1.

Stomatologie profilactica-ansamblul de masuri medico-sanitare care se iau pentru

prevenirea aparitiei si raspindirii unei boli. Obiective: primara-are ca obiectiv
prevenirea aparitie bolii la un organism care nu a fost afectat inca de acea boala.
Secundara:prevenirea recurentei bolii la un organism afectat anterior de acea boala.
Masuri profilactice: 1.masuri de igiena personala si alimentara;2.vaccinarea
populatiei in zonele cu risc pandemic;3.izolarea cazurilor afectate pentru a preveni
imbolnavirea populatiei sanatoase;4.sterilizarea aparaturii si instrumentului medical
impotriva aparitiei infectiilor nosocomiale(imbolnaviri ale pacientului in timpul unui
tratament medical).
2.Fluorul este cel mai electronegativ dintre toate elementele. Este un element
foarte reactiv ionul de fluor se gaseste in natura doar in combinatii chimice.
Fluorurile sunt singurele substante descoperite care ajuta la prevenirea si chiar
oprirea in faze timpurii a cariilor dentare crescind rezistenta smaltului prin scaderea
solubilitatii acestui in acid. Fluorurile permit remineralizarea dintilor deteriorati de
acizi la nivel redus si astfel previn formarea unor carii. Compusii de fluor
sunt:fluorura de sodiu, flourura de staniu, aminofluorurile, fluorofosfatul
acidulat,monofluorul fosfat de sodiu, hexafluoroyirconat de staniu, fluorosilanii.
Preparate cu fluoruri:agentii de fluorurare sunt aplicati local sau administrati
sistemic sub forma diferitelor preparate si prin diverse tehnici. Gelurile fluorurate
sunt compusi pe baza de celuloza cu adaosuri de agenti de fluorurare si nu contin
adezivi. O noua forma de prezentare a gelurilor fluorurate este aceea de alginate cu
priza rapida, care au un continut mare de ioni de fluor. Cu toate ca timpul de priza
este prelungit(15-20 min) nu exista riscul ingerarii compusilor de fluor. Gelurile
fluorurate formeaza pe suprafata dintelui o pelicula de fluorura de calciu, care
participa la schimburi ionice de apatita, pe o perioada de timp. Alte preparate cu
fluoruri:pastele profilactice,pastele de dinti, lacurile fluorurate, apele de gura.
3.Dentifricele-sunt substante aplicate pe suprafetele dentare accesibile cu ajutorul
periei dentare. Se prezinta sub forma de gel, pasta, sau pulbere. In limbajul uzual,
dentifricele sub forma de pasta sunt cunoscute sub denumirea de paste de dinti.
Scopul utilizarii lor este in primul rind fizionomic, suprafetele dentare fiind curatate
si bslefuite, respiratia impospratata. In al doilea rind, fizionomico-terapeutic, intrucit
anumite substante augmenteaza eficacitatea periajului, precum si terapeutic, fiind
vehiculul ingredientilor biologici activi in cavitatea bucala. Ingrediente de
baza:1.substantele abrazive a caror alegere este foarte importanta. Alegerea
abrazivului cu duritate crescuta poate leza smaltul,iar unul cu duritate scazuta nu
indeparteaza eficient depozitele de pe suprafetele acestuia. Substabtele ce pot fi
folosite ca abrazivi:precipitatul cu carbonat de calciu,precipitatul de apatita,fosfatii
de calciu.2.agenti tensioactivi.ex:detergenti;3.umectanti.ex:glicerina;4.lianti de
obicei se foloseste coloidul,care previne separarea fazei solide de cea
lichida;5.aromatizanti.ex:menta;6.fluoruri. Ingrediente terapeutice:acestea sunt
biologic active,avind efect benefic atit asupra tesuturilor dure dentare,cit si asupra
celor moi. 1.agenti pe baza de fluor. Cercetarile au demonstrat ca dentifricele cu
fluor scad indicele de carie. 2.Agentii inhibatori de placa. Au fost si sunt in curs de
desfasurare cercetari pentru elaborarea unor dentifrice cu agenti care sa reduca
formarea placii bacteriene si apariti gingivitei. Majoritatea sunt pe baza de

lactoperoxidaza. 3.Agenti desensibilizanti. 4.agenti de indepartare a tartrului.pe

baza de pirofosfat;pe baza de zinc.
6.Schema.
7.Proprietati in cursul stocarii: timpul de stocare. Proprietati in cursul prepararii:
metode de amestec,timpul de mixare,viscozitate. Proprietati in cursul de
priza:timpul de lucru,timpul de prize,modificarea temperaturii, modificarile
dimensionale in cursul prizei.
8.Timp de stocare-reprezinta intervalul de timp de pastrare a unui material dentar
pina la aruncarea lui. Timp de lucru-reprezinta intervalul de timp in care materialul
poate fi manipulate pina la inceperea reactiei de prize si a cresterii viscozitatii.
Timpul incepe dupa etapa de mixare si permite manipulatorului sa aplice materialul
sis a-l manipuleze. Timpul de priza- reprezinta intervalul de timp necesar
materialului pentru a atinge un anumit grad de elasticitate. Reactia de prize ce
implica mixarea a 2 componente incepe in momentul incheerii etapei de mixare si
omogenizare. Timpul de prize cuprinde si timpul de lucru.
9.Reologia-stiinta care se ocupa cu studierea fenomenelor de curgere si de
deformare a materiei. Importanta prop.reologice: 1.o serie de material se reprezinta
sub forma de pasta,care prin amestecare se solidifica;2.amestecurile fluide trebuie
sa permita adaptarea si modelarea;3.pe parcursul prizei materialelor are loc initial o
crestere a viscozitatii urmata de o crestere a mod.de elasticitate odata cu
solidificarea;4.permite definirea timpului de lucru adica a timpului in care
mater.poate fi manipulate fara modificarea viscozitatii si a timpului de priza.
10.Fluajul-implica o crestere gradual a deformarii in timp sub actiunea unei forte
externe aplicate inconstant. Implica o deformare mica produsa de tensiuni relative
mari aplicata pe o periodata indelungata de timp.
11.Proprietati termice ale mater.dentare- conductivitatea termica;difuzibilitatea
termica;dilatarea termica.
12.Cunoastere conductivitatii termice pentru practica stomatologica are o
importanta semnificativa,deoarece este esential ca materialele dentare utilizate in
restaurarea tesuturilor dentare sa ofere pulpei dentare o protectie termica
asemanatoare cu cea oferita de tesuturile dure dentare si de asemenea sa nu
degajeze o temperatura prea mare in cursul reactiei de priza. Cunoasterea
conductivilitatii termice cit si a difuzibilitatii termice ale materialelor ne ajuta sa
intelegem de ce este mecesara aplicarea straturilor de ciment ca material de baza
sub restaurarile metalice. Din compararea valorilor conductibilitatii termice,
observam ca dentina nu va asigura protectia termica a organului pulpar sub
restauratile metalice masive, fiind necesara prezenta unui alt material izolator
suplimentar,cimentul fosfat de zinc. Materialele compozite sau ceramica prezinta
valori reduse atit pentru conductivitatea ,cit si [entru dufuzzibilitatea termica,deci
pot asigura protectia termica a pulpei dentare. Materialele de onturatie sau
coroanele de invelis metalice sau mixte nu trebuie sa trasmita pulpei dentare
diferentele de temperatura din cavitatea orala,deci in special in vecinatatea pulpei
dentare utilizam materiale cu difuzibilitate termica scazuta. Bazele protezelor totale
trebuie sa transmita caldura substratului mucos pentru ca pacinetul sa ramina cu

senzatia de cald sau rece, deci aceste materiale trebuie sa fie caracterizate de o
difuzibilitate termica ridicata.
13.Modificarile dimensionale termice ale materialelor de obturatie trebuie sa fie
concordate cu cele ale smaltului si/sau dentinei,acest lucru realizaindu-se daca
materialele au coeficienti de dilatare termica apropiati ca valoare de cei ai
tesuturilor dure dentare. Comparind insa coeficientii de dilatare termica ai
tesuturilor dure dentare cu cei ai materialelor de restaurare
directa(amalgam,rasini,compozite), constatam ca atunci cind un dinte obturat cu un
astfel de material este racit prin ingestia unui lichid rece,materialul de restaurare se
contracta substantial mai mult decit dintele, rezultind un spatiu mic la jonctiunea
dinte-obturatie. Fluidele orale vor penetra in acest spatiu,denumit solutie de
continuitate, cind temperatura revine la normal,fluidele sunt fortate sa iasa din
acest spatiu. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de percolare sau
microinfiltratie maginala si apare la multe materiale de obturatie,fiind dependent de
diferenta dintre coeficintii de dilatare termica si de gradul de adeziune dintre
material si dinte. Percolarea are ca efecte secundare posibile in timp, aparitia
cariilor secundare si iritatii ale pulpei dentare. Amalgamul dentar se comporta
atipic, percolarea avind in timp valori mai reduse, probabil ca rezultat al umplerii
spatiului cu produsi de coroziune ai amalgamului.
14.Percepria pe care o avem asupra obictelor din jurul nostru este rezulatul reflexiei
luminii care care pe un obiect spre ochiul observatorului. Deducem ca fiecare din
aceste 3 componente-sursa de luminca, obicet si observator-vor influenta ceea ce
vedem. Analizaind acesti 3 factori care stau la baza procesului vederii, putem sa ne
dam seama de subiectivitatea interpretarii. Diferentele in apreciere apar si datorita
experientelor vizuale anterioare, diferite pentru fiecare persoana. iluminatul si
observatorul:exista factori care influenteaza culoarea unui obicet cum sunt sursa
de lumina si obicetele din jur. Lumina alba este o combinatie a toturor culorilor din
spectrul vizibil. Dar spectrul lungimilor de unda si preponderenta anumitor zone
difera in functie de sursa de iluminare. Sub iluminanti diferiti,culoarea unui obiect
poate sa fie diferita-fenomen de metamerism. Culoarea suprafetelor din jurul
obiectului observat va contribui la culoarea luminii incidente pe care o va precepe
ochiul privitorului.-Obiectul.modul in care obiectele reflecta lumina poate fi
influentat de 3 prop ale acestora:culoarea,translucenta si textura.Culoarea depinde
de modul in care obiectul interactioneaza cu iluminatul. Astefel exista obiecte albe,
trasparente,opace,translucide,fluorescente.
15. Nuanta-este culoare dominanta,care este data de lungimea de unda a radiatiei
monocromatice(rosu,oranj,galben,verde,albastru,indigo,violet). Saturatie- este
masura intensitatii culorii,sau astfel spus,puritatea culorii si este data de raportul
cantitativ dintre culoarea spectrala si cea alba. Luminozitatea-este caracteristica
obiectului de a aparea mai luminos sau mai intunecat. Lum.variaza de la negru la
alb pentru obiectele care difuzeaza sau reflecta lumina sau de la negru la
transparent pentru obiectele care transmit lumina. Nuanta si saturatia sunt
proprietati intrinseci ale obiectului,in timp ce luminozitatea depinde de iluminat.
Pentru practica stomatologica au o importanta mare, deoarece ne permite sa
comunicam informatiile cu privire la culoarea unui obiect, ele descriu caracteristicile
culorii.

16.1.Obiectele albe-reflecta intreg spectrul de culori incident. 2.Obiectele

transparente-transmit(refracta) cea mai mare parte a fascicolului incident,aproape
nu absorb deloc lumina,avind o minima componenta de reflexie. 3.Obiectele opaceabsorb cea mai mare parte a fascicolului incident,reflecta o parte din el si nu
transmit deloc lumina. Obictele opace au culoarea radiatiei monocromatice pe care
o reflecta. 4.Obictele translucide-transmit o parte din fascicolul incident,absorb o
parte din el si reflecta restul fascicolului.5. Obicetele fluorescente-au capacitatea de
a emite lumina la o alta lungime de unda decit cea incidenta. Emisia inceteaza
imediat ce este indepartat iluminatorul.
17. Conditii pentru alegerea culorii dentare: 1.alegerea trebuie verificata de o a
doua persoana;2.este necesara testarea periodica a acuitatii vizuale si in mod
special a acuitatii culorilor;3.mediul inconjurator(peretii,pardoseli) sa fie neutre din
punct de vedere cromatic;4.in ceea ce priveste pacientul este bine sa se
indeparteze rujul,fardul;imbracamintea viu colorata se protejeaza cu un mediu
cromatic neutru;5.determinarea trebuie facuta astfel incit privirea observatorului sa
cada perpendicular pe dintii pacientului;6.alegerea trebuie facuta la inceputul
sedintei de tratament,inainte ca ochii medicului sa fie obositi;7.compararea cheii de
culori cu dintele nu trebuie sa dureze mai mult de 5 sec,intre determinari se
priveste un obiect albastru sau verde;8.nu se recomanda ingustarea fantei
palpebrale deoarece scade cantitatea de luminca ce va ajunge la celulele cu conuri
si mai ales la celulele cu bastonase de la periferie,care disting
luminozitatea;9.culoarea se compara in conditii diferite:cu dintele uscat/umed;cu
buza refractata/coborita;in lumina incandescenta/naturala/fluorescenta;10.ideal ar fi
ca lumina sa fie identica in cabinet si in laborator,iar pentru aceasta exista la ora
actuala surse circulare care reproduc lumina naturala;11.caninul are saturatia
maxima pe arcada;12.in zona frontala alegem culoarea cu o saturatie mai redusa si
o luminozitate mai mare;13.cu cit dintele este situat intr-o zona mai distala a
arcadei,transluciditatea materialului poate sa-l faca sa para mai gri.
18. Dupa Wiliams biomaterialul orice substanta sau combinatie de substante de
origine naturala sau sintetica,care poate fi folosita pe o periodata de timp ca o
cpmponenta a unui sistem care trateaza,inlocuieste un tesut ,organ sau o functie a
organismului uman. Biomaterial dentar -toatalitatea materialelor ce vin in contact
direct cu tesuturile odonto-parodontale si contribuie la restabilirea functionalitatilor
acestora. Biocompatibilitate-concept complex care ia in considerare toate
procedeele care au loc la interactiunea dintre biomaterial si un organism viu.
Poprietatea unui material de a fi compatibil cu organul viu, adica de a fi acceptat
definitiv de catre organism fara a genera reactii adverse si fara a se deteriora
chimic sau mecanic.
19.Clase de materiale utilizate ca biomateriale-materiale metalice;materiale
ceramice;polimeri;compozite.
20.Compararea claselor de biomateriale:- 1.materiale metalice: avantajerezistenta la tractiune;rezistenta la uzura;duritate;regiditate;rezis.la sco;rezist.la
torsiune.dezavantaje-lipsa unei compatibilitati complete cu mediul
fiziologic;susceptibilitatea la coroziune sub tensiune. 2.materiale ceramice:
avantaje-compatibile cu sistemul osos;rezistenta la coroziune;rezistenta la
uzura.dezavantaje-lipsa unei bune rezistente la intindere la soc,la torsiune;dificil de

fabricat in forme complicate;lipsa rezilientei;sensibili la fisulare. 3.plimerii:

avantaje-rezistenta buna,elasticitate,usor de fabricat in forme
complicate.dezavantaje-slaba rezistenta la torsiune si indoire;deformabile in
timp;rata de fluaj mare. 4.compozitele: avantaje-compatibilitate buna cu
sistemele umane;usor de modelat;bune proprietati mecanice;rezistenta la uzura.
dezavantaje-lipsa rezilientei,dificultatea fabricatiei.
22.Testele de analiza cantitativa a biocompatibilitatii m.dentare.-teste de
selectie:citotoxicitatea;histotoxicitatea;hemotoxixitatea;genotoxicitatea. Teste
asupra infectiei:adeziunea bacteriana;cresterea bacteriilor;rezistenta
antibiotica;inhibitia macrofagelor. Teste suplimentare:raspunsul celular;raspunsul
sanguin;raspunsul tisular;raspunsul alergic si imunitar;raspunsul la
iritatie;toxicitatea sistemica cronica subacuta si acuta;toxicitatea
reproductiva;carcinogeneza. Teste structurale:microduritate;r;iberarea
ionilor;cinetica resorbtiei.
23.Prop.mecanice.- Importanta practica a cunoasterii proprietatilor mecanice ale
materialelor dentare consta in intelegerea comportamentului acestora la solicitare.
Doua categorii de proprietati sunt esentiale si anume: magnitudinea fortelor
masticatorii si reactia diverselor materiale la acestea. In genegal solubilitatea unui
solid la plicarea unei sarcini este determinata de natura si intensitatea fortelor
interatomice.
24.Forte ocluzale-una dintre cele mai importante aplicatii ale fizicii in stomatologie
este studiul fprtelor aplicate asupra dintilor si restaurarilor dentare. Fortele maxime
au valori cuprinse intre 200-3500 N. Forta masticatorie maxima scade din zona
molara spre zona anterioara a arcadei dentare astfel incit valoriile medii ale fortelor
masticatorii la nivelul M1 si M2 este 580N,in timp ce in zona premolarilor, caninilor
si incisivilor este de: 310,220,180 N. Studiile arata ca pacientii cu lucrari protetice
exercita forte masticatorii mai reduse in zona protezata decit exercitau asupra
dintilor naturali. Cind un molar este inlocuit cu o proteza partial fixa, forta
masticatorie exercitata asupra corpului de punte este de 220N. La pacientii
protezati mobilizabil, in zona molara fota este de 111N. Fortele ocluzale si
raspunsurile tesuturilor subiacente se modifica in functie de localizarea
anatomica,virsta,disfunctiile ocluzale si deplasarea lucrarilor de restaurare.
Materiale diferite se comporta diferit sub actiunea aceleeasi forte.
25.Ddeformarea specifica-paramentru standardizat folosit pentru a putea compara
modificarile dimensionale ale unor corpuri cu forme si dimensiuni diferite. Se
defineste cu ecuatia (L-L0)/L0=deltaL/L0.,unde L-lungimea finala a corpului dupa
deformare,L0-lungimea initiala;deltaL=deformarea absoluta. Deformarea specifica
poate fi mult mai usor perceputa decit tensiunea, deoarece modificarile
dimensionale ale corpurilor pot fi vizualizate. Anumite materiale dentare sufera
deformari specifice mari,sub tensiuni relativ mici,iar altele sufera degormari
specifice mai mici, cum sunt smaltul dentar,ceramica. Elongatia-deformarea
rezultata in urma actiunii fortelor care intind structura, in directia de aplicare a
fortei. Elongatia este o caracteristica extrem de importanta deoarece furnizeaza
informatii despre prelucrabilitatea aliajului. Elongatia plastica este mai mare decit
cea elastica. Cu cit este mai mare limita de curgere, cu atit mai mica este e
elongatia.

26.Limita de proportionalitate-este definita ca fiind cea mai mare valoare a

solicitarii pe care o poate suporta materialul fara a devia de la proportionalitatea
dintre solicitare si alungire.aplicarea unei solicitari mai mari decit limita de
poportionalitate conduce la deformari permanente ale materialului. Limita de
elasticitate-solicitarea maxima la care poate fi supus un material fara aparitia unei
deformari permanente.Limita de prop.indica proportionalitatea raspunsului la o
solictare,iar l.de elasticitate se refera la comportamentul elastic al materialului.
Modul de elasticitate-gradul de elasticitate al unui material este apreciat prin
modulul de elasticitate sau modulul lui Young, notat cu E. El reprezinta rigiditatea
unui material la limitele domeniului de elasticitate. Determinarea se poate face din
curba solicitare-deformare prin calcularea raportului dintre solicitare si deformare
sau a pantei regiunii lineare a graficului.
27.Limita de curgere-a unui material este caracteristica utilizata pentru a descrie
solicitarea la care materialul incepe sa prezinte un comportament plastic. La
aceasta solicitare se realizeaza o deformare pemanenta liniara. Limita de curgere
este determinata prin selectarea deviatiei remanente dorite si trasarea unei
paralele cu domeniul de proportionalitate al curbei. Forte de rupere.Rezistenta la
rupere prin tractiune este definita ca solicitarea maxima pe care materialul o poate
suporta inainte de a se rupe, iar rezistenta la rupere prin compresiune este
solicitarea maxima suportabila la compresiune. Rezistenta la rupere se determina
prin raportarea sarcinii maxime de intindere sau compresiune la aria sectiunii
initiale a probei. Este utilizata in stomatologie pentru a indica dimensiunea sau
sectiunea transversala necesara pentru o anumita restaurare. Forte de fracturaresolicitarea la care un material se fractureaza. Materialul nu se fractureaza in punctul
de maxima solicitare. In cazul general forta de rupere si forta la care se realizeaza
fractura sunt diferite. Totusi pentru multe aliaje supuse tractiunii,cele 2 marimi sunt
identice.