146, 236, 252,

271-2, 333, 355; 471-2; catre Alexan-
dru I al Serbiei, 177-8; toasturi,

tru Francisc Iosef, 174-5, 175-6, 193.
393-4, 454; pentru dinastia austro-un,
gar, 409-10, 438; pentru Sultan, 436;
pentru tarul Nicolae II, 212-3, 213-4,
392-3, 487-8; pentru dinastia rusa,

435, 436-7, 459-60; pentru Marele
Duce Sergiu Alexandrovici, 214; pen-
tru marele Duce Vladimir, 383; faspuns Principelui Imertinsky, 211; In

onoarea escadrei ruse din Marea Nea-
gra, 265; ctre primarul din St.- Petersburg, 212; la Chiev, 214-5; pentru
Impratul Wilhelm al Germaniei, 486;
pentru Impratul Germaniei, 94-5, 95,
160-2, 166-9, 172-3, 178-31, 187-8,
408-91 raspuns Principelui de Coroan.
197-201, 206-7, 215-7, 222-3, 224-5,

226, 228-9, 233, 241-2, 243-4, 244-7,
German, Wilhelm, 407-8; ctre Prin-
266-9, 252, 257-9, 261, 263, 264, 274-5,

281-7, 299-302, 328-30, 333-5, 341-2,
345-8, 351-2, 353-4, 364, 369-71, 376-7,
378, 379-80, 380, 387-9, 394-7, 413-6,
420-1, 405-7, 423-6, 429-30, 433, 441-4,
450-2, 456-7, 457-8, 465-6, 467, 468,
Regele Angliei, 423;
472-5, 478-80, 488-90; raspunsuri la

Adresele Aduna-7.0 Deputatilor, 18-9,
.32-3, 51, 71-2, 91, 105-6, 107-8,
'116-7, 134-5, 152-3, 169-70, 184-5,
202-3, 219, 227-8, 233-4, 247-8, 259-60,

270-1,
289, 303-4, 331-4, 348-9,
371-2, 389-90, 398, 416-17, 426-7,
430-1, 445-6, 462, 476-7, 480-1,
-491-2; reispunsuri la Adresele Senatului,
18, 31-2, 50-1, 72-3, 91-2, 106-7, 108,

117-8, 133-4, 153-4, 170, 183-4, 201-2
cipele Eitel Friederic, 463-4; pentru

ctre Regele
George al Greciei, 262; pentru dinastia Greack 478; pentru Regele Spaniei, 482; pentru Principele Bulgariei,
208, 208-9, 283, 392; la prnzul dat
Maresalului Beck, 262-3; In onoarea
misiunii belgiene, 419; catre C. E. D.,
141-2, 142-3, la masa conferintei pAcii
din 1913, 469, 469-70; pentru Reg. I
de dragoni nr. 9, 343-4; pentru 2 reg.
prusiene 373-4; delegatiei reg. 2 de

dragoni, 322-3, 456; pentru Reg.
gar Carol I, 192-3; pentru reg. austro-ungar nr. 6, 342-3; penru reg, rus
de Wologda, 220, 295, 367; catre primari, 90; la Palat, 90-1; pentru Academia Romn, 77-8; catre sfetnicii
www.dacoromanica.ro
500
REGELE CAROL I
24-5; ministrului Luciarilor Publice,

339; catre bat. 3 V., 10-11 ; la tacetarea manevrelor, 11-2, 12, 265-6, 295,
344-5; catre bati 2 V., 25-6; Reg. 3
Inf. 34; pentru Armata, 38-9, 40-1,
49-50, '71, 87-8; Corp. III de Armat,
111-12; bat. 1 V., 121; in onoarea ofiteri/or, 127-8; Corp. III si IV de Armat, 143-4; catre ministrul Armatei,
149, corp. I i II de Armata,
164; Reg.. 4 Rosiori, 159-60; ofiterilor de artilerie, 280; la 'Fargoviste, 282; Ofiterilor de geniu, 303;
aniversarea luarii Grivitei, 492; a
Plevnei 17, 284, 285, 288, 460; vizite,
Iasi, 9-10, 42, 195, 324, 437; Constanta,
39-40, 340, 382-3; Galati, 40, 128-9,
381-2; Ballad, 42; Pitesti, 58-60; Podul Carol I, 63; Craiova, 60, 61; Calarasi, 64; Tecuci, 127; Braila, 129;
T. Severin, 174; Dorohoiu, 345; Ploesti
367, 368; distinqiuni, feldmaresal pru-
sian, 407-8, 409; cap al Reg. 2 de sapatori minieri spaniol, 482; proprietar
al Reg. rus de Wologda nr. 18, 220;
pazitor al Ordinei Sociale, 378-9; despre chestia Orientala, 384-6; la cununia Principelui Ferdinand, 120.
Carol, Principe al Romniei, proclama-
tia dela nasterea Sa, II, 129; nascut

pe pamantul romanesc, 130, 135,
229, 230, 233, 337; sublocot., 412-3;
414, 418; absolvirea liceului, 455.
Carol IV, Imp'rat german, II, 307, 308.
Carol VI, Rege al Frantei, II, 308.

Carp, II, 359.
Carp Anton, MinistruI Agriculturii, II,
376, 377, 378, 380, 381, 389, 397,
407.
Carp P. P., Min. de Externe, 104-5, 111-5 ;
ad-interim la Culte i Instructiune, 107,
115, 210; II, Min de Externe, 23, 26,

30; al Agriculturii, 104, 110, 116, 125,
141; preyed. al Consiliului de Ministri,
243, 244, 247, 430, 433, 444.
Carpati, 387, 438; II, 76, 89, 164, 294,
404, 01
Casa, de Consemnatiuni, 112; de economii, 397.

Casa de Depuneri, II, 190.
Casa de Lichide, 52.

Casa Padurilor, II, 420.
Casa Rural, II, 376, 387.
Catargiu Lascar, presedinte al Consiliului
de Ministri, 15, 17, 122, 126, 135, 139
140, 157, 171, 174, 175, 179, 187, 193,
197, 203, 204, 207, 210; preyed. Adunarii Deputatilor, 27, 33-4; ad-interim
la Externe, 207; Ministru de Interne,.

II, 79, 94, 100; presed. Consiliului da
Ministri, 35, 38, 104, 110, 116, 125
133, 141, 145, 152, 155, 162.
Caterina, a Rusiei, II, 254, 256.
Catina N., apitan, 146.
Cazacii, II, 315.
Caile ferate romane, 120, 168, 377-8;
legea pentru construirea Ion, 58, 60;
punetele de Intalnire cu liniile ungare,
90; rascumpararea lor, 382; passim,
Calrasi, 51; II, 64.
cal'arasi, ostasi, 143, 145, 146, 150, 166,
205.
Calinescu, general, 380.

Calugareni, 225, 247, 264, 267.
Cmpineanu I., 1V1in de Justine, 240

243, 254, 263, 416; de Finante, 263,
268, 288, 290, 292, 298, 302, 339; de
Externe, 311, 317, 424; de Agricultura,
401, 416, 420; II, 6.

ampul Libertatii, din Bucuresti, 56.
Campulung, 282; II, 309.
C.E.D., vezi Comisia Europeana a Dunarii.
Cerchez, colonel, comandantul Reg. 4

Inf., 106.
Cerchez, primar al Iasilor, 118.
Cerchezii, invazii pe trmul Mang al

Dunrii, 246, 259.
Cercul Militar, 395.
Cernat, colonel, comand. Reg. 5 Linie,

64; general, Min. de Rdzboiu, 204,
243, 254, 288, 290, 2923 294,380; II, 34,
Cernavoda, 201, 349; II, 13, 162.

Cesianu D., II, 144.
www.dacoromanica.ro
/ND ICE
Cetinie, 42.
cheia-Buziului, 90.
Chesarie, episcop al Buzului, 162.
chestia israelita, 49, 51, 55.
Chitu, G., deputat, 144; Min. Cultelor
Instructiunii, 214, 223, 231, 233, 240,
243, 254, 263, 288, 290, 292, 416, 420;
501
Consulii strini In Romttnia, 22, 23, 32,

33, 36, 37, 40, 41, 44, 47, 48, 56, 61,
64, 65, 72, 73, 74, 75, 98, 99, 101, 102,
109, 110, 116, 117, 175, 129, 357.
Conta B., Min. Cultelor si Instr. Publ.,
351.
ad-interim la Agricultura, 290; min.

Justitiei, 388; de Interne, 393, 398,
Copou, 78.
Corabia, 258; II, 296, 315, 317, 318.
Cornescu Elena, II, 471.
401, 413.
Corpul didactic, urari Suveranului, 220,
Cismigiu, II, 90.

Clementei, scoala primara, 221.
Codul de comert, 443; - penal militar,

94;- penal si procedura penal, 134,
192; - civil, 331.
Colanul Mielului de Aur, II, 410.
Columna lui Traian, II, 303.
Comisiunea centrala, dela Focsani, 239,
371.
229, 363-4.
Corpul diplomatic, felicitri M. S. Domnului, 32, 88, 216, 238; vezi consulii.
Coslinski, contra-amiral, II, 363.
Costaforu Gr., omagii M. S. Domnitorului, In numele Constituantei, 18;

Min. de Externe, 122, 135, 139, 140,
157; interimar la Justitie, 135, 139,
140.
Comisiunea de binefaceri, 35.

Comisiunea European a Dunarii, 299,
346, 376; II, 141.
Comitele de Flandra, castoria, 34.
Comiii agricole, 317.
Comunitatea israelita, 11, 217.
Concha, maresal, marchiz de Havana, II,
483.
Concordia Romana, societate, 344.

Conon, mitropolit primat, II, 449.
Consiliul de Stat, felicit pe M. S.Dorrmul,
10 ; - Legislativ, 329, 334.

Constantin Racovita, domn al Moldovei,
162.
Constantinescu Al., Ministrul Agriculturii, II, 416, 421, 426, 490.

Constantinopol, 25, 250; vizita M. S.
Domnului, 21-2; conferintele, 241; II,
239, 256, 257, 311, 340, 385.
Constanta, II, 13, 14, 39, 40, 63, 68, 99,
163, 168, 172, 176-7, 180, 210, 286,
329, 339, 340, 382-3, 395, 410, 411,
412, 415, 424, 435, 436, 451; vizita

Famiiei Irnperiale Ruse, 487.
Constituanta, 15, 17.
Constitirtia, 26; juramntul M. S. Dom-
hului, 15; modificarea art. 7, 314-7;

II, revizuirea ei, 490.
Costescu-Comaneanu, vice-presed. Senat.,
II, 391.
Costin Miron, 225.
Costinescu Em., Min. Finantelor, II, 287,
308, 330, 376, 377, 378, 380, 381, 389,
407, 416, 421, 426, 490, 497.
Cotroceni, 12, 44, 128; II, 179.
Contonly, De, decanul corpuhri diplomatic, II, 108.

Cozadini D., Min. Lucrrilor Publ., 104.
Craiova, 113; miliiile, 146; vizita M. S.
Domnului, 233-4, 280, 281, 428; /a

impartirea preiniilor In scoli, 255-6;
Infiintarea Lic. Militar, 350; II, 14,
60, 61, 90, 99, 173, 295, 296.
Crainiceanu Gr., general, II, 303; Min.
de Razboiu, 416, 421, 423, 426.
Creditul fonciar, 112, 155, 156, 191 ; agricol, 185, 349, 367, 392, 397.
Creteartu, general, 380.
Cretescu Al., Min. Culte/or si Instr.
Publ., 80, 85, 97.

Cretulescu A., prim-presed. la Curtea de
Casatie, felicita' pe Suveran, 251, 356,
360-1.
Crimeea, vizita M. S. Domnului, 84.

Croatia, II, 310.
Croatii, II, 311, 312.
www.dacoromanica.ro
502
REGELE CAROL I
Crucea Dunitrii, II, 280.

Crucea Rosie, 275.
Crucea Trecerii Dunrii, 270, 282, 446.
Curcani, comund in Ilfov, 291.
Curtea de Arges, ores, 209; m-rea,
sfintirea bisericii episcopale refacute,
438-439, 444.
Curtea de Casatie, 86, 95-96, 274; chestia
transferarii ei la Iasi, 20, 39; felicitAri
M. S. Domnului, 9, 218, 356-357, 360-
361 ; relatiune Inaintat Domnului cu

privire la reformele de introdus 238239.
Curtea de Conturi, 86, 130, 132, 274;

felicititri M. S. Domnului, 9, 218, 361.
Curtta eu juxati, instituirea ei, 68.

Curtile de Apel, 86, 96.
Cuza, primarul Tecucilor, II, '127.
Czapkay, consul al St.-Unite in Romnia,
40-41.
Czarnautz, II, 256.
Dictionarul Geografic al Romniei,

249-50.
Dietionarul Limbii Romane, II, 452.

Dijon, II, -310.
Dimitrie Cantemir, 225.
Dionisie, fost episcop al Buzaului, 162.
Dionisie Climescu Craioveanu, arlifereu,
episcop, II, 137, 138.
Dissescu C. G., Min. Justitiei, II, 225,

226, 229, 233, 242; al Instructiei
Cultelor, 371, 457, 458, 466, 468.
Divanul, vechiul loc al lui, II, 62.

Djuvara Al., Min. Justitiei, II, 188, 201;
al Industriei si Comertului, 397, 407;
de Afaceri Stritine, 416, 421, 426.
Dniestru, II, 256.
Dobrescu, primar in Ploesti, II, 368.
Dobriiaa-Hui, cale ferata, II, 67.
Dobrogea, 294, 298, 299, 308, 311, 316,
328, 329, 331, 335, 336, 337, 338, 350,
387, 388, 430; cedat Romniei, 288,
ocupat6 de armata roinkrA,
295-6; frontiera ei de Sud, 334; II
289;
Dabija N., colonel, Min. de Rilzboiu, 311,
317; la prezentarea siibiei de onoare

M. S. Donmului, din partea armatei,
313; Min. Agriculturii, Comertului
Lucrarilor Publice, 351, 368, 380, 388,
393, -398; Min. Lucrarilor Publice, 401,
413; general, 413,
Dalmatia, II, 312.

Danemarca, II, 314.
Danilo, ordin muntenegrean oferit M. S.
Domnului Carol I, 42.
Danubiu, II, 141.
Davila, general medic, 380.
Drmilnescu
N.,
presed.
Comitetului
permanent al jud. Danabovita, 150.,

Dmbovita, rAul, inaugurarea lucrArilor
de canalizare
In Bucuresti,
344-5;
judet, II, 282, 283.

Dealul Spirei, cazarma, 77, 106.
Delavrancea B., II, 252; primar al Capitalei, 236; ministrul Lucrrilor Pu-
vice-presedinte al Camerii hitAnapin. pe
M. S. Domnul la Pitesti, 271.

Dolgoruky, II, 211.
Dolj, judet, instruetia militiilor i catirasilor, 145-7; II, 295.
domenial, inaprumutul, 170, 191,
domeniile Statului, administrarea lor
330; passim.
Domeniul Coroanei, 411, 412.
Dona, general, II, 34.
Donici, colonel, comandantul Reg. 3
Rosiori, 103.
Donici P., ministru, 55, 58, 60, 61, 63, 70.
Dorobanti, 69, 114, 127, 143, 166, 205;
Mice, 430, 433, 444,

Demille, II, 256.
D'Eu, comae, II, 310, 311; conetabil,

312.
39, 40, 44, 46, 63, 68, 162, 382-3, 394

395, 411, 425, 427, 451, 473.
Dobrogea Nou, legea de organizare a ei,
II, 478, 480.
Dobrogenii, II, 394, 411, 412.
Docan I., Min. Agriculturii, Comertului
_LUcritrilor Publice, 240, 243, 254;
reorganizarea lor, 49, 52, 53; regimente

nou ereate, 146; primesc drapele,
drapele, 256-7; Reg. 14 a cucerit
www.dacoromanica.ro
INDICE
503'
Grivita, 264; Reg. 13, decorarea Steagului, 277, 278.

Dorohoiu, judet, 201; II, 345; unja
ferat spre Iasi, 14.
Dositeiu, fost episcop al Romanului, 161,
Eliade Radulescu I., 225, 320.

Elisabeta, Doamna Rom'aniei, 87, 89, 97,
307; II, 119, 156, 237; mitropolitul,
251, 275, 285, 293-5, 307, 323, 327,

340, 342, 354; vine in -tar cu M. S.
Domnul, 85; la concursul de plugari
dela Herestrm, 129, 130; la inaugurarea Uzinei de gaz Jriela Filaret, 135,
136; la Thrgoviste, 151; onomastica,
245; particip la imprtirea premiilor
la Scolile din Craiova, 255; Regina
Romniei, 362-5, 380, 382, 384, 385,
394-6, 403, 406, 407, 409, 411, 416,
447, 450.
Dragomirov, general rus, II, 215, 318.

Dragoslave, cornuda', 59.
Drgulrinescu, cpitan, 147.
Dresda, II, 187.
4rumurile, 96; passim.

Duca, colonel, Min. de Rzboiu, 80.
Duca G., director gen. C.F.R., II, 79,

162.
3Efuca I. G., Ministrul Instructiei Cul-
telor, II, 490.

Dumbrava Rosie, 403.
Dumitrescu C., rectorul Univ. Bucuresti,
II, 362.
Dunrea, 54, 65, 69, 91, 113, 120, 207,
208, 245, 246, 253, 260, 263, 266, 278,
284, 293, 295, 297, 299, 312, 374, 407,
429; navigatia, 372, 376; chestia, 399;
gurile, 97, 243, 250, 258, 262, 288-90;
de Jos, reglementarea liberttii de
navigatie, 36, 268, 346; II, podul, 14,

39, 67, 161, 168, 176, 206, 210, 339,
411; campia, 76; delta, 200; gurile ei,
73; navigatia, 174; 64, 89, 120, 142,
163, 164, 178, 192, 204, 205, 213, 303,
308, 309, 310, 311, 312, 314, 315, 316,
317, 318, 319, 320, 321, 322, 347, 357,
381, 405, 406, 415, 427, 435, 470, 473,
476; de Jos, 175.

Dunrea de Jos, eparhia, investitura
episcopulut, 308, 450-1; II, 273, 404.
Ecrene, II, 473.

Eder, liaron, consulul Austriei In aoTniinia, 36.
Eduard VII, 13.f Angliei, II, 423.

Edviga, sertia lui Vladislav al Poloniei,
II, 309.
Ebria Scoalelor, proiect de infiintare, 93.
Eitel Frederic, principe german, II, 463.
Elenii, 165.
98-100, 117-18, 121, 123, 127, 137, 138,
144, 164, 165, 193, 194, 204, 207, 208,

213, 216, 219, 226, 227, 230, 235, 236,
421, 431, 432, 433, 436, 439, 449, 451,
452; II, 108, 216, 492; la Academia

Romnil, 54; vasal, 39; batalionul 2
Vntitori, 276, 277; bateria, 363.
Elisabeta, principcs a Romniei, II,
150, 483.
emleac, impozit pe capitalul imobiliar,

298.
Enescu G., compozitor, II, 438.

Englitera, II, 1'77.
Enric VI, imprat german, II, 314.
entizab, taxil de 212 din vnzarea vitelor,
298.
episcopi, legea pentru alegerea lor, 170,

187.
Episcopia de Arges, reparat, 92.

episcopul Argesului, 154; - catolic, felicitilri M. S. Domnului, 8.
epizootia, 95, 184; asigurarea vitelor
contra ei, 49, 52.
Esarcu C., Min. Afacerilor Strine, II, 79,
94, 100.
Etymologicum Magnum Romaniae, 407,
408; II, 77.

Europa, 16, 49, 50, 89, 90, 91, 178, 179,
191, 195, 201, 202, 223, 232, 247, 251,
252, 260, 262, 267, 287, 288-92, 296-8,
300, 303, 305, 309, 315, 319, 326, 351,
361, 373, 400, 412, 425 ; - Orientabl,
89, 345, 360, 361, 366, 369, 379, 421;
II, 21, 57, 63, 65, 68, 80; pozitia
Statului romn, 96; 99, 104; casele
www.dacoromanica.ro
504
REGELE CAROL I
domnitoare, 118; 132, 141, 143; porturile, 163, 178, 198, 253, 254, 395, 411,
457, 465, 466, 473, 474, 479, 489.

Evreii, discutati In Constituanta din
1866, 14.
Expozitia de arta si industrie, 31s4; universala, 27; - din Viena, 168-9.
Fetu A., dr., preved. Adurarii DeputaVor, 55.

Filaret, inaugukarea uzinei de gaz, 135-6;
gara, 85.
Filip, ducele Burgundiei, II, 308.

Filipescu N., Min Agriculturii, II, 248,
244, 247, 458; Min. de Rzboiu, 430,
433, 444.
Fabrica de chibrituri, inaugurarea, 306.

Facultatea de drept, din Bucuresti, 100;
- de medicina, 'din Iasi, infiintarea,

332; - de Teologie, din Bucuresti,
infiintarea, II, 49.
Faya, baron, consulul Italiei in Romania,
64-5.
Flmanda, II, 315.

Fleva N., primarul Bucurestilor, 410, 411;
Min de Interne, II, 166, 169; Min.

Agriculturii, 225, 226, 229, 233, 242.
Florescu., I. Em., general, Min. de Razboiu, 122, 126, 135, 139, 140, 157, 171,
174, 175, 177, 179, 180, 187, 193, 197,
Falcoianu St., Min. de Razboiu, 416, 420,

424, 430.
203, 207, 210, 211, 212; toast pentru

M. S. Domnul, 164; preved. al Con-
Taurei-Tndarei, cale ferata, 442.

Ferdinand, principe al Romaniei, sublocotenent In Reg. 3 Inf., 440-1, 445-6;
II, 34, 36, 38, 39, 89, 196-8, 212, 366,
421, 422, 466, 478; comandantul bat.
1 vanatori, 121, 154-5; al Reg. 4
Rosiori, 159; viziteaza Calatii, 40;
Bacaul, 40; Iasii, 42; Craiova, 60, 61;
Calarasii, 64; Focsanii, 111; la Aca-
siliului de Ministri, 211, 212; ad-interim
demia Roman, 105, 121; la Thrgul

Mosilor, 92; In Rusia, 211; la KrasnoieSelo, 213; la aniversarea caderii
Plevnei, 49; iogodna, 107, 108; cuFerdinand, al Bulgariei, II, 192, 283, 285,
321, 322.
Ferekide S., prim-presedinte la Casatie,

II, 358.
Ferekyde M., (Pherechide) Min. de Justitie, 214, 223, 368, 380; al Agriculturii, Comertului i Lucrarilor Publice,
311, 317; Min. de Externe, 434, 445;
II, 292; preyed. Adunarii Deputatilor,
259, 270, 289, 303, 331, 389, 398,
416, 426; Min. Internelor, 188, 201,
8,
Fosaelaert, Barteleyns de, Consul al Belgiei In Romania, 109-10.
Francisc Ferdinand, arhiduce austriac,

II, 409.
Frei-wise Iosef, Imparatul Austriei, 36,
Domnul Carol I comandant al Reg.

6 austro-ungar, 341; II, 179, 198, 216,
263, 314, 324, 342, 343, 393-4, 438,
442, 454; viziteaza Romania, 175-6,

'184.
Franta, Francezii, 228; consulul ei In

Romania, 56, 125; 239, 254, 308, 310,
311; atasa0 militari in Romania, 36.

Frederic, fratele M. S. Domnului, in RCV
mania, 33-5.
Frederic, de Zollern, II, 307, 308, 310,

312, 313, 314.
Frederic II, regele Prusiei, II, 253, 254,
17, 21.
Ferid Pasa, mare vizir, II, 385.

Fetesti, cale ferata, 430; II, podul,
14; 64.
la escadronul de calarasi, 140, 142;

II, 90, 111; manevre, 12.
Fontanin M., profesor la Craiova, 255.
129, 167, 409; numeste pe M. 5.
nunia, 120; bolnav, 190.
208, 217, 223; Min. de Externe,
la Interne, 211, 212; II, presecl. Senatului, 73; presed. al Consiliului de

Ministri, 79, 94, 100.
Focsani, 371; inspectia M. S. Domnului
255, 412.
Frederic-Wilhelm, al Prusiei, II, 314.

Fredericia, lupta, II, 342.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Fundatia Universitara Regele Carol I.

II, 157, 485-6.
Furceni, tabara, 82-4, 94, 142, 166; II,
/2, 127.
Galati, 117, 140, 143, 346, 375, 376, 430;
vizita M. S. Domnului, 164, 236, 341-2;
cheiul 168;
Iai, serviciul de transp.
caltori pe Prut, 91; Roman, cale

ferata, 67; II, 90, 381-2, 388; vizitat
de Suveran, 40; holera in eras,
128; docurile, 67; magaziile, 14;
port, 29;
Focgani, intariturile,
111.
50.5
Gheorghian V., Min Industriei gi Comertului, II, '17, 22.
Gherasi N. I., Min. Justitiei, II, 35, 38.

Gherasim Timug Pitegteanu, episcopt
II, 137, 448.
Gherghel T., general, Min. de Razboiu,
40; Min Agriculturii, 211, 212.
Ghica D., preged. al Consiliului de Minigtri, 80, 85, 97; Min Agriculturii, 97;
preged. Adunarii Deputati/or, 122, 137,
207; exprima M. S. Domnului durerea
poporului roman pentru pierderea
Principesei Maria, 175; vice-preged.
la Jockey-Club, 194; vice-preged. Se-
Ganea N., priraarul Iagilor, 204.
nat., 303; preyed. Senat., 335, 402,
Garda Nationala, civica, orgeneasc5.,
409-10, 421, 431, 433, 445, 451; pre-
88, 165, 166, 169, 276, 277; inspectoru/
ei felicita pe Suveran, 11; multumiri

din partea Acestuia pentru restabilirea
ordinei, 14; primirea steagurilor, 44-5;
devotamentul ei, 312-3.
Gaegti, 145.
Geneva, II, 216.
Geniu, batalionul, 142.
George, Principele Greciei, II, 478.
George V, al Angliei, II, 423.
Germani M., Min. de Finante, II, 23, 26,
30, 56, 58, 71, 104, 116, 125, 133, 141,
152, 162.
Germania, II, convert-Oa comerciala Cu
Romania, 7; atagatii ei militari, 30;

120; tratat de comer t cu Romania,
139-40; 313, 314; conventia comerc.
zinta Suveranului votul proclamarii

Regatului, 358; preged. Senat., II,
170,
Ghica Iancu, general, Min,. de Razboi,

15, 17.
Ghica I., preged. consiliului, 5, 27; intampina pe M. S. Domnul la Pitegti,
5; vice-preged. al Senat., 229; preged.
Acad. Rom., 361-2, II, 75.
Ghica-Deleni Gr., II, 453.
Giani D., Min. Justitiei, 351; decanul
baroului Illov, II, 164; 185,
Gianni Al., Min Justitiei, II, 302, 330,
Gigurtu, general, II, 863.
Giurgiu, pod peste Dunare, 113; cheiul
153-168;
Bucuregti, linie %rah, 67;
port, II, 14; docurile, 68.
romano-Germana, 328; 334, 340, 341,

343, 407, 408, 419, 463-4; Germanii,
311, 312.
Glogoveanu, familia, 144; d-na, II, 60.

Golescu N., general, 154; locotenent
Germania de Nord, confederatia, consulul ei in Romania, 73, 102; conventiuni cu Romania, 95.
preged. senat., 80.

Golescu t., ministru, 40; prim ministru,
46, 55; prezideaza solemnitatea inaugurarii Acad. Rom., II, 74.
Gorj, judetul, 144.
Gorjan, maior, comandantul bat. 4 VAnatori, 103.
Gorni-Studen, II, 317, 318.
Gouffier, Choiseul, conte, ambasadorul
Ghenadie, episcop al Argegului, investitura, 209.

Ghenadie, episcop al Ramnicului-Noului
Severin, II, 404.
Ghenadie, mitropolit primat, II, 125,

464.
Gheorghian Iosif, mitropolit Primat, II,

181.
domnesc, 5; prim ministru, 63, 70;
Frantei la Constantinopol II, 239.

Strigon, II, 308.
Gran
www.dacoromanica.ro
506
REGELE CAROL I
-Gradisteanu C., Min. Finantelor, 104-7,

115.
-Gradisteanu Em., prim presed. la Curtea

de Conturi, 252, 361; II, 73, 85.
-Gradisteanu I. C., Min. Luerarilor Publ.,
II, 242, 244, 247, 335, 342, 348, 352,
354, 371; al Agriculturii, 365.

Granicerii, 69, 114, 127; reorganizarea
lor, 49, 52, 53; concentrati la Braila,
143; mehedinteni, 147.
Greceanu Radu, cronicar, 225.
Grecia, consulul ei In Romania, 61; II,
113, 179, 198, 262, 346; ruperea
cu Romania, 370; 371, 478;

Grecii, 345, 386.
Grecianu D. A., Min. Justitiei, II, 371.

,Green John, consulul Anglieirin Romania,
Heraclide C., 70.

Herastrau, scoala Agronomica, 129.
Herbert, de, baron, Internuntiu, II, 239.
Herescu, II, 86.
Hilmi Pasa, inspector gen. al Macedoniei,
II, 385-6.
Hoffman, geograf, II, 77.

Hohenberg, principesa, sosia lui Francisc
Ferdinand, II, 409.

Hohenzollern, ordin 47, 48; familia, H,
34, 120, 314,
Holban, primar in Constanta, II, 39.

Hongrie, H, 256.
Hoorickx, decanul corpului diplomatic?
II, 80.
Horatiu, 408.
Witzendorf, Franz Conrad v., sef al M
St. M. austro-ungar, II, 393.

Grigorie II, mitropolitul, II, 126.
Grivita, 279, 282, 288, 292, 313, 416,
420; lup tele, 263-5, 267; aniversarea
cuceririi, 389, 405, 415-6, 435-6; II,
10, 11, 25, 38, 281; lupta, 17; reduta
Hurmuzaki, colectia, II, 239.
194; 76, 277, 288, 322, 492.

Custi D., ministru, 46, 55, 58, 60, 61, 63,
Iasi, 53, 87, 96, 101, 193, 341, 343, 404:
70; primar al Iasilor, 87.
Husi, eparhia, 307, 450; II, 273, 449, 450
rau, 183; judet, II, 64.

Ianov, vice-presed. Senat., II, 174.
vizitat de M. S. Domnul, 18-20, 21,
43, 78, 118, 342; proectul de trausferare a Curtii de Casa-tie aci, 39; emanci-
"Habsburg, familia, 408; II, 409.

Haga, conferinta de pace, H, 387; 222,
223, 488.
Halle, II, 255.

Hamburg, II, 385.
Hanovra, II, 343.
Haralamb N., ministru, 27; general,
278, 380.
Haret Spiru, Min. Instr. Publice, II,

188, 195, 201, 208, 218, 223, 253, 259,
262, 263, 264, 269, 275, 287, 330, 376,
377, 378, 380, 381, 389, 397, 407, 421,
426.
Hartley, inginer, II, 410.
Hauterive, d', abatcle comite, ms daruit de M. S. Regele Carol I Academiei
Rom., II, 238, 239, 240.

Harjeu G., general, Min. de Razboiu, II,
457, 458, 466, 468, 475.
Heliade, la Academia Romana, II, 74.
parea embaticurilor, 54; asezamintele

SI. Spiridon, 114; ajutoare, 338; Lic.
Militar, 350; desvelirea statuii lui
*tefan cel Mare, 403-4; judetul, 277;
II, 90, 196, 239, 324, 327, 328, 329,
357, 437, 445, 453-4; vizitat de Suveran, 42, 195; cale ferata, 14; magazii,
15; biserica mitropolitana, 15; universitatea, 43, 69, 193, 438, 440; mitropolia, 450; Iesenii, 437, 438.
Ieremia Galateanu, arhiereu, 172.

Ieronim Ploesteanu, episcop de Roman,
II, 155.
Ilfov, judet, 372; chlrasii, 145, 147.
IloviSa, explorarea minelor de carbuni,
349.
Imertinsky, principe, fost sef de St. M.

al M. S. Domnului Carol I la Plevna,
268-9; Guvernator al Poloniei, II, 211.
Imperial otoman, II, 13, 198.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Imperiul roman, 379.
India, II, 177, 423.

Infanteria, regimentele nr. 1, 142; nr. 2,
77-8 ; nr. 3, 142; nr. 4, 106; nr. 6, 142;
Milan Obrenovici numit comandant,

177; nr. 7, 78.
Inochentie Chitulescu, episcop al Buz'atilui, 160, 162.
Inova, 279.
Institutul Geografic al Armatei, II,

249-50.
Institutul Meteorologic, II, 249, 250.

Insurateii, legea rurala, 95.
Invatamantul public, 185; passim.

Invoielile agricole, 397; vezi tocmelile
agricole.
Italia, consulii ei in Romania, 32, 36, 64;

It, 216, 310, atasatii ei militari In Ro-
mania, 36; vizitata le Suveranii Romani, 96.

Iussuf Izzedin, mostenitorul
tronului
otoman, II, 436.

Izlaz, II, 315, 317.
Izvoranu II., Min. Agriculturii, II, 79, 94.
Jijia, II, 14.

Jitianu, pod., II, 61.
Jiu, rau, 144, 246; valea, 113.
Jochmus, It.-col. german, II, 343.
Jockey-Club, inaug'urarea, 193-94.
Jodocus, margraf al Moraviei, II, 308,

313.
Ioachim IV, patriarhul, 426.
loan fara Frick II, 310.

loan de Zollern, comite, II, 308.
Ioanichie Bacaoanul, episcop de Roman,
162; II, 186.
Ionescu N., Min. de Externe, 231, 233,
240.
Ionescu Take, Min. Finantelor, II, 242,

335, 342, 348, 352, 354, 365, 371; al
Instr. Publ., 104, 110, 116, 125, 133,
141, 152, 162, 224, 226, 229, 232; de
Interne, 458, 466, 468, 474-5.
Iosif, episcop al Ramnicului-Noului Se-
Judecatoriile de plasa, 186.

Juratii, 192.
Jurisdictia consular In Romania, 111,
134.
Justitia militara, 94; passim.

Kalinderu I., dela Creditul Rural, H,
359; presed. Acad. Rom., 337, 361.
Kayserling Rautenburg, comitele, consul
al Prusiei i apoi al confederatiei Germaniei de Nord in Romania, 47-48, 73.
Kesarie, episcop de Minnie, II, 126.

Keun, consulul Tarilor-de-Jos, in Romania, 47.
verin, 354-5.
Iosif, mitropolit primat, 447-8; II, 402.

Iosif Naniescu, episcop al Argesului, 160,
162; mitropolit al Moldovei, 199-200,
204; binecuvinteaz proclamarea independentei, 248.

Ipsilanti, Alexandru, domn al Moldovei,
II, 239.
Irlanda, II, 423.
Isabela, a Spaniei, II, 483.
Isaiia, episcop al Romanului, 160, 161.
Isker, II, 318.
Islam, II, 326.
Ismail, 164, 165.
Israeliti, 315.
Istrati C., dr., II, 302, 323, 365; Min.

Instr. Pub!., 242; al Lucr. Pub)., 225,
226, 229, 233.
507
Kiazim
Bey, ministru plenipotentiar

turc, II, 340.
Kiderlen-Waechter, ministru plenipoten-
liar, II, 340.

Kiev, II, 214, 215.
Kiselef, soseaua, 135.
Kogalniceanu Mihail, delegat al judete
lor, aduce omagii Domnului la 10 Mai
1867, 41; Min. de interne, 80, 85, 97,
328, 335, 339; ad-interim la Externe,
97. Min. de Externe, 214, 223, 243,
254, 263, 268, 288, 290, 292, 298, 302;
presedinte al Consiliului ad-interim,
326; II, 438-9; precuviintare la Letopisete, 76; preved. Acad. Rom., 53.
Korne D., Min. de Externe, 211, 212.
Kosovo, II, 310, 312.
www.dacoromanica.ro
508
REGELE CAROL I
Kostachi M., presedinte al Consiliului
Min. de Interne, 104-106, 107, 115;

presedinte al consiliului si Min. Lucrarilor publice, 214, 223.
Kostroma, regiment rus, II, 319.

Krasnoie-Selo, II, 213.
Krenski, colonel de stat-major prusian, 64.
Kretulescu Const. A., presedinte al consiliului de ministri, 40.
Kretulescu N., Min. Justitiei, 122; adinterim la Agricultura, Comer t
LucrAri Publice, 122; Min. al Agriculturii,

Comertului si Lucrarilor Publice, 126,
135, 139, 140, 157, 171, Min. al Cultelor
Instructiunii, 328, 335; II, 75, 189;

presed. senat., 52; preved. Acad. Rom.,
188, 205.
Kruedner, baron, general rus, II, 215.

Kastendje, portul, 333.
Kuzowalachische Frage, II, 385.
Lecca G., senator de Bacan, vice-presed.

Seriatului, 340, 381; Min. de Finante,
388, 393, 398, 401, 413, 416, 420, 424;
ad-interim la Agricultura', 413.
legea rumia', 51, 95.
Lemaitre, supus francez, 203.
Leon, episcop al Romanului, 162; II,

119.
Leopold, de Hohenzollern, 78-80; coman-
dant al Reg. 3 Inf., 439-41, 445-6;

II, 34.
Le Sourd, consul francez in Romnia,
125.
Liceul Militar, Iasi, 350.

Licherdopol, director la
coala de Co-
mert, II, 36.

Locotenenta domneasca, 5, 17.
Londra, II, 112, 177.
Ludovic cel Mare, al Poloniei i Ungariei,
II, 307-8.
Ludovic XVI, II, 239.
Lahovari Al., Min. Justitiei, 104, 107,

115, 171, 174, 175, 179, 180, 187, 193,
197, 203, 207, 210; II, 73, Min. Afacerilor Straine, 35, 38, 48, 55, 56, 58,
71, 104, 116, 125, 133, 141, 152, 162.
Labovari G., preved. Curtii de Conturi,
II, 359.
Lahovari I., general, Min. de Razboiu, II,
79, 87, 94, 110, 116, 125, 133, 224, 226,
229, 232, 242, 243, 244, 247; de Externe
335, 342, 348, 352, 354, 371.
tahovari I. N., Min. Agriculturii, II,

335, 342, 348, 352, 354, 365, 371, 430,
433, 444, 452; de Externe, 225, 226,
Macarie, episcopal, II, 447.

Macedonia, II, 372, 384, 386.
Macedonski, general, 79.
Magheru, 144.
Magnum Etymologicum Romaniae, II,

136-7, 337.
Maior Petru, 225; II, 400.

Maiorescu Titu, Min. Cultelor i InstrucVunii, 175, 179, 180, 187, 197, 204; II,
252; Min. Instructiei Publice, 23, 26,

30; Min. de Justitie, 243, 244, 247;
Min. de Externe, 430, 433, 444; primministru, 452, 457, 458, 468, 474.
Malmaison, cazarma, 103.
229, 233.
Lascar V., Min. Internelor, II, 302, 330.

Lazarevici, cneaz sarb, II, 312.
Lazar Gh., coala lui, 100, 225, 320, 364;
apostol nationalist, II, 43.
Lazenky, palat, II, 211.
Manoil, imprat bizantin, II, 309, 311.
Leatris, student Iasi, II, 195.

Lecca D., colonel, comand. Reg. 7 Inf.
Iasi, 78; general, Min de Razboiu,
328, 335, 339, 380; presed. Camerii,
380; II, general, 236; min de Rzboiu,
409-10, 421, 431, 448; felicita pe M. S.

Regele, 433.
147; Min. al Finantelor, 224, 226, 229,
Manole, mesterul, 438.

Manu G., colonel, Min. de Rzboiu, 85,
97, 101, 104-7, 115; primar al Capitalei,
urari M. S. Domnului, 219; general,

35, 38, 41, 335, 348, 352, 354, 360, 365,
371; prim-ministru, 48, 52, 55, 56, 58,
70; presedinte al Camerii, 107, 116,

232; Min. de Interne, 242, 342.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Marea Baltica, 262, 425; - de Nord, II,

63; - Nev.& 91, 92, 259, 262, 387,
509
Melchisedec, episcopul, II, 447.

Mellinet, consul al Frantei In Romania, 56.
425; II, 47, 63, 89, 31.0, 329, 393, 405,

411, 436.
Midhat-Pasa, 23.
Mihai Radu, II, Min. Lucrarilor Publice,
Margareta, fiica Imp. Carol IV al Germaniei, II, 308.

llarghiloman Al., II, Min. de Justitie,
8; Min. de Interne, 17, 22, v. Rada
23, 26, 30, 104, 116, 125, 133, 141, 152,
162; Min. Lucrarilor Publice, 48, 56,

58, 63, 71; Min. de Externe, 247; Min
de Interne, 433, 444; Min. de Finarrte,
457, 458, 466, 468, 474.
_Maria Pavlovna, II, mare ducesa a Rusiei, 383.
Maria, Principesa a Romniei, II, 483.

.Maria, Principesa, fiica M. S. Domnului
Doamnei Elisabeta, 127, 128, 138,
144, 164; moartea ei, 175, 176.
Maria, Principesa, sora M. S. Doirmului
Carol I,
casatorita cu Comitele de
Flandra, 34.
Maria, Principesa de Marea Britanie
Irlanda si Ducesa de Saxonia, II,

107-9, 111, 122, 134, 135, 191; cununia
Sa cu Principele Ferdinand al Romaniei, 120.

Maria, satia lui Sigisrnund al Ungariei,
II, 307, 309.
Marocul, II, razboiul spaniol, 483.
Matei Basarab, 220, 225.
Mavrogheni P., Min. de Externe, 17, 27;
Min. de Finante, 122, 126, 135, 157,
171, 174.
179, 187.
Mein, 261.
Mihai.
Mihai Viteazul, 7, 403; statuia din Bucuresti, desvelirea, 182, 264; II, 10.
Mihail III Obrenovici, al Serbiei, In vizita la Bucuresti, 37-8.
Milan, Principele, Regele Serbiei, 414,
415; numit Cap al Reg. 6 Iufanterie,
177, 213, numeste pe Regele Caro/ I
comandant al unui regiment sarb, 413.
Milcov, 46, 54, 200, 283, 316, 371; II, 45.
93, 114, 120, 145, 146, 150, 166,
169, din Ilfov inspectate de domn, 135.
mine, proiect de lege, 185.

Min. Agriculturii, Comertului si Domeniilor, non infiintat, 401.
Ministrul de Razboiu, felicita pe M. S.
Doranul In numele armatei, 10, 31-2.
Mircea cel Batran, 182, 297; II, 307-12,
316, 411.
Miron Costin, cronicarul, II, 400, 485.
Mironescu-Craioveanu Athangsie, Inve-
stit episcop, II, 204.

Missir B., II, 259, 262, 263, 264, 269, 275;
Min. Agriculturii, 253; vice-presedintele Senatului, 444, presedintele Senatului, 481.

Mitrofan, episcop, II, 450.
Mitropolia din Bucuresti, hramul, 107,

119 ; - Moldovei, 199, 200.
Magura, comuna, 60.

Maldrescu, maior, 150.
Marasesti-Buzau, inaugurarea c, f., 371-2.
Marzescu G., Min. Cultelor i Instructiunii, 104.
Meculescu, 154.
Medalia Avantului, II, 477.
Mitropolitul Primat, felicitari M. S. Domnului, 8, 23, 28-9, 30, 47, 74, 107, 119,
138, 160, 173, 189-90, 360, 396, 407,
423, 433; decesul lui, 'x44; v. Calinic
Miclescu, Nifon.
Medalia militara p. acte de bravura (1872),
Moldova, 113, 201, 333, 371, 403-5; vizita
152.
Mehadia, II, 174.

Mehedinti, judetul, militiile, Calarasi si
Granicerii din, la inspectia M. S. Domnului, 145-7.
legea de alegare a lor, 170,

185.
M. S. Domnului, 204; mitropoliti ai,

v. Iosif Naniescu, Calinic Miclescu; II
9, 42, 239, 240, 253-6, 272, 273, 325,
400, 402, 403, 437, 447, 450; memoriu
asupra ei, 238, 239.
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
510
Moldova-de-Jos, II, 119.

Moravia, II, 308, 313.
Nicolae II, Tarul Rusiei, II, 178, 211,
Morris Charles, colonel englez, in misiune,
in Romania, 181.
Mortun V. G., II, Min. Luerarilor Pu-.
blice, 376-8, 380, 381, 389, 397, 407,
410, 416, 421, 426; Min. de Interne,
490.
Moscova, II, 214; vizita Principelui Ferdinand cu Principesa Maria, 178,

183-4.
232, 265, 295, 324, 367, 383, 392, 437,

438, 442, 459, 460, 487, 488.
Nicopole, II, comunicarea M. S. Regelui
Carol I la Academia Romana, 306-22;
lupta, 307, cetatea, 307, 314, 316.

Nicopolea-Mica, II, 309.
Nifon, Mitropolit Primat, 176, 188, 194,
196, decedat, 194, 196.
Nifon Mitropolitul, II, Seminarul, 221,

222.
Moyard, cavaler de, consul belgian in
Nolcken, baron de, II, contra amita/
Romania, 101-2.
Muntenegru, 42.
Muntenia, 371.
rus, 392.
Norvegia, Suveranii ei in Romania, 424,
425.
Ntirenberg, II, 310, 314.
Murad I, Sultan, II, 312.

Muscel, judetul, 58, militienii i calarasii
din, 145.
Musulmanii, 260.
Muzeul de Zoologie, II, 393,
Nacu C., Min de Justitie, 424, 430; Min.

de Finante, 430, 435, 445; II, Min. de
Finante, 8, 17, 22.
Napoleon III, Imparatul Francezilor, 56.
Natalia, Regina Serbiei, 415.
Naum T., presedinte al Copaisiei interimare din Pitesti, 154.
Neagoe Basarab, 162, 438; II, 138, 448,
invataturile lui, 440.
Neculce Ion, cronicar, II, 119.
Negruzzi
I., primarullor, felicitari
Regelui, 101; II, presedinte al Academiei Romne, 452.

Nenitescu, II, Min. de Industrie si Cornell,
430, 433, 434, 444, 452.
Nepokoicinsky, colonel rus, II, 211.
Nevers, Comite de, II, 310-12.
Nicodem, II, episcop al Husilor, 449.
Nicolae, Mare Duce al Rusiei, 269; II,

315, 316, 317, 460, 463, 487-8.
Nicolae, Prihcipe al Muntenegrului, trimite ordinul Danilo M. S. Domnului,
Obligaiunile Oppenheim, 66; - rurale,

52, 66.
Ocnele Mari, 145.
Offenberg$ baron de, consulul Rusiei in
Romania, 37.
Olnescu C., II, Min. Lucrarilor Publice,
Ocna
79, 94, 104, 110, 125, 133, 141, 152,

162; presedinte al Camerii, 227, 233,
236, 430, 445; Min. de Interne, 243.
244, 247.
Olt, ran, -1.61, 283, 354; - judetul, miliVile, 145, 146; II, 309, 315, 319, 404,
464, 465.
Olteanu Toni-VA, 60.
Oltenia, Oltenii, 143, 280, 283; II, 61,

164, 295, 296, 310, 404, 464.
Oltenita, bombardata de Turci, 245-6;

II, 315.
Oppenheim, obligatiunile, 66.
Oradea Mare, II, 309.
Orbescu, primarul Capitalei, II, 109.
Orescu AI., vice-presedinte al Senatului,
136; Min. Cultelor i Instructiunii, 211,
212; II, rector al Universitalii, 43, 864
Orient, 232, 239, 240, 246, 259, 262, 286,
291, 310, 315, 353, 373, 439; II, 63,

99, 163, 384-6.
Orleanu M. G., II, Min. de Industrie si
42.
Nicolae, Principe al Romaniei, II, nasterea lui, 304.
Cmcnert, 416, 421, 4216.
Orloff, locotenent, principe, II, 211,
www.dacoromanica.ro
INDICE
511
Orsova, 90; II, 173, 174.
Petersburg, II, 256, 465, 466; primarul
Oscar, Regele Suediei i Norvegiei, 424,
din, 212.
Pherechide v. Ferechide.
425.
Osma = Ozem, vale, H, 311, 315, 317,

319.
453.
Osman, vale, II, 319.

Osman-Pasa, 270, 278; II, 214, 284, 315,
316, 317, 459, 460.
ospiciul de infirmi, 59.
Ovidius, II, exilat la Tomi, 39; amic al lui
Propertius, 54.
Ozem
Pimen, II, mitropolit al lloldovei, 402,
Osma.
Pallade G.
II, 208, Min. Agriculturii
Domeniilor, 166, 169, 173; Min.

Finantelor, 217, 223, 253, 259, 262,
si
263,264,269, 275; Min. de Interne, 287.
Paladi, colonel, II, 34, 38.

Palatul de Justitie, II, 164; punerea
temeliei, 62.
Palatul Postelor, II, punerea pietrei fundamentale, 144-5.
Pangrati Er., II, Min. Lucrilrilor Publice,
452.
Pantelimon, m-rea dela, scoala de agricultura, ospiciul de infirmi, 59.

Paris, 52; tratatul dela, 68, 120, 223,
376; eongresul de Geografie dela, 202;
II, 239.
Pfiucescu Gr. G., II, Min. Agriculturii
Comertului, 35, 38, 48, 56, 58, 71.
Peixoto, consulul S t.-Unite In Romnia,
5-6, inspectii la, 143-4, 281 ; - Rornan,

unja ferata, 156; Vdreiorova, c. f.,
Inceperea lucrdrilor, 155, 185, 186;
II, vizite ale Suveranului, 58, 60,
multumiri locuitorilor, 59.
Pitteurs-Stiegarts, Edmonde de, consulul
Belgiei In Romania, 72.
plebiscit, comemorarea proclamarii rezul-
tatului, 6, 38.
Plevna, 258, 266, 267-70, 273, 278, 279,
282, 292, 302, 303, 313, 325, 327, 351,
405, 415, 420, 446; aniversarea cadera
ei, 335, 380, 395, 420; II, 11, 215,

220, 257, 280, 284, 285, 288, 289, 314,
315, 316, 317, 318-21, 363, aniversarea
caderii ei, 17, 19, 30, 31, 71, 460.
Ploesti, consiliul comunal prezinta omagii
de devotament M. S. Domnului, 11,

108; vizita Domnului la, 109, 406;
Batalionul 2 de Vanatori din, 149-50;
- Predeal, calea feratii, 195, 197, 203,
333, 348; II, 90, 179, 194, 367-8.
Plopsoreanu D., capitan., 146.
Plostina, explorarea minelor de earbuni,
349.
116.
Peles, Castelul, 204, 405, 427; II, 129,

130, 190, 192, 293, 299, 409.
Pen. Balcanied, 232, 309, 315; II, 27,

384, 442, 467, 469, 470, 472, 474, 478,
487, 488; eriza din, S.

Pensilvania, II, 250.
Petrescu D., profesor, 320.
Petrosani, sat,
Pitacu, paran, 90.

Pites ti, oras, 58, 154, 271, 282; trecerea
Intampinarea Domnitorului pe la,
Bulgari organizati in
bande trec Dunarea, 65.

Petrosani, pe valea Jiului, c. f. proiectata,
113.
Petrovna Alexandra, mare ducesa,

214.
Petru Rares, II, 156, 237, 447.
Podul Carol I, II, inaugurarca, 162.

Podul lui Traian, II, 310.
Poenaru C., general, II, Min. de Rdzboiu,
152, 162.
Poenaru P., 320.

Poiana, mare cartier general, 257.
Poiana-Stanii, II, 176.
Policarp Barladeanu, arhiereu, 172.
politia rurala, legea, 46, 95, 347.
Polonia, poloni, II, 254, 25g, 257, 313.
Pornpierii, la Iasi, 78.
Poni P. II, Min. Instructiei i Cultelor,
100, 166, 469, 173, 181; presedintele
Academiei Remalle, 223, 238.
www.dacoromanica.ro
512
REGELE CAROL I
Poniatowski, II, regele Poloniei, 254.

Poradim, 258, 263-6, 268, 269; II, 319,
Poroineanu, capitan, 146.
Portile de her, 376; 11,174-5, 179 ;canalul,
173, inaugurarea lucrarilor, 178.

Porumbaru C., presedintele expozitiei de
arte si industrie, 344.
Porumbaru Em., II, Min. Lucrarilor

Publice, 302, 330; Min. de Externe,
490.
Potsdarn, oras in Germania, II, 94.

Pottemburg, Zulauf de, consul al AustroUngariei in Romania, 74-5.
posta ruralii, 156.
postele streine In Romania, desfiintate,
95.
Prahova, judetul, vizita M. S. Domnului,
60, 127, 128; consiliul judetean face

urari Domnului, 148; II, judetul,
194, 367-8; valea raului, 176, 293.
Principatele Romane, Dunarene, Unite,
II, 78, 354; centre de civilizatie si propasire, 77; v. Romania.
Principesa Maria, II, vapor, 209, 210.
Proeedura civil, revizuire, 186.
Propertius, II, araicul lui Ovidiu, 54.
Protopopescu-Pache Em., II, primarul
Bucurestilor, 52, 73-4.
Provita-de-Sus, comuna, 60.
Prunisor, comuna, exercitiile militare in
scoala primara, 147.
Prusia, 73, 102; consulul ei in Romania,
33, 44, 47-8; II, 254, 256, 314, 343,

373, 407, 408, 409.
Prut, conventia p. navigabilitate, 54, 91.
puterile garante, 16, 22, 23, 25.
Ilacova, izbanda lui stefan ce! Mare,

247, 267, 403.
Racovita, general, 380.
Radonici Stancu, var al Principelui Nicolae al Muntenegrului, aduce insemnele ordinului Danielo M. S. Domnului
Carol I, 43.
Radovici, general, 380.
Radovici Al., II,
Min. de Industrie si
Cornell, 490.
Radowitz de, consul al Confederatiei

Germaniei de Nord In Romania, 102.
Radu Mihai, Min. Lucrarilor Publice,
424, 430, 435, 445.
Radu Voevod, 1.62.
Raguz, II, 281-2.

Rahova, 282, 292, 313, 325, 327, 420;
cucerita de armata romana, 264-5, 267,
278; II, 17, 60, 257, 280, 288, 289, 296,
310. 316, 317, 320, 463.
Raicevich, II, consul la las, 239.

Ratisbona, II, 310.
Radulescu Eliade L, II, 43 v. Eliade.
Raducanu Ion, primarul Targovistei,
150, 151.
Ramnicul-Noul Severin, eparhia, investi-
tura noului episcop, 160-63, 450; II,

204, 319, 403, 404, 464.
Ramnicul-Sarat, II, judetul
i orasul,
265, 435.
reforma agrara, II, 478.

Regimentul 2 de linie, 142; 3 de linie,
patronul, 212-3, Principele Leopold de
Hohenzollern numit comandant, 440-1;
6 de linie, patronul, 212-3;

linie, 142;
8 de,
austro-ungar Nr. 6 Carol
I, 341.
Reni, bombardat de Turci, 245.
Ressu, primarul Galatilor, II, 40.

Roberts, Lordul, II, feldmaresal englez,
423.
Roche, La, II, 254-7.
Roman, oras, vizita fam. domnitoare,

342; judetid, tabara dela, 343, 349;
eparhia, investitura de episcop, 160-3,
307; II, eparhia, 119, 120, 186-7, 237;
orasul, 437, 447.
Roman-Botosani, II, calea ferata, 29.
Roman-Galati, calea ferat, 96, 113 ;
Suceava-Icifi, c. f. in circulatie, 113;
Veirciorova, c. f., rscumpararea unei
parti, 178, 203, 348.

Romanati, judetul, militienii i Calrasii,
instructia lor, 145, 146.
Romanenko, general rus, II, 435.
www.dacoromanica.ro
INDICE
513
Remania, (Romania Mica Oltenia, Romania Mare = Muntenia) garantia neutralittii ei, 16, 241; situatia financiara
grea (1866), 26, stingerea datoriei flo-
486-9, 491, 492; neatarnarea ei, 11,
tante i reducerea cheltuelilor bugetare pe 1871, 119-20; datoria publica,

443, consulii streini In Romania, 32,
ei cu Orientul, 63; introduce etalonul

unic de aur, 65; misiunea ei la gurile
Dunarii, 73; politica ei, 104, 131; co-
33, 36, 37, 44, 47, 48, 56, 61, 64, 72-5,
98-9, 101-2, 109-10, 116-7, 125, 129;
agentul ei la Cetinje, 42; concesia
construirii c. f. intre Suceava - lasi Galati, Focsani i Bucuresti, 46, 54;
desfiintarea postelor streine in, 49, 50,
69, 90-1, 111, 134; situatia ei In Europa,
mely' ei, 142-3; relatiile cu Statele,
49; chestja israelita In, 49, 51; jurisdietia consular in, 49, 50, 69, 90-1, 111,
134; epizootia, 49, 52; poli-tia rurala,

49, 52, 58; descentralizarea ad-tiva,
52; instructia publica, 53, 66-67; biserica, 53, 57, passim; conventia de navi-
gatie pe Prut, 54; comertul extern

(1868), 65; institutii de credit, 68;
31, 38, 71, 122 ; armata ei, 17, 26; caile
de comunicatie, albumul, 57, 79; renasterea ei, 62, 77, 153, 489; legaturile
149, 178; ruperea relatiilor cu Grecia,

370; legaturi stranse cu Rusia, 459-;
lata de Pen. 13alcanica, 467, 468, 472_
Romania Transdunareana, II, 45.
Romanii, II, 320, 354, 435 ; - din sudul
Duniirii, din Imp. Otoman, din Macedonia, 345, 346, 369, 372, 385; - dirt
Dobrogea, 427.
Rosescu, II, epitrop al Sem. Nifon, 221.

Rosetti C. A., Min. Cultelor i Instructiunii, 15, 17; comunicare catre populatia Capitalei, 24; presedinte al Camerei, 230, 244, 249, 279, 304, 318,
336-7, 355, 402; Min. de Interne, 288,
conventii cu Rusia, 69, 88, 90-1, 120,

134; conventii cu Austro-Ungaria, 69,
88, 90-1, 120, 134, 203; conventia cu
Serbia pentru extrdarea criminalilor,
Rosetti Teodor, Min. Agriculturii, Comer-
91; marina de comert, 91; calle de
tului i Lucirilor Publice, 193, 204,
113-4; participarea la
210; II, prim-ministru, 23, 26, 30;
expozitia dela Viena, 168-9; declara
Min. de Justitie, 48, 56, 58, 62, 70-1;
razboi Turciei, 246; independenta, 247,

288; reglementarea Succesiunii la tron,
352-3; proelamarea Regatului, 358-9,
Min. de Externe, 55; presedinte al
comunicatie,
passim; II, 6, 10, 21, 27, 25, 32, 33,

35, 51, 52, 74, 80, 83, 87, 89, 91, 94,
106-8, 112, 113, 121, 126, 130, 136,
144, 150, 167, 170, 171, 177, 185, 193,
196, 200, 204, 210, 216, 220, 222,
229-32, 234, 236, 241, 250, 252, 257,
258, 260, 262, 266-269, 275, 281, 284,
285, 288-90, 293, 294, 306, 307, 309,
311, 314, 322, 324-8, 330, 333, 334,

339-41, 347, 349-51, 354-58, 360, 363-5,
366-9, 3'72, 373, 379, 382, 387, 388,

390-2, 395, 398, 400-3, 406, 411-3,
416, 421, 425, 427, 429, 432, 433, 437,
438, 440-5, 448, 449, 454, 457, 458,

461, 462, 465, 467, 469-73, 477, 479,
290, 292, 293, 298, 302, 368, 380 ; II, 75.
Rosetti Nicolae, cornitele toast p. Donan,

118.
Camerii, 82, 91; Min. de Finante, 452.
Roquette, La, IL 240.

Rosiori, Reg. 3, 103 ; - Nr. 1 si 2, 142.
Rovine, II, lupta dela, 307.
Roxandra, 227.
Rucar, comuna, 59.
Rudolf, Arhiducele, vizita In Romania,
408-9.
Ruprecht, II, palatinul Rinului, 310, 341;
- rege german, 313.

Rusciuc, 23, 143; II, 283, 285.
-Rusia, Rusii, 84, 88, 91, 184, 191, 259,
260, 289; conventii cu Romania asupra
jurisdictiei consulare, potala, de navigatie a Prutului, 50, 54, 69, 95, 120,
134; consulul ei in Romania, 22, 37,
357; delcara razboiu Turciei, 241;
www.dacoromanica.ro
514
REGELE CAROL I
(1:drama ceatile turceti de pe rnalul

Wang al Dunarii, 376; II, 149-50, 178,
198, 216, 220, 254, 256, 309, 317, 324,
325, 367, 383, 384, 385, 387, 388, 392,
393, 438, 460, 463, 487, 489; conventia
comerciala cu Romania, 7; ataati
militari ai ei, 30; vizita Regelui Carol I,
211; legaturi stranse cu Romania,
459.
Saint-Pierre de, consul al, Prusiei in Romania, 33, 44.

Saligny, inginer, II, 410.
Samovit, II, inaltime in Bulgaria, 315,

316, 322.
Salcuta, comuna in Dambovita, 145.
Schina C., prim-prepdinte al Curtii de

Casatie; II, 6, 20, 62, 73, 84, 155, 171,
185, 236, 252, 271, 292, 333.
Schlechta-Wesherd Ottocar, baron i consilier aulic, consul al Austro-Ungariei
In Romania, 129.
scrisurile funciare, conversiunea, 366-7.
Scurtescu N., institutor, 228.

geminariile teologice, rezultate slabe, 114.
Serbia, Sarbii, 38, 177, 184, 191; converrtii cu Romania, 91, 134; consulul
ei In Romania, 98-9; II, 174, 206.
Sergiu Alexandrovici, Mare Duce, guver-
nator al Moscovei, II, 214.

Severin, II, podul lui Traian, 63, oraul
unde a pus intaiu Principele Carol

piciorul pe pamantul romanesc, 174
v. Turnu-Severin.
SI. Gheorghe, cazarma in Buc., 163.
SI. Glieorghe-Nou, biserica, 212.
SI. Nicolae, biserica in Iaqi, II, 325.
Sf. Saya, liceul, 222.
SI. Sinod, 185, 192, 427, 444, 447, 448,
legea de constituire, 170.
SI. Sofia, biserica, II, 310.
SI. Spiridon, aezamantul din Tali, 114.
Sfintescu, II, 86.
Sf-tii Mauriciu i. Lazar, ordin italian
conferit M. S. Domnului Carol I, 37.
Sigismund, II, Rege al Ungariei, 307-13,
imparat german, 314.
Sigismund, Principe de Prusia, ir, 314.

Sigmaringen, II, 120Sigsfeld Bartsch von, II, colonel german,
322.
Silistra, 278.
Silitioara, II, 318, 319.
Sinaia, 127, 288, 389, 391, 405, 415, 435;
If, 10, 38, 57, 93, 176, 262, 296, 384,
393, 412, 436; vizita Principelui Ferdinand al Bulgariei la, 192, 208; viceamiralul Hiltebrandt la, 265.
Siretul, valea, II, 329.
Slatina, instructia militienilor dela, 146;
II, 11.
stabihmentul bailor, 114, minele
de sare dela, 349.
Staniceanu G., 'colonel, Min. de Razboiu,
214, 215, 223, 231, 233, 240; general,
351, 359, 380, Min. de Razboiu, 351,

359, felicitari Suveranului, 215, 359.
Smardan, 279, 282, 292, 293, 313, 325,
327, 420; II, 17, 257, 288-, 289.
Soc. Academicii Romana (= Academia
Roman) statutele ei supuse M. S.
Domnului, 44, participarea Suveranului la edirrta, 62, despre menirea ei,
108, constituirea sub denumirea de

Academia Romana, 317-8; v. Academia Roinana ; II, 361.
Soc. Agrard, II, 378.
Soc. Amicii artelor frumoase, expozitia,
159.
Soc. geografica franceza, 202;
200-2, 383; II, 249, 250, 251.

Soc. Literar Roman v. Soc. Academia
Romana.
Soc. p. invatatura poporului roman, 222.
Socola, seminarul dela, II, 327.
Sofia, Regina Suediei i Norvegiei, 424,
425.
Sofia, II, 384.

Sofronie Vulpescu Craioveanul, episcdp
al Ramnicului-Noului Severin, II, 464.
Spania, II, 482-3.
Stanciu Teodor, locotenent, 146.
Statele-Unite, din America, consulul lor
in Romania, 40-1, 116-7.
www.dacoromanica.ro
INDICE
statistica, conferiMa internationala dela

Stokholm, 184.
starostiile, desfiintarea lor, 111.
Statescu Eugeniu, Min. de Justitie, 231,
233, 268, 288, 290, 292, 298, 302, 311,
317, 393, 398, 401, 435, 445; Min. de
Externe, 368, 380, 388; ad-interim la

i Instructiune, 435; II, 271,
Min de Justitie, 8, 17, 21, 166, 169,
Culte
173, 181, 287, presedinte al Senatului,

269.
Steaua Romaniei, decoratie, 277, 416,

436, 446; II, 280, 344.
Stelian Toma, Min. de Justitie, II,
376-8, 380, 381, 389, 397, 407, 416,
421, 426.
Stiria, II, 310.

Stockholm, conferinta internationala de
statistica, 184.
S toicescu C. L, II, Min. de Lucrari Publice,
51
452; prim-ministru, 166, 169, 171, 173,

181, 188, 201, 208, 217, 223, 253, 259,
262-4, 269, 275, 276, 287, 302, 306

330, 376-8, 380, 381, 389, 397, 401.
Sturdza Gr., 204.
Suaba, Casa, II, 314.
Suametz, II, 256.
Suceava, 90; judeful, 201 ; -./afi, c.f.
In lucru, 67;- Roman, c.f. aproape
gata, 96; II, 272, 273, 402, 403; scaun
arblepiscopal, 9.
Suedia, Regele si Regina in Romania,

424, 425.
Sulina, II, 392, 405, taierea canalului,

141-2.
Sultanul, 22, 25, 299, v. Turcia.

Susani, campie langa Targoviste, 152.
Sussino, consulul Italiei in Romania,
36, 37.
Suvarov, II, 435.
166, 169, 181, 287; Min. de Justitie,

218, 223, 259, 262, 263, 264, 269, 275;
Min. Agriculturii i Domeniilor, 302,
330.
Stolipin, general rus, II, 316, 319.

Stolojan A., Min. de Justitie, 328, 335,
339; Min. de Agricultura, Industrie si
Comer, 424, 430, 435; II, Min. de

Interne, 178, 181, 201, 208; Min.
Agriculturii, 188, 217.
Strat J., ministru, 27; Min. de Finante,
Scoale de agricultura regionale, 334.

Scoala de aplicatie p. artilierie i geniu,
350.
Scoala Centrala de fete, 226.

Scoala de Comer, II, punerea temeliei,
36.
Scoala divizionark crearea ei, 169.
210.
Strehai,a, compania de militieni inspectata de M. S. Domnul, 146.

Strigoniu, arhiepiscopul de, II, 308.
Strussberg dr., antreprenorul constructiei
c.f.r., 62.
Sturdza D. A., Min. Luerarilor Publice,

15, 17, 27, 231, 233, 416, 420; Min. de
Externe, 15, 393, 398, 401, 413, 416,

420;
*coala de agricultura dela Pantelimon,

vizita M. S. Domnului i incurajarea
elevilor, 59; - dela Herdstrau, 129,
372, expozitia, 372.
vice-presedinte
al
Senatului,
urari Dinastiei, 217, 353-4, 384; Min.

de Finante, 306, 311, 317, 328, 335;
Min. Cultelor i Instructiunii, 424, 427,
430, 445; II, 121, 224, 271, 292; Min.
Cultelor si Instructiunii, 8, 17; secretar
general al Academiei Romane, 148,
Scoala Militara de Ofiteri, 447, vizita M.

S. Domnului, 163; primirea steagului,
446.
Scoala Militara din Iasi = Liceul Militar, 43, 78.

Scoala Nornaala Carol I, 48.
Scoala de poduri i osele, 334, 437, 438.
Scoala superioara de razboi, 350.
Scoalele Normale, 124.
coalele regimentare, 146.
Simnic, II, 179.

Sincai Gh., 225; II, 400.
Sipca, trecatoare in Balcani, II, 311,
317, 318.
Sistov, II, 314, 015, 318.
www.dacoromanica.ro
516
REGELE CAROL I
Stefan cel Mare, 7, 182, 404; vapor, 164;
Statuia din Iasi, desvelirea, 403-404;

II, 9, 143, 325, 326, 344, 411 ; - baterie,
363.
Stefan Lascovici, II, 311, 312.

Stefania, arhiducesa, vizit In Romnia
408, 409.
tirbey AL, II, Min. Lucr. Publice, 23,

26, 30; Presedintele consiliului de Administratie C. F. R., 79.
Tacian, profesor din Galati, ureaza bunavenire M. S. Domnului si Doamnei, 117.
Tatardgik, 279.
Targoviste, 152; vizita ale Domnului, 59,
150, 282; II, 282, 283, 466.
Tg.-Jiu, 144.
Tg.-Ocnei; minele de sare, 349..
Teatrul National, 341,
Tecchio de Bayo, comitele, consul al

Italiei In Romania, 32.
Tecuci, II, 128; manevre de cadre la, 127.
Teleorman, judetul, Clraii, Grnicerii,
instructia lor, 145, 147; II, 319.

Tell Christian, Min. Cultelor si Instructiunii, 122, 126, 135, 139, 140, 157g
171, Min. de Finante, 211, 212.
temetuatul, impozit pe venitul imobiliar, 298.
Teodorescu G. D., Min. Instructiunii
Cultelor, II, 74, 79, 94,
Teodosie, episcop al Romanului, II, 447.
Teriachiu Al., ministru, 46; Min de Interne, 351.
Teutschlaender, pastor, urari M. S. Domnului, 217.
Tocmelile agricole, 347, 378, -v. invoehle.
Todleben, cnte, general rus, II, 211.
Toganbeg, II, 310.

Tomi, II, 39.
Traian, imparat roman, II, 63, 365.
Transilvania, II, 293, 308.
Trei Ierarhi, biserica din Iasi, renovata,
444; II, 326.
Triandafil, II, 359.
Triandafil Gr., presedintela Camerii, II,
371.
Troados, arhiereul, 144.

Tudorache Hagi, II, presedintele Camerii
de Comert si Industrie, 433.
Tulcea, oras, vizita M. S. Domnului, 3287.
/I, 394, 395, 413.
Turnia, Turcii (malta Poart, Sublinia

Poart, Poarta, Imperiul Otoman,
Curtea Suzerana), 16, 23, 25, 66, 68,.
90, 121, 134, 232, 253, 257, 259, 260,.
261, 266, 271', 281; recunoaste pe M.
S. Domnu/ Carol I, 21-22, nu asiguril
neutralitatea Romniei, 241, ataeuris
asupra tarmulu romanese si a vaselor
de comer, 245; II, 198, 206, 255, 257,
268, 308, 309, 310, 312, 315, 316, 318,.
320, 386, 388; legturi comerciale cu,

Romania, 13.
Turnu, II, 315.
Turnu-Mgurele, 11, 314-16,318, 319, 321..
Turnu-Severin, 144, v. Severin.
Turtucaia, 278; II, 473.

Tutova, judetul, 390-91; II, 42.
Tutunul, introducerea monopoluIui, 191.
Tzigara-Samurcas Al., director al Fundatiei Carol I, II, 486.

Tara Romneascii, II, 43, 308, 309 ,400,
-sr, Romania.
Constantinopol), patriarhuI
Tarigrad
dela sfinfirea rnansfirii Curtea de Argeq, 439.
Tarile-de-jos, consulul in Romania, 47.

TiganWi, tabAra dela, 343, 349.
Ungaria, 90, 1.13; II, 193, 308-13, 325,
338, 342, 343.
Ungrovlahia, II, 126, 294, 402, 403, 449,
=-- Tara Rcrmaneasea.
Universitatea din Buc., 86, 220, 274, 275,
363; Rectorul ei felicita pe M. S.

Domnul, 30-31; eompletata, inaugurararea, 99-101 ; - din Iasi, 220, 275,
infiintarea unei Facultti de Medicina
332.
Ureche Gr., cronicarul, 225.

Urechi A. V.,. Min. Cultelor i Instruc-
tiunii, 368, 380, 388; II, 185.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Urussof Leon, trimisul Rusiei, In Romania, 357.
Uzina de gaz dela Filaret, inaugurare,

135-36.
Valahia, 201.
Valea Alba, lupta lui tefan cel Mare cu
Turciii 403.
Varlaam, Mitropolitul Moldovei, II, 326.
Varsovia, II, 254-56, visita Regelui Carol
211.
Vasile Lupu, 220, 225, 320; II, 326, 327..
Vaslui, judetul, 277; II, inanevrele dela,
517
Vladimir Alexandrovici, Marele duce, II,

213, 383, 384, 387.
Vladimirovitz Boris, II, 176.
Vladislav, rege polon, II, 309.
Vladescu M., general, Min. de Razboi,

II, 48, 56, 58, 59, 71_
Vladescu M., profesor, Ministrul Cultelor si Instructiunii, II, 335, 342, 348,
352, 354, 365.
Voinov N., Min. de Justitie, 413, 420.

Voltaire, 362; II, 240.
Vrata' Mitropolitul de, II, 288, 322.
Vulcan, pasul, 144.
143.
Vaslui-Iasi, II, linia ferata, 14.

Vacarescu Th., II, vice-presedinte al Senatului, 236.
Vacaresti, familia poetilor, 225.
Vasescu Al., ministru, 40.
Valcea, judetul, rniliienii, instructia lor
145, 146.
Vanatorii, Batalionul 1,442, 389; Bat.

2, cucerirea Griviei, aniversari, 264,
288, 415, 416, 435, 436; Bat. 4, 103,
neorandueli, 143, 145-46.
Varciorova, legatura de c. f., 113; Granicerii dela, 147.
Venatia, Venetienii, II, 308, 313; conven-
tia sanitara dela, 222, 223.

Veniamin, fost episcop al Romanului,
162; Mitropolit al Moldovei, 307, 450;
9, 119, 456, 273, 326, 327, 403;
Seminarul, 325.
Vericeanu Al., II, Min Agriculturii, 100.
Vernescu G., Min. de Interne, 214, 223,
231, 233; II, Min. de Finante, 35, 38,
79, 94, 100.
Vid, II, podul de pe, 460.

Vidin, 279; cetatea, 278; vizita M. S..
Domnului, 280; II, 280, 281, 310, 315,
316, 463.
Viena, 52, 90; expozitiunea, 168-69; con-
ferinta international& medica% 184;

II, 112, 256, 386.
'Vioreanu P., Min. de Justitie,104, 211, 212..
Virtutea nilitar, decoratie, conferita
Tarului Alexandru II, 265-66; II, 280.
Waldeck si Pyrmont, principe de, II, 486.

Washington, II, 223.
Wied, Principesa de, soacra M. S. Domnului, 129, 219.
Wilhelm, principe de coroanti german,

II, 407.
Wilhelm II,. imparatul Germaniei, II,

323, 340, 343, 374, 414, 456, 487.
Wilkinson, II, 239, 240.

Wischinca, colonel, comandant al Reg.
ungar Carol I, II, 192.
Wladimirovich Karabchewsky Platon,
colonel rus, II, 367.
Worogda, regiment rus, II, 367.
Xenopol A. D., II, 453.

Xenopol N., Min. de Industrie si Comer,
II, 457, 458, 466, 468, 475.
Zagonu, comuna, 90.
Zaharescu Paulina, directoarea Externatului de fete din Buc., 226, 322.
Zalomit I., Rector al Universitatii din

Buc., 220,
Zaganescu, coloneI, comandantul Garza
Civice, 88.
Zecimi aditionale, 113.

Zegelin de, maior, II, 254, 256.
Zimnicea, II, 315, 318.
Zollern,
Casa de, II, 312, 314; Co.
mite de, II, 314-314.

Zukici, consulul Serbiei in Romania,
98-99.
www.dacoromanica.ro
TABLA PLAWLOB.
1.
lL S.. Regele Carol I kri Principele Ferdinand la sfultirea Bisericii Dom-
nesti din Azuga pe ziva de 8/20 Sept. 1889.

Podul Regele Carol I inaugurat la 14/26 Sept. 1895.
M. S. Regole Carol I eu Principele Carol in 1899.
M. S. Regele Carol I cu Principele Carol gi Principesa Elisabeta in 1899.
Vizita M. S. Regelui Carol I la Arsenalul Armatei insotit de A. S.

Principele Friederich de Hohenzollern (29 Martie/11 Aprilie 1902).
Regele Carol I la 1903,
M. S. Regele Carol I, Ferdinand. Mostenitorul Tronidui si Principele
Carol la 1901.
Sala Tronultri la jubileul de 40 de ani de domnie al M. S. Regelui

Carol I (1906).
M. S. Regele Cerol I la 1908.
M. S. Regele Carol I in uniform de FeldmareseI prusian (7/20 Aprilio
1909).
Academia Romiin. Sedintt solemn din 25 Mai77 Tunie 1912. (Recep-
XIV,
tiunea d-lui Gr. Antipa).

M. S. Regele Carol I eu Generalul AvereEreu la 1913,
M. S. Regele Carol I studiind harta in anul 1913.
Familia Regala (1913).
Vizita Tarului Rusiei la Constanta (1/14 Iunie 1914).

Vizita Tarului Rusiei la Constante (1/14 Iunie 1914).
'Familia Regal RomAn ca Familia Tarului Rusiei la Constanta pe
ziva de 1114 Iunie 1914
XIX, M. S. Regele Carol I la 1914.
M. S. Regele Carol I pe eatafalc (27 Sept./I0 Oct. 1914).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
InaIt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1887

Rspuns la felicitrile inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1887
Mesaj la plecarea tu strainatate. 6/18 Martie 1887
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 2/14 Aprilie 1887
-5. M. S. Regele dare Mitropolitul Primat. 8/20 Aprilie 1887
Clare Ieseni. 23 Aprilie/5 Mai 1887
Catre delegatia de manifestanti. 10/22 Mai 1887
Catre Batalionul de Vanatori. 30 August/11 Sept. 1887 ......
Catre Corpul I de Armata. 3/15 Octornvrie 1887
Catre trupele in manevre la Focs,ani. 8/20 Octoravrie 1887
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1887
La aniversarea caderii Plevnei. 28 Nov./10 Dec. 1887
Raspuns la Adresa Senatului. 1/13 Decemvrie 1887
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 1/13 Decemvrie 1887
InaIt Ordin de zi &dire armat. 1/13 Ianuarie 1888 .
Raspuns la felicitarile inaltelor autorit'ali. 1/13 Ianuarie 1888
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Februarie 1888
Catre Academia Romna. 22 Martie/3 Aprilie 1888
Toast M. S. Regelui pentru sfetnicii SAL 10/22 Mai 1888
Catre Batalionul 2 de Vanatori. 30 August/11 Septemvrie 1888
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Septemvrie 1888
Pentru armata romana. 28 Nov./10 Dec. 1888
bait Ordin de zi catre armat. 1/13 lanuarie 1889

Catre inaltele autoritti. 1/13 Ianuarie 1889
Catre Reg. 3 de Infanterie. 26 Aprilie/8 Mai 1889
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 Mai 1889
Inchina pentru Romania. 10/22 Mai 1889
Cuvantare la punerea temeliei coalei de Cornell. 21 Mai12 Iunie 1889
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Iunie 1889
Inchin1 pentru armata. 30 August/11 Septeruvrie 1889
www.dacoromanica.ro
6
7
9
10
10
11
12
13
17
18
18
19
20
20
22
22
24
26
26
26
31
82
33
33
34
86
3t
36
39
36
520
REGELE CAROL I
35. Irrari pentru Dobrogea i Constanta. 11/23 Septemvrie 1889 .

36. Catre Calateni. 13/25 Septemvrie 1889
37. Catre armat. 6/18 Octomvrie 1889
38. Catre Ieseni. 7/19 Octomvrie 1889
39. Ctre Barladeni. 11/23 Octomvrie 1889 ,
40. Cuvntare la aniversarea a_25 ani ai Universittii, 22 Oct./3 Nov, 1889
41. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1889
42. La Adresa Sc. Sinod. 20 Nov./2 Dec. 1889
43. Toastul M. S. Regelui pentru armata. 28 Nov./10 Dec. 1889 .
44-. Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decemvrie 1889
45. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1889/3 Ian. 1890
46. Inalt Drdin de catre armata. 31 Dec. 1889/12 Ian. 1890 .
47. Raspuns la felicitarile de Anul nou. 1/13 Ianuarie 1890 .
48. Clare Academia Romana. 16/28 Martie 1890
49. Catre Academia Romana. 25 Martie/6 Aprilie 1890
50. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/9 Aprilie 1890
51. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 16/28 Aprilie 1890
52. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/21 lunie 1890
53. Toast In santatea armatei si a Pitestenilor. 30 Sept./11 Oct. 1890.
54. Catre Craioveni. 1/13 Octomvrie 1890
55. Catre un taran oltean. 1/13 Octomvrie 1890
56. Catre Craioveni. 2/14 Octomvrie 1890
4,
Pag.
39
40
40
42
49
43
4.4
48
49
50
51
51.
52
53
54
54
56
57
58
60
60
61
.57. Cuvantare la punerea temeliei palatului de Justitie. 7/19 Octomvrie 1890
62
58. Incliina pentru poporul roman. 9/21 Octomvrie 1890

59. La Calarasi. 9/21 Octomvrie 1890
61. Toast in onoarea armatei. 28 Nov./10 Dec. 1890
62. Rspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 16/28 Decemvrie 1890
63. Raspuns la Adresa Senatului. 19/31 Decemvrie 1890
64. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1891 .
65. Raspuns la felicitarile inaltelor autoritti. 1/13 lanuarie 1891
66. Catre Academia Romn. 1/13 Aprilie 1891
,
67. Toast in sanatatea inembrilor Academiei Romne. 1/13 Aprilie 1891
68. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1891
69. Catre delegatia functionarilor C. F. R. 9/21 Mai 1891
70. Catre Corpul Diplomatic. 10/22 Mai 1891
71. Care Nlitropolitul Primat. 10/22 Mai '1891
72. Riispuns la felicitarile Corpurilor Legiuitoare. 10/22 Mai 1891
73. Catre malta Curte de Casatie. 10/22 Mai 1891
74. Catre malta Curte de Conturi. 10/22 Mai 1891
75. Care Corpul Didactic. 10/22 Mai 1891
6. Catre Ministrul armatei. 11123 Mai 1891 s,
77. Clare Primarii din -tail. 11/23 Mai 1891
78. Toast pentru Primari. 11/23 Mai 1891
19. Toastul la cina dala Palat. 11/23 Mai 1891
63
64
www.dacoromanica.ro
71
71
72
73
73,
74.
77
78
79
85
81
82
84
85,
87
90
90
TABLA DE MATERII
521
Pag.
Raspuns la Adresa ,Adunarii Deputatilor. 24 Mai/5 Iunie 1891

Raspuns la Adresa Senatului. 30 Ilai/11 Ittnie 1891
Catre Primarul Capitalei. 6/18 Iunie 1891
.Mesaj la Inchiderea Corptuilor Legiuitoare, 1/13 Iulie 1891
Catre Imparatul Germaniei. 15/27 Octomvrie 1891
85: Toast pentru. Imparatul Germaniei. 16 28 Octomvrie 1891
Inalt Ordin de zi dare armata. 23 Dec. 1891/3 Ianuarie 1892 .....,
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Februarie/8 Martie 1892
Cuvantare la Academia Roman. 6/18 Martie 1892

.
0. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 8/20 Martie 1892 ...
Raspuns la Adresa Senatului, 13/25 Martie 1892
Catre Consiliul de Ministri. 23 Mai/4 Tunic 1892
Catre Adunarea Deputatilor. 23 Mai/4 Iunie 1892
Catre Senat. 23 Mai/4 Iunie 1892
Catre Corpul Diplomatic. 26 Mai/7 Iunie 1892 .
Catre Primarul Capitalei. 26 Mai 7 Iunie 1892
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 27 Mai/8 lunie 1892
Catre SI. Sinod. 29 Mai/10 Iunie 1892
t
Toastul pentru Corpul III de Armata. 29 Sept./11 Oct, 1892
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./11 Dec. 1892 .. ,
91
91
92
93
94
95
95
101
101
105
105
106
107
107
108
108
109
109
111
111
112
116
117
Cuvantarea la investitura Episcopului de Roman. 13/25 Decemvrie 1892 119
Urarea la eununia Principelui Ferdinand 29 Dec. 1892/10 Ian. 1893 120

120
Inalt Urda de zi eatre armatit 31 Dec, 1892/12 Ian. 1893
121
Catre Batalionul 1 de Vanatori. 3/15 Februarie 1893
121
Catre Academia Rornana. 5/17 Martie 1893
122
Cram noile Regirnente care primesc steaguri. 10/22 Mai 1893 .
123
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 20 Mai/1 Iunie 1893
125
Catre Mitropolitul Primat Ghenadie. 21 Mai/2 Iunie 1893....
127
Toast pentru orasul Tecuci. 27 Sept./9 Oct. 1893
127
Toast in onoarea ofiterilor. 28 Sept./10 Oci. 1893
128
Toast in santatea Glatenilor. 30 Sept./12 Oct. 1893
129
Inchina pentru prosperitatea Brallei. 30 Sept./12 Oct. 1893
129
Calm Romani. 3/15 Octomvrie 1893 ,
130
133
La Adresa Senatului. 3/15 Decernvrie 1893
134
135
Inalt Urda de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1894 .
136
Catre inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1894
136
Catre Academia Romana. 18/30 Martie 1894 .
Cuvantare la investitura Episcopilor Buzaului i Argesului. 20 Martie
137
1 Aprilie 1894
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/5 Aprilie 18% 139
www.dacoromanica.ro
REGELE CAROL I
522
Pag.
141
124. Catre C. E. D. 5/17 Mai 1894
125. Toast In sanatatea Suveranilor isefilor de state reprezentati In C.E.D.
142
5/17 Mai 1894
126. Toast in onoarea Corpurilor III si IV de Armata. 28 Sept./10 Oct. 1894 143
127. La punerea pietrei fundamentale a Palatului Postelor. 20 Oct,/1

144
Noenavrie 1894
128. Cain Primarul Capitalei. 2/14 Noemvrie 1894

129. Catre Consiliul de Ministri. 3/15 Noemvrie 1894
130. Catre Inaltul Cler. 3/15 Noemvrie 1894.
131. Care Corpurile Legiuitoare. 3/15 Noemvrie 1894
132. Catre malta Curte de Casatie. 3/15 Noemvrie 1894
133. Cabe Academia Romana. 3/15 Noemvrie 1894
134. Clare Rectorul Universitalii din Bucuresti. 3/15 Noemvrie 1891 . ,
135. Catre Ministrul Armatei. 3/15 Noemvrie 1894
137. Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 11/23 Decemvrie 1894 .
138. Raspuns la Adresa Senatului. 18/30 Decemvrie 1894
139. Inalt Ordin de zi &dire armata. 1/13 Ianuarie 1895
140. Inalt Ordin de zi. 1/13 Ianuarie 1895
141. Catre autoritatile superioare. 1/13 Ianuarie 1895
142. Catre Ieronim Ploesteanu, noul Episcop de Roman. 5/17 Martie 1895
143. Care Academia Romna. 11/23 Martie 1895
144. Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I. 14/26 Martie 1895
145. Catre Academia Rumba. 17/29 Martie 1895
146. Care Reg. 4 Rosiori. 11/23 Aprilie 1895
147. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 29 Aprilie/11 Mai 1895
148. La inaugurarea podului Carol I. 14/26 Septernvrie 1895
149 Inchina pentru Corpurile I si II de Armat. 27 Sept./9 Oct. 1895
'150. Cuvantare la inaugurarea Palatului de Justitie, 15/27 Octomvrie 1895
151. Mesaj la disolvarea Corpurilor Legiuitoare. 24 Oct./5 Nov. 1895
152. Mesaj /a deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/19 Decemvrie 1895
153. Rspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1895/3 Ian. 1896.
154. Rspuns la Aclresa Senatului. 23 Dec. 1895/4 Ian. 1896 .
155. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/43 Ianuarie 1896
156. Care inaltele autoritati. 1/13 Ianuarie 1896
157. Mesaj la inchiderea torpurilor Legiuitoare,. 30 Aprilie/12 Mai 1896
158. Catre Maldarescu, Prirnarul Craiovei. 14/26 Septemvrie 1896. ..
159. Toast pentru Severineni. 14/26 Septemvrie 1896
160. La toastul lui Francise Iosef. 15/27 Septemvrie 1896
.
161. Toast pentru Francisc Iosef. 16/28 Septemvrie 1896
162. La denumirea stancei t Francisc Iosef v. 18/30 Septemvrie 1896 ....
'163. La inceperea lucrrilor portului Constanta. 16/28 Octomvrie 1896 ..
164. Catre Alexandru I al Serbiei. 18/30 Octomvrie 1896
165. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 45/27 Noemvrie 1896 .
166. Ouvantare la investirea Mitropolitului Primat. 8/20 Decemvrie 1896
www.dacoromanica.ro
145
145
146
147
147
'148
148
149
149
152
153
'154
154
155
155
156
157
159
159
160
162
164
164
166
166
169
170
171
171
172
173
174
'174
175'
176
176
177
178
181
TABLA DE BATERII
-523
Pag.
Raspuns la Adresa Senatului. 15/27 Decenwrie 1896
183
Raspuns la Adresa Deputatilor. 18/30 Decemvrie 1896
. '184
InaIt Ordin de zi catre armata. '1/13 Ianuarie 1897
185
Raspuns la felicitarile Inaltelor autoritati. 1/13 Ianuarie 1897 ....
185
171. CuvAntare la investitura Episcopului de Roman. 28 Martie/9 Aprilie
1897
'172. Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/15 Aprilie 1897

La Intmpinarea Preqedintelui Academiei. 7/19 Aprilie 1897
Catre Preedintele Academiei. 10/22 Mai 1897
La punerda temeliei palatului Casei de Depuneri. 8/20 Iunie 1897
Proclamatie catre Tara. 8/20 RIlie 1897
Catre Principele Ferdinand al Bulgariei, 23 Iulie/4 August 1897
Toast pentru Regimentul ungar Carol I. 17/29 Septemvrie 1897

La Toastul lui Francisc Iosef. 17/29 Septemvrie 1897
La desvelirea monumentului Batalionului 2 Vintori din Ploeti
186
187
188
189
190
190
192
192
193
1%
12/24 Octomvrie 1897
.........
195
Inching In snatatea Iepnilor. 20 Oct /1. Noemvrie 1897
Cuvntare la inaugurarea palatului Universitatii din Iai. 21 Oct./2
Noemvrie 1897

195
197
.201
202
203
'186. Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1898
203
187. Raspuns la felicitrile 1naltelor autoritti. 1/13 Ianuario 1898 ,
488. Cuvtuitare la investitura Episcopului Ramnicului Noul-Severin. 15/27
Martie 1898
Catre Academia Romanfi. 20 Martie/1 Aprilie 1898 ...

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Mai 1898
Toast pentru Principele Bulgariei. 24 Iunie/6 Iulie 1898
.
Catre Principele Bulgariei. 25 Iunie/7 Iulie 1898
Urarea Regelui dupa sfintirea a doua vapoare. '1/13 Iulie 1898
Pentru marina romna. 1/13 Ellie 1898
Raspuns la Toastul Principelui Imertinsky. 14/26 Iulie 1898 ...4.
La IntAmpinarea Primarului din St.-Petersburg. 17/29 Iulie 1898
Raspuns la toastuI Impratului Nicolae II. 17/29 Iulie 1898
La toastul Imparatului NicoIae II. 18/30 Iulie 1898
Catre Marele Duce Sergiu Alexandrovici, guvernatorul Muscovei. 20
Iulie/1 August 1898 .
Toasturi la Kiev. 24 Iulie/5 August 1898
Raspuns la Adresa .A.dunarii Deputatilor. 7/19 Decemvrie 1898 ....
Catre delegatia Regimentului rus de Wologda. 15/27 Decemvrie 1898
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1899
.....
Catre epitropii Seminarului 4 Nifon Mitropolitul s. 17/29 Ianuarie 1899
www.dacoromanica.ro
204
205
206
208
208
209
210
211
212
212
213
214
214
215
218
219
220
221
221
REGELE CAROL I
524
Pag.
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 -Martie/5 Aprilie 1899 222

223
Cuvntare la Academia Romnit 9/21 Aprilie 1899
Mesaj pentru clizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 21 4prilie/3 Mai 1899 - 224
Cuvntare la inaugioarea noului Palat al Curtii de Conturi. 11/23

Mai 1899 ,
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 12/24 lunie 4899 ,
Rspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/2 Iulie 1899
Rspuns la Adresa Adun'rii Deputatilor. 22 Iunie/4 lidie 1899
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Tunie/5 Iulie 1899
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/27 Noemvrie 1899 .,
Ftspuns la Adresa Adunrii Deputatilor. 2/14 Decenavrie 1899
Rspuns la.Adresa Senatului. 12/24 Decemvrie 1899
'
225
226
227
22't
228
229
233
234
235
Inalt Ordin de zi c6tre armath. 1/14 lanuarie 1900 ,

Rspuns la felicitrile Clerului, Ministrilor si ale autorittilor superioare. 1/14 Ianuarie 1900
236
Cuvntare la investiture Episcopului de Roman. 20 Februari e/5
Martie 1900
Cuvantare la Academia Romn. 13/26 Martie 1900

Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Aprilie 1900
Mesaj la deschiderea Corpmilor Legiuitoare. 25 Sept./8 Oct. 1900
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Octomvrie 1900
Mesal la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Octomvrie 1900
Rspuns la Adresa Adunrii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1900
Rspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decemvrie 1900
Cuvntare- la jubileul de 25 de ani al Societtii Geografice Romne
6/19 Decemvrie 1900
237
238
241
243
243
244
247
248
249
Inalt Ordin de zi catre armat. 1/14 Ianuarie 1901

251
Rspuns la felicitrile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritali.
252
1/14 Ianuarie 1901
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Februarie 1901
252
Cuvntare la Academia Romatf. 7/20 Martie 1901
253
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1901.
Rdspuns la Adresa Adunrii Deputatilor. 26 Martie/8 Aprilie 1901
Rspuns la Adresa Senatului. 27 1Vlartie/10 Aprilie 1901
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 28 Martie/10 Aprilie 1901
Toast la Intrevederea dela Abbazia Cu Regele Gheorghe al Greciei

1/14 Mai 1901
Toast la pranzul dat In onoarea Maresalului Beck. 7/20 Iunie 1901
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1901 .
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Iunie/4 Iulie 1.901
Toast la masa din Castelul Peles in onoarea ofiterilor rusi din escadra
de pe Marea Neagra. 23 Iulie/6 August 1901
.242. Toast la pranzul din Rimnicu-arat, dup manevre. 29 Septemvrie/12
Octomvrie 1901
www.dacoromanica.ro
257
259
260
261
262
262
263
264
265
265
266
TABLA DE MATERII
525
Pag.
Raspuns la Adresa Senatului. 29 Nov./12 Dec. 1901

. ..
RaspunS la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1901
Inalt Ordin de zi &Are armata. 1/14 Ianuarie 1902
.
Ra'spuns la felicitarile Clerului, Minitrilor, Corpurilor Legiuitoare
ale Inaltelor autoritati. 1/14 Ianuarie 1902
Cuvntare la investittira I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei si a I. P
S. S. Episcopilor Husilor i al Dunarii-de-Jos. 14/27 Februarie 4902
269
270
271
271
272
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 26 Februarie/11 Martie 1902 274
Ctivantare la serbarea dela Ateneu pentru jubileul de 25 de ani dela

proclamarea independentei. 8/21 Mai 1902
276
Alocutiune la tintuirea steagului Batalionului 2 Vanatori. 9/22 Mai 1902
Inalt Ordin de zi catre armat pentru directive, disciplina i pentru

desfiintarea bataii. 10/23 Mai 1902
Cuvantare la depunerea steagurilor vechi, din vremea razboiulni, In
Sala Tronului i Impartirea celor noi. 10/23 Mai 1902
Toast la banchetul ofiterilor de artilerie eu ocaziunea aniversarii a
25-a dela tragerea Intaiului foe de tun la Calafat. 15/28 Mai 1902
Inalt Ordin de zi catre armata. 30 August/12 Septemvrie 1902
Toast la banchetul militar din Targoviste. 29 Sept./12 Oct. 1902
Raspuns la Intarnpinarea A. S. R. Principelui Ferdinand al Bulgariei
si a Primarului din Rusciuk. 29 Oct./11 Noemvrie 1902
Reamintire la masa din Plevna. 30 Oct./12 Noemvrie 1902
Alocutiune catre ofiterii de infanterie. 26 Nov./9 Dec"emvrie 1902
Toast la pranzul dat la Palat pentru aniversarea luarii Plevnei. 28
Nov./1 Decepavrie 1902
277
279
280
281
282
283
284
285
287
288
289
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor 2/15 Decenwrie 1902

Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Decenivrie 1902
276
290.
Raspuns la urrile Inaltului Cler, ale Ministrilor si ale Corpurilor Legiui-
toare. 1/14 Ianuarie 1903
Inalt Ordin de zi atre armata. 1/14 Ianuarie 1903 .

Cuvantare dup.& tarnosirea bisericii M-rei Sinaia. 26 Mai/8 Iunie 1903
Cuvantare la serbarea jubileului de 50 ani dela Infiintarea coalei de
291
292
293
Agriculmra dela Herastrau. 1/14 Iunie 1903

294
Toast in onoarea delegatiei Regimentului rus de Wologda, nr. 18 s Ca295
rol I s. 16/29 Iulie 1903
Toast la pranzul din Craiova, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1903

Inalt Ordin de zi catre arrnat. 29 Oct./11 Nov. 1903
Raspuns la Intampinarea Presedintelui expozitiei organizate de 0 Asociatiunea romana pentru inaintarea i rspandirea stiintelor. 21
..
Nov./4 Dec. 1903 . .
Rspuns catre delegatia ofiterilor de Geniu la primirea darului Pacut
.......
de clansii. 28 Nov./11 Dec. 4903 .
www.dacoromanica.ro
295
296
299
302
303
303
526
REGELE CAROL I
Pa g.
,275. Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decemvrie 1903

Inalt Ordin de zi &are armata. 1/14 Ianuarie 1904
Raspuns la felicitarile Consiliului de Ministri. 1/14 Ianuarie 1904
Nicopole, 1392-1877-1902. Comunicare istorica, ratita la Academia
Romana. 21 Martie/3 Aprilie 1904
Toast la masa data In onoarea Regimentului 2 de Dragoni din Garda
Regala Prusiana. 18 Iunie/1 Iulie 1904
Cuvantare la Expozitia Societatii Agrare. 26 Sept./9 Oct. 1904
Toast la prnzul din Iasi. 1/14 Octomvrie 1904 .
282, Toast la dejunul din Iasi. 2/15 Octomvrie 1904
Cuvantare la centenarul Seminarului Veniamin. 4/17 Octomvrie 1904
Raspuns la Intampinarea Rectorului Universitatii din Iasi. 5/18 Octomvrie 1904
,
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1904 ...
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 27 Nov./10 Dec. 1904 . ,.
Inalt Ordin de zi dare armat. 1/14 Ianuarie 1905

Raspuns la felicitrile Clerului, Ministrilor si ale inaltelor autoritati.
1/14 Ianuarie 1905
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Febr./8 Martie 1905
Raspuns la Adresa Senatului. 23 Martie/5 Aprilie 1905 ,
Cuvantare la Academia Roman. 1/14 Aprilie 1905
.
Raspuns la toastul Ministrului Lucrarilor Publice. 15/28 Mai 1905 Toasturi la pranzul din Constanta. 16/29 Mai 1905
Alesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 1/14 Iunie 1905
Toast In onoarea delegatiunii Regimentului austro-ungar nr. 6 o Ca,rol I s. 24 Iulie/6 August 1905
Toast In onoarea delegatiunei I-iului Regiment de Dragoni de Hanovra
nr. 9 o Carol I. 22 Septernvrie/5 Octomvrie 1905
Toast dup manevrele din Moldova. 30 Sept./13 Oct. 1905
Toast la pranzul din Dorohoi. 1/14 Octomvrie 1905
Raspuns la Adresa Senatului. 21 Dec. 1905/3 Ianuarie 1906
Inalt Ordin de zi catre armat. 1/14 Ianuarie 1906

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1906 ..
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/21 Mai 1906
Raspuns la felicitarile Ministrilor pentru jubileul de 40 de ani de domnie.
9/22 Mai 1906
,
Raspuns la felicitarea Corpului Diplomatic. 10/23 Mai 1906 .....
Raspuns la urarile SI. Sinod. 11/24 Mai 1906
Raspuns la uritrile Corpurilor Legiuitoare. 11/24 Mai 1906
Rfispuns la urarile Primarilor din tarrt. 11/24 Mai 1906
Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Casatie. 12/25 Mai 1906 Raspuns la felicitarile Inaltei Curti de Conturi. 12/25 Mai 1906 ...,
www.dacoromanica.ro
304
305
306
306
322
323
324
324
325
327
328
330
331
332
333
333
336
337
339
340
341
342
343
344
345
345
348
349
350
351.
353
354
355
356.
356-
357
353
359'
TABLA DE MATERII
527
Pag.
Raspuns la felicitarile Camerelor de Comert din targ. 12/25 Mai 1906 359
Raspuns la urarile Armatei. 12/25 Mai 1906
360
Raspuns la urarile Academiei Romano. 13/26 Mai 1906
361
Raspuns la felicitarile Profesorilor i Studentilor universitari. 13/26
Mai 1906
362
Raspuns la felicitrile Ofiterilor de Cavalerie i de Marina. 21 Mai73

Iunie 1906
363
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Mai/6 Iunie 1906
364
Cuvantare la deschiderea Expozitiei nationale din 1906. 6/19 Iunie
1906
365
,020. Toast in onoarea Regimentului de infanterie rusesc nr. 18 de Wologda

o Carol I. 26 Iunie/9 Iulie 1906
367
Toast la masa din Ploeti, dupa manevre. 29 Sept./12 Oct. 1906
367
Cnvantare la inaugurarea lucrarilor pentru aducerea apei in Ploeti
30 Sept./13 Ocf.1906 .
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, 15/28 Noemvrje 1906
Rasp.uns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1906
368
369
371
Toast la cina data' In onoarea de/egatiunilor regimentelor prusiene:

1 artilerie de garde' i 1 hanovrian nr. 9 de dragoni
al Romaniei. 19 Dec. 1906/1 Ianuarie 1907
Regele Carol I

027. Manifest catre tara. 12/25 Martie 1907
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Marti 1907
Inalt Ordin de zi catre armatii. 29 Martie/11 Aprilie 1907 .
373
374
374
376
377
378
378
Mesaj la dizolvarea Corptirilor Legiuitoare. 26 Aprilie/9 Mai 1907

Regele Carol, pazitor al pacii sociale. 26 Aprilie/9 Mai 1907
032. Convorbire cu corespondentul din Bucuregti al ziarului Wiener Tageblatt s. Mai 1907
379
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Iunie 1907
379
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/27 Iunie 1907 .
380
Cuvantare la botezul celor 12 vase de razboiu. 19 Sept./2 Oct. 1907
381
Toast in pranzul din Constanta, dupa manevre. 23 Sept./6 Oct. 1907

Toast la cina data In onoarea Marelui Duce Vladimir qi a Sotiei Sale.
28 Sept./11 Oct. 1907 .
Convorbire despre chestiunea Orientului. 8/21 Octomvrie 1907
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1907 ,
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 29 Nov./12 Dec. 1907 .
Inalt Ordin de zi catre armat. 1/14 Ianuarie 1908 .
.
Raspuns la Adresa Senatului. 13/26 Ianuarie 1908
1.
Toast la pranzul dat in onoarea AA. LL. RR, Principelui i Principesei
Bulgariei. 7/20 Martie 1908
044. Urare pentru M. S. Imparatul Nicolae II. 6/19 Mai 1908
Cuvntare la inaugurarea Muzeului de Zoologie. 24 Mai/6 Iunie 1908
Urare pentru M. S. Impratul i Regele Franeise Iosif I. 9/22 Iunie 1908
Rspuns catre delegatia Turcilor. 14/27 Noemvrie 1908 .
www.dacoromanica.ro
382
383
384
387
389
390
391
392
392
393
393
394
528
REGELE CAROL I
Pag.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1908 ., 394

Rspuns la Adresa Senatului. 7/20 Decemvrie 1908 .
397
Rspuns Ja Adresa Adunrii Deputatilor. 16/27 Dermvrie 1908 .
398
Inalt Ordin de zi cdtre armat. 1/14 Ianuarie 1909

-352. Cuvntare rostit la cina dela 24 Ianuarie. 24 Ianuarie/6 Februarie 1909
Cuvntare la Investiture II. PP. SS. Mitropolitilor Athanasie al UngroVlahiei i primat al Romniei i Pimen al Moldovei i Sucevei. 8/21
Februarie 1909 .
Cuvntare lit investitura PP. SS. Episcopilor Ghenadie al Ralmicului
Noului-Severin i Nifon al Dunrii-de-Jos. 24 Martie/6 Aprilit '1909
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 24 Martie/6 Aprilie 1909
399
400
402
404
405
Rhspuns care Principele I 0 R. de coroang Wilhelm al Germaniei

Prusiei. 7/20 Aprilie 1909
407
Toast la prnzul dat In onoarea A. S. I. Principelui de Coroan al Germaniei i Prusiei. 8/21 Aprilie 1909
408
Toast la masa dat in cinstea perechii moTtenitoare a tronului AustroUngariei. 7 Iunie/10 Iulie 1909
409
Cuviintare la inaugurarea portului Constai4a. 27 Septemvrie/10 Octomvrie 1909 .
410
Discurs la Inaintarea ca sublocotenent a Printului Carol. 3/16 Octomvrie 1909
.
Mesaj pentru deschiderea Adunailor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1909
Rspuns la Adresa Adunrii Deputatilor. 8/21 Decemvrie 1909
Inalt Ordin de zi care armatd. 1/14 Ianuarie 1910 .

Toast la prnzul de gal dat In onoarea misiunii belgiene. 5/18 Februarie 1910
Mesaj de Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 10/23 Aprilie 1910
Inalt Ordin de zi care armat. 7/20 Mai 1910 .

Toast pentru Regele Angliei. 16/29 August 1910
Rspuns la Adresa Adunaii Deputatilor. 1/14 Decemvrie 1910
872. Inalt Ordin de zi care armat. 1/14 Ianuarie 1911 .

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 7/20 Martie 1911
Rspuns la Adresa Adunrii Deputatilor, 23 Martie/5 Aprilie 1911
Raspuns la Adresa Senatului. 3/17 Aprilie 1911
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 22 Aprilie/5 Mai 1911 ..
Discurs la inaugurarea nouei cldiri a Camerei de Cornell i Industrie.
24 Mai/6 Iunie 1911 .
412
413
416
417
418
419
420.
421
423
423
426
427
428
429
430
431
433
433
878. Toast la primirea n audient. a Generalului de Romanenko. 5/19

Iunie 1911
Ctre Iussuf Izzedin. 14/27 August 1911 .

Care Vice-amiralul Bostrem. 18 Sept./1 Oct. 1911
Care Ieqeni. 25 Sept./8 Oct. 1911
www.dacoromanica.ro
435
436
436
437
TABLA DE MATERII
529
Pag.
Catre trimiii Rusiei i Austro-Ungariei. 26 Sept./9 Oct. 1911
438
Discurs la 50 de ani dela intemeierea Universitatii din Iasi. 27

Sept./10 Octomvrie 1911
Discurs la inaugurarea cursmilor universitare din Iasi. 29 Sept. 12
438
Octomvrie 1911
1
Mesajul la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15 28 Noemvrie 1911
Rspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 3/16 Decemvrie 1911
440
441
444
445
446
Inalt Ordin de zi catre armat. 1/14, Ianuarie 1912

Cuvantare la investirea Episcopilor de Roman si Arges. 12 25 Februarie 1912
Cuvantare la investirea Mitropolitului Primat si a Episcopului Husilor
19 Februarie/3 Martie 1912
Discurs la Academia Roman. 25 Mai/7 Iunie 1912
Discurs la deschiderea statuii lui Cuza-Voda din Iasi. 26 Mai/8 Iunie
1912
447
449
450
452
453
Toast pentru Francisc loser cuprilejul trimiterii until mesager al acestuia

9/22 Iunie 1912
454
Catre Principele Carol si profesorii exalninatori. 29 Iunie/12 Iulie 1912 455
Catre delegatia Reg. al II-lea de Dragoni al Gardei. 17/30 Sept. 1912 456
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 17/30 Octomvrie 1912 456
Mesaj pentru deschiderea Corpuzilor Legiuitoare. 26 Nov./9 Dec. 1912 457
Toast pentru Imparatul Rusiei. 26 Nov./9 Dee. 1912 ,

Cuvantare la aniversarea lurii Plevnii. 28 Nov./11 Dec. 1912 .
Raspuns la Adresa Senatului. 16/29 Decenavrie 1912
Inalt Ordin de zi catre armata, 1/14 Ianuarie 1913 .
Catre Principe/e Eitel-Frederic. 21 Ianuarie/3 Februarie 1913
Catre Episcopul Ramnicului Noului-Severin. 7/20 Mai 1913
Mesaj la inchiderea Corpuri/or Legiuitoare. 18/31 Mai 1913 .
Care Elevii Scoalei de Cavalerie. 11/24 Iunie 1913 .
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 3/16 Iunie 1913 ..
Mesaj pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 4/17 Iulie 1913 ...
Toast la masa data in cinstea delegatilor la Conferinta Pacii. 28 Iulie/
10 August 1913 .
459
460
461
462
463
463
464
465
466
467
468
469
Inalt Ordin de zi catre armata. 31 Iulie/13 August 1913

470
Raspuns delegatiei soiiIor, mamelor, fiicelor i surorilor ostasilor. 21
471
August/3 Septemvrie 1913
Mesaj la deschiderea Cprpurilor Legiuitoare. 15/28 Noemvrie 1913,
Adresa Senatului. 8/21 Deeemvrie 1913
Raspuns
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 22 Dec. 1913/5 Tan. 1914
4472
476
477
478
Catre Principele George al Greciel. 23 Ianuarie/5 Februarie 1914
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 21 Far./6 Martie 1914 478
www.dacoromanica.ro
530
RE GELE CAltOL I
Pag.
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 28 Febr./13 Martie 1914'

480
Raspuns la Adresa Senatului. 6/19 Martie 1914
481
Catre Principele de Orleans si Burbon. 8/21 Aprilit 1914
482
Catre misiunea militara spaniol. 8/21 Aprilie 1914
483
Catre elevii Scoalei Militare de Artilerie, Geniu si Marina. 22 Aprilie/4
Mai 1914
484
Cuvantare la inaugurarea Fundatiunii Carol I, Cu prilejul maririi ei

9/22 Mai 1914
485
Catre delegatia Regimentului 2 de Dragoni Prusieni. 9/22 Mai 1914 486
Catre Tarul Rusiei. 1/14 Iunie 1914
,,
481
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 5/18 Junio 1914
488
Raspuns la Adresa Senatului. 20 Iunie/3 Iulie 1914
490
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 21 Iunie/4 Tulio 1914
491
Catre Batalionul al 2-lea de Vntori. 30 August/12 Septemvrie '1914 492
Indice
493
518
519
Tabla planplor
Tabla de materii
www.dacoromanica.ro
MONITOR UL OFICIAL *I
IMPRIMERI ILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALX
BUCURE
ST1939
www.dacoromanica.ro
Lei 260
www.dacoromanica.ro

Rasboiulneatarnarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rasboiulneatarnarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ITANTARILE

FUNDATIA. PENTRU '1.,TERATU.Rdi

CUVANTARILE REGELUI CAROL I

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE,

39, Bulevardul Lallear Catargi, 39

Inalt Ordin de zi aim armati.

Fiecare an ce trece imi dovedqte c4, prin disciplina 0 virtuOle

subof4eri i solda/i, doresc cu toat caldura sufletului

(M. 0., 1887, nr. 218, p. 4879).

Flispuns la felicitrile inaltelor autoritti.

Senatului i Camerii prin N. Bibescu i I. Campineanu qi din partea Curtii de

CAlduroasele urri, ce Ne aduceIi la reinnoirea anului, au un

noastr Romnie, v urez din tot sufletul ani

Mesaj la pleearea in stritinitate.

Plecnd pentru un scurt timp in strainatate,

de Miniqtri de ctre fiecare Ministru in parte 0 li se va da curs

funqionari publici, cari se vor face in abseirla Mea de Consiliul

Legiuitoare la celalt, Mesajul va fi contrasemnat de Pre9edinte1e

Presedintele Consiliului Ministrilor, I. C. Brtitianu.

Mesai la inchiderea Corpurilor Legiuitoare,

Ajuni la termenul sesiunii Corpurilor Legiuitoare, constat cu o

noastre comerciale si intrese speranIa, c vom izbuti a le aeza

Meu In tot timpul de cnd dureaza criza din Peninsula Balcanick

noastr armat. Psind inainte cu deciziune pe calea ce ne-arn,

V mulIumesc nc odat pentru timpul ce ai sacrificat intedat

Presedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

(M. 0., 1887, nr. 3, p. 41-2).

M. S. Regele etre Mitropolitul Primat.

M. S. Regele citre Iegeni.

23 Apriliel5 Mai 1887.

inconjurat de cler, de Minktri, de casa Sa civila i militar, Deputati

stind ca opera inceput a fericitului Intru pomenire Mitropolit

i istorice sunt treptat restabilite 9i ea, dup cincizeci

vrednic de vechiul Scaun arhiepiscopal al Moldovei 9.1 Sucevei.

s tos a inviat rasun Inca In toat lumea cretina.

topit Cu acea a lui Mihai, refurit in oIel pe cmpul de lupt,

rea cea mai prelioas pentru generqiunile viitoare.

M. S. Regele dire delegatia de manifestanti.

Regina si Eu v mulIumim din inirn pentru urrile sincere

M. S. Regele dire Batalionul 3 de Vanitori.

Inchina' in amintirea eroilor azuti i in sAnAtatea aprtorilor Rominiei.

Mndru poate fi un popor, o armat, care au impodobit istoria

dar astzi cu vie recunotin0 a 10-a aniversare a izbAndei dela

pe cmpiile Bulgariei, are sfnta datorie de a o pstra neatinsa

M. S. Regele efitre Corpul I de Armati.

Dupii incetarea manevrelor, seara, M. S. Regele invitA la masa pe toti

Manevrele ne dau totdeauna prilejul, aa de dorit, de a Ne gsi

Mandru de aceste progrese i. mullumind de munca lor acelora

M. S. Regele eitre trupele in manevre la Foeqani.

progresul fcut de armata romn, care a primit si botezul de foc, salut

Sunt 18 ani tree4 de cand toate trupele permanente erau

corpurile de armat ctneentrate la Focpni, care Ne-a primit cu

ratorii rrilor surori s fie strani imprejurul unui singur steag,

an in an mai mult, ridic acest pahar in onorul i sntatea iubitei

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

tirea eficace a liberului exerci-pu al votului au 'Tiara garanIiile

cu toate Puterile au rmas neschimbate.

privitoare la incheierea de tratate de comer au

tului de comer l cu Imperiul Otoman, prin care s'au regulat in mod

toate silinele pentru a ajunge a incheia asemenea tratate

In dorinIa noastra de a tral in raporturi de buna vecinatate

stre convenIiunea care s'a incheiat in acest scop cu Imperiul vecin.

Solicitudinea Mea i a 4rii pentru armata a desvoltat puternic