Contabilitate Active Imobilizabile

1.
DEFINIREA SI FORMELE ACTIVELOR IMOBILIZATE
Existenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderii presupune consumuti de

mijloace banesti concretizate in bunuri sau servicii achizitionate. Beneficiile asteptate de pe
urma exploatarii acestora se obtine fie in perioada curenta, fie pe perioada viitoare. Daca
beneficiile se obtin in perioada curenta, contravaloarea bunurilor si serviciilor consumate devine
cheltuiala in aceeasi perioada. Daca beneficiile se astepata in perioade viitoare, atunci valorile
bunurilor si serviciilor vor fi considerate active imobilizate in perioada curenta iar platile
efectuate pentru procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate in perioadele
urmatoare). 1
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii - economice viitoare detinute de
o intreprindere pe o perioada mai mare de un an. Beneficiile economice viitoare reprezinta
potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie al intreprinderi sau de
echivalente de trezorerie catre intreprindere. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a
activitatilor de eploatare ale intreprinderii in functie de forma de existenta pe care o imbraca,
activele imobilizate se impart in trei categorii:
Imobilizari
Corporale
Necorporale
Financiare
In Reglementarile contabile conforme cu directivele europene si in Standardele

Internationale de Contabilitate (IAS 16 imobilizaticorporale", IAS 38 imobilizari necorporale"
si partial 1AS 32 instrumente financiare: prezentare si descriere"s i IAS 39 instrumente
financiare: recunoastere si evaluare") cele trei forme de existenta a activelor imobilizate sunt
definite astfel:
Imobilizarile corporale - sunt active detinute pentru a fi utilizate in productia de

bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative si sunt utilizate pe o perioada mai mare de un an;
Imobilizarile necorporale - sunt active identificabile, fara suport material,

detinute pentru utilizare in procesul de productie sau fumizare de bunuri sau servicil, pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru scopuri administrative;
Imobilizarile financiare - sunt valori detinute la intreprinderile afiliate sub forma

de actiuni, imprumuturi acordate acestora, interese de participare, imprumuturi acordate
intreprinderilor de care., compania este legata in virtutea intereselor de participare, alte investiti
detinute ca imobilizari si alte imprumuturi. 2
1
Conf.univ.dr.Chirita CaraianiI(coord), Lect.univ.drd.Cleopatra Sendroiu, Conf.univ.dr.Lavinia

Olimid(coord)http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.pg1
2
Dumitru Visan, Corneliu Buradu, Claudia Burtescu, Contabilitate financiara, vol I, ed. Independenta Economica, 2006,
pg120.
2. EVALUAREA SI RECUNOASTEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI

NECORPORALE
Evaluarea imobilizarilor
La data intrrii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea
de intrare, care se stabileste astfel:
o
o
o
o
valoarea de intrare n patrimoniu;

valoarea de inventar;
valoarea de nchidere a exerciiului (valoarea bilanier);
valoarea la ieirea din patrimoniu a imobilizrilor
Evaluarea activelor imobilizate la intrarea n patrimoniu

La data intrrii n ntreprindere, imobilizrile corporale trebuie s fie evaluate la cost de
achiziie sau cost de producie, dup caz.
Costul unei imobilizri achiziionate este format din preul su de cumprare, la care se
adaug taxele vamale, taxele nerecuperabile i toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a
aduce activul n starea de utilizare prevzut. n cadrul preului de cumprare se va ine cont de toate
rabaturile i remizele .
Cheltuielile directe atribuibile se refer la : cheltuielile de pregtire a zonei ; cheltuielile de
transport i manipulare iniiale ; cheltuielile de instalare ; onorariile cuvenite arhitecilor,
inginerilor i costul estimat de lichidare (scoatere din funciune), de transport a zonei, n msura n
care acestea sunt contabilizate ca provizion.
Cheltuielile administrative i alte cheltuieli generale nu intr n structura costului activului,
exceptnd situaia n care astfel de cheltuieli pot s fie directe legate de achiziia sau punerea n stare
de utilizare a bunului.Acelai tratament este suportat i de cheltuielile de demarare i cele
preliminare exploatrii.
Atunci cnd plata contravalorii unei imobilizri se face ulterior achiziionrii, dincolo de
condiiile obinuite, bunul este contabilizat la preul su dat de plata imediat, iar diferena este
considerat o cheltuial a perioadei de credit (cheltuial financiar).
Prin valoarea de intrare a unei imobilizri se nelege :
a.
valoarea de intrare aferent fiecarui mijloc fix, reevaluat in conformitate cu
prevederile legale;
b.
cheltuielile de achiziie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
c.
costul de producie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea
patrimonial;
d.
valoarea actual pentru mijloacele fixe dobndite cu titlu gratuit, estimat la
nscrierea lor in activ pe baza raportului ntocmit de experi sau cu aprobarea consiliului de
administraie al agentului economic, responsabilului cu gestiunea patrimoniului, n cazul persoanelor
juridice fr scop lucrativ sau a ordonatorului de credite bugetare, n cazul instituiilor publice;
e.
valoarea de aport acceptata de pri pentru mijloacele intrate n patrimoniu cu ocazia
asocierii, conform statutelor sau contractelor,determinat prin expertiz;
f.
n cazul celor cumprate cu durata normal de utilizare expirat, precum i a celor
pentru care nu exist date de identificare a duratei normale de utilizare consumate, valoarea de
intrare este data de cheltuiala de achiziie ;
g.
n cazul investiiilor puse n funciune parial sau total crora nu li s-au ntocmit
formele de nregistrare ca imobilizri corporale, valoarea stabilit n situaiile de lucrri, la data
punerii n funciune. La terminarea investiiilor i la trecerea lor n categoria activelor corporale,
valoarea de intrare se majoreaz cu eventualele cheltuieli efectuate ntre data punerii n funciune i
data ntocmirii procesului verbal de punere n funciune ;
h.
n cazul sondelor provenite din lucrri de foraj executate pentru explorri i
prospeciuni geologice, care au dat rezultate i urmeaz a fi folosite n scopul de producie, valoarea
obinut prin nmulirea numrului de metri ai adncimii de la care se exploateaz cu preul mediu
efectiv realizat perioad metru forat, n anul anterior trecerii n categoria imobilizrilor corporale, la
sondele de exploatare spate n condiii asemntoare. Pentru sondele de iei i gaze provenite din
lucrrile de foraj executate n vederea exploatrii i prospeciunii geologice, valoarea de intrare se
stabilete n mod similar ;
i.
pentru imobilizrile corporale rezultate din lucrri miniere, executate pentru explorri
i prospeciuni geologice care au dat rezultate, totalul cheltuielilor efectuate n acest scop, inclusiv
cheltuielile necesare trecerii n regim de producie ;
j.
pentru animalele de reproducie, costulde producie al animalelor pentru carne la care
se adaug sporurile de pre n funcie de categoria biologic.
Ca urmare a actualizrii valorii de intrare a mijloacelor fixe n baza prevederilor legale,
mijloacele fixe a cror valoare de intrare este mai mic dect limita stabilit prin hotrre a
guvernului vor fi meninute n evidena contabil ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar.
Valoarea rmas neamortizat se va recupera prin includerea n cheltuielile de exploatare ntr-o
perioad de maximum 3 ani, cu aprobarea consiliului de administraie sau a responsabilului cu
gestiunea patrimoniului. Dup amortizarea complet, aceste mijloace fixe se scot din evidena
mijloacelor fixe i se trec la categoria de obiecte de inventar.
La scoaterea din folosin se vor aplica regulile de casare a obiectelor de inventar.
Nu se trec la categoria de obiecte de inventar mijloacele fixe care nu au nsuiri comune
obiectelor de inventar, cum ar fi: cldirile, construciile, mijloacele de transport etc. Acestea rmn
n eviden ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar i urmeaz regimul de scoatere din
folosin i de casare a mijloacelor fixe.
Costul de producie al unui activ fabricat n ntreprindere pentru sine este
determinat prin utilizarea acelorai principii operaionale n cazul unui activ achiziionat.
Pentru activele produse de ntreprindere valoarea de intrare este egal cu costul de producie,
ce cuprinde : costul materiilor prime i materialelor consumabile folosite i celelalte costuri directe
atribuibile produciei.
De asemeni el mai poate s cuprind::
o
costurile indirecte de producie, n msura n care condiiile de exploatare o solicit, a
prii cheltuielilor generale centrale, afectabil produciei bunului ;
o
cheltuielile financiare, n msura n care ele corespund dobnzilor referitoare la
capitalurile mprumutate pentru finanarea produciei .
Toate profiturile interne sunt eliminate, iar costurile anormale generate de risipa de materii
prime, de folosirea ineficient de for de munc precum i a altor resurse implicate n procesul de
producere a activului pentru sine nu figureaz n costul acestuia.
Valoarea contabil a imobilizrilor corporale poate fi diminuat cu valoarea corespunztoare
a subveniilor guvernamentale, n conformitate cu IAS 20, Contabilitatea subveniilor
guvernamentale i prezentarea informaiilor referitoare la asistena guvernamental.
Subveniile guvernamentale reprezint asisten acordata de guvern, sub forma unor
transferuri de resurse ctre o ntreprindere n schimbul respectrii a anumitor condiii referitoare la
activitatea de exploatare a acesteia.
Cheltuieli ulterioare efectuate la activele imobilizate
Cea mai mare parte a imobilizrilor corporale ocazioneaz cheltuieli n anii posteriori punerii
n funciune. n conformitate cu IAS 16 (revizuit), cheltuielile posterioare relative la o imobilizare
amortizabil, deja nregistrate n contabilitate, trebuie s fe adugate la valoarea contabil a bunului,

atunci cnd este probabil ca ntreprinderea s beneficieze de avantaje viitoare mai mari dect nivelul
de performan iniial prevzut. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie s fie nscrise n
cheltuielile exerciiului n cursul cruia ele sunt angajate.
Printre cheltuielile care amelioreaz performanele unei imobilizri n raport cu previziunile
iniiale pot s fie citate:
o
modificrile care conduc la creterea duratei de via sau capacitii activului;
o
modificrile care amelioreaz n mod substanial calitatea produselor fabricate;
o
adoptarea de noi procedee de producie care s permita o reducere important a
cheltuielilor de exploatare iniial prevzute.
Cheltuielile cu reparaiile sau ntreinerea imobilizrilor corporale sunt fcute cu scopul de a
obine sau de a pstra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care o ntreprindere se ateapt s
le obin pe baza performanelor estimate iniial. De aceea acestea sunt nregistrate n contabilitate ca
i cheltuieli, atunci cnd au loc.
Tratamentul contabil adecvat n cazul cheltuielilor efectuate ulterior achiziionrii unei
imobilizri corporale depinde de factorii care au fost luai n considerare la evaluarea iniial i la
recunoterea elementelor aferente, i de posibilitatea recuperrii acestei cheltuieli ulterioare.
Cnd valoarea contabil a unei imobilizri corporale a inut cont deja de pierderea unor
beneficii economice, cheltuiala ulterioar efectuat pentru a readuce activul imobilizat n situaia de
a realiza beneficii economice viitoare este capitalizat, cu condiia ca valoarea contabil s nu
depeasc valoarea recuperabil a activului.
Unele componente importante din cadrul imobilizrilor corporale pot necesita nlocuiri la
intervale regulate de timp. Aceste componente sunt contabilizate ca active distincte , pentru c ele au
durat de via util diferite de cea a activului din care fac parte.
Evaluarea activelor imobilizate la inventarierea patrimoniului societii
Evaluarea activelor imobilizate cu ocazia inventarierii se face la valoarea actual sau de
utilitate a fiecrui element, denumit i valoarea de inventar stabilit n funcie de utilitatea bunului
n funcie de utilitatea bunului i preul pieei.
Pentru imobilizrile corporale amortizabile (excepie fcnd terenurile fr amenajri)
valorile reinute la inventar trebuie s in cont de amortizarea calculat n sensul deducerii acesteia,
valoarea de inventar fiind dat de valoarea net contabil rezultnd din planul de amortizare
exceptnd situaia n care valoarea actual este considerat ca fiind inferioar valorii nete contabile
16
.
Estimarea imobilizrilor la inventar n vederea determinrii valorii lor actuale se face innd
cont i de situaia ntreprinderii din acel moment, care const n aplicarea principiului continuitii
activitii, n caz contrar trebuind s aib n vedere valoarea lichidativ a ntreprinderii.
Principiul continuitii activitii se refer la faptul c, continuitatea activitii este o ipoteza
care conduce la evaluarea bunurilor n funcie de utilitatea lor, presupunnd ca dimensiunea
activitilor ntreprinderii se va menine fr o reducere sensibil ntr-un viitor previzibil 17.
Evaluarea activelor imobilizate la nchiderea exerciiului (valoarea bilanier)
Periodic, valoarea net contabil trebuie s fe comparat cu valoarea recuperabil a bunului.
Atunci cnd aceast valoare este mai mic, imobilizarea trebuie s fie depreciat pentru diferen.
Valoarea recuperabil a unei imobilizri corporale este dat de avantajele economice pe care
ntreprinderea sper s le obin prin utilizarea viitoare a bunului, inclusiv de valoarea sa rezidual n
momentul cesiunii.
Deprecierea calculat constituie o cheltuial a exerciiului n curs, exceptnd situaia n care
activul ar fi fost n prealabil reevaluat, caz n care ea este suportat, cu prioritate, din diferena
rezidual din reevaluare.
Imobilizrile corporale sunt supuse unui proces de depreciere prin care i pierd n timp,
treptat, din valoarea de utilitate i din potenialul lor economic, excepie fcnd terenurile.Terenurile
au o durat de utilizare nelimitat, sunt singurele din aceast categorie care nu se supun deprecierii
sau altor tipuri de cheltuieli.
Deprecierea reprezint o trecere periodic pe cheltuieli a costului imobilizrilor corporale pe
toat durata lor de funcionare. Aceast noiune se utilizeaz numai n cazul activelor ce rezult
dintr-un proces de producie.
Evidenierea deprecierii n contabilitate este un proces de alocare (repartizare) i nu unul de
cuantificare.
Deprecierea imobilizrilor se materializeaz att n uzur fizic, ct i n uzur moral.
Corespunztor uzurii fizice (deprecierea capitalului fix) are loc amortizarea care reprezint
procesul de repartizare i transfer al costului istoric (valoarea, preul) al capitalului fix asupra
cheltuielilor de producie i, totodat, de recuperare treptat, la nivel de agent economic, a valorii
elementelor de capital fix, n vederea nlocuirii acestora atunci cnd acestea vor fi complet uzate.
Sumele recuperate sunt cuprinse n evidena contabil n fondul de amortizare 18.
Din cauza schimbului continuu ale tehnologiei, ct i a nevoilor, utilajele i chiar cldirile
devin deseori demodate, nvechite nainte de a se uza fizic.
Termenul de depreciere nu se refer la deteriorarea fizic a unui activ sau la diminuarea in
timp a valorii sale de pia, ea semnific repartizarea costului unei imobilizri corporale ntre
exerciiile care beneficiaz de pe urma utilizrii acesteia, el se utilizeaz pentru a descrie
transformarea succesiv a costului unui activ in cheltuial.
Amortizarea nu este un proces de evaluare. Evidenele contabile sunt inute n conformitate
cu principiul costului istoric, ele nu indic oscilaiile preurilor. Este posibil c, pentru o cumparare
avantajoas i n condiii de pia specifice, valoarea de pia a unei cldiri s creasc. Cu toate
acestea, amortizarea trebuie nregistrat n continuare, pentru c ea reprezint un proces de evaluare.
n cele din urm, cldirea se va uza fizic sau moral, indiferent de fructuaiile momentane ale valorii
de pia .
Dup caracteristica de manifestare, deprecierea poate fi clasificat astfel :
a.
deprecieri ireversibile , ca urmare a uzurii fizice i morale a activelor imobilizate
corporale . Pentru aceste deprecieri exist posibilitatea determinrii mrimii valorii care se
deprecieaz n timp, prin procedee i sisteme de amortizare .
b.
deprecieri reversibile constau n posibilitatea ca n perioada urmtoare activele
imobilizate s cunoasc o scdere a valorii lor de utilitate i prin aceasta, preul lor de piat (preul
posibil de valorificare) s fie inferior valorii lor de intrare (nregistrare). O asemenea depreciere se
estimeaz la sfritul exerciiului cu prilejul inventarierii, astfel nct prin calcul s se fac o evaluare
real n bilan a activului imobilizat.
ntruct deprecierile reversibile sunt probabile (nu sunt certe) efectul lor este preluat i reglat
n calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.
d. Valoarea de ieire din patrimoniu se folosete pentru nregistrarea n
contabilitate a diminurilor care se produc n masa imobilizrilor unitii patrimoniale ca urmare a
vnzrii, scoaterii propriu-zise din funciune, distrugerii, lipsei n gestiune .a. Aceast valoare este
cea de intrare n patrimoniu sau cea stabilit ulterior cu prilejul unor reevaluri efectuate prin
dispoziiile legale exprese, denumit, n ambele cazuri, i valoare contabil, existent n
eviden la data ieirii din patrimoniu.
Recunoasterea imobilizarilor
3.2 Recunosterea imobilizarilor necorporale
Recunoasterea imobilizarilor necorporale se face pe baza criteriilor generatede recunoastere a

activelor si anume: este propabil ca beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizarii sa revina
intreprinderii; costul unei imobilizari poate fi evaluat credibil.
Pentru imobilizarile necorporale generate intern IAS38 Imobilizari necorporale"
conditioneaza recunoasterea de indeplinirea prealabila a trei conditii cumulative care se,
corespund definitiei unei imobilizari necorporale: caracterul identificabil, controlul asupra unei
resurse si existenta beneficillor economice viitoare.
De asemenea, prin natura lor, atat imobilizarile necorporale generate intern cat si cele
achizitionate din afara nu necesita adaugiri sau inlocuiri ale componentelor acestora. De aceea,
majoritatea cheltuielilor ulterioare generate par mai de graba sa mentina beneficiile economice
viitoare ale unei imobilizdri necorporale decat sa intruneasca definitia unei imobilizari
necorporale, si criteriile de recunoastere din IAS 38 Imobilizdri necorporale ". In plus,
deseori este mai dificil sa atribui cheltuieli viitoare direct unei imobilizari necorporale decat
unei afaceri per ansamblu. Concluzia este ca astfel de cheltuieli sunt recunoscute intotdeauna
in contul de profit si pierdere in momentul angajarii.
Caracterul identificabil cere ca imobilizarea necorporala sa fie distinsa clar de fondul
comercial, sa fie separabila si, ca atare, sa poata fi inchiriata, vanduta sau schimbata cu alte
active. Cu alte cuvinte se cere ca imobilizarea necorporale sa fie utilizabile individual.
Controlul. O intreprindere controleaza o imobilizare necorporala daca are puterea de a
obtine beneficii economice viitoare din imobilizarea necorporale respectiva. Aceasta capacitate a
intreprinderii rezulta din drepturile legale de protectie (exemplu: dreptul de autor), din restrictiile
impuse printr-un contract comercial sau din obligatia de pastrare a secretului comercial impusa
salariatilor.
Beneficiile economice , viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot fi: venituri
din vanzarea produselor sau serviciilor, reduceri de costuri (de exemplu, prin folosirea proprietatii
intelectuale), alte beneficii rezultate din folosirea imobilizarii necorporale.
Celor de mai sus li se pot adauga si alte particularitati ca de exemplu:
atunci cand la data achiziliei unei intreprinderi un activ nu poate fi estimat credibil el
este inclus in fondul comercial;
cheltuielile efectuate pentru generarea de beneficii economice viitoare, prezentate
deseori drept contributii la fondul comercial generat intern, nu sunt recunoscute ca imobilizare
necarporala, intrucat nu este o resursa identificabila, controlata de intreprindere care sa poata fi
evaluata credibil;
cheltuielile cu marcile, titlurile de publicare, listele de consumatori si alte elemente
similare in fond, generate intern, nu pot fi diferentiate de costul dezvoltarii afacerii ca intreg. De
aceea, cum s-a aratat si mai inainte, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizari
necorporale. 3
2.2 Recunosterea imobilizarilor corporale
Fiind active, imobilizarile corporale sunt recunoscute, fiecare in parte, dupa criteriile
generale de recunoastere a activelor: generarea posibila de beneficii economice viitoare si
evaluarea credibila.
Stabilirea gradului de certitudine a fluxului de beneficii economice viitoare se face pe
baza informatiilor disponibile in momentul recunoasterii initiale. Ca urmare a acestei certitudini,
intreprinderea preia atat beneficiile cat si riscurile aferente activului.
3
pg151
Cel de al doilea criteriu este de regula satisfacut intrucat la intrare costul activului poate
fi determinat in mod cert pe baza documentelor, in cazul achizitiei sau, in cazul obtinerii in regie
proprie, costul activului poate fi masurat obiectiv luand in considerare tranzactii le efectuate cu
tertii pentru achizitionarea de materiale, forta de munca si alte intrari efectuate in procesul de
productie.
In cazul imobilizarilor corporale complexe, formare din mai multe elemente individuale,
se pune problema modului de recunoastere: individuala sau in grup.
Elementele individuale ale imobilizarilor corporale se identifica utilizand rationamentul
profesional in functie de specificul intreprinderii. Cateva situatii:
daca partile componente ale unei imobilizari corporale au durate de viata diferite
sau aduc beneficii viitoare in mod diferit, fiecare dintre ele se recunoaste distinct ca imobilizare
corporala (care se amortizeaza distinct, utilizandu-se rate si metode de amortizare diferite). Deexemplu, o intreprindere care produce cutii de viteza pentru autovehicule achizitioneaza o linie
tehnologica care contine si matrita in care se toarna fonta. Intrucat matrita are o durata de viata
mai mica se vor recunoaste doua imobilizari corporale: linia tehnologica si matrita;
piesele de schimb si echipamentele de service, in majoritatea lor, sunt inregistrate

ca stocuri si recunoscute ca cheltuieli la darea in consum. Atunci insa cand o intreprindere le
utilizeaza pe mai multe perioade, ele sunt recunoscute ca imobilizari corporale distincte;
piese de schimb si echipamentele sau alte elemente individuale care se folosesc

neregulat doar in legatura cu o anumita imobilizare corporala si care se amortizeaza pe o perioada
ce nu depaseste durata de viata a imobilizdrii corporale sunt; de asemenea, recunoscute ca
imobilizari distincte.
Uneori, asa cum se degaja din IAS 16 Imobilizari corporale" ar putea fi adecvat sa se adune
toate elementele nesemnificative individual, cum ar fi prototipurile, uneltele si stantele, si sa se
aplice criteriile de adunare a valorii.
.
Imobilizarile corporale recunoscute in contabilitate sunt evaluate potrivit regulilor generale
de evaluare, ca luarea in considerare a particularitatilor acestor active. 4
3. SISTEMELE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE SI ALE EVIDENTEI

OPERATIVE PENTRU IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE
3.2. DOCUMENTELE DE EVIDENTA A FLUXURILOR DE IMOBILIZARI
Notiuni privind evidenta primara si evidenta analitica
n tara noastra, ntocmirea si utilizarea formularelor comune pe economie privind activitatea
financiara si contabila constituie obiectul unor reglementari speciale, aprobate si publicate n
Monitorul Oficial. Operatiunile de intrare si de iesire a imobilizarilor sunt consemnate n
documentele primare, denumite documente justificative. Documentele justificative confirma faptul
ca a avut loc o operatiune si furnizeaza detalii ale acesteia. Documentele de evidenta a imobilizarilor
sunt n functie de natura operatiunii si de categoria de imobilizari la care se refera. Alaturi de
documentele de evidenta primara, un rol important n asigurarea controlului situatiei gestionare a
imobilizarilor l are contabilitatea analitica. Aceasta se conduce pe locuri de folosinta si pe obiecte de
evidenta. Obiectul de evidenta se refera la obiectul singular sau complexul de obiecte, avnd menirea
de a ndeplini n mod independent o functie distincta.
Documentele de intrare a imobilizarilor necorporale si corporale
pg125.
1. Factura, Contractul de vnzare-cumparare, Proces-verbal de receptie provizorie sau

Proces-verbal de receptie sunt documente de nregistrare a imobilizarilor procurate cu titlu oneros
(cumparate).
2. Proces-verbal de receptie provizorie, Proces-verbal de receptie sau Devizul se
ntocmesc n cazul realizarii imobilizarilor n regie proprie.
3. Actul constitutiv, Raportul de evaluare ntocmit de evaluator autorizat, Declaratia de
subscriere a asociatului sau a actionarului, Procesul-verbal de receptie sau Protocolul de preluare a
imobilizarilor sunt documente de nregistrare a aporturilor n natura.
4. Proces-verbal de predare-primire sau protocol de predare-primire se utilizeaza n cazul
donatiilor de imobilizari.
5. Proces-verbal de punere n functiune se ntocmeste pentru utilajele si instalatiile care
necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc
procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n functiune la terminarea probelor tehnologice.
6. Lista de inventariere, Procesul-verbal de inventariere si Situatii comparative sunt
documentele utilizate n cazul plusurilor de inventar de natura imobilizarilor.
7. Contractul de concesionare,Contractul de locatie de gestiune, Contractul de nchiriere si
Proces-verbal de receptie, n cazul concesionarilor, locatiilor de gestiune si nchirierilor.
8. Contractul de leasing financiar si Proces-verbal de predare-primire, n cazulimobilizarilor
intrate n regim de leasing financiar.
Documentele de intrare a imobilizarilor financiare
Ordinul privind cumpararea titlurilor de valoare, contract de vnzare-cumparare, oferta
publica de vnzare a actiunilor, prospect de vnzare a actiunilor, ordin de plata, cec, chitanta, n
functie de forma de cumparare. Cnd imobilizarile financiare sunt aduse ca aport la capital social,
acest aspect se consemneaza n actul constitutiv al societatilor comerciale.
Documente de iesire a imobilizarilor necorporale si corporale
1. Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este documentul de
constatare a ndeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe si de predare la magazie
a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate din scoaterea efectiva
din functiune a acestora.
2. Bonul de miscare a mijloacelor fixe este document justificativ de predareprimire a
mijloacelor fixe ntre doua locuri de folosinta ale ntreprinderii (sectie, serviciu, brigada, atelier,
unitati subordonate etc.).
3. Factura, Contract de vnzare-cumparare sunt documente de iesire din gestiune
a imobilizarilor necorporale si corporale ca urmare a vnzarii.
4. Cerere de retragere, Proces-verbal de predare-primire sunt documente de iesire din
gestiune a imobilizarilor necorporale si corporale ca urmare a restituirii lor catre asociati.
5. Proces-verbal de predare-primire, aprobat de consiliul de administratie sau de Adunarea
Generala a Asociatilor/Actionarilor, este documentul de iesire a imobilizarilor necorporale sau
corporale cedate cu titlu gratuit sau prin donatie.
6. Contract de concesionare, Contract de locatie de gestiune, Contract de nchiriere si
Proces-verbal de predare-primire sunt documente de iesire a imobilizarilor necorporale si corporale
ca urmare a concesionarii, locatiei de gestiune sau nchirierii.
7. Proces - verbal de constatare, ntocmit cu valorificarea clauzelor Contractului de
asigurare, n cazuri extraordinare cum sunt: calamitatile naturale, exproprierile, furturile
Documente de iesire din gestiune a imobilizarilor financiare
Iesirea din gestiune a imobilizarilor financiare ca urmare a vnzarii lor se nregistreaza pe
baza de Ordin de vnzare a titlurilor si a documentelor de ncasare: Extras de cont, Chitanta.
Evidenta analitica
Pentru organizarea si conducerea evidentei analitice a imobilizarilor corporale se utilizeaza:
Registrul numerelor de inventar serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar

mijloacelor fixe existente n ntreprindere, n vederea identificarii lor. Se ntocmeste de
compartimentul financiar-contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin nregistrarea cronologica a
mijloacelor fixe intrate n unitate.
Macheta acestui document este urmtoarea:
Numerotarea mijloacelor fixe n cadrul registrului se face, de regula, n ordinea succesiva a

numerelor si pe grupe de mijloace fixe. Numarul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie
trecut n toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.
Fisa mijlocului fix se ntocmeste de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare care au aceleasi cote
de amortizare si sunt puse in functiune in aceeasi luna. Se completeaza pe baza documentelor
justificative privind miscarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca
urmare a completarii, mbunatatirii, modernizarii sau reevaluarii lor (bon de miscare a mijloacelor
fixe, proces-verbal de scoatere din functiune etc.).
Verso:
4. SISTEME DE CONTURI CE SE UTILIEAZA IN EVIDENTA IMOBILIZARILOR

CORPORALE SI NECORPORALE
Contabilitatea existenei i micrilor imobilizrilor se realizeaz cu ajutorul conturilor
clasei Conturi de imobilizri. Din aceast clas fac parte grupele: imobilizri necorporale,
imobilizri corporale, imobilizri financiare, toate cuprinznd conturi de activ, precum i grupele
Amortizari privind imobilizrile si Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor, conturi de
pasiv.
Contabilitatea imobilizarilor necorporale
Delimitari si structuri privind imobilizarile necorporale
Normele contabile definesc imobilizarile necorporale ca active identificabile,

nemonetare, fara suport material si detinute pentru utilizare in procesul de productie sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru scopuri administrative.
Asa cum sunt definite, imobilizdrile necorporale se delimiteaza de imobilizdrile
corporale, in primul rand, prin caracteristicile lor de identificabilitate si forma nemateriala, iar de
activele circulante prin natura si durata de utitizare a lor.
Ca structura imobilizarile necorporale cuprind:
Cheltuieli de constituire;
Cheltuieli de dezvoltare;
Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, alte drepturi si valori asimilate;
Fond comercial;
Imobilizari necorporale in curs de executie;
Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale. 5

Active de natura cheltuielilor de constituire
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei
entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i vnzarea
de aciuni si obligatiuni, precum i alte cheltuieli de aceasta natura, legate de nfiinarea i extinderea
activitii entitatii).
O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate imobiliza
cheltuielile de constituireIn aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul
unei perioade de maximum cinci ani.
In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o
distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a
profitului reportat este cel puin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor
cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbuntite
substantial, inaintea stabilirii produciei de serie sau utilizarii.
Exemple de activiti de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, constructia si testarea produciei intermediare sau folosirea intermediara a
prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de
vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,
dupa caz.
In cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta
trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o
distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a
profitului reportat este cel puin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Sumele inregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate in notele explicative.
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare
Constantin Staicu, Contabilitatea agentilor economici, ed. Universitaria, Craiova, 2001, pg.79
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile i activele similare

reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaz n conturile de
imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dupa caz. In aceasta situaie
valoarea de aport se asimileaza valorii juste.
Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de
concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii
urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. In cazul in
care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, in contabilitatea entitatii care
primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentnd chiria, fara recunoasterea unei imobilizari
necorporale.
Fondul comercial
Fondul comercial apare, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de
achizitie si valoarea la data tranzaciei, a partii din activele nete achiziionate de catre o entitate.
In cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de catre o
entitate a actiunilor altei entitati - se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci
ani;
b) totusi, entitatile pot s amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de
peste cinci ani, cu conditia ca aceast perioad s nu depaseasc durata de utilizare economica a
activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.
Avansuri si alte imobilizari necorporale
In cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile acordate
furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de
la terti, pentru necesitile proprii de utilizare, precum i alte imobilizari necorporale.
Imobilizarile necorporale in curs de executie
Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale neterminate
pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.
Evaluarea inittiala a imobilizarilor necorporale
Un activ necorporal se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum
sunt definite in prezentele reglementari.
Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior
ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea
acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca
aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta
prevazuta initial si pot fi evaluate credibil. 6
Conturile privind imobilizarile necorporale
Exemplele sunt publicate in Monitorul Oficial nr.25 din 24 ianuarie 2008
Se regasesc in 2 clase a planului de conturi generat, in urmatoarele grupe:

20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A) 7
2075. Fond comercial negative (A) 8
208. Alte imobilizari necorporale (A)
23. IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
233. Imobilizari necorporale in curs de executie (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare (P)
2807. Amortizarea fondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
29.AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZARILOR
290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustari pentru deprecierea conce concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2907. Ajustari pentru deprecierea fondulu icomercial (P) 9
2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
2933. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie (P)
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE
In calitatea lor de active de natura mijloacelor de munca, imobillzarile corporale se
delimiteaza de celelalte forme ale imobilizarilor prin forma lor materiala, iar de activele circulante
-care sunt obiecte ale muncii - prin participarea repetata la circuitul economic si, pe ca1e de
consecinta, la consumarea lor treptata, si nu dupa prima intrebuintare.
Ca structura imobilizarile corporale cuprind urmatoarele grupe:
- Terenuri care se impart in :
- Terenuri si amenajari la terenuri
- Terenuri propriu zise.
- Mijloacele fixe se impart in:
- Constructii;
- Instalatii tehnice, mijloace de transport, om si plati;
- Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale;
- Imobilizari corporale in curs de executie
7
Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.
9
Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare anuale consolidate
8
- Avansuri acordate pentru imobilozari corporale. 10

In categoria imobilizarilor corporale se cuprind si imobilizarile in curs. Acestea; reprezinta
investitii neterminate, efectuate in regie proprie sau in antrepriza.
Terenurile cuprind: terenurile agricole si silvice, terenurile de constructii, terenurile cu
zacaminte. Intrucat au o durata nelimitata de viata, terenurile nu se amortizeaza, dar se pot
deprecia. Amenajarile de terenuri cuprind: racordarea terenurilor la sistemele de alimentare cu
apa si energie; imprejmuirile; lucrarile de acces, lucrarile de, irigatii; desecari; indiguiri. Acestea,
find investitii efectuate sunt supuse amortizarii.
Constructiile cuprind: constructiile industriale; agricole; pentru transporturi, posta
si
telecomunicatii; hidraulice; pentru comert si depozitare; de locuinte; pentru transportul energiei
electrice; pentru alimentare cu apa s.a.
Celelalte doua grupe cuprind imobilizarile corporale specifice, ca de exemplu: masini ,
utilaje, instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, aparatuura birotica
s.a. Acestea, ca si constructiile si amenajarile de terenuri, fiind rezultatul unor investitii, sunt
supuse amortizarii.
Potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, republicata, sunt asimilate imobilizarilor corporale si supuse amortizarii si
urmatoarele bunuri:
investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie; capacitatile

puse in functiune partial, pentru-care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca
imobilizari corporale;
investitiile pentru descoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile,

cu carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata, precum si pentru realizarea lucrarilor
miniere, subterane, de deschidere a zacamintelor, care se amortizeaza in regim liniar;
investitii efectuate la imobilizarile corporale pentru imbunatatirea parametrilor

tehnici initiali, in scopul modernizarii acestora, si care majoreaza valoarea de intrare a
imobilizarilor corporale.
CONTURI PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

Se regasesc in clasa 2 a planului de conturi general, in urmatoarele grupe:
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri si amenajari de terenuri
2111. Terenuri (A)
2112. Amenajari de terenuri (A)
212. Constructii (A)
213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131. Echipamente tehnologice(masini, ultilaje si instalatii de lucru) (A)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale si plantatii (A)
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale ale activelor corporale (A)
23. IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
231. Imobilizari corporale in curs de executie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)
10
idem pg.77
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

218. Amortizari privind imobilizarile corporale.
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea cosntructiilor (P)
2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
(P)
2841. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZARILOR.
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P)
2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
2913. Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor (P)
2941. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie (P).
5.TIPURI DE OPERATII CONTABILE CE INTERVIN IN EVIDENTA ACTIVELOR

IMOBILIZATE
Contabilitatea operaiilor privind intrarea imobilizrilor corporale
Operaiile privind intrarea imobilizrilor corporale n ntreprindere prezint particulariti n
contabilizare n funcie de sursele de intrare a lor: aport n natur la capitalul social, achiziie,
construire, leasing, plus la inventar, donaii .a.
Intrarea prin achiziionare
Reprezint cea mai frecvent modalitate de intrare n ntreprindere a imobilizlilor corporale.
Achiziionarea poate fi fcut de la furnizori interni sau externi, iar imobilizrile corporale pot sau
nu s necesite operaii de montaj i punere n funciune. n funcie de aceste elemente, dar nu numai,
se particularizeaz i metodologia contabil a intrrii imobilizrilor corporale.
Costul de achiziie al imobilizrilor corporale st la baza nregistrrii imobilizrilor corporale
n contabilitate, iar documentele justificative utilizate n acest scop sunt: factura, procesul- verbal de
recepie i procesul- verbal de punere n funciune.
Operaiile cu privire la achiziionarea imobilizrilor corporale privesc: nregistrarea i
decontarea preului de cumprare, a taxelor nerecuperabile, a cheltuielilor de transport manipulare,
a cheltuielilor de montaj i punere n funciune (pentru cele care necesit astfel de lucrri) i recepia
acestora.
Exemplu. Achiziionarea din ar de imobilizri corporale care nu necesit montaj
n aceast situaie, costul de achiziie cuprinde, de regul, preul de cumprare i cheltuieli de
transport - manipulare. Operaiile de transport manipulare pot fi efectuate de furnizor, de o
societate de transport sau de cumprtor cu mijloacele proprii.
Considerm c S.C.METAL S.A. achiziioneaz o main de alezat cu urmtoarea factur:
Preul de cumprare:
2.000 lei
- Cheltuieli de transport
Total
- TVA 19%
Total factur
100 lei
2.100 lei
399 lei
2.499 lei
Intrarea imobilizrii corporale la costul de achiziie de 2.100 lei (2.000 lei pre de cumprare +
100 lei cheltuieli de transport) se nregistreaz prin operaia contabil:
2.100
399
2131
Echipamente tehnologice
4426
TVA deductibil
404
2.499 lei
Furnizori de imobilizri
Cazul 1. Achiziionarea de imobilizri corporale care necesit montaj

n acest caz, costul de achiziie cuprinde preul de cumprare, cheltuielile de transport i
cheltuielile de montaj i punere n funciune. Montajul i punerea n funciune pot fi efectuate de o
societate specializat sau de cumprtor n regie proprie.
Cheltuielile organizate cu montajul i punerea n funciune se contabilizeaz ca regul n
contul 231 Imobilizri corporale n curs de execuie" i ca excepie direct n conturile de
imobilizri din grupa 21,
Imobilizari corporale" .
Dac montajul i punerea n funciune sunt asigurate de o societate specializat, cheltuielile
sunt contabilizate pe msura primirii facturilor:
231
=
404
Imobilizri corporale
n curs de execuie
4426
TVA deductibil
La recepie, sumele colectate n contul 231 ,Imobilizri corporale n curs de execuie" se
includ n costul de achiziie:
21
231
n curs de execuie
Dac montajul i punerea n funciune sunt realizate n regie proprie, cheltuielile ocazionate
sunt contabilizate n contabilitatea financiar n conturile de cheltuieli din clasa 6, dup care la
terminarea lucrrilor costul lor este decontat asupra investiiei efectuate:
231
722
Venituri din producia de
n curs de execuie
imobilizri corporale
Concomitent, cheltuielile colectate n contul 231 "Imobilizri corporale n curs de execuie"
se includ n costul de achiziie al imobilizrilor:
21
n curs de execuie
231
Cazul 2. Achiziionarea de imobilizri corporale din credite bancare pe termen lung
Atunci cnd ntreprinderea apeleaz la credite bancare pe termen lung pentru finanarea
achiziiei, construciei sau produciei de active pe ciclu lung de fabricaie, dobnda (costul
ndatorrii) la capitalul mprumutat poate fi tratat potrivit normelor contabile n dou moduri:
inclus n costul imobilizrii (capitalizat) sau inclus n cheltuielile perioadei.
Presupunnd c plata unui furnizor de investiii s-a fcut dintr-un credit bancar pe termen lung
iar dobnda calculat este de 2.000 lei, n ipoteza capitalizrii ea se nregistreaz prin operaia
contabil:
2.000 lei
21
1682
2.000 lei
Dobnzi aferente creditelor
sau
bancare pe termen lung
231
Imobilizri corporale n
curs de execuie
n ipoteza includerii dobnzii n cheltuielile perioadei, ea se nregistreaz:
2.000 lei
666
1682
2.000 lei
Cheltuieli privind
Dobnzi aferente creditelor
dobnzile
bancare pe termen lung
Cazul 3. Achiziionarea de imobilizri corporale din import
Se particularizeaz prin modul de calcul n lei al preului de import: valuta datorat x cursul de
schimb al zilei, i prin elementele specifice ale costului de achiziie, taxele nerecuperabile: taxele
vamale i comisionul vamal. TVA fiind ca regul, recuperabil, nu se include n costul de achiziie.
n plus celor artate, decontarea cu furnizorii externi n valut, convertit n lei la cursul de schimb al
zilei, genereaz cheltuieli sau venituri financiare din diferene de curs valutar.
Intrarea prin construire
Construirea de imobilizri corporale poate fi realizat de ctre ntreprindere n dou modaliti:
n antrepriz sau n regie proprie.
1. Construirea de imobilizari corporale n antrepriz
Reprezint modalitatea principal de construire de imobilizri corporale, cu precdere a
imobilizrilor complexe.
Datorit ntinderii n timp a lucrrilor, decontarea acestora se realizeaz periodic, lunar sau
trimestrial, pe baza situaiilor de lucrri executate.
n aproape toate cazurile, anterior nceperii lucrrilor, beneficiarul achit un avans
constructorului, iar la recepia final reine o cot de garanie de bun execuie care, dup expirarea
perioadei de garanie, dac au fost respectate toate clauzele contractuale, se restituie constructorului.
Datoriile ctre constructor se contabilizeaz, pe baza situaiilor de lucrri, ca i cheltuieli cu
investiiile n curs n contul 231 ,,Imobilizri corporale n curs de execuie ", avansul acordat n
contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizri corporale", iar cota de garanie reinut n contul
167 "Alte mprumuturi i datorii asimilate".
TVA aferent cotei de garanie se constituie ca TVA neexigibil n contul 4428 " TVA
neexigibil" pn la restituirea cotei de garanie cnd se reactualizeaz exigibilitatea TVA (cont
4426" TVA deductibil'' ).
Exemplu. S.C. GAMA S.A. construiete n antrepriz o construcie industrial n urmtoarele
condiii: avans acordat constructorului 20.000 lei, plti periodice pe baz de situaii de lucrri
250.000 lei, cota de garanie reinut la terminarea i recepia construciei 12.500 lei TVA 19%.
Operaiile contabile:
a) avansul pltit societii de construcii n sum de 20.000 lei:
20.000 lei
232
Avansuri acordate pentru
=
5121
Conturi la bnci n lei
20.000 lei
b) nregistrarea situaiilor de lucrri n perioada de executare a lucrrilor n sum de 250.000

lei, TVA 19%:
250.000 lei
47.500 lei
231
n curs de execuie
4426
TVA deductibil
404
297.500 lei
c) recepia final a construciei:

250.000 lei
212
Construcii
=
231
Imobilizriri corporale
n curs de execuie
250.000 lei
d) decontarea situaiilor de lucrri: reinerea avansului de 20.000 lei, a cotei de garanie de

12.500 lei i plata diferenei de 265.000 lei: 297.500 lei - (20.000 lei + 12.500 lei):
297.500 lei
404
=
232
20.000 lei
Fumizori de
imobilizri
167
12.500 lei
Alte mprumuturi i
datorii asimilate
5121
265.000 lei
e) concomitent, TVA deductibil aferent cotei de garanie reinut se evideniaz ca TVA

neexigibil: 12.500 lei x 19% = 2.375 lei:
2.375 lei
4428
=
4426
2.375 lei
TVA neexigibil
TVA deductibil
f) restituirea la expirarea perioadei de garanie a cotei de garanie de 12.500 lei:
12.500 lei
167
=
5121
12.500 lei
Alte mprumuturi i
datorii asimilate
g) concomitent se evideniaz exigibilitatea pentru TVA aferent cotei de garanie reinut n
sum de 2.3751ei:
2.375 lei
4426
TVA deductibil
=
4428
TVA neexigibil
Construirea de imobilizri corporale n regie proprie
2.375 lei
Este practicat pe scar redus doar de ctre societile al cror obiect de activitate faciliteaz
aceast modalitate de construire, iar imobilizrile construibile s nu fie de natura celor complexe.
Imobilizrile corporale construite n regie proprie se evalueaz i nregistreaz n contabilitate
la costul de producie format, aa cum s-a artat, din: costul de achiziie al materialelor consumabile,
celelalte cheltuieli directe de producie i cota de cheltuieli indirecte de producie alocat n mod
raional ca fiind legat de producerea bunurilor.
Cheltuielile ocazionate cu construirea n regie proprie a imobilizrilor corporale se
nregistreaz, similar montajului i punerii n funciune, n conturile de cheltuieli din clasa a 6-a.
Dac pn la sfritul perioadei de gestiune investiia nu este terminat cheltuielile efectuate sunt
recunoscute ca imobilizri corporale n curs de execuie constituite pe seama veniturilor din
producia de imobilizri corporale. n perioada de gestiune urmtoare cheltuielile efectuate sunt
contabilizate, de asemenea, n conturile de cheltuieli din clasa a 6-a i, la recepie, totalul
cheltuielilor (ambelor perioade) este recunoscut ca imobilizare corporal constituit pe seama
costului investiiilor n curs (din perioada precedent) i pe seama veniturilor din producia de
imobilizri aferente perioadei curente.
Exemplu. S.C. GAMA S.A. construiete n regie proprie o instalaie pentru fasonarea
produselor pe care le fabric. n exerciiul N a efectuat urmtoarele cheltuieli de exploatare:
materiale directe 4.000 lei;
salarii totale 9.000 lei, din care salarii directe 7.000 lei;
amortizare total 3.000 lei, din care amortizare aferent imobilizrilor direct
productive 2.000 lei. La sfritul exerciiului N instalaia rmne n curs de execuie. Deci:
Costul de producie al investiiei n curs = cheltuielile directe (4.000 lei + 7.000 lei) +
cheltuieli indirecte repartizate raional (2.000 lei) = 13.000 lei.
n exerciiul N + 1 societatea a mai efectuat cheltuieli de exploatare reprezentate de salarii n
sum de 5.000 lei, din care salarii directe 4.000 lei. Se recepioneaz instalaia la costul de producie
de 17.000 lei (13.000 lei costul investiiilor n curs la 31.12.N + 4.000 lei costul investiiilor din N+
1).
Operaiile contabile n exerciiul N:
a) nregistrarea cheltuielilor efectuate pentru obinerea instalaiei:
4.000 lei
602
=
302
Cheltuieli cu materialele
Materiale consumabile
consumabile
9.000 lei
641
=
421
Cheltuieli cu salariile
Personal- salarii datorate
personalului
3.000 lei
681
=
281
Cheltuieli de exploatare
Amortizri privind
privind amortizrile,
imobilizrile corporale
provizioanele i ajustrile
pentru depreciere
4.000 lei
9.000 lei
3.000 lei
b) decontarea costului de producie n surm de 13.000 lei asupra imobilizrii n curs de

execuie:
13.000 lei
231
=
722
13.000 lei
Imobilizri corporale n Venituri din producia de
curs de execuie
Operaiile contabile n exerciiul N + 1:
c) inregistrarea cheltuielilor de exploatare efectuate n sum de 5.000 lei, salarii:
5.000 lei
641
=
421
5,000 lei
Personal - salarii datorate
personalului
d) recepia instalaiei la costul de productie de 17.000 lei (13.000 lei din N i 4.000 lei din N+
1):
17.000 lei
2131
=
722
231
curs de execuie
13.000 lei
4.000 lei
Intrarea din subvenii pentru investiii
n aceast categorie de operaii se cuprind intrrile de imobilizri corporale finanate din
subvenii guvernamentale pentru investiii i din mprumuturi nerambursabile cu caracter de
investiii, intrrile de imobiliziiri corporale prin donaie i cele constatate plus la inventar, precum
i intrrile de imobilizri corporale finanate din alte sume primite cu caracter de subvenii pentru
investiii.
Contabilitatea subveniilor pentru investiii este realizat cu ajutorul
conturilor din grupa 13 "Subvenii pentru investiii" i anume:
131. Subvenii guvernamentale pentru investiii
132. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii pentru investiii
133. Donaii pentru investiii
134. Plusuri de inventar de natura imobilizrilor
138. Alte sume cu caracter de subvenii pentru investiii
Sunt conturi de pasiv care nregistreaz n creditul lor subveniile primite sau de primit. n
debit se nregistreaz subveniile decontate asupra veniturilor din exploatare (cont 7584 "Venituri
din subvenii pentru investiii") pe masura amortizrii activelor imobilizate finanate pe aceast cale,
sau la ieirea lor din ntreprindere pentru valoarea neamortizat. Soldul creditor exprim subveniile
primite i nedecontate nc asupra veniturilor.
Atunci cnd subveniile pentru investiii se primesc ulterior calculrii lor, suma de ncasat se
nregistreaz n contul 445 Subvenii , n debit. La ncasarea sumei contul 445 Subvenii se
crediteaz.
Cheltuieli ulterioare evalurii iniiale
Urmeaz un tratament diferniat n funcie de scopul n care se efectueaz: ntreineri i
reparaii sau mbuntirea performanelor imobilizrilor.
Cheltuielile pentru ntreineri i reparaii, fiind efectuate cu scopul de a obine sau pentru a
pstra nivelul beneficiilor economice viitoare ateptate iniial, sunt recunoscute ca i cheltuieli ale
perioadei.
Intrarea prin construire
Construirea de imobilizri corporale poate fi realizat de ctre ntreprindere n dou modaliti:
n antrepriz sau n regie proprie.
1. Construirea de imobilizari corporale n antrepriz
Reprezint modalitatea principal de construire de imobilizri corporale, cu precdere a
imobilizrilor complexe.
Datorit ntinderii n timp a lucrrilor, decontarea acestora se realizeaz periodic, lunar sau
trimestrial, pe baza situaiilor de lucrri executate.
n aproape toate cazurile, anterior nceperii lucrrilor, beneficiarul achit un avans

constructorului, iar la recepia final reine o cot de garanie de bun execuie care, dup expirarea
perioadei de garanie, dac au fost respectate toate clauzele contractuale, se restituie constructorului.
Datoriile ctre constructor se contabilizeaz, pe baza situaiilor de lucrri, ca i cheltuieli cu
investiiile n curs n contul 231 ,,Imobilizri corporale n curs de execuie ", avansul acordat n
contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizri corporale", iar cota de garanie reinut n contul
167 "Alte mprumuturi i datorii asimilate".
TVA aferent cotei de garanie se constituie ca TVA neexigibil n contul 4428 " TVA
neexigibil" pn la restituirea cotei de garanie cnd se reactualizeaz exigibilitatea TVA (cont
4426" TVA deductibil'' ).
Exemplu. S.C. GAMA S.A. construiete n antrepriz o construcie industrial n urmtoarele
condiii: avans acordat constructorului 20.000 lei, plti periodice pe baz de situaii de lucrri
250.000 lei, cota de garanie reinut la terminarea i recepia construciei 12.500 lei TVA 19%.
Operaiile contabile:
a) avansul pltit societii de construcii n sum de 20.000 lei:
232
=
5121
20.000 lei
b) nregistrarea situaiilor de lucrri n perioada de executare a lucrrilor n sum de 250.000

lei, TVA 19%:
%
=
404
297.500 lei
231
250.000 lei
n curs de execuie
4426
47.500 lei
TVA deductibil
c) recepia final a construciei:
212
Construcii
231
Imobilizriri corporale
n curs de execuie
250.000 lei
d) decontarea situaiilor de lucrri: reinerea avansului de 20.000 lei, a cotei de garanie de

12.500 lei i plata diferenei de 265.000 lei: 297.500 lei - (20.000 lei + 12.500 lei):
%
404
167
Alte mprumuturi i
datorii asimilate
5121
232
imobilizari corporale
297.500 lei
20.000 lei
12.500 lei
265.000 lei
e) concomitent, TVA deductibil aferent cotei de garanie reinut se evideniaz ca TVA
neexigibil: 12.500 lei x 19% = 2.375 lei:

4428
=
4426
2.375 lei
TVA neexigibil
TVA deductibil
f) restituirea la expirarea perioadei de garanie a cotei de garanie de 12.500 lei:
167
=
5121
12.500 lei
Alte mprumuturi i
datorii asimilate
g) concomitent se evideniaz exigibilitatea pentru TVA aferent cotei de garanie reinut n
sum de 2.3751ei:
4426
TVA deductibil
4428
TVA neexigibil
2.375 lei
Construirea de imobilizri corporale n regie proprie

Este practicat pe scar redus doar de ctre societile al cror obiect de activitate faciliteaz
aceast modalitate de construire, iar imobilizrile construibile s nu fie de natura celor complexe.
Imobilizrile corporale construite n regie proprie se evalueaz i nregistreaz n contabilitate
la costul de producie format, aa cum s-a artat, din: costul de achiziie al materialelor consumabile,
celelalte cheltuieli directe de producie i cota de cheltuieli indirecte de producie alocat n mod
raional ca fiind legat de producerea bunurilor.
Cheltuielile ocazionate cu construirea n regie proprie a imobilizrilor corporale se
nregistreaz, similar montajului i punerii n funciune, n conturile de cheltuieli din clasa a 6-a.
Dac pn la sfritul perioadei de gestiune investiia nu este terminat cheltuielile efectuate sunt
recunoscute ca imobilizri corporale n curs de execuie constituite pe seama veniturilor din
producia de imobilizri corporale. n perioada de gestiune urmtoare cheltuielile efectuate sunt
contabilizate, de asemenea, n conturile de cheltuieli din clasa a 6-a i, la recepie, totalul
cheltuielilor (ambelor perioade) este recunoscut ca imobilizare corporal constituit pe seama
costului investiiilor n curs (din perioada precedent) i pe seama veniturilor din producia de
imobilizri aferente perioadei curente.
Exemplu. S.C. GAMA S.A. construiete n regie proprie o instalaie pentru fasonarea
produselor pe care le fabric. n exerciiul N a efectuat urmtoarele cheltuieli de exploatare:
materiale directe 4.000 lei;
salarii totale 9.000 lei, din care salarii directe 7.000 lei;
amortizare total 3.000 lei, din care amortizare aferent imobilizrilor direct
productive 2.000 lei. La sfritul exerciiului N instalaia rmne n curs de execuie. Deci:
Costul de producie al investiiei n curs = cheltuielile directe (4.000 lei + 7.000 lei) +
cheltuieli indirecte repartizate raional (2.000 lei) = 13.000 lei.
n exerciiul N + 1 societatea a mai efectuat cheltuieli de exploatare reprezentate de salarii n
sum de 5.000 lei, din care salarii directe 4.000 lei. Se recepioneaz instalaia la costul de producie
de 17.000 lei (13.000 lei costul investiiilor n curs la 31.12.N + 4.000 lei costul investiiilor din N+
1).
Operaiile contabile n exerciiul N:
a) nregistrarea cheltuielilor efectuate pentru obinerea instalaiei:
602
=
302
Cheltuieli cu materialele
consumabile
4.000 lei
641
=
personalului
681
=
privind amortizrile,
provizioanele i ajustrile
pentru depreciere
421
Personal- salarii datorate
281
Amortizri privind
9.000 lei
3.000 lei
b) decontarea costului de producie n surm de 13.000 lei asupra imobilizrii n curs de

execuie:
231
=
722
13.000 lei
curs de execuie
Operaiile contabile n exerciiul N + 1:
c) inregistrarea cheltuielilor de exploatare efectuate n sum de 5.000 lei, salarii:
641
=
421
5,000 lei
Personal - salarii datorate
personalului
d) recepia instalaiei la costul de productie de 17.000 lei (13.000 lei din N i 4.000 lei din N+
1):
2131
%
231
curs de execuie
723
17.000lei
13.000 lei
4.000 lei
Intrarea din subvenii pentru investiii

n aceast categorie de operaii se cuprind intrrile de imobilizri corporale finanate din
subvenii guvernamentale pentru investiii i din mprumuturi nerambursabile cu caracter de
investiii, intrrile de imobiliziiri corporale prin donaie i cele constatate plus la inventar, precum
i intrrile de imobilizri corporale finanate din alte sume primite cu caracter de subvenii pentru
investiii.
Contabilitatea subveniilor pentru investiii este realizat cu ajutorul
conturilor din grupa 13 "Subvenii pentru investiii" i anume:
131. Subvenii guvernamentale pentru investiii
132. mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii pentru investiii
133. Donaii pentru investiii
134. Plusuri de inventar de natura imobilizrilor
138. Alte sume cu caracter de subvenii pentru investiii
Sunt conturi de pasiv care nregistreaz n creditul lor subveniile primite sau de primit. n
debit se nregistreaz subveniile decontate asupra veniturilor din exploatare (cont 7584 "Venituri
din subvenii pentru investiii") pe masura amortizrii activelor imobilizate finanate pe aceast cale,
sau la ieirea lor din ntreprindere pentru valoarea neamortizat. Soldul creditor exprim subveniile
primite i nedecontate nc asupra veniturilor.
Atunci cnd subveniile pentru investiii se primesc ulterior calculrii lor, suma de ncasat se
nregistreaz n contul 445 Subvenii , n debit. La ncasarea sumei contul 445 Subvenii se
crediteaz.
Cheltuieli ulterioare evalurii iniiale
Urmeaz un tratament diferniat n funcie de scopul n care se efectueaz: ntreineri i
reparaii sau mbuntirea performanelor imobilizrilor.
Cheltuielile pentru ntreineri i reparaii, fiind efectuate cu scopul de a obine sau pentru a
pstra nivelul beneficiilor economice viitoare ateptate iniial, sunt recunoscute ca i cheltuieli ale
perioadei.
Contabilitatea operaiilor privind amortizarea imobilizrilor corporale

Potrivit normelor contabile naionale i IFRS-urilor, amortizarea, dei reflect o micorare
ireversibil a valorii contabile a imobilizrilor corporale, nu afecteaz n mod direct valoarea
contabil de intrare a lor ci o ajusteaz prin intermediul unui cont rectificativ. Considerentul l
constituie pstrarea valorii contabile iniiale a imobilizrii att pentru calculul amoritizrii ct i
pentru diferite necesiti de informare.
Valoarea amortizrii calculat prin aplicarea cotelor de amortizare la valoarea contabil a
imobilizrii se include n cheltuielile de exploatare, cont 6811 "Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizrilor" pe toat durata de funcionare a acesteia.
Contul rectificativ prin intermediul cruia se diminueaz indirect valoarea contabil de intrare
a imobilizrii este 281 "Amortizri privind imobilizrile corporale ".
n situaia n care o imobilizare corporal iese din ntreprindere nainte de expirarea duratei de
via, valoarea neamortizat diminuat cu surplusul de valoare rezultat din scoaterea din funciune se
recupereaz tot pe seama cheltuielilor de exploatare, cont 6583 "Cheltuieli privind activele cedate i
alte operaii de capital ", dar aceste cheltuieli sunt nedeductibile fiscal.
Contabilitatea deprecierii imobilizrilor corporale
IAS 36 "Deprecierea activelor definete deprecierea ca o reducere de valoare egal cu
diferena dintre valoarea recuperabil i valoarea contabil.
Sensurile valorilor reinute de IAS 36 "Deprecierea activelor" sunt urmtoarele:
valoarea recuperabil este maximum dintre preul net de vnzare al unui activ i valoarea
lui de utilizare;
preul net de vnzare este suma ce se poate obine din vnzarea unui activ ntr-o tranzacie
cu pre determinat obiectiv ntre doi parteneri, minus costurile legate de vnzare. n cazul n care
costurile legate de vnzare nu au valoare material, preul net de vnzare este egal cu valoarea real;
valoarea de utilizare este valoarea prezent a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se
ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din vnzarea lui la sfritul perioadei
sale de via util;
valoarea contabil reprezint valoarea contabil net, respectiv valoarea contabil mai
puin amortizrile cumulate i pierderile din depreciere nregistrate n anii anteriori;
pierderea din depreciere este suma cu care valoarea contabil net a unui activ depete
valoarea sa recuperabil.
Deprecierea este cauzat de factori interni i externi care afecteaz activitatea ntreprinderii, iar
aciunea lor se poate resorbi sau intensifica oricnd. Ca urmare, ea are un caracter temporar ceea ce
face ca anual, dup constatare, s fie supus analizei corelat cu aciunea n continuare, atenuarea
sau dispariia factorilor care au generat-o. Consecina evalurii anuale o constituie meninerea sau
suplimentarea pierderii din depreciere, ori diminuarea sau anularea ei.
Trebuie precizat c deprecierea este proprie n primul rnd imobilizrilor corporale

neamortizabile, n concret a terenurilor. Ea este ns proprie i imobilizrilor corporale amortizabile,
constatat n anii n care nu au loc reevaluri ale imobilizrilor corporale.
Deprecierea constatat se recunoate ca o cheltuial a exerciiului n contul 6813 "Cheltuieli
de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor" i ca o ajustare indirect de
valoare a imobilizrii corporale depreciate n contul 291 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
corporale. Reluarea deprecierii diminueaz sau anuleaz ajustrile de valoare pe seama veniturilor
exerciiului, cont 7813 Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor .
Contabilitatea operaiilor privind ieirea imobilizrilor corporale
Similar intrrii, operaiile privind ieirea imobilizrilor corporale din ntreprindere prezint
particulariti n funcie de cile de ieire, cele mai reprezentative fiind lichidarea i vnzarea. Alte
ci de ieire pot fi: donaia, lipsuri la inventar, cauze de for major, participarea la capitalul altor
ntreprinderi .a.
Ieirea prin lichidare
Lichidarea sau scoaterea din funciune a unei imobilizri corporale intervine atunci cnd durata
de via util a expirat sau mai nainte dac imobilizarea corporal nu mai d randamentul ateptat.
Ca urmare imobilizarea corporal supus lichidrii poate fi amortizat integral sau parial.
Lichidarea unei imobilizri corpora1e ocazioneaz cheltuieli i genereaz venituri constnd n
bunurile recuperate sub form de materiale, ansamble,subansamble etc.
Operaiile contabile referitoare la lichidarea unei imobilizri corporale privesc: scoaterea
acesteia din eviden, efectuarea cheltuielilor de lichidare, recuperarea bunurilor specifice i. n cazul
imobilizrii corporale amortizate parial, i a valorii neamortizate.
Cheltuielile efectuate cu lichidarea se nregistreaz n conturile de cheltuieli din clasa 6, iar
valoarea bunurilor recuperate se constituie ca venituri n contul 7588" Alte venituri din exploatare".
Dac imobilizarea corporal supus lichidrii nu este amortizat integral, valoarea
neamortizat se recupereaz prin includerea ei n cheltuieli, cont 6583 "Cheltuieli privind activele
cedate ,i alte operaii de capital ", fie integral la lichidare, dac este vorba de o valoare care nu
afecteaz sensibil rezultatul financiar, fie treptat ntr-o perioad ulterioar de maxim 5 ani, dac
valoarea neamortizat este mare i necesit o ealonare la includerea n cheltuieli. n acest caz
valoarea de amortizat se contabilizeaz ca i cheltuial n avans, cont 471 "Cheltuieli nregistrate n
avans ", dup care se include ealonat n cheltuieli.
Exemplu. S.C. METAL SA. lichideaz o cldire amortizat parial: valoarea contabil 90.000
lei, valoarea amortizat 70.000 lei. Lichidarea este efectuat de un ter care a facturat serviciile
prestate la suma de 5.000 lei, TVA 19%. Din lichidare au fost recuperate diverse materiale evaluate
la suma de 8.000 lei.
Operaiile anterioare lichidrii:
a) achiziionarea cldirii la preul de 90.000 lei:
212
404
90.000 lei
Construcii
b) amortizarea cldirii pn la data lichidrii pentru suma de 70.000 lei:
6 811
281
70.000 lei
Amortizri privind
privind amortizarea
imobilizrilor
Operaiile la lichidare:
a) evidenierea cheltuielilor de lichidare facturate de un ter:
5.000 lei
628
401
lei
Alte cheltuieli cu serviciile
Furnizori
5.950
950 lei
executate de teri
4426
TVA deductibil
b) evidenierea materialelor recuperate din lichidare:

8.000 lei
302
7588
8.000 lei
Alte venituri din exploatare
c) scoaterea din eviden a cldirii tiind c valoarea neamortizat se recupereaz ntr-o
perioad de 5 ani:
20.000 lei
471
212
90.000 lei
Cheltuieli nregistrate n avans
Construcii
281
Amortizri privind
d) recuperarea treptat a valorii neamortizate de 20.000 lei n 5 ani, suma anual recuperat
fiind de 4.000 lei:
6583
471
20.000 lei
Cheltuieli privind activele
Cheltuieli nregistrate n avans
cedate i alte operaii de capital
Ieirea din vnzare
Este decis de conducerea ntreprinderii atunci cand durata de via a expirat, cnd
imobilizrile nu mai dau randamentul scontat sau cnd se urmrete nlocuirea imobilizrilor
existente cu altele mai performante.
Vnzarea se face prin licitaie sau negociere direct, preul obinut constituindu-se ca venit al
ntreprinderii iar valoarea neamortizat, dac imobilizarea nu este amortizat integral, ca i
cheltuial. Dac valoarea neamortizat (cheltuiala) depete venitul obinut, cheltuiala constatat n
plus este nedeductibil fiscal.
Operaiile contabile proprii ieirii imobilizrilor prin vnzare privesc: vnzarea propriu-zis i
scoaterea din eviden a imobilizrilor vndute.
Alte ci de ieire
1. Donaie. Fiind o cedare cu titlu gratuit, donaia se reflect n contabilitate prin scoaterea din
eviden a imobilizrii corporale cedate i evidenierea concomitent a cheltuielilor generate i
veniturilor realizate la nivelul valorii juste a imobilizrii cedate.
2. Lipsuri la inventar. Se nregistreaz ca o ieire din gestiune. Dac lipsurile sunt imputabile,
recuperarea se face la valoarea de nlocuire a imobilizrilor n cauz, potrivit OMFP nr.
1753/22.11.2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii
elementelor de activ i de pasiv.
3. Cauze de for major. n astfel de situaii valoarea neamortizat a imobilizrilor corporale
distruse de cutremure, incendii, inundaii etc. se contabilizeaz pe seama cheltuielilor extraordinare,
cont 671 "Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare ".11
Contabilitatea imobilizrilor necorporale
Contabilitatea operaiilor privind imobilizrile necorporale se organizeaz cu ajutorul mai
multor conturi sintetice de gradul 1, precizate in P1anul de conturi general, clasa 2 "Conturi de
imobilizri", grupa 20 "Imobilizri necorporale". Vom utiliza conturile precizate n Ordinul
11
Dumitru Vian, Corneliu Burada, Dorina Lu, Contabilitate financiar, Ed. Independena economic, 2006
Ministrului Finanelor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme
cu directivele europene. n acest context, sunt incluse n grupa menionat, conturi sintetice de
gradul 1 i 2 pe structuri i forme pe care le implic imobilizrile necorporale, astfel 201
"Cheltuieli de constituire"; 203 "Cheltuieli de dezvoltare"; 205 "Concesiuni, brevete, licene, mrci
comerciale, drepturi i active similare "; 207 "Fond comercial" i 208
"Alte imobilizri
necorporale".
Contul 207, 1a cele dou conturi sintetice de gradul II n care se divide, exist unele elemente
de particularitate n funcionare. Contul 2071 "Fond comercial pozitiv", ine evidena diferenei
pozitive rezultate din achiziia unei afaceri, are funcia contabil de activ. n debitul contului se
nregistreaz diferena pozitiv ce a rezultat din achiziia unei afaceri, iar n, credit se nregistreaz
valoarea fondului comercial amortizat integral, sau cedat care nu a fost amortizat. Soldul debitor,
reprezint valoarea fondului comercial existent. Contul 2075 "Fond comercial negativ", ine
evidena diferenei negative, rezultat din achizia unei afaceri, are o funcie contabil de pasiv. n
creditul contului se nregistreaz diferena negativ rezultat din achiziia unei afaceri, iar n debit, se
nregistreaz cota-parte din fondul comercial negativ, reluat la venituri din fondul comercial negativ
(7815). Soldul creditor, reprezint valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
Conturile de mai sus au unele trsturi comune, cum ar fi: sunt conturi cu funcie contabil de
activ; sunt conturi de bilan putnd avea solduri finale debitoare, care reprezint imobilizrile
necorporale existente n entitate; se nscriu n activul bilanului n grupa A "Active imobilizate",
subgrupa 1 "Imobilizri necorporale" .
Pentru organizarea contabilitii imobilizrilor necorporale, se folosesc i conturi
corespunztoare de amortizri i de ajustri pentru deprecierea sau pierderea de valoarea
imobilizrilor, i anume: 280 "Amortizri privind imobilizrile necorporale", care, de
asemenea, se desfoar pe conturi sintetice de gradul II pe amortizri ale formelor ce le mbrac
imobilizrile necorporale, dup cum urmeaz: 2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire; 2803
"Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare"; 2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor,
mrcilor comerciale, drepturilor i activelor similare"; 2807 "Amortizarea fondului comercial"; 2808
"Amortizarea altor imobillzri necorporalc" Pentru ajustri pentru deprecierea i pierderea de
valoare a acestei categorii de active imobilizate, sc reine contul 290 "Ajustri pentru deprecierea
imobilizrilor necorporale", cu detaliere pe forme de imobilizri necorporale.
Toate aceste conturi se caracterize prin aceea c au funcie contabil de pasiv i funcioneaz
dup regulile generale privind conturile de aceast natur. Soldurile lor finale creditoare, pe care le
pot avea la finele exrciilui financiar, se deduc din soldurile finale debitoare, aferente conturilor de
imobilizri necorporale corespunztoare, aceasta n vederea determinrii valorilor contabile nete ce
se nscriu n bilan.
n situaiile financiare, informaiile furnizate de contabilitatea imobilizrilor necorporale
surprind urmtoarele aspecte:
- informaiile sunt precizate pentru fiecare form de active necorporale, distingnd ntre
activele necorporale: pe cele achiziionate cu titlu oneros;
- situaiile financiare mai prezint informaii privind: duratele de via util, ratele de
amoritzare, metodele de amortizare folosite, valoarea contabil brut i amortizarea cumulat, o
reconciliere a valorii contabile la nceputul i la finele perioadei de gestiune, dac un activ
necorporal este amortizat n mai puin de 20 de ani etc,
- situaiile financiare prezint din contabilitatea imobilizrilor necorporale, valorile agregate
ale cheltuielilor de cercetare i dezvoltare nregistrate n cheltuieli, de-a lungul perioadei de gestiune
etc.
Exemplu de retragere din uz a unui program informatic cu o valoare contabil de 250 lei,
amortizarea nregistrat fiind de 235 lei. Cheltuielile ocazionate pentru aceast scoatere din uz sunt
n sum de 8 lei, rezultnde componente ce pot fi valorificate n valoare de 9 lei (materiale
consumabile).
nregistrrile n contabilitate sunt:

a) scoaterea din eviden a imobilizrilor necorporale;
%
208
250 lei
2808
Alte imobilizri necorporale
235 lei
Amortizarea altor imobilizri
necorporale
6583
Cheltuieli privind activele cedate i
alte operaii de capital
b) evidenierea cheltuielilor ocazionate de scaterea din uz a imobilizrilor necorporale:
6588
%
8 lei
Alte cheltuieli de exploatare
3xx
4xx
5xx
c) nregistrarea bunurilor rezultate:
302
7588
9 lei
Alte venituri din exploatare
Exemplu de vnzare a unui studiu de dezvoltare, a crui valoare contabil este de 20.000 lei,
iar amortizarea cumulat n sum de 4.000 lei. Preul de vnzare este de 18.400 lei.
nregistrrile efectuate sunt urmtoarele:
a) transferul de proprietate:
461
%
21.896 lei
Debitori diveri
7583
18.400 lei
Venituri din vnzarea activelor
i alte operaii de capital
442
3.946 lei
TVA colectat
b) scoaterea din eviden a imobilizrilor necorporale:
%
=
20.000 lei
2803
Cheltuieli de dezvoltare
lei
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare
203
4.000
6583
16.000 lei
Cheltuieli privind activele
cedate i alte operaii de capital
Precizare: Un activ necorporal care este retras din folosin i deinut pentru nstrinare este
prezentat la valoarea sa contabil de la data la care activul este retras din folosin. O societate
comercial, la sfritul exerciiului financiar, testeaz activul pentru depreciere i va recunoate, n
consecin, orice pierderi din deprecieri.12
6.AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR
Victoria Brbcioru, Sorin Domnioru, Radu Blun, Simona Manea, Contabilitate financiar, Ed.Sitech, Craiova,
2006
12
Delimitari, metode de amortizare si inplicatii fiscale

Amortizarea reprezinta alocarea (repartizarea) sistematica a valorii amortizabile a unui activ
de-a lungul duratei de viata utila. Valoarea amortizabla, este reprezentata de costul unui activ 13
(costul de achizitie sau constul de productie) sau orice alta valoare subtituita acestuia(valoarea
reevaluata), mai putin valoarea reziduala. Cu alte cuvinte, valoarea amortizabila a unui activ
imobilizat este determinata dupa deducerea valorii reziduale14, din coctul de intrare a acestuia.
Amortismentul anual este determinat de catre ntreprindere pe baza consideratiilor
economice de gestiune, de unde, n literatura de specialitate, cheltuielile cu amortizarea sunt
denumite dotatii calculate, dar neplatite in cursul exercitiului. Mecanismul de amortisment,
denumit n planul contabil amortisment pentru depreciere, permite respectarea principiului
independentei exercitiilor si constituie una dintre tehnicile contabile ale atasamentului cheltuielii la
veniturile obtinute. La baza contabilizarii amortismentului sta termenul de depreciere ireversibila,
care se refera la transformarea succesiva a costului unui activ n cheltuiala.
Contabilizarea amortizarii imobilizarilor
Factorii care influenteaza contabilitatea amortizarii sunt: obiectul amortizabil,
valoarea de amortizat, durata de utilizare economica, durata normala de functionare, metoda de
amortizare.
Obiectul amortizabil este reprezentat de imobilizarile necorporale si corporale, cu exceptia
terenurilor propriu-zise care nu sunt supuse amortizarii. De asemenea, activele fixe
care sunt achizitionate pentru a fi utilizate n scopuri speculative sau care nu sunt utilizate
n activitatea de exploatare nu se amortizeaza.
Valoarea de amortizat este valoarea de intrare a imobilizarii amortizabile.
Amortizarea imobilizarilor poate fi analizata sub mai multe aspecte, motiv pentru care se pot
delimita urmatoarele seminificatii ale acesteia:
a)amortizarea ca operatie de repartizare a costului imobilizarilor asupra cheltuielilor
exercitiului.
Potrivit principiului independetei exercitiilor, cheltuiala de exploatare privind amortizarea
inregistrata in fiecare exercitiu trebuie sa efectueze costul de profit si acedere pe perioada in care
beneficiile economice ale activului sunt utilizate(cu exceptia situatiei in care ea este incorporata in
valoarea contabila a unui alt activ, de exemplu amortizarea unei imobilizari corporale utilizata pentru
activitatea de dezvoltare poate fi curpinsa in costul unei imobilizari necorporale contabilizata.
b)amortizarea ca operatie de corectare a valorii contabile initiale a imobilizarilor, ce se
efectueaza cu ocazia evaluarii bilantiere cand se procedeaza la diminuarea valorii activelor
imobilizate pentru ca acestea sa fie prezentate in situatiile financiare la valoarea efectiva,
reala(valoare neta contabila).
c)amortizarea sub aspect financiar, reprezinta sursa de finantare pentru procurarea unor
noi imobilizari.
d)amortizarea fiscala inseamna echivalentul valoric al deprecierii definitive a imobilizarilor,
care efectueaza cheltuielile de exploatare ce sunt deductibile fiscal la determinarea profitului
impozabil. Ea apare ca urmare a aplicarii legii amortizarii, a normelor metodologice aferente eo,
precum si a altor reglementari fiscale (Legea impozitului pe profit). Amortizarea fiscala nu afecteaza
13
Costul este suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate
pentru achizitionarea unui activ, la data achizitieit sau constructiei acestuia.
14
Valoarea reziduala reprezinta suma neta pe care entitatea se asteapta sa o obtina prin cedarea unei imobilizari corporale
la sfarsitul duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor estimate a fi efectuate cu operatiunea de cedare. Cu alte
cuvinte, valoarea reziduala este egala cu valoarea neamortizata a imobilizarilor, corectata cu suma obtinuta prin
valorificarea acestora, ce se diminueaza cu marimea cheltuielilor cu scoaterea din functiune a lor.
cheltuielile entitatii, ci doar marimea profitului impozabil, implicit suma impozitului pe profit
datorata bugetului.
Pentru determinarea amortizarii sunt indispensabile doua elemente pe care entitatea trebuie
sa le estimeze pentru fiecare element al imobilizarilor, si anume:
a) durata de viata economica utila a activului si
b) valoarea reziduala la finele acesteia.
Durata de viata utila capata doua expresii:
perioada de timp de-a lungul careia un activ se asteapta a fi utilizat de catre

entitate;
numarul de unitati de productie sau al unitatilor similare ce se asteapta a fi

obtinute de catre entitate din utilizarea activului.
Durata de viata a unei imobilizari corporale, supuse amortizarii, trebuie stabilita in fuctie de
anumiti factori si anume:
a)
nivelul estimat de utilizare, pe baza capacitatii de productie sau a productiei fizice
estimata a fi obtinuta cu ajutorul imobilizarii respective;
b)
uzura fizica estimata, care este influentata de conditiile concrete de exploatare;
c)
uzura norala ca urmare imbunatatirilor aduse proceselor tehnologice;
d)
reglementari juridice privind posibilitatea de utilizare a imobilizarii respective.
Durata de viata trebuie revizuita periodic, pentru fiecare element al imobilizarilor corporale,
daca durata previzionata este sensibila diferita de estimarea anterioara. In acest caz, cheltuielile cu
amortizarea corespunzatoare exercitiului in curs si perioadele viitoare trebuie sa fie ajustate.
Exemplu de determinare a valorii amortizabile si de modificare a duratei de viata utile a unei
imobilizari corporale:
O sicietate comerciala a achizitionat o instalatie de lucru, in valoare de 300.000 lei. Durata
de viata utila estimata este de 10 ani si valoarea reziduala estimata a fi obtinuta este de 60.000 lei. La
1 ianuarie, anul 5 de functionare, entitatea estimeaza ca instalatia de lucru va fi utilizata o perioada
mai mare decat cea estimata initial. Astfel, durata totala de viata va fi de 12 ani; valoarea reziduala
estimata e tot de 60.000 lei.
Amortizarea anuala in situatia in care se determina in fucntie de costul de intrare fara sa se ia
in calcul valoarea reziduala, este de 30.000 lei(300.000 lei/ 10 ani).
Amortizarea anuala in conditiile in care se ia in considerare valoarea reziduala: este in
valoarea de 24.000 lei (300.000-60.000)/10 ani(amortizarea lunara este de 2.000 lei).
Ca urmare, se inregistreaza pe cheltuieli o amortizare in suma de 24.000 lei in loc de
300.000lei. la finele anului 4, amortizarea cumulata in creditul 2813 este de 96.000 lei, iar valoarea
neta contabila este de 204.000 lei.
Pentru urmatorii ani (5-12) cheltuielile anuale cu amortizarea sunt in suma de 18.000 lei,
calculate astfel: (300.000 lei 96.000 lei amortizarii cumulate 60.000 lei valoarea reziduala)/ 8
ani(12 ani- 4 ani). Nivelul amortizarii anuale se micsoreaza mai mult daca s-ar proceda la majorarea
valorii reziduale, estimata anterior. In concluzie, in situatia in care se ia in considerare in calculul
amortizarii, valoarea reziduala a imobilizarilor corporale, cheltuielile anuale cu amortizarea aferenta
acestora sunt mai mici.
Alegerea metodei de amortizare pentru imobilizari trebuie sa tina cont de modul in care se
estimeaza generarea beneficiilor economice viitoare aferenta activelor respectiv. Potrivit principiului
performantei metodelor, metoda de amortizare utilizata trebuie sa fie aplicata in mod consecvent de
la un exercitiu la altul, cu exceptia situatiei unor modificari, care impun aplicarea altei metode de
amortizare. Metoda de amortizare trebuie sa fie revizuita in cazul modificarii semnificative a
nivelului initial de beneficii economice ce decurg din folosirea activelor respective.
Atunci cand modificarea metodei de amortizare este necesara, aceasta trebuie contabilizata ca
o schimbare de estimare contabila, iar cheltuielile privind amortizaril exercitiului curent si
exercitiilor viitoare trebuie sa fie ajustate.
Ca regula generala, se retine faptul ca sunt supuse amortizarii imobilizarile cu durata de viata
determinata de timp.
Conform legislatiei in domeniu, se supun amortizarii 15 anumite categorii de bunuri, care sunt
asimilate imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe: investitiile efectuate pentru amenajarea
lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare sunt supuse amortizarii si se
recupereaza prin includerea amortizarii in cheltuielile de exploatare intr-o perioada de maximum 10
ani.
Amortizarea imobilizarilor necorporale are in vedere perioada de amortizare si metoda de
amortizare, care sa ofere cea mai adecvata exprimare pentru asemenea active. Perioada de
amortizare trebuie sa coincida cu cea mai buna estimare a duratei de viata utila a activului. Referitor
la durata de viata, aceasta corespunde perioadei economice in care beneficiile economice vor fi
generate. Data la care sunt amortizare activele necorporale este data punerii in functiune. Metoda de
amortizare a imobilizarilor necorporale trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice,
aferente activului, sunt consumate de catre entitate, iar in situatia in care nu este posibila aceasta
orientare, se va utliza metoda liniara. Rationamentul profesional este cel care primeaza in stabilirea
perioadei de amortizare si a metodei de amortizare utilizata, in legislatia romaneasca acestea sunt
reglementate prin normal. Astfel, imobilizarile necorporale deoarece acestea au o durata de utilizare
limitativa au si un regim particular de amortizare si anume: cheltuielile de constituire, cheltuielile de
dezvoltare, de amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani; programale informatice se amortizeaza
in functie de durata probabila de utilizare care nu poate depasi 5 ani; activele imobilizate de natura
concesiunii, superficiei si a uzufructului 16 se amortizraza pe durata contractului; brevetele, licentele,
know-how-urile, marcile de fabrica, ce comert, si alte drepturi de proprietate industriala se
amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de entitatea care le detine.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza si se inregistreaza incepand cu luna
urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratei
de viata utila si conditiilor de utilizare a acestora.
Data punerii in functiune , in vederea calcularii amortizarii este diferentiata, in functie de
faptul daca miijloacele fixe sunt independente, necesita montaj sau montaj si probe tehnice.
Amortizarea imobilizarilor corporaleconcesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune
se calculeaza de catre persoana juridica care le are in proprietate.
Valoarea de amortizat este valoarea de intrare a imobilizarii amortizabile.
Durata de utilizare economica este echivalenta cu numarul total de unitati de serviciu de
care se va beneficia de pe urma utilizarii acestuia. Unitatile de serviciu pot fi exprimate n ani de
functionare, n unitati de productie, n kilometri parcursi sau n alte unitati similare. Pentru estimarea
duratei de utilizare, conducerea ntreprinderii trebuie sa ia n calcul toate informatiile relevante,
inclusiv experienta trecuta cu active similare, starea actuala a activului, politica privind reparatiile si
ntretinerea, tendintele tehnologice si industriale actuale, conditiile naturale locale.
Distinctia dintre amortizarea contabila si amortizarea fiscala
Amortizarea contabila este reflectata in debitul conturilor de cheltuieli, influentand
marimea elementelor de imobilizari cuprinse in activul bilantului si contul de rezultate,
determitandu-se in concordanta cu normele elaborate n acest sens.
Formula contabila de nregistrare a amortizarii imobilizarilor corporale se prezinta astfel:
Amortizarea fiscala se stabileste corelativ cu prevederile art. 24 din Codul fiscal, nu se
inregistreaza n contabilitate, dar se evidentiaza in Registrul de evidenta fiscala si se raporteaza n
declaratia anuala privind impozitul pe profit. Ea se reflecta intr-o mica masura in performanta
15
H.G. nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994, modificata ulterior.
Dreptul superficiei este reprezentat de dreptul de proprietate asupra cladirii construite sau plantatiei aflate pe terenul
altei persoane, precum si dreptul de folositna asupra acelui teren. Uzufructul reprezinta dreptul acrodat unei persoane de
a folosi un bun care apartine altei persoane pe care trebuie sa-l restituie la expirarea contractului.
16
intreprinderii, prin luarea in calculul profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit, n

functie de care se stabileste rezultatul net.
Cu mici exceptii, elementele comune celor doua concepte de amortizare sunt obiectul
amortizarii si valoarea amortizabila, iar delimitarea se realizeaza pe baza duratei si metodei de
amortizare.
In privinta obiectului amortizarii, fondul comercial este clasificat in normele contabile ca un
activ amortizabil, n timp ce prevederile Codului fiscal il exclud din aceasta categorie. Prin urmare,
putem concluziona ca amortizarea fondului comercial nu este deductibila la calculul profitului
impozabil.
In cazul imobilizarilor corporale reevaluate, normele contabile prevad ca valoarea reevaluata
se substituie valorii de intrare, n timp ce prin dispozitiile legii fiscale valoarea reevaluata nu este
recunoscuta ca o valoare amortizabila. Referitor la acest aspect subliniem ca amortizarea fiscala se
calculeaza la valoarea de intrare, modificata numai de costul mbunatatirii mijloacelor fixe
amortizabile.
In contradictie cu reglementarile contabile, potrivit carora perioada de amortizare se poate
stabili pe baza rationamentului profesional, in legislatia fiscala acest interval este solicitat prin
hotarare de Guvern, astfel incat sa se poata tempera politica intreprinderii cu privire la stabilirea unor
durate reduse de utilizare, cu consecinte de diminuare a masei profitului impozabil.
In ceea ce priveste deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu amortizarea si a celor de
functionare, intretinere si reparatii, mentionam ca n cazul autoturismelor folosite de angajatii cu
functie de conducere si administrare ai persoanei juridice, aceste cheltuieli sunt deductibile limitat
la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi
deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale91.
Noile reglementari contabile autorizeaza trei metode de amortizare a imobilizarilor corporale,
fara a le delimita pe categorii de active corporale. Astfel, managementul poate sa opteze pentru una
dintre urmatoarele metode: liniara, degresiva si accelerata..
Metodele amortizarii imobilizarilor

Pentru stabilirea duratelor de amortizare se cunosc doua metode:
metoda descentralizata, potrivit careia duratele sunt estimate entitatii, folosindu-se

in acest scop rationamentul profesional, in functie de conditiile concrete de utilizare si intretinere,
precum si in functie de conditiile de concurenta de pe piata comerciala. Acestea sunt supuse
aprobarii organului fiscal abilitat, pentru a contracara tendinta de a stabili durate reduse de utilizare;
metoda centralizata, potrivit careia duratele de amortizare sunt stabilite la nivel

macroeconomic. Aceasta metoda se utilizeaza la momentul actual in tara noastra, duratele fiind
determinate prin mijloace tehnice, tinand seama de uzura fizica si morala. Ele sunt aprobate prin
hotararea Guvernului, sunt revizuite periodic( odata la 5 ani) si sunt inscrise in catalogul 17 de
clasificare a mijloacelor fize si al duratelor normelor de amostizare degresiva prin scaderea acesteia
din durata normala de utilizare( conform metodologiei de calcul stabilita de Ministerul Finantelor).
Metoda de amortizare utilizata trebuie sa concorde cu ritmul de consumare a avantajelor
economice ale activului si este aplicata consecvent, cu exceptia cazurilor n care intervine o
schimbare n modelul prognozat al beneficiilor generate de activ.
17
Prin HG nr. 964/XII.1998, s-a aprobat catalogul care cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie si
duratele normale de functionare a acestora, care corespund cu duratele de amortizare exprimate in ani, aferente
sistemului de amortizare liniara.
Liniara
Metode de
amortizare
Accelerata
Degresiva
Amortizarea liniara consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare

a unor sume fixe, stabilite proportional cu durata normala de functionare (Dnf) a imobilizarilor
respective.
Amortizarea anuala(Aa)=Valoarea de intrare(Vi) x cota liniara de amortizare (ql),
unde (ql) = 100.
Amortizarea accelerata consta in includerea in primul an de functionare in cheltuielile de
exploatare a unui amortisment de pana la 50 % din valoarea de intrare a imobilizarii corporale.
Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa
de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.
Amortizarea degresiva are doua variante: varianta ADI, fara influenta uzurii morale si
varianta AD2, cu influenta uzurii morale.
Metoda de amortizare degresiva, varianta AD1, consta in parcurgerea urmatoarelor etape:
in primul an de functionare se stabileste cota degresiva de amortizare (qd) prin
multiplicarea cotei liniare (ql) cu un coeficient (k) stabilit in functie de durata normala de
functionare:
-1,5 pentru Dnf [2 si 5 ani ]
-k = 2,0 pentru Dnf [6 si 10 ani]
-2,5 pentru Dnf > 10 ani .
pentru anii urmatori se aplica aceeasi cota, dar de fiecare data la valoarea ramasa. Acest
calcul se continua pna n anul n care amortismentul rezultat dupa regula de mai sus este mai mic
sau egal cu amortismentul determinat prin raportarea valorii ramase de amortizat in anul respectiv la
durata de functionare ramasa. Din acel an si pna la expirarea duratei normale de functionare, se
trece la amortizarea anuala liniara, stabilita prin mpartirea valorii ramase de amortizat la durata de
functionare ramasa.
Metoda degresiva de amortizare, varianta AD2, consta in recuperarea valorii de amortizat
intr-o perioada mai mica decat durata normata de functionare, diferenta fiind
motivata de influenta uzurii morale. Durata de amortizare efectiva (Da) cuprinde o durata in care
amortizarea se realizeaza in regim degresiv (Dd) si o durata in care amortizarea se
calculeaza in regim liniar (Dl).

Pentru aplicarea acestei metode se parcurg urmatoarele etape:
se calculeaza durata de amortizare n regim liniar (Dl):
Dl = 100/qd
se calculeaza durata totala de amortizare (Da):
Da = Dnf - Dl
se calculeaza durata de amortizare in regim degresiv (Dd):
Dd = Da - Dl
In perioada Dd , amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotei qd la valoarea
ramasa.
In perioada Dl , recuperarea valorii ramase se realizeaza prin metoda liniara.
Contabilitatea amortizarii imobilizarilor
1.
2.
Pentru organizarea contabilitatii amortizarii se au in vedere cele doua categorii importante de

imobilizari supuse acestui proces, necorporale si corporale, existand pentru fiecare dintre ele cate un
cont sintetic de gradul I si anume :
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
281Amortizari privind imobilizarile corporale.
Aceste conturi constituie grupa 28Amortizari privind imobilizarile din cadrul clasei a 2-a
din Planul de conturi generale, denumita Conturi de imobilizari, dezvoltandu-se in conturi
sintetice de gradul II. 18
Contul 280 se dezolvta in conturi astfel: 2801Amortizarea cheltuielilor de constituire,
2803Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare, 2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare, 2807Amortizarea fondului
comercial, 2808Amortizarea altor imobilizari necorporale.
Contul 280, fiind un cont cu functie contabila de pasiv, inregistreaza in credit amortizarea
acestora pe seama cheltuielilor de exploatare, iar in debit diminuarea amortizarii ca urmare a
vanzarii sau scoaterii din evidenta a imobilizarilor necorporale.
Contul 281 se dezvolta in urmatoarele conturi: 2811Amortizarea amenajarilor de terenuri,
2812Amortizarea constructiilor, 2813Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor, 2814Amortizarea altor imobilizari corporale.
Contul 281 inregistreaza in credit amortizarea imobilizarilor corporale utilizate, valoarea
amortizarii investitiilor efectuare, precum si valoarea amortizarii trasnferate ca urmare a utilizarii
imobilizarilor in operatii de participatie. In debit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor
corporale vandute sau scoase din evidenta. Soldul contului este creditor si reprezinta amortizarea
imobilizarilor corporale existente in entitate
Evaluarea si calculul amortizrii cheltuielilor de constituire
Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu nfiinarea, dezvolarea i fuzionarea
unitilor patrimoniale, cum sunt cele privind taxele i alte cheltuieli de nregistrare i nmatriculare,
cheltuieli privind emiterea i vnzarea de aciuni, chltuieli de prospectare a pieei i de pubilicitate.
Potrivit IAS 38 Active necorporale, cheltuielile de constituire trebuie recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei n care sunt efectuate. Cheltuielile de constituire pot consta din costuri de
nfiinare, cum ar fi costurile de secretariat i cele juridice suportate la nfiinarea unei entitati
18
Prof.univ.dr.C-tin Staicu, Contabilitatea Agentilor Economici, ed. Universitaria, Craiova 2006, pg128.
juridice, cheltuiala pentru a deschide o nou afacere, sau cheltuiala pentru nceperea unei noi operatii
sau lansarea de noi produse sau procese (costuri de preexploatare). Reglementrile contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005, prevad la pct. 5.21 posibilitatea imobilizarii de
catre o ntreprindere a cheltuielilor de constituire. n aceasta situaie suma reflectata in contul de
imobilizri necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5
ani.Valoarea amortizabil este reprezentat de valoarea de nregistrare n contabilitate, iar metoda de
amortizare este de regul liniar. Elementele inscrise la postul Cheltuieli de constituire se vor
prezenta detaliat n notele explicative. n formatul de bilan cuprins in reglementrile mentionate mai
sus cheltuielile de constituire sunt prezentate distinct in cadrul mobilizrilor necorporale.
Prin urmare, dei IAS 38 Active necorporale specific faptul ca cheltuielile de constituire
sunt cheltuieli ale exerciiului i nu pot fi imobilizate, prin faptul ca Reglementrile contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene si cu Standardele
Internaionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1752/2005
permit imobilizarea acestora, societile comerciale care opteaz pentru meninerea cheltuielilor de
constituire Ia imobilizri pot face acest lucru, astfel nct la retratarea situaiilor financiare acestea nu
vor fi eliminate.
Meninerea cheltuielilor de constituire in situaiile financiare este n discordan cu
prevederile IAS 38 Active necorporale, dar este in conformitate cu prevederile Directivei a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene.
Cheltuielie de constituire reprezint cheltuielile implicate de demararea unei activiti sau a
unei ntreprinderi (costurile de demarare); cheltuielile de formare; cheltuielile de publicitate i/sau de
promovare de bunuri (pe pia); chieltuieli de schimbarea locului sau de reorientare total sau
parial.
Evaluarea si calculul amortizrii cheltuielilor de dezvoltare
Cheltuielile de dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrri de
cercetare in scopul realizrii de rpoduse sau servicii noi sau mbuntite substanial. De menionat
faptul c n aceast structur de imobilizri necorporalec care iniial cuprindea cheltuielile de
cercetare-dezvoltare, au fost excluse cele de cercetare, ceea ce vine n ntmpinare IAS 38, cu privire
la acest aspect. n conformitare cu reglementrile contabile internaionale (IAS 36 Deprecierea
activelor) pentru a fi capitalizate ca imobilizri necorporale trebuies ndeplinite doua condiii:
avantaje economice viitoare i evaluare credibil.
Cheltuielile de dezvoltare se pot evalua cu suficient probabilitate, contabilizarea lor
fiind posibil la categoria de imobilizri necorporale. Odata recunoscute, cheltuielile de dezvoltare
trebuie sa fie amortizate n mod sistematic, n exerciiile urmtore, n funcie de ritmul de constatare
a fluxurilor monetare generate de aceste cheltuieli. ntruct identificarea fluxurilor monetare
corespunztoare fiecrei activiti de dezvoltare este diferit sau cel putin mai adesea chiar
imposibil, IASC propune amortizarea cheltuielilor de dezvoltare capitalizate n funcie de:
cifra de afaceri sau economiile realizate ca urmare a acestor cheltuieli
durata previzibil da comercializare sau de utilizare de produsul sau procentului
respectiv.
Avnd in vedere incertitudinea referitoare la activitatea de dezvoltare IASC sugereaz fr s
fac din aceasta o regul c durata de amortizare s nu depeasc, n mod normal, 5 ani. Odat
capitalizate, cheltuielile de dezvoltare trebuie s fie revizuite la sfritul fiecrui exerciiu.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,
dup caz:
- n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta
trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat.
- n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o
distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a
profitului reportat este cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Metoda de amortizare trebuie sa reflecte modul n care beneficiile economice aferente
activului sunt consumate de ctre ntreprindere. Dac estimarea beneficiilor atribuibile activului nu
poate fi determinat n mod fidel trebuie folosit metoda liniar.
Cheltuiala cu amortizarea trebuie recunoscut pentru fiecare perioad ca o cheltuial curent,
cu excepia cazului n care un alt Standard Internaional de Contabilitate permite sau colicit ca
aceasta s fie inclus n valoarea contabil a unui alt activ. Atunci cand amortizarea anual devine
un element al costului de producie al unui bun specific, cheltuiala se include n respectivul cost de
producie.
Evaluarea si calculul amortizrii cesiunilor, brevetelor, marcilor drepturilor de autor i
valori similare
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare
reprezentnd aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de
imobilizri necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziie, dup caz. n aceast situaie
valoarea de aport se asimileaz valorii juste.
Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de
concesiune stabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii
urmeaz a fi nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit contractului. n cazul n
care contractul prevede plata unei chirii, i nu o valoare amortizabil, n contabilitatea entitii care
primete concesiunea, se reflect cheltuiala reprezentnd chiria, fr recunoaterea unei imobilizri
necorporale.
Concesiunea, se refer la contractul prin care, o parte numit concedent cedeaz, contra unei
alte pri numit ceoncesionar, pe o perioad determinat, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de
exercitare a unei activiti. Ea poate fi public sau privat. Evaluarea se face conform contractului
inchiat ntre pri iar amortizarea se calculeaza pe o durat egal cu cea a contractului de concesiune.
Brevetele, sunt titluri care dau inventatorului unui produs sau unui procedeu, susceptibile de
apicaii industriale, sau cesioarului, monopol de exploatare pe o perioada de timp. Evaluarea se face
n momentul achiziionrii respectivului brevet i reprezint o imobilizare necorporal ce poate fi
amortizat de unitatea patrimonial care le deine, pe perioada monopolului de exploatare.
Licentele sunt legate in general de folosirea brevetelor. Sunt situaii n care, fr a ceda
brevetul su, titularul acord unui ter dreptul de exploatare, contra unei redevene. Ca i n cazul
brevetelor, licenele sunt amortizate pe perioada de exploatare.
Mrcile sunt considerate mrcide fabric de comer sau de serviciu, preudonimele, numele
geografice, denumirile arbitrare sau fenteziste, forma caracteristic a produsului sau condiionrii
sale, etichetele, axpectele exterioare, emblemele, pecetele, timbrele, sigiliile, viniete, gitane,
combinaii sau dispoziii de culori, schie, reliefuri, litere, cifre, diverse i, n general orice semn
material care servete la distingerea produselor, obiectelor sau serviciilor unei ntreprinderi.
Amortizarea este calculat n cazul drepturilor ce rezult intr-un contract cu durat
determinat sau care beneficiaz de o protecie juridic cu o durat limitat. Aceasta durat va
reprezenta perioada de amortizare.
Drepturile i valorile similare, includ elementele ca procedee industriale, Know-how,
modele, schie. Ele sunt amortizate deoarece sunt susceptibile deprecierii prin efectul progresului
tehnic, evolutiei modei si gusturilor. Amortizarea se realizeaz pe durata normal de utilizare sau pe
durata probabil de exploatare.
Evaluarea si calculul amortizrii fondului comercial
Fondul comercila reprezint cea mai controversat categorie inclus n structura
imobilizrilor necorporale. Dac pentru celelalte structuri de imobilzri necorporale n problema
amortizrii acestora s-a ajuns la un consens mtre profesiontii contabili, n cazul fondului comercial
divergenele s-au pstrat.
Fond comercial destinat achiziionarii unor active fixe corporabile (magazine,
depozite en gros etc.) ce pot conduce la un potenial economic deosebit datorita pozitiei lor strategice
n ceea ce privete vadul comercial, reelele comerciale, debuseul, dotrile si personalul calificat de
care dispun etc. Fondul comercial reprezint elementele necorporale care nu fac obiectul unei
evaluri i unei contabilizri separate n bilan i care concur la dezvoltarea ntreprinderii, de aceea
nu trebuie confundat cu fondul de comer.
Fondul comercial este, deci, o rezultant, o supravaloare nedisociat de ntreprindere.
Factorii care contribuie la aceast rezultant sunt de natur obiectiv:- calitatea gestiunii, competenta
tehnic si cunostintele acumulate de personal;- know-how industrial; - stabilirea resurselor de
aprovizionare; - clientela, vadul, debuseele, studiile si cercetarile; - reputatia, imaginea ntreprinderii.
Fondul comercial se determin numai prin achiziie sau ca aport, cel creat de
ntreprindere nefiind contabilizat n cursul vieii acesteia.
Conform reglementrilor OMFP 1752/2005 fondul comercial apare, de regul, la
consolidare i reprezint diferena dintre costul de achiziie i valoarea la data tranzaciei, a parii din
activele nete achiziionate de ctre o entitate.
n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziiei de ctre o
entitate a aciunilor altei entiti - se au n vedere urmtoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totui, entitile pot sa amortizeze fondul comercial n mod sistemat i ntr-o perioad de
peste cinci ani, cu condiia ca aceast perioada sa nu depeasc durata de utilizare economic a
activului i sa fie prezentat i justificat n notele explicative.
Durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determin de la data achiziiei
aciunilor sau, n cazul n care achiziia are loc n doua sau mai multe etape, la data la care entitatea a
devenit o filiala.
n cazul situaiei n care valoarea contabil a activelor si a datoriilor nu se poate
depista la data achiziiei atunci compensarea se va realiza pe baza valorilor contabile existente la
data la care entitile n cauz sunt incluse n consolidare pentru prima dat.n acest caz durata de
amortizare a fondului comercial pozitiv se determina de la data primelor situaii financiare anuale
consolidate.
O valoare prezentat ca un element separat care corespunde unui fond comercial negativ,
poate fi transferat n contul de profit i pierdere consolidat numai:
a) daca aceast diferen corespunde previziunii, la data achiziiei, a unor rezultate viitoare
nefavorabile ale entitii n cauz, sau previziunii unor costuri pe care entitatea respectiv urmeaz
s le efectueze, n masura n care o asemenea previziune se materializeaz; sau
b) n masura n care diferenta corespunde unui cstig realizat.
Principalii factori care trebuie luai n considerare n stabilirea duratei de via a
fondului comercial sunt:
- activitatea ntreprinderii achiziionate i durata estimat de via a acesteia;
- stabilitatea i durata de via estimat a sectorului industrial de care este legat fondul
comercial;
- informaiile disponibile cu privire la caracteristicile fondului comercial aparinnd

ntreprinderilor sau sectoarelor industriale similare, precum i ciclul de via al ntreprinderilor
similare;
- efectul asupra nivelului de activitate al uzurii morale al produselor i serviciilor oferite, al
modificrii cererii pieei, etc.;
- estimarea perioadei n care se poate beneficia de serviciile echipei manageriale actuale i a
personalului n general, precum i stabilirea gradului n care o schimbare a managerilor este eficienta
pentru companie;
- nivelul cheltuielilor de finanare fcute de ntreprindere n vederea obinerii unor beneficii
viitoare din partea ntreprinderii achiziionate, precum i capacitatea ntreprinderii de a obine aceste
beneficii;
- reaciile probabile ale societilor concurente sau potenial concurente;
- perioada de control a societii achizitoare asupra societii achiziionate, precum i
reglementrile legale i contractuale care ar putea afecta durata de via a goodwill-ului.
Perioada i metoda de amortizare stabilite n momentul dobndirii fondului
comercial trebuie revizuite cel puin la sfritul fiecrui an financiar. Dac durata de via
estimat n urma revizuirii este semnificativ diferit de previziunile anterioare, perioada de
amortizare trebuie ajustat n consecin. De asemenea, dac se constat o modificare semnificativ
n modul de realizare a beneficiilor ataate fondului comercial, metoda de amortizare trebuie
schimbat
Exemple:
1.
Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor necorporale (10.000
lei) si corporale( 20.000 lei), aferenta exercitiului curent:
6811
privind amortizarea imobilizarilor
%
30.000 lei
280
10.000 lei
Amortizari privind imobilizarile
necorporale
281
20.000 lei
corporale
2.
Se inregistreaza amortizarea amenajarilor efectuate la terenurile dobandite prin
vanzare-cumparare, precum si amortizarea investitiilor efectuate la imobilizarile corporale luate cu
chirie, pe perioada initiala a contractului de inchiriere, in suma totala de 80.000 lei.
6811
privind amortizarea imobilizarilor
281
80.000lei
corporale

Contabilitate Active Imobilizabile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Active Imobilizabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

DEFINIREA SI FORMELE ACTIVELOR IMOBILIZATE

Existenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderii presupune consumuti de

In Reglementarile contabile conforme cu directivele europene si in Standardele

Imobilizarile corporale - sunt active detinute pentru a fi utilizate in productia de

Imobilizarile necorporale - sunt active identificabile, fara suport material,

Imobilizarile financiare - sunt valori detinute la intreprinderile afiliate sub forma

Conf.univ.dr.Chirita CaraianiI(coord), Lect.univ.drd.Cleopatra Sendroiu, Conf.univ.dr.Lavinia

2. EVALUAREA SI RECUNOASTEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI

valoarea de intrare n patrimoniu;

Evaluarea activelor imobilizate la intrarea n patrimoniu

amortizabil, deja nregistrate n contabilitate, trebuie s fe adugate la valoarea contabil a bunului,

Recunoasterea imobilizarilor necorporale se face pe baza criteriilor generatede recunoastere a

piesele de schimb si echipamentele de service, in majoritatea lor, sunt inregistrate

piese de schimb si echipamentele sau alte elemente individuale care se folosesc

3. SISTEMELE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE SI ALE EVIDENTEI

1. Factura, Contractul de vnzare-cumparare, Proces-verbal de receptie provizorie sau

Registrul numerelor de inventar serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar

Numerotarea mijloacelor fixe n cadrul registrului se face, de regula, n ordinea succesiva a

4. SISTEME DE CONTURI CE SE UTILIEAZA IN EVIDENTA IMOBILIZARILOR

Normele contabile definesc imobilizarile necorporale ca active identificabile,

Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, alte drepturi si valori asimilate;

Imobilizari necorporale in curs de executie;

Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale. 5

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile i activele similare

Conturile privind imobilizarile necorporale

Exemplele sunt publicate in Monitorul Oficial nr.25 din 24 ianuarie 2008

Se regasesc in 2 clase a planului de conturi generat, in urmatoarele grupe:

Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

- Avansuri acordate pentru imobilozari corporale. 10

investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie; capacitatile

investitiile pentru descoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile,

investitii efectuate la imobilizarile corporale pentru imbunatatirea parametrilor

CONTURI PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

5.TIPURI DE OPERATII CONTABILE CE INTERVIN IN EVIDENTA ACTIVELOR

Cazul 1. Achiziionarea de imobilizri corporale care necesit montaj

Cazul 2. Achiziionarea de imobilizri corporale din credite bancare pe termen lung

b) nregistrarea situaiilor de lucrri n perioada de executare a lucrrilor n sum de 250.000

c) recepia final a construciei:

d) decontarea situaiilor de lucrri: reinerea avansului de 20.000 lei, a cotei de garanie de

e) concomitent, TVA deductibil aferent cotei de garanie reinut se evideniaz ca TVA

Construirea de imobilizri corporale n regie proprie

materiale directe 4.000 lei;

b) decontarea costului de producie n surm de 13.000 lei asupra imobilizrii n curs de

n aproape toate cazurile, anterior nceperii lucrrilor, beneficiarul achit un avans

b) nregistrarea situaiilor de lucrri n perioada de executare a lucrrilor n sum de 250.000

d) decontarea situaiilor de lucrri: reinerea avansului de 20.000 lei, a cotei de garanie de

e) concomitent, TVA deductibil aferent cotei de garanie reinut se evideniaz ca TVA

neexigibil: 12.500 lei x 19% = 2.375 lei:

Construirea de imobilizri corporale n regie proprie

materiale directe 4.000 lei;

b) decontarea costului de producie n surm de 13.000 lei asupra imobilizrii n curs de

Intrarea din subvenii pentru investiii

Contabilitatea operaiilor privind amortizarea imobilizrilor corporale

Trebuie precizat c deprecierea este proprie n primul rnd imobilizrilor corporale

b) evidenierea materialelor recuperate din lichidare:

nregistrrile n contabilitate sunt:

Delimitari, metode de amortizare si inplicatii fiscale

perioada de timp de-a lungul careia un activ se asteapta a fi utilizat de catre

numarul de unitati de productie sau al unitatilor similare ce se asteapta a fi

intreprinderii, prin luarea in calculul profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit, n

Metodele amortizarii imobilizarilor

metoda descentralizata, potrivit careia duratele sunt estimate entitatii, folosindu-se