Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10ian 2009 Memoria Si Imaginatia 2009
10ian 2009 Memoria Si Imaginatia 2009
Cognitive
Prof Dr Mihai Anitei
Prep Dr Mihaela Chraif
Lab 12: Memoria si Imaginatia
10 ianuarie 2008
Formele memoriei
1) Memoria senzoriala
2) Memoria de scurta durata
3) Memoria de lucru
4) Memoria de lunga durata (tema de
pregatit)
5)memoria explicita (tema de pregatit)
6) memoria implicita (tema de pregatit)
Encodare
Si stocare
MLD
Reactualizare
(regasirea/
retrieval)
Perceptia
(analizatori)
Inputuri
(stimuli)
MSD
(Memoria de
lucru)
Memoria
Informatia noua
senzoriala
este transferata
Inregistrarea
din memoria
Informatiei din
Senzoriala
Mediu
Durata pana la 30 sec
Durata pana la
Capacitate limitata de
3 sec
informatie
2.
MSD- urmatorul registru de info;
5 caracteristici:
se identifica in linii mari cu constiinta (info de care suntem constienti);
Este direct accesibila (se foloseste ca baza pentru luarea deciziilor);
Info din MSD se va uita intr-o perioada de 20-30 sec max;
Info poate fi impiedicata sa se uite daca este repetata (reactualizarea info
de mai multe ori);
Poate trece prin forme de procesare- ELABORARE- la trecerea im MLD
1.
2.
3.
MEMORIA
Definire i caracterizare
Memoria poate fi definit, la modul general, ca
mecanism cognitiv de encodare, pstrare i
reactualizare a informaiilor.
Fcnd trimitere la coninutul informaional,
putem spune c memoria reflect trecutul,
experiena trecut. n acest caz definiia ar putea
fi completat: memoria este mecanismul psihic
cognitiv de reflectare a experienei trecute, fixare
i pstrare a informaiilor n vederea
recunoaterii i reproducerii acestora ntr-o
manier ct mai fidel.
Asocierea: combinarea
rezultatelor activitatii diferitelor
arii corticale care proceseaza
diferit informatii fundamentale
(forma si culoare) pentru a
determina perceptia coerenta a
unui obiect.
1.
2.
1.
Stocare
Pastrare in memorie
Reactualizare
(Regasire/retrieval)
Recuperare din memorie
Etapa encodarii:
encodarii info din mediu este transpusa si stocata
ca o entitate cu sens
Input-ul fizic-undele sonore s-au transformat in cod, encodanduse;
2. Etapa stocarii:
Alt input fizic, pattern-ul de lumina care corespunde fizionomiei ei
s-atransformat in cod, encodandu-se;
Apoi informatia celor doua input-uri s-a stocat;
3. Etapa reactualizarii:
La o urmatoare intalnire (in aceeasi zi) persoana este recunoscuta
dupa reprezentarea stocata si numele ei este rostit
(reactualizarea)
MSD
MLD
capacitate
limitat
nelimitat
durat
2 20 sec.
nelimitat
codare
verbal,
imagistic
semantic
actualizare
serial
paralel
Sisteme mnezice
Criterii
Uitarea
Definirea uitrii este controversat, avndu-se n
vedere c nu tim nc precis mecanismele
neurocerebrale ale acesteia. Fenomenul uitrii
se pare c se nscrie pe o linie de normalitate a
funcionrii sistemului mnezic i se definete
simplu prin incapacitatea de reamintire a unor
informaii. Aceste informaii nu tim dac sunt
pierdute definitiv sau numai temporar atta
vreme ct, n variate mprejurri, constatm att
fenomenul uitrii ct i cel al reamintirii.
Memoria senzoriala
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Memoria de lucru
1.
2.
Extinderea MSD:
Chunking- organizarea noilor materiale in unitati cu
sens de dimensiuni mai mari si stocarea lor in
memoria de lucru
Exemplificare:
1)
2)
Memoria de lucru
1.
2.
MEMORIA IMPLICIT
Memoria explicita
(memoria constienta, memoria unui
matrerial de care cineva e constient)
Memoria episodica
(Evenimente experimentate)
Memoria implicita
(nu necesita reamintire constienta)
Memoria semantica
(Cunostiinte generale)
Memoria Procedurala
(Aptitudini, miscare)
Memoria fr contiin
Se manifest atunci cnd o experien anterioar
faciliteaz performana unei sarcini fr s se fac apel
la amintirea acelei experiene.
Poart numele de memoria implicit, incidental sau
indirect
MEMORIA IMPLICITA
2. Fenomenul de amorsaj:
Fenomenul de amorsaj este fenomenul de facilitare a detectiei unui
stimul perceptiv pe baza experientei noastre anterioare.
Aparitia unui stimul care este in concordanta cu expectantele
noastre este perceput mai rapid deoarece asteptarile noastre au
amorsat in memorie reprezentarile acelui stimul; aceasta a facilitat
recunoasterea.
Amorsajul pune in evidenta si o serie de cunostinte generate prin
mecanisme subconstiente implicite. Se stie ca expunerea frecventa
la un stimul modifica judecata de valoare asupra lui si este exact
fenomenul de nastere a vedetelor. Simpla prezentare repetata a unor
nume proprii le face sa fie considerate ca fiind mai faimoase, mai
renumite decat cele prezentate cu o frecventa mai redusa. Judecata
de valoare in acest caz este influentata in mod anterior in mod
implicit, neintentionat.
Subiectii amnezici si cei normali se comporta la fel in
experimente de acest gen ceea ce este o dovada a naturii implicit a
acestor cunostinte.
Amorsajul are o functie adaptativa foarte mare: mediul in care
traim, desi este foarte dinamic, devine suficient de stabil pentru a fi
predictibil. ntr-un anumit context ne intalnim la momente diferite cu
aceeasi categorie de stimuli iar amorsarea in acest caz determina
sporirea vitezei de reactie si fluiditatea raspunsurilor la stimulii
familiari.
3. Reflexele conditionate:
Prin conditionare clasica se dobandeste o serie de
cunostinte stocate in memoria implicita care sunt
detectabile in comportamnet dar nu pot fi evidentiate prin
reamintirea intentionata (Watson: exp cu copilul mic care
asociaza vederea unui iepuras cu un zgomot puternic).
Etiologia fobiei , de cele mai multe ori, este
necunoscuta subiectului respectiv pentru ca ea are la
baza cunostinte implicite dobandite in urma unor
conditionari.
Pacientii cu amnezie retrograda pot dobandi noi
cunostinte prin conditionare dar sunt de alta natura decat
cele afectate de amnezie.
Bibliografie:
o http://pps.myforum.ro/-vp197.html
o http://www.creativeminds.ro/implexpl.htm
o Mihai Anitei, PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, Polirom,
2007
o LAROUSSE, MARELE DICTIONAR AL PSIHOLOGIEI,
editura Trei, 2006
o Mihai Anitei, Mecanisme cognitive, Note de curs, 2008
Seminar 11
Imaginatia
Prof Dr Mihai Anitei
Prep Drd Mihaela Chraif
Mecanismele imaginaiei
Formele imaginaiei
Visul din timpul somnului este forma primar de
manifestare a imaginaiei. Includerea sa n rndul
formelor imaginaiei poate prea inadecvat. Visul este o
modalitate de manifestare a sistemului nervos de la o
anumit treapt de dezvoltare i complexitate a acestuia.
Putem face urmtoarele supoziii: visul este o activitate
vital a cortexului animalelor care nu sunt dotate din
start cu toate mijloacele, instrumentele, procedeele,
tehnicile de supravieuire.
Visul este o form de gndire ntruct aproape toate
funciile cognitive din starea de veghe se regsesc la
nivelul visului. Visul este nsoit de o puternic impresie
perceptiv i de procesarea percepiilor, respectiv
atribuirea unui sens lucrurilor percepute. Constatm i
capacitatea de a procesa imagini i limbaj, de a planifica
aciuni i de a prevedea reacii.
Procedeele imaginaiei
Spre deosebire de operaiile gndirii, procedeele
imaginaiei sunt puternic influenate de pulsiunile
afective, de motivaiile i atitudinile subiectului. n acelai
timp, spre deosebire de operaiile gndirii, procedeele
imaginaiei prezint un grad nalt de plasticitate i de
libertate combinatoric. Dac operaiile gndirii trebuie
s rspund la ntrebrile: ce este?, cum este?, cum
se explic?, cum poate fi interpretat?, procedeele
imaginaiei trebuie s rspund la ntrebrile ce ar mai
putea fi?, ce ar mai putea nsemna?, ce s-ar mai
putea spune?, cum s-ar mai putea combina?, cum sar mai putea asocia?, cum s-ar mai putea modifica?,
cum s-ar putea nlocui?, cum m-a putea transpune n
ceea ce simte altcineva.
Modificarea
Modificare este un procedeu mai complex ce implic
transformri care vizeaz aspecte, laturi ale obiectelor. Se
ajunge la noi forme, la noi configuraii, la un nou aspect
pornind de la ceva cunoscut. Modificarea i restructurarea
sunt, pentru producia modern de bunuri de consum,
mijloace des utilizate n vederea sporirii atractivitii i a
creterii vnzrilor. Un calculator a crui unitate central
este dotat cu carcas transparent i cu iluminare intern
apare mai atractiv pentru unii cumpartori dect un
calculator banal, cu carcas opac.