UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

CLASIFICAREA UNITAILOR DE
ALIMENTAIE PUBLICA SI UNITATI DE
CAZARE DIN SPANIA

1.1)Prezentarea generala a turismului din Spania..

2)Sistemul de clasificare a structurilor de alimentatie in Spania...

2.1)Institutiile care efectueaza clasificarea
2.2)Procedura de clasificare
2.3)Tipologia unitatilor de alimentatie publica.
2.4)Conditii si criterii de clasificare al unitatilor..
3)Concluzii si Propuneri.
3.1)Concluzii
3.2) Propuneri.
Bibliografie

1) Introducere
SPANIA
Este un stat situat in sud-vestul Europei, ocupand cea mai mare parte din Peninsula Iberica,
precum si Insulele Baleare si Pityuse din Marea Mediterana si Insulele Canare din Oceanul
Atlantic. Are iesire la Oceanul Atlantic si la Marea Mediterana; la vest se invecineaza cu
Portugalia, iar la nord-est cu Franta si Andorra. Stramtoarea Gibraltar (14 km) o desparte de
2

Africa,

teritoriul
Gibraltar
fiind
in
posesiunea
Marii
Britanii.
Are o suprafata de 504.750 kmp (inclusiv Insulele Baleare si Canare) si o populatie de
39,6 mil. locuitori (cu o densitate de 78 loc/kmp), dintre care 3/4 spanioli, in rest catalani,
basci
si
galicieni.
Capitala este Madrid, cu o populatie de 2.060.000 loc., iar limba vorbita este spaniola
(castiliana). Spania are ca diviziuni administrative 15 regiuni si 50 de provincii, iar cele mai
importante orase sunt: Barcelona, Valencia, Sevillia, Bilbao, Murcia, Saragosa, Malaga.
Moneda Spaniei este 1 peseta = 100 centimos. Construit pe ruinele unui fort maur numit
Magerit, oraul a devenit capital n 1561, n timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg.
Ca urmare Madrid a devenit un ora nfloritor, iar astzi este rivalizat cultural doar de ctre
Barcelona. Madrid este nu doar capitala rii, ci i capitala provinciei i a comunitii
autonome Madrid. Puncte importante culturale i turistice includ faimosul Muzeu Prado,
Muzeul Thyssen Bornemisza, Centrul de Art Regina Sofia (unde se afl Guernica lui Pablo
Picasso), Casn del Buen Retiro, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las
Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro, i Chueca
Alte orae nvecinate sunt populare pentru cltoriile de o zi din Madrid, incluznd
Toledo, Segovia, vila, Aranjuez, Alcal de Henares, mnstirea i complexul de palate de la
El Escorial, i Santa Cruz del Valle de los Cados.
Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conform
datelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei, i
se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei.
Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o situeaz
pe locul 2 n ceea ce privete ncasrile, n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000 de
milioane de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600).
ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de
turiti strini, cu 6,2% mai mult fa de cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior,
conform datelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului.
Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupun
un 25,3% din totalul de turiti nregistrai n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei
12,7% din anul anterior.
A doua destinaie turistic a Spaniei sunt Insulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n
primele 11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6
milioane de turiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic,
naintea Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i a Comunitii Valenciene, cu
4,8 milioane (plus 9,5%).
Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n
Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna
75 de milioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli dect n
2005.
3

Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona ,
Santiago de Compostela, Salou, Madrid, Alicante (n special Hogueras de San Juan), San
Sebastin, Pamplona (mai ales n zilele de Sanfermines), Valencia, Granada, Torremolinos,
Marbella i Sevilla.
Zone turistice: Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa
Dorada, Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada.
Locatii turistice deosebite pot fi mentionate:
Parcul Guell - opera spectaculoasa a celebrului Antoni Gaudi, care a combinat
armonios natura cu arta manuala, parcul este situat pe un deal, oferind o vedere excelenta
asupra Barcelonei. Tot aici se afla si Casa Gaudi unde celebrul artist si-a trait ultimii 20 de
ani.
San Lorenzo de El Escorial - complex impresionant, o manastire, un palat si o biserica
adapostite de dealurile Sierra de Guadarrama, la 1 ora distanta de Madrid. Clima blanda din
aceasta zona a favorizat de secole refugiul regilor si locuitorilor madrileni in acest
impresionant complex, construit intre 1562 si 1584 de arhitectul renascentist Juan de Herrera
la ordinul lui Filipe al II-lea, care a murit aici in 1598. Veti mai gasi aici o basilica,
maunsoleul
regal,
colectii
de
arta,
o
biblioteca
si
un
muzeu.
Toledo - un fascinant oras, situat la 70 km distanta de Madrid, centrul regilor vizigoti,
capitala imperiala si totodata resedinta maura, evreiasca si crestina. Orasul a fost capitala
Spaniei pana in anul 1560, iar turistii raman impresionati de strazile inguste, de zidurile
monumentale ce inconjoara orasul. Sentimentul pe care il veti incerca este de intoarcere in
timp,
in
Evul
Mediu.
Italica - situat la 8 km distanta de Sevilla, este prima asezare romana din Spania. Desi
majoritatea orasului a fost distrus de un incendiu, puteti vizita ruinele reconstruite in orasul
nou. Veti vizita unul dintre cele mai mari amfiteatre romane, baia publica Termas Mayores,
precum si superbe mozaicuri.
Ibiza
Ibiza este o insul din arhipelagul Baleare, situat n vestul Mrii Mediterane, care aparine
Spaniei. Capitala insulei este oraul Ibiza. n dialectul local insula i capitala ei se numesc
Eivissa.

Ibiza
Pilonii care stau la baza bogiilor Ibizei sunt: cultura, frumuseile naturii i ecologia. n
pmntul su fertil se cultiv mslini, portocali, smochini, lmi, legume i cereale. Este o
insul preferat de turiti datorit climei sale primvratice, dar i pentru siturile arheologice
interesante.
Numrul plajelor din Ibiza este de circa 50; au o frumusee aparte, cu nisip fin i ape de un
albastru cristalin. Exist plaje pentru familii, plaje solitare, plaje animate.
Ibiza este renumit i pentru peisajele sale naturale spectaculoase i impresionante. Unul
dintre locurile unde poate fi admirat un asemenea peisaj este Cala dHort n faa creia se afl
misterioasa stnca Es Vedra.
Insula face parte din patrimoniul UNESCO, fiind remarcat pentru biodiversitate i cultur.
Face parte din arhipelagul Balearelor, fiind a treia insul ca mrime, iar mpreun cu vecina sa
mai mic Formentera alctuiete grupa Insulelor Pitiuse sau Insulele pinilor. Este numit i
Insula Alb pentru arhitectura sa.

Marbella

Marbella este un ora n sudul Spaniei, pe litoralul Mrii Mediterane. Are cca 125 mii de
locuitori (2006). Marbella este una din cele mai importante staiuni turistice de pe Costa del
Sol.
Catalonia
Catalonia este o regiune din nord-estul Spaniei n care este dominant limba catalan i care
are statutul de regiune autonom . Acoper o suprafa de 31.950 km cu o populaie de 7.5
milioane, i
are capitala la Barcelona.
Catalonia are ca punct central Barcelona care imbina edificiile vechi cum sunt fortareata
Montjuic, Catedrala, si mai multe palate, cele proiectate de arhitectul Antonio Gaudi Catedrala Sagrada Familia, Palatul Gell, Casa Mil, in apropiere aflandu-se manastirea La
Maroneta cu o statueta din lemn reprezentand-o pe Fecioara Maria.

Montjuic Barcelona

2)Uniti de alimentaie public si de cazare :

El Celler de Can Roca

Restaurantul spaniol El Celler de Can Roca din oraul Girona, deinut de cei trei frai Roca, a
fost desemnat cel mai bun restaurant din lume ntr-un top care include 50 de stabilimente de
lux alctuit de revista britanic Restaurant.
El Celler de Can Roca este un restaurant n Girona, Catalonia, Spania, care a fost deschis n
1986 de ctre fraii Roca, Joan, Josep i Jordi. Acesta a fost amplasat primul lng
restaurantul lor mam El Restaurante de Can Roca, dar sa mutat la un scop construit cldire n
2007. Acesta a fost primit cu cldur de ctre critici, i deine trei stele Michelin. Acesta a
fost de multe ori n comparaie cu fostul numrul unu mondial Restaurantul El Bulli. n 2013,
a fost numit cel mai bun restaurant din lume, dup ce a fost clasat pe locul al doilea cel mai
bun restaurant din lume de ctre mai bune 50 de restaurante din lume, n 2011 i 2012.
Buctria servite de restaurantul este tradiional catalan, dar cu rsturnri de situaie n
msura n care Ghidul Michelin o descrie ca "creatoare". Restaurantul are o pivni de vinuri
mare, cu 60.000 de sticle. Feluri de mncare servite includ pe cele bazate pe parfumuri, i cu
prezentri neobinuite, cum ar fi msline caramelizate servite pe un bonsai.
Restaurantul folosete n primul rnd ingrediente locale din zona catalan. Combinaii de
arome simple sunt combinate cu tehnici de gastronomie molecular i prezentri neobinuite
de produse alimentare, inclusiv msline caramelizate, care sunt prezentate pe un bonsai
Ghidul Michelin descrie tipul de buctrie produse de El Celler de Can Roca pur i simplu ca
"creatoare",. n timp ce Edward Owen de la The Times a spus c a fost o "fuziune de
mncruri tradiionale, cu accente suprarealiste" . Tehnici includ nghearea calamari cu azot
lichid i apoi amestecate, n scopul de a fi conduse i coapte ntr-un biscuite.
Cnd meseni ajunge primul, acestea sunt date o selecie de muscaturi mici de la o seciune de
buctrie numit "El Mundo", care produc doar poriuni mic gustare pentru oaspei. Ele
demonstreaz de obicei arome din ntreaga lume i a veni n seturi de cte cinci. Acestea
introduce restaurant la tehnicile neobinuite i prezentri ale restaurantelor. De exemplu, o
minge mic a stocurilor de pete congelat condimentat acoperite n unt de cacao reprezint
Thailanda, n timp ce setul vine pe un suport din lemn, scop-construit. [13] n timp ce exist
ingrediente tipice de servit masa, inclusiv n meniu, cum ar fi homar i fois gras , ca urmare a
influenei catalan de pe meniu, apar, de asemenea, ingrediente, cum ar fi porumbei, merluciu
i piftie de porc. feluri de mncare de pete
sunt un rac velout, nsoit de ceapa verde
cu
cacao
si
menta.
Ei au creat unele mncruri i deserturi pe
baz de parfumuri, cum ar fi Eternity Calvin
Klein, Carolina Herrera, [16] [17] Lancome
i Bvlgari. Acest lucru a dus la un parfum a
fost eliberat de restaurant sine, numit Nuvol
de Ilimona. Acesta a fost bazat pe un desert
servit la restaurantul numit distilare Lemon,
i a fost dezvoltat pentru a pulveriza ca o cea peste meseni ca ei au mncat mncare. [18]
7

Lista de vinuri este mprit n liste separate pentru rou i alb, i este livrat pe un crucior
pentru fiecare tabel. Exist peste 2800 de vinuri de pe listele combinate i 60.000 de sticle din
pivnia de vinuri.
Mugaritz - San Sebastian
Atmosfera intima si confortabila la Mugaritz, precum i servicii excelente oferite de
personalul profesionist aici, a adus acest mic restaurant faima la nivel mondial. Situat ntr-o
cas tradiional basc, la grania dintre Errenteria i Astigarraga n Spania i nconjurat de
frumos rural, acest lucru nu este doar un loc de refugiu, dar, de asemenea, un mod sofisticat
de a ncerca noi experiene, uimitoare gust.
Restaurantul Mugaritz are comentarii uimitoare din partea vizitatorilor din ntreaga lume,
care apreciaza captivant i o atmosfer relaxat. Nu lsai interioare frumoase rustic inspirat
i mobilier de epoc din lemn v induc n eroare. Acesta este un loc unde vei ncerca
alimente
cursuri
care
sunt
"avangard"
n
ambele
aspect
i
gust.
Ceea ce face ca acest loc rang numrul 3 ntr-o numrtoare invers de top din lume 50 de
restaurante este, probabil, de servicii i de personal, care este declarat a fi prietenos,
profesionist i autentic. Buctarul ef este Andoni Luis, scriitor de multe cri cu privire la
secretele i provocrile din buctria basc, celebru pentru creativitatea sa si arome
inovatoare. Buctarul-ef este de doar 34 de ani, dar originalitatea lui l-au adus 2 stele
Michelin (semnele distinctive de
calitate de luat masa).

2.1)Instutiile care efectueaza clasificarea

Clasificare - Hotelurile sunt clasificate de ministerul de resort din tara de origine. Intrucat nu
exista un sistem international de clasificare, aceasta difera de la o tara la alta, functie de
normele in vigoare. In catalog este mentionata clasificarea oficiala a fiecarui hotel. Exista
posibilitatea sa intervina schimbari in clasificarea hotelului dupa aparitia catalogului. Acestea
vor fi corectate pe site, insa nu vor putea fi corectate in catalogul tiparit deja.
Facilitati In catalog sunt descrise facilitatile de care dispun hotelurile si camerele acestora.
Descrierile sunt furnizate de partenerul extern, de hotelieri si de informatiile existente pe site8

urile oficiale ale hotelurilor. Agentia nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele
inadvertente. Unele servicii sau activitati din cadrul hotelurilor sau din imprejurimi pot fi
disponibile numai in anumite perioade ale anului. De asemenea, unele dintre facilitatile
camerelor pot fi disponibile doar in anumite perioade si/sau conditii.
Servicii gratuite si cu plata serviciile oferite gratuit de hotel, perioada si pretul serviciilor
oferite contra-cost se pot modifica de-a lungul sezonului. Acest lucru este decis de conducerea
hotelului si modificarile nu sunt aduse intotdeauna la cunsotinta agentiei. Aerul conditionat
functioneaza de obicei dupa un orar stabilit de administratia fiecarui hotel poate functiona
non-stop sau poate fi inchis in anumite intervale orare sau temporale.
Masa
Restaurantele din cadrul hotelurilor sunt facilitati ale acestora, nu unitati alimentare separate,
si au aceeasi clasificare cu a hotelului. Mesele sunt servite in anumite intervale orare,
comunicate la receptie sau afisate la intrarea in restaurant. Daca se doreste servirea micului
dejun sau a cinei la pachet (in cazul parasirii hotelului dimineata devreme sau sosirii seara
tarziu, in afara orelor de functionare a restaurantului) acest lucru trebuie anuntat din timp la
receptie. Satisfacerea acestei solicitari tine exclusiv de conducerea hotelului si nu este
raspunderea agentiei.
Pentru a exprima regimul de masa oferit de hotel, au fost folosite urmatoarele abrevieri:
SC auto-gospodarire (fara masa)
BB mic dejun
HB demipensiune (mic dejun si cina)
FB pensiune completa (mic dejun, pranz si cina)
AI all inclusive (mic dejun, pranz si cina, cu bauturi locale incluse la mesele principale)
Micul dejun este de regula tip bufet si contine mezeluri, branza, oua, legume, cereale, paine,
produse de patiserie, unt, gem, lapte, cafea, ceai si suc. Micul dejun continental (chiar si daca
este bufet) contine paine sau produse de patiserie, cafea sau ceai, unt, gem, suc.
Pachetele cu demipensiune incep de regula cu cina din ziua sosirii si se termina cu micul
dejun din ziua plecarii. Pachetele cu pensiune completa incep cu cina din ziua sosirii si se
termina cu pranzul din ziua plecarii. .

2.2) Procedurile de clasificare

Documente necesare

In vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau

administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul
continut:
- cerere de eliberare a certificatului de clasificare
- certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si
structura actionariatului
Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor dupa
actele de constituire a societatii
- certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului, insotit de anexele privind
avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de
protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii
- schita privind amplasarea si adresa unitatii **
- schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de
alimentatie **
- fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de
clasificare **
- avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului emis de ANT (in cazul
constructiilor noi)
- certificat de inmatriculare;
- actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor
fizice autorizate.
Termenul maxim de primire a certificatului de clasificare este de 60 de zile de la depunerea
documentelor si acesta trebuie innoit intr-o perioada de maxim 3 ani de la eliberare .
2.3)Conditii si criterii de clasificare
1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in concordanta cu certificatul de
clasificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul si categoria unitatii. Pentru categoriile 5, 4 si 3
stele, firmele vor fi luminoase.
2. in spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va
asigura in sezonul rece o temperatura minima de 180C.
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate incit sa se evite deranjarea turistilor din cauza
zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a factorilor de poluare, inclusiv a
zgomotelor produse peste limitele legale admise.
10

4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte
asemenea materiale estetice si de buna calitate. La categoriile 1 si 2 stele se admit si pardoseli
din mozaic lustruit.
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte
asemenea materiale estetice si de buna calitate, pe intreaga suprafata (pina la tavan). La
categoria 2 stele se admit si placari partiale pina la inaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea
peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in conditiile prevazute de
Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru
sejururile mai lungi, astfel:
Categoria unitatii
Lenjeria
Prosoapele
Halatele de baie
5 si 4 stele
la 2 zile
la 2 zile
la 3 zile
3 stele
la 3 zile
la 2 zile
2 stele
1 stea la 4 zile sau ori de cite ori este nevoie la 3 zile
7. La toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica este obligatorie
oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu
plata separat, astfel:
- la unitatile de 4 si 5 stele
- cel putin 18 servicii
- la unitatile de 3 stele
11

- cel putin 15 servicii

- la unitatile de 2 stele
- cel putin 10 servicii
- la unitatile de 1 stea
- cel putin 5 servicii.
- in spatiile de cazare turistii vor fi informati despre serviciile suplimentare oferite.
Lista orientativa cuprinzind serviciile suplimentare este prezentata in anexa nr. 7 la prezentele
norme metodologice.
8. in toate spatiile de cazare este obligatorie existenta unor mijloace scrise, realizate estetic si
tiparite in limba romina si in cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzind
informatii utile pentru turisti:
- instructiuni de folosire a telefonului;
- tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
- lista cuprinzind serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea
modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;
- lista room-service;
- lista cuprinzind preturile produselor din minibar, dupa caz;
- programul TV pentru saptamina in curs, dupa caz;
- informatii turistice privind zona sau localitatea;
- inserarea in pliantul hotelului a hartii zonei sau a localitatii, cu precizarea unitatii de cazare
(pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele);
- orice alte informatii ce ar putea face mai agreabil sejurul turistului;
- chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu
de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
9. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile
unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, cu intrari care sunt
separate fata de fluxul turistilor cazati in hotel.
10. La hotelurile de 1-3 stele, in spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri
sau firme, pina la 15% din capacitatea de cazare. Se excepteaza cazurile in care se asigura
intrari separate si fluxuri de circulatie distincte pentru turisti.
12

3)Concluzii
In momentul de fata intre Romania si Spania nu cred ca exista diferente prea mari deoarece in
ultimii ani s-a dezvoltat turismul , in acest fel reusindu-se sa se dezvolte si sistemul hotelier
din Romania si cel de alimentatie publica, acestea ajungand la un nivel cat de cat comparabil
cu cel din Spania .
n ceea ce privete structurile de primire Romnia are o imagine destul de bun pentru viitor,
dar totui ar fi loc i pentru mai bine, astfel are n vedere construirea unor structuri noi, dar i
modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentaiei i tratament sunt bine
reprezentate n comparaie cu cele de agrement i prestri servicii, care nu sunt suficient de
bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico materiale.
Acestea din urm necesit modernizri masive, dar i introducerea unor noi forme de
agrement i extinderea reelei de servicii. Turismul este foarte strns legat de civilizaie i
cultur, ntre ele instituindu-se o relaie de interdependen. Prin valorificarea resurselor
naturale, umane i financiare puse la dispoziia sa, turismul genereaz efecte economice i
sociale care duc la creterea eficienei economice, a progresului i a civilizaiei.
Propuneri de imbunatatire
Pentru imbunatatirea sistemelor de cazare si alimentatie publica in Romania ar trebui sa se
preia in mare parte modelul de all-inclusive , deoarece cei mai multi turisti doresc sa cazeze
in unitati unde sa aiba parte de toate serviciile preplatite .
O promovare excesiva pe plan international ar ajuta dezvoltarea unitatilor deoarece ar putea
atrage mai multi turisti pe piata interna, si o pregatire mai riguroasa a personalului hotelier
prin trimiterea la pregatire in unitatile mai bine dezvoltate si mai bine pregatite .

Bibliografie
www.wikipedia.org
www,tourismguide.ro
http://www.spania-online.ro
http://harta.infoturism.ro/Europa/Spania/Spania.php
13

14