Lila

Copiilor ce nu au aceasta( copila(rie...

Lila a apa(rut între noi din mâna unchiului Petre. Mica(, ga(la(gioasa(, plângân
du-s,i soarta pribeaga( S,i urâta(.
De unde Lila? N-am sa( s,tiu niciodata(, timpul îngropându-mi istoria botezului
într-un colt, ascuns al memoriei. Probabil, la cei trei-patru ani ai nos,tri i-a
m pocit rasa pâna( la învierea unui nume
Ne-a crescut în buzunare, în pantofi, mâncând ciocolata( s,i pâine cu unt s,i du
lceat,a( Când se mulgeau vacile dimineat,a, obis,nuiam sa( stau lânga( tanti Paul
ina s,i sa beau laptele direct din ga(leata(. Lila ma( acompania, udându-s,i cio
cul lat s,i ros,u în aceeas,i cana(. Era sora mea de lapte.
Rat,ele les,es,ti nu sunt ga(la(gioase, chiar ai impresia ca( sunt fa(ra( de voc
e Lila, în schimb, era guraliva( Obis,nuia sa( doarma( ascunzându-s,i capul prin c
utele hainelor noastre sau, într-o joaca(, sa( ne ciugule pa(rul despa(duchindu-n
e ma(mos. Tot timpul spunea câte ceva, mai ales când era numai cu noi avea intonat
,ii diferite, semn ca( într-adeva(r ne vorbea: daca( ne ciugulea piuia într-un m
od în care n-am auzit-o fa(când decât cu bobocii ei, daca( plecam s,i ea ra(mâne
a închisa( în curte, striga ra(gus,it s,i aproape va(ica(ret, mult ne vorbea Lila
Era pajul nostru. Ca(ci noi eram o adeva(rata( fra(t,ie cavalereasca(: aveam cal
eas,ca( s,i sanie - uitate în s,opron din alte vremi date trecutului acum, în ca
re ca(la(toream peste munt,i s,i va(i, înha(mând la ele caii focos,i ai imaginat
,iei bogat alimentate de poves,tile nopt,ilor S,i-aveam sa(bii s,i bice din aluni
i oferit,i cu generozitate de dealurile fa(ra( de secrete noua( S,i-aveam steag î
n s,tergar t,esut de bunica, de înger cu aripi protectoare într-o permanenta( pof
ta( buna( S,i aveam paznic de na(dejde noua(, celor trei cavaleri eu, Carmen s,i L
ulut,a( pe Rex, alsacian negru s,i fioros altora, dar atât de copilaros s,i blân
d noua(, pâna( la transformarea în motocicleta(, în vremi de cavalcada( moderna(
Iar Lila ne era paj, însot,indu-ne lega(nat într-o închidere a s,irului indian î
n care ba(team satul s,i dealurile în aventuri Un paj ta(cut, într-o permanenta( am
intire a mi-a zis mama ca( mi-o da /...doua( rat,e cra(ca(nate
Niciodata( nu s-a amestecat ga(ina(retului s,i gâsca(retului din curtea animalel
or. Niciodata( n-a avut casa( acolo, ci pe pe pragul casei noastre, ori, de era
frig, în hol, pe un pled. În zilele reci sau ploioase, când eram închis,i în cas
a(, Lila ne devenea manechin o îmbra(cam în toate petecele posibile - mas,ina(,
avion Eiii, dar s,i când avea momentele ei de ra(zvra(tire, nu ne era us,or Avea c
iocul puternic s,i ne punea us,or la punct, semnele educat,iei fiindu-ne vâna(ta
(ile
Ne urma peste tot linis,tita(, lumea cunoscând-o s,i acceptând-o. O data( sau de
doua( ori ne-a urmat pâna( în biserica( drum noua( de fiece duminica(, în cumin
t,ire s,i educare a noastra( de bunica s,i ma(tus,i. Degeaba o alungai: înfoia a
ripile, se ot,a(ra toata( s,i ra(mânea locului. Ea era Lila, nu o rat,a( les,eas
ca( oarecare. Nici nu înt,elegea apelativele folosite de obicei chema(rii rat,el
or; ea îs,i s,tia numele s,i numai atunci ra(spundea. De unde, de neunde era, o
vedeai venind lega(nându-se greoi, într-un balans echilibrat de mâinile-n s,oldu
ri s,i bomba(nind înfundat îi mai spuneam Maria Chioara, dintr-o asema(nare perfe
cta( în gra(sime, pas,i s,i bombaneala( celei de la care împrumutase porecla.
S,i-am pierdut-o pe Lila când a fost adus Lilu. Mândru ra(t,oi, pereche Lilei. S
a(lbatic, nu umanizat, ca ea. Ne ciupea, o apa(ra. Orice încercare a noastra( de
a-i separa a fost fa(ra( de s,ansa(. Nici ra(zvra(tirea, nici asmut,irile, fa(r
a( s,anse, de altfel, ale lui Rex împotriva lui Lilu nimic nu ne-a mai adus-o îna
poi. Mai venea din când în când, mânca gemul cu pâine din mâna(, dar nu ne mai u
rma, nu ne mai striga Iar primii ei boboci au fost strigat,i lilieci
Lila a apa(rut între noi din mâna unchiului Petre s,i a ra(mas copila(riei într-
o lega(nare a gândului spre povestire altor copila(rii